TEMA 2.

DUBLA IMPUNERE INTERNAIONAL

1. Fenomenul de Dubla impunere internaional
2. Metode de evitare a Dublei impuneri
3. Instrumente utilizate n evaziunea fiscal internaional
3. Instrumente utilizate n evaziunea fiscal internaional
(Destinaiile OFFSHORE; Companiile Scoic; Liberi profesioniti; Sisteme alternative de transmitere de
bani .a.)
3.1 Destinaiile OFFSHORE
In momentul in care banii sunt transformai intr-o forma care poate fi transferata sau cu care se poate face
contrabanda, cel mai adesea acetia iau calea unui centru offshore. Exista anumite avantaje practice.
In primul rnd, deseori, in termeni practici, fondurile sunt plasate astfel incat sa nu poata fi atinse de
autoritatile din jurisdicia unde activitatea prin care s-a obtinut profitul a avut loc. Chiar daca legislaia este
aplicabila si pe raza extra-teritoriala, sunt puine legi in acest sens. Prin implicarea unei alte jurisdicii,
barierele reale si financiare apar in calea organelor de investigaie in obinerea si protejarea probei, care sa
poata fi admisa in fata justiiei. Anumite jurisdicii asteapta sa-si ofere facilitile bancare sau de alt mod,
pe baza secretului pe care il pot asigura. Din pacate, exista tari care sunt pregtite ca sa faciliteze primirea
banilor, indiferent de sursa acestora. O data ce banii au ajuns in centrul offshore, acetia pot intra fie direct,
sau mai probabil, indirect in sistemul bancar convenional. Evident, cu cat acest proces este mai discret, cu
atat este mai bine pentru spltorul de bani. Aici, atracia jurisdiciilor care ofer secretul sau un nivel al
corupiei este suficienta pentru a asigura o necooperare eficienta cu ageniile strine.
Paradisurile offshore sunt tari si teritorii, adesea insule sau grup de insule, care furnizeaz libertatea
unei game largi de impozite, a controalelor asupra schimbului valutar si ofer, aproape fara excepie, un
secret bancar impenetrabil si drepturi legale companiilor.
Iniial, sunt folosite predominant pentru evaziune fiscala;
Secret bancar impenetrabil; orice cooperare intre autoritatile locale (sau banei) si instituii (autoritati
de aplicare a legii si autoritati fiscale) este greu de realizat;
Efectuarea tranzaciilor in general in strintate; tinerea unei contabilitati formale in centrul
offshore;
In completare la secretul bancar, absenta aproape completa a taxelor locale si a controalelor asupra
schimbului valutar;
Numrul de consultani profesioniti in cretere pentru acordarea de servicii de asistenta in
nfiinarea companiilor offshore;
Nu exista nici o activitate in tara de reedina;
Nu exista nici o persoana cu puteri de decizie (administrator, acionari) in tara de reedina;
Nu exista nici o obligaie de plata a taxelor;
Nu exista nici o dovada a capitalului social;
Nu exista nici un acord de dubla impunere;
Nu exista obligaia de a tine registre contabile;
Infrastructura excelenta;
nfiinare a companiilor in timp scurt, discret, si fara costuri mari;
Excelente servicii la fata locului;
Cerere ridicata de entitati offshore de ctre infractori sau organizaii criminale.

Exista, in special, cateva aspecte critice:

Persoane care dein puterea de decizie; - este dificil sa se afle identitatea adevratului beneficiar.
De obicei, proprietarii companiilor nu au reedina obinuita in tarile unde si-au infiintat companiile.
Aceste persoane sunt reprezentate prin imputemiciti. Se poate intampla ca acetia sa ajunga la un moment
dat sa nu mai cunoasc cine deine puterea de decizie in compania respectiva (in cazul transferului de
aciuni ale companiei). In astfel de cazuri, ordinele sunt date prin mijloace codificate convenite.
Registre contabile
Nu exista nici o obligaie de tinere a registrelor contabile - acest lucru inseamna faptul ca tranzaciile
singulare din cadrul unei afaceri nu pot fi reconstituite din punctul de vedere al cercetrii penale.
Secretul bancar
Un secret bancar strict trebuie sa fie privit in stransa legtur cu centrul offshore si adesea acesta nu poate
fi incalcat sau permite titularilor de conturi sa transfere banii sau sa dezvolte contra- strategii inainte ca
respectivele conturi sa fie dezvluite.
Companiile offshore ar trebui sa nu fie acceptate drept clieni, daca:
''Agenii care infiinteaza compania actioneaza ca directori; beneficiarul real, in mod evident, prefera
anonimatul;
' Compania offshore este sau pretinde sa fie o companie holding; adeseori, structurile holding sunt
infiintate in singurul scop de a induce in eroare autoritile de aplicare a legii;
'Solicitantul este o companie de administrare offshore; avantajul este ca titularul aciunilor ascunde
faptul ca deine compania si previne astfel ca acele aciuni sa fie blocate de ctre creditori. Foarte
des intalnit intre spltorii de bani;
'Agenii autorizai solicita deschiderea conturilor in locul directorilor executivi ai companiei;

'Compania este o banca offshore; astfel de banei scoica sunt frecvent implicate in spalarea
banilor si in cazurile de nelciune.

