Sunteți pe pagina 1din 24

Ghicitori

Pif,pif,pif,pif
Iau firele de praf
Ca sa ai parul curat
Si cu grija pieptanat.
(Pieptanele)

Eu si periuta
Iti spalam gurita
Si cu asta basta
Mi se spune.........
( Pasta )

Fiu,fiu,fiu,fiu,
Indata viu,
De pe ghete iau noroiul
Si petele de tot soiul.
(Peria de ghete)

Ce-ncapere are cada,


Apa rece, apa calda
In care cand ai intrat
Iesi mai alb si mai curat.
( Baia )

Si un an de ma privesti
Tot pe tine te zarestu.
(Oglinda)

Multi sportivi o indragesc


De ce oare o lovesc?
( Mingea )

Cand cu apa ma-ntalnesc


Ma bucur si clabucesc;
Sa curatam totul bine,
Sa fuga boala de tine
Copilasii toti imi spun:
Esti prietenul.............
(Sapun)

Far, far, far, far,


Peste ror ma var
Si te sterg de apa
Nici un strop nu scapa.
( Prosopul )

Bucatica de carbune,
Cu vesmant de lemn,
Pe hartie lasa urme
Scriind orice semn.
(Creionul)

Nu sunt carte, dar am foi,


Pregatite pentru voi
Cu linii sau patratele
Sa puteti scrie pe ele.
( Caietul )

Hrana

Hrana este necesara trairii, caci omul nu poate trai fara a manca. Mancarea ne ofera
combustibilul de care avem nevoie intocmai precum un autoturism are nevoie de
benzina/motorina. O masina creata din fabrica sa mearga pe benzina nu va avea cum sa
mearga cu motorina. Intocmai si omul, un anumit tip de mancare ii va da energia zilnica
de care are nevoie. Alimentatia este foarte importanta in viata unui individ. Pe langa rolul
de a ne potoli foamea, hrana pe care o ingeram ne furnizeaza energia necesara care ne
mentine in miscare si nutrienti (proteine, lipide, glucide) care ajuta la refacerea celulelor,
tesuturilor si organelor, confera caldura corpului fizic si ne ajuta sa gandim.

Pentru a rmne sntos i a funciona eficient, corpul nostru are nevoie de vitamine
i

minerale,

precum

de

carbohidrai,

Sa mancam sanatos

proteine

grsimi.

Ca s fii sntos,
Ca s ai un trup frumos
i o minte luminoas,
Trebiuie ca s consumi,
Zilnic hrasn sntoas.
Fructe i legume multe
Este bine s consumi,
i din laptele de vac,
Calciul tu s i-l aduni.

Mierea este foarte bun


Dac ceaiul ndulcim.
Iar sucul fcut din fructe,
Zi de zi s-l folosim.
S nu uii c sntatea
Este bunul preios,
Ce te face vesel, harnic,
Totdeauna bucuros.

Apa

Apa este un lichid miraculos ce susine i ntreine via. Natura ne-a oferit izvoare
termale binefctoare, n care muli oameni i trateaz diversele afeciuni de care sufer.
Apa deine nsuiri nebnuite pe care nu le manifest nicio alt substan. Ea este solvent
universal,

majoritatea

substanelor

naturale

putnd

fi

dizolvate

de

ap.

Efectele binefctoare ale apei asupra organismului sunt numeroase: o mai bun
hidratare i oxigenare a esuturilor, reducerea celulitei i a reteniei de ap i eliminarea
toxinelor. De asemenea, un pahar mare de ap nainte de mas va oferi senzaia de
saietate. O bun hidratare a organismului ajut inima s pompeze mai uor snge prin
vasele de snge ctre muchi, permind astfel muchilor s funcioneze eficient.
Corpul uman este compus dintr-un anumit procent de ap (70% n cazul bebeluilor,
cu o scdere spre 55% n cazul btrnilor). Aproape dou treimi din ap care se gsete n
corp se afl n celule (spaiul intracelular), iar restul este n spaiile dintre celule (spaiul
extracelular) i n snge. Deshidratarea implic prezena unui deficit de ap din corp,
cnd aportul de fluide i ap (inclusiv din mncare) este insuficient pentru ca organismul
s fie hidratat corespunztor. Aceast condiie poate avea efecte negative asupra
performanelor cognitive i fizice, dar i asupra strii de sntate. Deshidratarea poate
deveni o ameninare pentru sntate, de la picioare umflate sau dureri de cap, pn la
afeciuni precum infarctul. Printre simptomele deshidratrii se numr setea, oboseala,
palpitaiile cauzate de creterea pulsului, creterea temperaturii corpului ca rezultat al
reducerii circulaiei sngelui.