Lista GAFI1 a tarilor si teritoriilor necooperante

Din punctul de vedere al luptei impotriva splrii banilor, GAFI a identificat o lista a tarilor considerate
drept necooperante, datorita:
Caracteristicilor de reglementare (existenta unor tipuri de societi care ofer anonimatul
partenerilor si directorilor);
n Sistemul bancar si financiar (anonimatul conturilor si depozitelor);
D Un secret bancar inaccesibil;
0 Sistem de control (deficient sau chiar absent);
G Disponibilitate in schimbul de informaii (de obicei, absent).
>
>
>
>

Cook Islands
Indonezia
Myanmar
Nauru

1 Grupul de Aciune Financiar (GAFI) pentru controlul splrii de bani (en:Financial Action Task Force (on Money
Laundering) (FATF), fr:Groupe d'action fmanciere - GAFI) este o organizaie interguvemmental fondat n 1989 din iniiativa
statelor dinGn scopul crerii unui organ poliienesc efectiv care s fie capabil a combate splarea de bani i finanarea
terorismului. Sediul organizaiei este situat la Paris. n edificiul Cartierului General al OCDE. Actualul preedinte este Roger
Wilkins.

> Nigeria
> Niue
> Filipine
Din punctul de vedere al splrii banilor, tranzaciile bancare sau financiare care implica aceste tari pot fi
considerate de risc inalt.
Paradisurile fiscale
Paradisurile fiscale inseamna tari, care colecteaz impozite mici si accepta implantri fictive ale
grupurilor care utilizeaz aceste jurisdicii ca simple cutii potale. Astfel, un grup care utilizeaz
paradisurile fiscale pot face ca preturile mari de transfer sa poata fi pltite pentru sucursala localizata intr-o
tara cu sistem de impunere normal, realiznd profituri mari in paradisurile fiscale si profituri sczute in
sistemul de impunere normal.
Interesul mare pentru acest subiect reprezentat de jurisdiciile paradis fiscal, conectat cu diseminarea
pe scara larga a acestui fenomen si datorita numelor exotice a tarilor paradisuri fiscale, nu trebuie sa ne
faca sa uitam ca refuzul de plata a obligaiei fiscale nu este un subiect nou (este un fenomen negativ, la fel
de vechi ca insasi existenta taxelor) si sumele de bani cu care eludeaz taxele, si care circula fara griji, in
conformitate cu reglementrile fiscale permisive ale acestor tari, ating valori enorme.
Beneficiul adus de paradisurile fiscale nu vine doar din absenta taxei sau existenta unei taxe sczute,
avantajele ne-fiscale oferite de ctre aceste jurisdicii avand aceeai semnificaie.
Astfel, paradisurile fiscale reprezint una dintre cele mai comune si utilizate proceduri pentru frauda si
evaziunea fiscala la nivel internaional.
Anumii autori considera ca paradisurile fiscale sunt locuri unde bani sunt spalati, devenind mai albi dect
albul.
Din alte opinii, termenul de paradis fiscal este adesea, inducere in eroare, si incorecta; pentru descrierea
unei astfel de tari, din acest punct de vedere, ar trebui sa fie utilizat termenul de jurisdicie a secretului
financiar.
Aproape toate tarile impun un anumit nivel de protecie pentru informaia comerciala si bancara, dar
majoritatea lor nu vor proteja informaia in cazul in care anumite investigaii vor fi realizate de ctre
organe judiciare dintr-o tara strin. O jurisdicie a secretului financiar si bancar va refuza, aproape
intotdeauna, sa incalce legislaia privind secretul bancar, chiar si in cazul in care ar fi vorba de o grava
incalcare a legislaiei unei tari.
Principalele caracteristici ale paradisurilor fiscale:
- Taxe sczute. In multe cazuri, doar cateva categorii de venituri sunt supuse impozitrii, avand o
cotatie sczut comparativ cu cea din tarile de origine a celor care apeleaza la paradisuri fiscale; in
anumite tari, nu exista nici un impozit pe venit.
- Secretul. Majoritatea tarilor considerate paradisuri fiscale asigura protecia informaiei comerciale si
bancare.
- Activitatea bancara joaca din ce in ce un rol mai important in economia unui paradis fiscal fata de o
economia unei tari care nu se afla in aceasta categorie. In general, activitatea cetenilor strini nu
este strict reglementata, impozitarea fiind in principal una simbolica, iar controlul fiind aproape
inexistent.
- Publicitatea promotionala. Majoritatea tarilor paradisuri fiscale isi fac singure publicitate, inclusiv prin
conferine internaionale mediatizate, demonstrnd avantajele fiscale oferite si atrangand in acest fel
investitorii strini.
Exemplu: Insulele Bahamas au inceput o campanie puternica pentru a deveni un centru de elita pentru
activitatile bancare, de asigurri si navale.

In aceasta privina, impozitul este un element de cost pentru operaiunile taxabile, si este evident faptul ca,
contribuabilii il includ printre factorii care le determina strategia.
Aceasta atitudine poate fi, in final, perfect legala, atat timp cat este adevarat faptul ca intr-o domnie
a legii, contribuabilul trebuie sa estimeze cadrul legal (ne referim la cel fiscal) in care isi desfasoara
activitatea; nu i se poate reproa sistemului a priori, alegerea contribuabilului ii servete cel mai bine
interesele, cat legile sunt permisive il acopera.
Cautarea modalitii unei impozitri cat mai sczute, deoarece aceasta poate aduce prejudicii intereselor
unui stat, gasirea limitei in teorie fata de abuzul legii, este un proces facilitat de existenta paradisurilor
fiscale: contribuabilul este, intr-adevar, tentat sa obin profituri din avantajele oferite de multe tari sau
teritorii care, in funcie de caz, se doresc sau sunt considerate astfel si le micoreaz, dar nu evita
obligaiile fiscale, intr-un caz sau altul, pentru a adopta metode si mijloace care nu pot fi atacate de stat.
Avantajele de care se beneficiaz in paradisurile fiscale sunt nu doar legate de o impozitare sczut,
care le caracterizeaz, dar si de facilitile non-fiscale pe care le pot obine.
Aceste avantaje sunt intarite de reeaua de comunicaii - prin transportul aerian si maritim si sistemele de
comunicaii telefonice, fax, e-mail - si care elimina distanta si timpul, considerate elemente ale sectorului
financiar-bancar.
Paradisurile fiscale sunt, cel mai adesea, mici state care se bucura de stabilitate politica si economica care
favorizeaz dezvoltarea activitatii financiare (Panama, Andorra, Liechtenstein, Insulele Virgine Britanice,
Insulele Cayman, Cipru etc.).
Elveia este adesea considerata un paradis fiscal, intr-o viziune greita: contul bancar secret, devenit
sinonim cu contul bancar de tip elveian, are o alta semnificaie fata de cazurile anterior menionate.
Elveia este locul cel mai sigur de pstrare a banilor.
Modalitile de acces in paradisurile fiscale sunt variate, in funcie de obiectivele contribuabilului. Exista
totui doua categorii:
Transferurile, obiectivul este minimalizarea valorii fiscale in tarile cu presiuni fiscale;
Delocalizarea valorii taxei poate fi tradusa ca o suprimare a valorii taxei in tarile de origine, un
avantaj pentru paradisurile fiscale.
Transferurile
Transferurile au obiectivul de a minimaliza valoarea taxei in tarile cu presiuni fiscale ridicate. Acestea sunt
realizate cu ocazia schimbului economic sau financiar intre doi contri-buabili; unul este localizat intr-un
teritoriu cu o suprimare mare a valorii taxei. Datorita aces-tui lucru, transferurile se refera la taxa impusa
companiei (impozitul pe profit), datornicii fiind marile companii multinaionale.
Procedura utilizata pentru producerea efectului cautat este diversificata: fie se mini-malizeaza impozitul,
fie se maximizeaz obligaia deductibila a impozitului respectiv.
Transferul realizat prin procedura minimalizrii impozitului poate fi obtinut prin acionarea asupra
valorii plaii fcute in beneficiul contribuabilului.
D Transferul realizat prin procedura maximizrii, ca rezultat al aplicrii procedurilor simetrice ale cror
efecte sunt comparabile. Transferul va fi rezultatul creterii abuzive a plaii, cu condiia sa fie deductibil la
calcularea impozitului pe venit.
Delocalizarea
Fata de transferuri, delocalizarea poate fi tradusa ca o suprimare a valorii taxei in tarile de origine in
avantajul paradisurilor fiscale. Acest efect poate fi obtinut prin mai multe mo-dalitati, care implica
existenta un sprijin implantat in tara de refugiu.
Statele nu pot ramane insensibile la evaziunea generata de existenta paradisurilor fiscale.
Lupta impotriva transferurilor si delocalizarii intra in sfera legilor speciale.