STROP DE PLOAIE - Ana Barbu


Picaturi de ploaie plici!

Pic, pic! picatura mica,

Hai cadeti si-aici, si-aici,


Floarea mea este uscata,
Gradinita-i insetata.

Vino iute fara frica


Firul ierbii te doreste
Pomisorul te pofteste.

Picatura mica!Plici!
Noi am pus graunte mici
Vino iute nu mai sta
Din graunte noi am vrea
Spice mari de grau sa creasca
Belsugul sa ne sporeasca
CE ESTE APA? - Aurora Luchian

tii ce-i apa? Ce s fie?


Un lichid ce-mi place mie!
Lichid i incolor,
Fr form, inodor,
Susur de la izvoare,
i se "plimb" curgtoare,
Prin orae, dar filtrat,
St-n fntni, ori ambalat
n peturi, sau n gleat,
Prin bazine i piscine,
Toat-i un dar pentru tine!

Apa tie i magie,


Fulgi de nea poate s fie!
Poi s o transpori i-n ciur,
Cnd la strein, n jur,
Iarna, ururii de ghea,
i admiri de diminea!
Deci atunci nu e lichid,
A-ngheat i e solid.

Mai tie un truc i pace!


C n abur se preface
Cnd o fierbi pe aragaz,
Se transform-n nori i gaz.
Cnd aezi capacul rece,
Aburu-n picuri iar trece.
Vedei ce minunie?
ns fr ea, se tie,
N-ar fi via pe pmnt,
Toate o absorb pe rnd:
Plante, vieti...noi bem,
Ce-am face s n-o avem,
Cu ce ne-am spla, sau bea?
Magnific este ea!

Influena aerului asupra organismului

Aerul este compus dintr-un amestec de gaze i vapori de ap, n diferite concentraii.
Atmosfera pmntului are o structur neomogen, ceea ce a permis mprirea pe straturi,
cu un interes deosebit pentru troposfer, care ajunge pn la 12 km nlime.
Troposfera cuprinde aproximativ 90% din cantitatea total de aer, deci mediul n
care trim. Compoziia aerului este, n general, constant: cea mai mare pondere o are
azotul (aproximativ 78%), urmeaz oxigenul (21%), dioxidul de carbon (0,04%), vaporii
de ap i gazele rare (argon, radon, xenon, kripton, neon, ozon, heliu). Fiecare dintre
aceste

gaze

are

influen

diferit

asupra

organismului

uman.

1. Oxigenul se gsete n cantitate relativ constant, deoarece exist un echilibru ntre


producere i consum. Formarea oxigenului se realizeaz n cursul procesului de
fotosintez ce are loc n timpul zilei sub influena radiaiei solare (n medie, un hectar de
pdure produce anual aproximativ 2500 kg de oxigen). Consumul oxigenului are loc n
toate procesele oxidative naturale: arderea combustibililor, degradarea materiei organice
sau artificiale: procese oxidative realizate de activitatea omului. Un alt mod de a consuma
oxigenul

este

actul

respirator

al

tuturor

organismelor.

Oxigenul atmosferic scade n ncperile aglomerate cu aer intens viciat sau fntni i
exploatri miniere. Concentraia oxigenului atmosferic scade proporional cu altitudinea
i cu gradul de rarefiere al aerului. Creterea concentraiei de oxigen se produce atunci

cnd este administrat artificial: terapie medical, scafandrii sau aviatori. Importana
major a oxigenului de aer const n faptul c ntreine viaa, fiind un gaz vital.
2.

Bioxidul

de

carbon

Concentraia de dioxid de carbon din aerul atmosferic variaz n limite strnse,


sursele de producere fiind n echilibru cu cele de consum. Producerea dioxidului de
carbon

se

realizeaz

prin:

- Transformrile biochimice din sol, n special descompunerea materiei organice.