Paradisurile fiscale reprezint o parte semnificativa a criminalitii organizate, fiind utilizata pentru
spalarea banilor obinui din activitati ilegale: traficul de droguri, traficul cu arme, contrabanda etc.
3.2. Companii SCOICA
Companiile SCOICA sunt descrise drept companii care nu au active independente sau operaiuni
proprii, si care sunt utilizate de ctre proprietarii acestora pentru a-si desfasura afacerile sau pentru a
menine controlul asupra altei companii. O companie scoica este inregistrata sau autorizata in statul sau
tara in care este inmatriculata sau infiintata, nu este tranzactionata pe piaa de capital si nu opereaz de sine
stttor. Deoarece companiile scoica nu sunt ilegale sau inadecvate, spltorii de bani, evazionistii si
finanatorii terorismului utilizeaz companiile scoica ca mijloace de ascundere a provenienei ilicite a
banilor acestora. Aceste companii sunt uor de infiintat si pot fi conectate cu alte companii scoica din lume.
Daca o companie scoica este infiin-tata intr-o jurisdicie cu legislaie stricta privind secretul bancar, este
aproape imposibil sa se identifice proprietarii sau directorii societarii, si, de aceea, este imposibil sa se
urmareasca fon-durile ilicite care sunt retumate ctre beneficiarul real. Acesta este insasi efectul dorit de
spltorii de bani, finantistii terorismului, evazionistii fiscali si este motivul pentru care operaiunile companiilor scoica reprezint metode eficiente pentru intreruperea urmei documentelor care sunt cautate de
autoritatile de aplicare a legii (investigatori).
Companiile scoica, in mod tipic, exista doar pe hrtie. Documentele de nfiinare ale companiei pot
cuprinde un cont bancar valid si ceva mai mult dect numele sau adresa avocatului sau a agentului care se
ocupa cu infiintarea companiei, mputernicit si poate cativa dintre acionari.
In momentul in care infractorii cauta sa utilizeze companiile scoica pentru ascunderea proprietii sau unei
activitati ilicite, acetia vor furniza nume fictive sau nominale pe documentele de nfiinare a companiei.
Conturile joaca roluri importante in micrile de bani murdari, deoarece pot fi utilizate pentru a primi
incasari, iar din punctul de vedere al transferului ctre conturile altor companii scoica, se da o aparenta
legala afacerilor sau per-soanelor fizice. Documentele de nmatriculare dau o aparenta de legalitate
companiei scoica, permind folosirea conturilor bancare pentru a primi depuneri de numerar structurate,
desti-nate evitrii cerinelor de raportare a tranzaciilor cu numerar.
O tehnica folosita cu succes de infractori si teroriti este nfiinarea de companii scoica pentru a le
putea vinde aciunile investitorilor externi. Aceti investitori externi sunt intermediari folosii de
spltorii de bani.
Achiziionarea de aciuni se va face cu documentaia necesara, se va furniza o metoda prin care banii
spalati pot reintra in posesia celor care au stat la baza aciunii. Este important sa se cunoasc faptul ca
utilizarea unor astfel de companii poate fi pusa in contextul operaiunilor de spalare a banilor. Au existat
cazuri de operaiuni care au dus la erori datorita fraudelor mari sau a modului de pregtire. Dei modul de
aciune este similar in special in primele faze, scopul si implicrile de operare sunt foarte diferite.
Procedurile de nfiinare a unei companii variaza in funcie de jurisdicie. Agenii care nfiineaz compania
sunt preluai pe postul de consultani pentru gasirea unor locaii foarte bune, in vederea infiintarii persoanei
juridice, tinandu-se cont de necesitile persoanei fizice, care trebuie sa se potriveasc cu jurisdicia
respectiva. Agentul poate selecta o anumita juris-dictie deoarece aceasta ofer avantajele unei nfiinri
rapide, a costurilor mici de nmatriculare sau clauze minime; sau poate alege alta jurisdicie deoarece
aceasta ofer companii pe tava.
Sau ar putea alege o locaie datorita faptului ca aceasta nu solicita informaii despre proprietarul
companiei in evidentele publice, sau interzice dezvluirea oricrei informaii. Agentul face pregtiri pentru
nominalizarea directorilor si altor funcionari si nregistreaz compania intr-o locaie optima. Agenii de

nfiinare pot oferi, de asemenea, si alte servicii, precum receptionarea si transmiterea prin e-mail si fax,
centrala telefonica, servicii adminis-trative, deschidere si administrare de conturi bancare sau servicii de
prezentare a companiei anumitor instituii financiare.
O companie sau persoana juridica este considerata infiintata in momentul nregistrrii ei la oficiul
registrului comerului. Procesul variaza de la o jurisdicie la alta, dar include, in mod tipic, desemnarea
directorului si a altor funcionari, selectarea sediului, obinerea drep-tului de emitere a aciunilor pentru
companie si completarea formularelor necesare de inma-triculare la registru. Deoarece acest proces poate fi
complicat si poate dura, persoanele fizice care doresc crearea unei astfel de entitati utilizeaz din ce in ce
mai mult serviciile specia-listilor in domeniu - un agent de infiintare a companiilor care realizeaz sarcini
administrative in nfiinarea companiei in numele persoanelor fizice.
Agentul poate face parte dintr-o companie legal sau fiscala sau poate presta serviciile independent.
Nu exista inca o definiie oficiala pentru agentul de infiintare de companii. Pe baza informaiilor
furnizate de experi si discuiile purtate in timpul exerciiului de tipologii, un agent de infiintare de
companii poate fi orice agenie care acorda asistenta in crearea unei persoane juridice - denumite
companii scoica - ce pot fi ulterior utilizate pentru diferite scopuri comerciale.
Anumite tipuri de activitati cauta serviciile unui agent de infiintare de companii, cum ar fi: companiile de
comer import/export, companii de investiii, companii holding, consul-tanta, companii de transport,
companii de furnizare de servicii Internet si persoane fizice care cauta sa optimizeze aspectele fiscale sau
sa-si protejeze bunurile.
3.3 Liberi Profesioniti
Experiena a aratat adesea ca profesionitii care ofer servicii financiare si agenii sunt, in mod
semnificativ, implicai in fenomene conexe infraciunilor comerciale sau in legtur cu crima organizata si
economia legala. Acest lucru a dat natere la presiuni crescute pentru extinderea obligaiilor spre aceti
profesioniti, obligaiile stabilite prin legislaia de combatere a splrii banilor fiind impuse mai multor
categorii tradiionale.
Datorita faptului ca inima splrii banilor este reprezentata de ascunderea originii fondurilor, este
uor sa presupunem ca liberii profesioniti financiari, si brokerii, care stabilesc tehnici ce pot reduce
costurile de reglementare pentru operatorii legali, dein compe-tente care se pot dovedi utile pentru
infractori, in vederea transformrii profiturilor ilegale in bunuri legale. Pe de alta parte, un agent ce acorda
asistenta si poate aduce profituri mai mari unei activitati legale sau unei familii prospere, chiar si cu costul
comiterii unei infraciuni, ar putea sa nu aiba impedimente in obinerea fondurilor de la infractori.
Tranzacionarea pe piaa la limita dintre economia legala si cea subterana poate fi con-siderata ca o
ramura a unui sector al afacerilor de valori mobiliare extins si care nu se distinge in avans fata de alte
tipuri, dect dup descoperirea comiterii infraciunii. Activitatea de brokeraj a evoluat, s-a specializat si
multiplicat: in special, brokerajul financiar si-a asumat un rol central, astfel incat sa justifice politicile
specifice si rspunsurile instituionale pe msur.
Interpunerea, intr-adevar, furnizeaz o serie de avantaje.
De obicei, exista doua tipologii. In primul rnd, interpunerea poate fi necesara pentru motive legate
de adevarata natura a activitatii in care are loc intermedierea si de sectorul activitatii respective. In al doilea
rnd, nevoia de intermediere poate reiei din caracteristicile specifice ale relaiei de afaceri dintre cele doua
parti principale contractante.

Mijlocitorul si dealerii-rotativi sunt un rspuns la problemele care apar din oportunismul altor persoane.
Agentul si brokerul marcheaza o lume in care gestionarea de afaceri este normala. Mijlocitorul si dealeriirotativi, contrar, sunt produsul unei lumi care nu include nici o administrare de afaceri.
Intr-un sistem unde relaia de administrare nu are nimic personal (administrarea fiind un tip de bun
public), acolo vei gsi, in principal, ageni si brokeri. Intr-o combinaie unde administrarea este posibila
doar prin relaii interpersonale selective, unde legaturile interpersonale si conexiunile sunt fundamentale,
agenii si brokerii vor exista impreuna cu dealerii-rotativi.
Diferena dintre legislaiile tarilor, in principal, legate de presiunea fiscala, a crescut complexitatea acestor
activitati. In mod simetric, au crescut oportunitile pentru ca dealeriirotativi sa intre in sistem, de fiecare data cnd par sa se comit nereguli - daca nu chiar infraciuni.
Doua motive in plus consolideaz rolul mijlocitorului si al dealerilor-rotativi in cadrul afacerilor de
brokeraj. In primul rnd, posibilitatea de a obine un avantaj din mai multe sisteme legale profitabile sau
modalitati de aplicare a legii mai permisive - situate adesea la limita dintre legal si ilegal. In al doilea rnd,
creterea interferrii dintre economia legala si cea subterana.
3.4. Sistemele Alternative de Transmitere de Bani
Sistemele alternative de transmitere rapida a banilor (SAT) permit ca banii sa circule in jurul lumii fara a
utiliza sistemul bancar convenional. SAT poate fi utilizat in scopuri legale si ilegale si poate exista in
forme diverse ce includ sistemul Hawala (versiunea indiana), Hundi (utilizat de comunitile pakistaneze),
Poey Quan (favorizat de ctre Thais) si Fie Chun (adoptat de ctre comunitile chineze). De obicei, sunt
pstrate evidente ale tuturor tranzac-tiilor, dar acestea pot fi fcute in dialect, prescurtate sau printr-un
limbaj nefamiliar investi-gatorilor si poate fi dificil de interpretat.
Din motive evidente, SAT este un sistem atractiv si folosit pe scara larga de ctre criminalitatea
organizata si infractorii periculoi. SAT este utilizat nu numai pentru a spala veniturile obinute din
infraciuni, dar si pentru a evita taxele fiscale si obligaiile vamale. Exista si o ingrijorare la nivel
internaional asupra faptului ca SAT poate fi folosit in finan-tarea terorismului. Se estimeaz faptul ca
exista in Europa mii de bancheri SAT, majoritatea in comunitile asiatice, unde clienii lor sunt persoane
fizice obinuite si nu infractori.
Dei este o afacere discreta, bancherii din economia subterana sunt probabil cunoscui in cadrul
comunitii si respectai pentru serviciile pe care le ofer in transmiterea banilor care au fost castigati in
strintate ctre familiile din afara, adesea la o rata de schimb mai buna si cu un comision mai sczut dect
cel aplicat de banei sau de sistemele oficiale de transmitere rapida de bani.
Transferurile de bani sunt, de obicei, folosite de ctre persoane care nu pastreaza o relaie tradiionala
cu banca, si care au nevoie de a transfera banii in tara lor de origine. Aceste transferuri pot fi folosite si de
ctre spltorii de bani. Prin intermediul unei reele internaionale de agenii localizate peste tot in lume, o
persoana poate transfera electronic banii rapid (de obicei, in cca. 10 minute), cu incredere, convenabil si la
preturi atractive unor alte persoane aflate in una din cele peste 150 de tari.
Organismele regionale au indicat in mod constant rolul foarte important pe care SAT pare sa il joace
in sprijinirea splrii banilor. Includerea SAT in exerciiul de tipologii a reprezentat o incercare de a furniza
o imagine de ansamblu asupra problemei.
Dei, nu exista o definiie convenita exhaustiva pentru SAT, exista anumite acorduri cu privire la
caracteristicile comune ale unor astfel de sisteme.
De exemplu, in general, aceste sisteme s-au dezvoltat bazandu-se pe factori specifici, etnici, culturali
sau istorici si, in unele cazuri, reprezint o metoda tradiionala pentru circulaia banilor, care preceda
extinderea sistemelor bancare din Vest din secolele 19 si 20. Un factor cheie al acestor sisteme - si unul