- Transformarea bicarbonailor n carbonai la suprafaa mrilor i a oceanelor.
- Industria

dioxidul

de

carbon

produs

de

activitatea

- Activitatea
- Respiraia

omului.
vulcanic.

de

noapte

plantelor.

- Respiraia tuturor animalelor; un om elimin ntre 14 i 22 l de dioxid de carbon pe


or.
Consumul dioxidului de carbon din atmosfer se realizeaz prin procesul de
fotosintez i de transformare a carbonailor n apa mrilor i a oceanelor.
n ultimii ani s-a observat o cretere a bioxidului de carbon din atmosfer ca rezultat al
activitii umane, n special arderea combustibililor pentru a produce energie. n oraele
puternic industrializate s-a semnalat o cretere a nivelului de dioxid de carbon, care,
avnd densitate mai mare dect aerul, se acumuleaz n zonele joase. Creteri reduse pot
fi ntlnite i n spaii aglomerate cu aer viciat: sli sau hale insuficient ventilate, n mine,
n

interiorul

fntnilor.

Dioxidul de carbon n concentraii ridicate are efecte negative asupra organismului uman.
n ncperile nchise, aglomerate i prost ventilate, concentraia dioxidului de carbon
poate ajunge la 1%. Pentru a evita efectele nocive ale dioxidului de carbon este necesar
instituirea unei bune ventilaii n ncperile de locuit. De asemenea, este indicat
utilizarea mtilor de protecie n cazul ptrunderii n locuri periculoase, unde se poate
acumula

dioxid

de

carbon

(fntni

3.Azotul
Gazul cu cea mai mare pondere n atmosfer este azotul, valoarea acestuia
meninndu-se constant datorit circuitului natural al azotului n natur. Azotul nu
particip activ la actul respiraiei. La presiune normal nu are efecte nocive asupra

organismului, dar inhalat sub presiune poate produce unele tulburri. Corpul uman este
supus inhalrii de azot sub presiune n anumite condiii particulare de munc scafandrii
de

adncime.

4.Vaporii

de

ap

Vaporii de ap din aerul atmosferic provin din evaporarea apelor de suprafa, din
activitatea vulcanilor sau evaporarea apei de sol. Alte surse de vapori sunt actul
respirator, transpiraia i activitile umane. Prezena vaporilor de ap n atmosfer este
indispensabil pentru ntreinerea vieii. Vaporii de ap au capacitatea de a absorbi o parte
din radiaiile ultraviolete i infraroii, intervenind n procesul de termoreglare al
organismelor homeoterme (cu temperatur constant), intensificnd pierderile de cldur.

Legatura omului cu natura

Plantele i animalele au viaa, dar nu sunt persoane. Unele plante i animale cresc
sub ocrotirea omului. Acestea sunt plantele de cultur i animalele domestice. Celelalte
triesc in salbaticie.

ntre plante, animale i om exist o strns legtur, care menine echilibrul n


natur. Omul a ales plante i animale cu care s-a identificat prin anumite nsu iri. Acestea
au devenit simboluri. De exemplu, leul este simbolul puterii, caprioara semnific lipsa de
aprare, ghiocelul semnific gingia, trifoiul - noroc .

Prin plante i animale oamenii i exprim sentimentele: trandafir - iubirea, crinul puritatea, porumbelul - pacea, cinele prietenie.

Oamenii au folosit ca simboluri imagini de plante i animale, la nivel reprezentativ:


pe steaguri, pe steme i pe faedele cldirilor importante. Astfel steagul cu capul de lup i
coada de arpe sugereaz vitejie i nelepciune.

Plantele i animalele au dreptul s triasc de aceea trebuie s le ocrotim, s


manifestm grij, compasiune, iubire fa de ele n niciun caz brutalitate.Plantele i
animalele aflate pe cale de dispariie sunt protejate de lege. Locurile unde acestea triesc
sunt declarate rezervaii. Exist plante i animale de care s ne ferim: anumite plante sunt
otrvitoare, iar unele animale atac omul.
Omenirea nu ar putea exista fr plante i animale. Plantele constituie pentru om i
animale cea mai sntoas hran, bogat n vitamine i n sruri minerale, produc
oxigenul i umezesc aerul. Unele plante sunt folosite pentru vindecarea bolilor. Ele sunt
plante medicinale. Ca i plantele, animalele furnizeaz oamenilor hran i alte produse.
Unele i ajut n munc, altele i apr. Poluarea mediului de via al plantelor i
animalelor duce la dispariia acestora.