comun cu sistemul bancar oficial sau corespondent - este faptul ca valoarea este transferata dintr-o
locaie in alta, adesea fara micarea fizica a banilor. SAT opereaz, cel mai frecvent, in afara sistemelor
naionale de reglementare financiara.
Totui exista sisteme care includ elemente ale economiei legale sau chiar ale serviciilor finaciare
reglementate, complicnd astfel detectarea lor de ctre autoritatile de aplicare a legii.
Elementul consistent din fiecare SAT este acela ca toate sistemele se bazeaza pe anumite proceduri
ca valoarea neta sau registrul de transfer pentru transmiterea de valori.
Experii considera faptul ca extinderea acestor sisteme ctre regiuni noi se datoreaza imigrrii si,
intr-adevar, asemenea sisteme servesc adesea ca servicii financiare de prim rang in cadrul comunitilor de
imigrani. Aceste sisteme sunt securizate si mai puin costisitoare dect bncile tradiionale si servesc ca
mijloace de ocolire a politicilor restrictive de schimb valutar. De asemenea, acestea ofer un anumit nivel
de anonimat utilizatorului.
Aceasta ultima caracteristica a servit altora in iniierea folosirii SAT, inclusiv a afacerilor legale, ca
elemente de constituire a infraciunilor.
Caracteristici generale
Cum poate o persoana sa ridice banii transferai? Persoanele pot ridica banii transferai de la orice agenie.
Clientul trebuie sa completeze un formular de tip Primirea banilor cu urmtoarele informaii: numele,
adresa, numrul de telefon, suma ateptata, precum si numele expeditorului, numrul de telefon, oraul si
statul de unde a fost transmis formularul. Este solicitata, de asemenea, identificarea persoanei pentru a se
valida informaiile furnizate.
Care este modalitatea de plata a banilor transferai ctre destinatari? In majoritatea cazurilor, banii
transferai sunt platibili in numerar. Anumite sume transferate vor fi pltite prin cec sau printr-o combinaie
cec si numerar. Tranzaciile din afara SUA sunt, in general, pltite in moneda locala. Totui, in unele tari,
tranzaciile simt intotdeauna pltite in dolari SUA. Destinatarului i se poate solicita identificarea cu
ajutorul actului de identitate. Pot fi aplicate si alte restricii.
Cum funcioneaz sistemul prin utilizarea numerarului? Totui, clientul poate trimite banii doar prin
vizitarea Agenilor de Transmitere a Banilor3 si prin completarea formularului de Expediere a Banilor cu
urmtoarele informaii: numele, adresa, numrul de telefon, numele destinatarului, localitatea de unde se
ridica banii si suma in dolari. Suma transferata si comisionul transferului se pltesc in numerar.
Hawala/Hundi
Interesul in sistemele bancare subterane, in special, cele operative in Subcontinent si in Orientul
Mijlociu, a explodat dup evenimentele din 11 Septembrie. In vreme ce dovezile sunt, in parte, variate, este
clar ca Al-Qaeda si reelele asociate acesteia au utilizat diferite forme ale sistemului
bancar subteran pentru a circula si depozita resursele sale. Ceea ce este de un interes aparte este
modalitatea prin care operaiunile strns asociate cu Bin Laden, au permis interferarea acestor sisteme
tradiionale si informale in sistemul global convenional financiar, extins prin utilizarea companiilor
nominale si a celor interpuse care sunt nregistrate in anumite jurisdicii offshore. Este clar, de asemenea,
faptul ca fundaiile caritabile au fost utilizate nu doar in scopul colectrii de fonduri de la susintori, dar si
pentru a facilita inte-grarea acestori fonduri. Poate ca unul dintre aspectele cele mai deranjante ale acestor
descoperiri a fost aparenta si persuasiva ignorare de ctre ageniile de aplicare a legii si serviciile secrete
fata de natura, extinderea si operaiunile efectuate de aceste reele subterane. Serviciile de informaii
importante au admis faptul ca acest aspect reprezint aproape in intre-gime o zona neexplorata.
Chiar mai deranjanta a fost recunoaterea faptului ca aceste reele nu pot fi ptrunse la un nivel care sa
furnizeze informaiile necesare, cel puin pentru luarea unei aciuni.

Sistemul Hawala a luat natere in Sudul Asiei, dar acesta s-a extins in jurul lumii urmnd modelul
imigrrii din acea regiune (ctre Europa, Orientul Mijlociu, Estul si Sudul Africii, America de Nord si de
Sud, si alte regiuni din Asia). Hawala este o metoda tradiionala de transfer al fondurilor in Sudul Asiei, iar
utilizarea acesteia este cunoscuta inca de la introducerea practicilor bancare in Vest de acum cateva sute de
ani.
Totui, in ciuda predominrii sale, operaiunile Hawala se desfasoara ilegal intr-un numr de locaii.
De exemplu, in India, estimrile se refera la faptul ca un procent de peste 50% din economie utlizeaza
sistemul Hawala pentru circulaia fondurilor, chiar daca acesta este interzis prin lege. Hawala ramane o
metoda importanta pentru un numr mare de afaceri de toate mrimile si pentru persoanele fizice pentru a
repatria fondurile si a cumpr aur. In multe cazuri, Hawala este strns legat de circulaia fondurilor
obinute din trafic de droguri, precum si de transferuri asociate cu contrabanda (in special, de aur), traficul
de fiine umane, terorism, corupie si incalcari vamale si fiscale.
Este favorabil, deoarece, de obicei, costa mai puin dect folosirea sistemului bancar, opereaz 24
din 24 de ore, fiecare zi din an, este pe deplin de incredere si solicita documen-tatie minima.
Acest sistem este utilizat in aproape tot Orientul Mijlociu de multa vreme si se bazeaza pe
incredere, precum si pe asigurarea anonimatului, deoarece toate operaiunile nu se realizeaz pe hrtie.
Utilizatorii unui astfel de sistem transmit banii peste granie fara a-i transfera in mod fizic. In fapt,
principala caracteristica a Hawala este compensarea, deoarece persoanele implicate sunt asigurate ca in
contul respectiv se vor depune bani (sau in alte cazuri, se transmit bunuri) ce vor fi retumati printr -o
tranzacie reversibila viitoare.
Cu acest sistem, banii in numerar sunt depozitai printr-un agent Hawala (care este adesea
proprietarul unui magazin sau al unei mici afaceri), care la rndul sau aranjeaza ca o suma egala sa fie
colectata la un dealer Hawala din alta tara. Persoana care primete in final banii folosete o dovada scrisa
sau o parola pentru a demonstra ca este persoana indreptatita sa primeasc banii. Nu exista o circulaie in
mod fizic a capitalului intre dealerii Hawala in nici o tranzacie, si nu exista, de obicei, nregistrri scrise
privind tranzacia.
In sistemul Hawala, fondurile sunt transferate intre persoane fizice hawaladari care colecteaz
fondurile la sfritul fiecrei operaiuni si ali hawaladari care, pe de alta parte, distribuie fondurile.
Sistemul este construit pe o relaie de incredere care nu este intotdeauna legata de rudenie sau alte
conexiuni. Persoanele fizice opereaz, de obicei, independent unul fata de altul, mai bine dect ca parte a
unei organizaii mai mari.
In general, acetia sunt comerciani sau mici intreprinzatori care desfasoara activitati Hawala o
data cu activitatile comerciale obinuite.
Ca exemplu, fondurile care trebuie transferate din Marea Britanie spre India vor fi furnizate unui
hawaladar din Marea Britanie in lire sterline sau sub o alta forma. Acest hawaladar contacteaz apoi un alt
hawaladar la destinaie prin telefon sau fax si solicita ca o suma echivalenta (minus un procent mic din
comision) sa fie pltit in rupii sau aur persoanei desemnate de ctre clientul din Marea Britanie. Procesul
poate, de asemenea, transfera fondurile in direcia opusa. In cazurile in care conturile au devenit nesoldate
de ctre hawaladari in timp, conturile au fost stabilite prin transferuri de bani reciproce, manipularea
facturii comerciale, contrabanda cu aur si pietre preioase, sistemul bancar convenional sau prin circulaia
fizica a fondurilor.
Hawala este considerat de ctre cei implicai, un sistem cu mijloace eficiente de micare a
fondurilor. Aurul joaca adesea un rol important in tranzaciile Hawala. Operaiunile sunt dificil de urmrit