Floarea de colt sau floarea reginei

Floarea de colt sau floarea reginei este o adevarata perla a muntilor nostri, o specie
declarata monument al naturii din anul 1933. Planta erbacee, perena, de o frumusete
aparte si totodata cea mai rara din intreaga flora montana creste in muntii calcarosi, in
pajistile de pe versantii abrupti si insoriti, sau pe stancarii. Este intalnita in Romania pe
stancile aproape inaccesibile omului din Muntii Vrancei, Muntii Bucegi, Muntii
Fagarasului, Muntii Maramuresului, Rodna, Obcinele Bucovinei, Masivul Ceahlau,
Retezat, Godeanu.
Floarea de colt este protejata in rezervatii naturale cum ar fi cele din Piatra Craiului,
Muntii Bucegi, Ciucas, judetul Alba etc. In rezervatia botanica din Alba floarea de colt
coboara la cea mai mica altitudine - circa 600 m - din Europa.
Floarea de colt este o planta de stepa, venita de departe, din tinuturile Asiei, unde pe
alocuri creste inalta si deasa ca iarba. Intreaga planta este acoperita de peri catifelati de
culoare argintie, ce protejeaza frunzele si florile de vant. De altfel, aspectul ei din pasla
are menirea s-o apere de caldura si vantul care sufla in tara de bastina. Face parte
din familia composaea.

Intalnita de cele mai multe ori pe culmile stancoase si tot mai rar pe platourile
montane, floarea de colt are radacina fixata in putinul pamant ramas intre scobiturile
sapate in stancile calcaroase. In pamant are un rizom cilindric, acoperit cu resturi de
frunze negre-brune, iar la suprafata pamantului formeaza o rozeta de frunze, din mijlocul
carora se ridica o tulpina scurta de 5 - 20 cm, uneori de 30 cm, ce poarta o inflorescenta
numita calatidiu, de forma unui disc, in care sunt grupate, in mod normal, florile. Tulpina
este imbracata in partea de jos cu frunze catifelate, de dimensiuni diferite asezate de jur
imprejurul tulpinei, in forma de cerc. Numeroasele si micutele flori, compuse din petale
de un alb imaculat sunt dispuse in asa fel incat lasa impresia unei singure flori de forma
unei stelute. La noi in tara, floarea de colt poate fi vazuta inflorita in lunile iulie si august.
Floarea de colt este simbolul iubitorilor de drumetie la munte. De aceea este cautata
si culeasa uneori nechibzuit. Odinioara, floarea de colt impodobea pajistile de pe culmile
domoale ale Bucegilor si Fagarasului, dar fiind mai la indemana omului a fost culeasa
fara crutare, disparand complet. Azi o mai intalnim sus, pe cetatile de calcar. Si numai in
putine locuri, ca in Muntii Apuseni, coboara la 600 m.
Aceasta planta reprezinta in traditia populara romaneasca un simbol al dragostei si
se spune ca barbatii isi demonstrau dragostea, indemanarea si curajul, culegand o floare
de colt de pe stancile ascutite al muntilor si oferind-o iubitelor.
Aceasta floare, ca o steluta, este simbolul tineretii, al tuturor virtutilor si harurilor
sufletului omenesc. Din cer, peste crestele muntilor si peste coltii de stanca aplecati peste
vagauni si prapastii, se pornesc ploi de stelute albe, catifelate. Sunt florile zanelor, care
impodobesc muntii. In limbajul florilor floarea de colt simbolizeaza puritatea si curatenia.

Papucul Doamnei
Papucul Doamnei este o specie foarte rara de orhidee. In toata Europa, Papucul
Doamnei este pe cale de disparitie si este pe locul intii pe lista plantelor protejate de
lege. Multe organizatii au inceput proiecte de inmultire in vitro si repopularea zonelor
istorice, unde specia acum nu mai exista, cu plantute obtinute in laborator. Multe
autoritati au introdus amenzi exorbitante pentru distrugerea plantei sau a zonei in care ar
creste. In Romania, Papucul Doamnei este protejat inca din 1938, prin Decret Regal. Face
parte din familia Orchidaceae si se intalneste prin paduri, mai mult sau mai putin
umbroase, pe coaste, in tufisuri, de preferinta in terenuri calcaroase, in grupe sporadice.
Primavara, dupa topirea zapezilor, eleganta orhidee rasare din pamant. Pe tulpina
dezvolta 4-5 frunze late, cu nervuri proeminente. In varful ei, gingasa, apare o singura
floare. Doar una in schimb de o frumusete neasemuita. Pare un papucel de catifea, de
unde si numele. Buza de jos a florii e ca un balconas galben-limoniu, stropit pe dinauntru
cu puncte si linii rubinii. Inlauntrul lui este ascuns nectarul cautat de insecte. Pe laturi o
inconjoara patru petale rubinii.

Specie anuala, fara peri pe tulpina dreapta, ramificata de la baza, Papucul


Doamnei atinge o inaltime de pana la doi metri. Frunzele ei sunt lungi de 6-12 cm, late de
2-4 cm, inconjurand tulpina, cate trei lanceolate, rareori opuse, rotunjite spre baza,
ascutite spre varf si dintate pe margini. Petiolul si nodurile frunzelor au glande de culoare
rosu-inchis. Inflorescentele sunt asezate la baza frunzelor superioare, cu 2-14 flori mari,
lungi de 3-4 cm, de culoare roz-liliachiu. Pintenul este lung de 4-5 mm, verzui si putin
incovoiat. Fructul este o capsula ovala. Infloreste din iulie - august pana in septembrie.
Este o orhidee cu flori galbene-rubinii. Floarea creste in umbra padurilor de fag sau
in locurile mai insorite, calcaroase. Culeasa fara mila, floarea s-a imputinat, disparand din
multe regiuni ale tarii. Azi poate fi intalnita mai ales in cetatile de piatra ale Bucegilor,
Ceahlaului, Fagarasului si Retezatului.
In afara spatiului romanesc, papucul doamnei mai pot fi gasit in Europa
Centrala, Himalaya subtropicala si India.
Orhideea Papucul Doamnei sau pantofiorul lui Venus, asa cum se mai numeste si
in zilele noastre, simbolizeaza dragostea de natura a oamenilor si bucuria lor la venirea
verii. In limbajul florilor, orhideele sunt un simbol al puritatii, perfectiunii si feminitatii.

Crinul de padure

Crinul este una dintre cele mai frumoase si gratioase plante. Crinul de
padure (Lilium martagon) face parte din familia Liliaceea si creste in zona padurilor de
stejar si fag, fiind o specie mezofila. Poate fi intalnit foarte rar in paduri cu substrat
calcaros, molidisuri sau in zona de munte. Este o specie rara, declarata monument al
naturii si este ocrotita prin lege. Este o planta salbatica, perena, originara din Europa
si infloreste in lunile mai - iunie. Un singur fir de crin de padure poate duce si 50 de flori,
dar in general are 10-20 flori! Florile au diverse culori: rosu, roz sau violanceu.

Crinul de padure este o planta erbacee, perena, intalnita prin padurile de foioase,
prin fanete si locuri stancoase de la campie pana in regiunea montana. In pamant are
un bulb ovoidal format din numerosi solzi carnosi. De la baza bulbului se desprind

numeroase radacini, unele din ele adesea contractile. Alte radacini subtiri se formeaza pe
tulpina, deasupra bulbului. Tulpina este dreapta, inalta de pana la 100 cm.
Frunzele au o forma ovaloita, usor ascutita spre varf. Florile sunt roz, rosiatice sau
violacee, punctate cu purpuriu inchis, si au un miros specific, deosebit de puternic. Florile
au 6 petale, androceul format din 6 stamine cu filamente lungi de 2-3 cm, terminate cu
antere liniare rosii. Fructul este o capsula obovoidala, cu 6 muchii. Semintele sunt
comprimate, brune deschis cu suprafata rugoasa.