datorita lipsei evidentelor, iar in cazul in care acestea exista, ele sunt condificate. Conexiunea etnica si
ncrederea puternica acordata pot face, de asemenea, dificila insertiunea in sistem.
Sistemele chineze/din Asia de Est
Reelele de transmitere rapida de bani cunoscute drept sistemul chinez sau Est Asiatic a nceput din
Estul ndeprtat si, la fel ca si Hawala, s-a imprastiat in jurul lumii urmnd fluxurile de imigrani. Sistemul
este unul tradiional, ca si Hawala, aparut o data cu introducerea practicilor bancare din Vest. Iniial, acesta
a avut la baza chitane sau simboluri - astfel incat a fost numit Chit system - astazi, totui, majoritatea
transmitatorilor de bani nu mai folosesc chitane. Sistemul alternativ de transmitere de bani chinez sau Est
Asiatic este utilizat, atat in scopul transferului de bani legal (in principal pentru afaceri si repatrierea
venitului obtinut de emigrant), cat si ilegal (in special, folosit de crima organizata si traficanii de droguri).
Entitatile sau ageniile care ofer servicii de transfer rapid de bani sunt organizate in diverse forme.
Adesea, agentul este situat intr-un magazin sau oficiu si furnizeaz sevicii de transfer rapid, fie de sine
stttor, fie in combinaie cu o varietate de alte servicii, cum ar fi schimbul valutar si facilitai la fax
internaional. Multe societari comerciale si pensiuni pot, de asemenea, opera ca ageni de transfer rapid de
bani mpreuna cu activitatea lor de baza. Deoarece desfasurarea unei afaceri de transfer rapid de bani
solicita ceva mai mult dect un aparat de fax, aceste agenii sunt adesea localizate la reedine si sunt
desfurate de ctre un membru al familiei ca serviciu part-time.

Un client care dorete sa transmit banii in afara Hong Kong-ului, de exemplu, trebuie intai sa
gaseasca o agenie de transmitere rapida a banilor pentru destinaia externa. In mod normal, agenia
va opera in paralel cu compania sora sau cu alte companii din strintate. Apoi va specializa un om
in furnizarea de servicii de transfer rapid de bani ctre tara sau tarile in care sunt localizate
companiile sora. Pentru a transmite banii, clientul depune suma in contul bancar din Hong Kong
detinut de ctre agentul de transfer rapid de bani si va furniza detaliile cu privire la persoana din
strintate sau contul bancar in care banii trebuie trimii. Agentul de transfer rapid de bani
contacteaz ulterior compania sora la destinaie si o instruiete sa plateasca banii persoanei sau in
contul numit de client. Daca banii sunt transmii in Hong Kong, este utilizat acelai proces in sens
opus.
Clienii folosesc in mod legal ageniile deoarece, serviciile acestora sunt rapide si nu costa.
Ageniile de transfer rapid de bani, in mod obinuit, taxeaza un comision mai mic dect cel
practicat de banei pentru transferuri de fonduri la nivel internaional. Aceste agenii in general nu
menin inregistrari ale tranzaciilor, nu solicita identificarea clientului, nu desfasoara controale
asupra clienilor lor si nu fac raportri de tranzacii suspecte ctre autoritati. Astfel de servicii sunt
foarte atractive fata de dorina persoanelor fizice de a ascunde sursa sau destinaia transferurilor lor.
Persoanele care utilizeaz ageniile de transfer rapid de bani pot fi infractori internaionali,
traficani de droguri cunoscui si acele persoane care doresc sa evite reglementrile fiscale si
valutare.
Ageniile de transfer rapid de bani realizeaz profitul prin ncasarea comisionului de la clieni mai
mult dect costurile implicate in realizarea transferului. Costurile sunt pstrate la un nivel minim
atunci cnd intr-o anumita perioada suma totala de bani transmisa de ctre agenie este aproximativ
similara cu cea transferata ctre agenie. In cazurile in care exista un dezechilibru semnificativ intre
cele doua servicii de transfer rapid similare, diferena este stabilita prin transferarea banilor la un

cost mic practicat de serviciile de transfer internaional sau de curieri. Ageniile de transfer rapid isi
castiga bani pe limite de profit nedefinite; de aceea, volumul banilor tranzactionati trebuie sa fie la
un nivel ridicat similar cu cel valorii afacerii.
Surse:
1. Proiectul PHARE RO99-IB/JH-02 - Manualul de Instruire privind Combaterea Splrii
Banilor - 2002
2. GAFI- Rapoarte anuale privind tipologii de splare a banilor