Crinul de padure (Lilium martagon), salbatic, originar din Europa, intalnit si la noi
in tara, creste in flora spontana in zonele cu paduri foioase, atat in regiunile de campie,
cat si in cele montane.
Crinul creste si in flora spontana in Europa, in Africa si in zona Orientului, in Franta de
exemplu devenind simbolul regalitatii.
In Antichitate, atat la greci, cat si la romani, crinul simboliza speranta si triumful. In
zilele noastre, crinul simbolizeaza puritatea si daruirea unui crin e un semn de respect.

Capra neagra
Capra neagra , ca importanta, primul mamifer din categoria protejatii faunei
romanesti, dupa Primul Razboi Mondial, era amenintata cu disparitia. In Muntii Bucegi,
Muntii Rodnei, Banatului, mai existau, la vremea respectiva, doar cateva exemplare.
Astazi, capra neagra traieste pe varfurile stancoase si in zona pajistilor alpine din Muntii
Fagaras, Retezat, Parang etc., mai putin in Bucegi (o regiune montana care este asaltata
de turisti, in ultimii ani). Silueta ei zvelta, care poate fi zarita, de la distanta, pe tancurile
de la altitudini de peste 1800 de metri, confera peisajului o frumusete iesita din comun.
Declarata monument al naturii, face parte din categoria mamiferelor care au trait in
aceste zone, cu milioane de ani in urma. Capra neagra din Romania intrece in dimensiuni
(talie, coarne) toate celelalte rase de pe glob.

Rasul
Rasul (lynx lynx), supranumit Pantera Carpatilor, este un protejat al faunei
romanesti, inca din anii 30 ai secolului trecut. Este cel mai puternic animal din categoria
felidelor, care traieste in spatiul romanesc. Are peste un metru lungime, este foarte agil,
un vanator neintrecut. Pentru ca este ocrotit prin lege, efectivele de rasi din Carpati s-au
refacut, aici aflandu-se cel mai mare numar de astfel de animale din Europa (peste 2000).

Zimbrul
Zimbrul (Bison bonasus) este legendarul animal care a supravietuit in codrii
Maramuresului, pana la jumatatea secolului al XIX-lea. In prezent, in lume, mai traiesc
circa 800 de zimbri. Cativa se gasesc si la noi in tara, in Parcul National Hateg, adusi din
Padurea de la Bialowieza (Polonia), singurul loc unde zimbrul a fost protejat.

Pelicanul
Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) sau Babita este o prezenta uimitoare in
peisajul Deltei Dunarii, fapt datorat includerii lui in randul protejatilor faunei romanesti.
Poate sa atinga aprope doi metri lungime, are capul masiv si un cioc de aproape o
jumatate de metru, continuat, in partea inferioara, cu o punga portocalie, in care pot sa
incapa doua trei kilograme de peste. Are un remarcabil rol sanitar, hranindu-se, in
mare masura, cu pesti bolnavi sau debili, lui datorandu-i-se faptul ca o boala periculoasa
a pestilor hidropizia este aproape necunoscuta in Delta. Din aceeasi familie face parte

si pelicanul cret (Pelicanus crispus), care are o infatisare mai cocheta, cu un guler de
pene buclate pe ceafa si in jurul gatului.

Cocosul de munte
Cocosul de munte (Tetrao urogallus) sau Gotcanul este unul dintre protejatii faunei
romanesti, impresionant prin dimensiuni (in jur de un metru si jumatate, cu aripile
deschise) si prin penajul frumos colorat, metalic. Traieste ascuns in padurile de la mari
inaltimi, rareori putand fi vazut. Inconfundabil este dansul nuptial al masculului, cand isi
arata splendoarea penelor din coada infoiata, scotand sunete caracteristice, pentru a-si
impresiona aleasa.

Vulturul zagan
Vultur zagan/vulturul cu barba, spun specialistii, a fost impuscat in 1927, in Pasul
Turnu Rosu. Altii sustin ca exemplare razlete mai pot fi vazute dand tarcoale Muntilor
Retezat. Este considerata cea mai importanta pasare europeana, de mari dimensiuni
(aproximativ trei metri, cu aripile deschise), si cu coada lunga, in X, semn caracteristic.