Venetia

Considerata unul dintre cele mai frumoase orase din lume ,Venetia este
cunoscuta ca Regina Marii
Adriatice.Patru
sute
de
poduri traverseaza labirintul
de canale format din cele
120 de insule ale orasului
situat intr-o laguna de apa
sarata intre gurile de varsare
ale raurilor Pad si Piave in
nord-estul
Italiei.Venetia
este principalul oras al
regiunii Veneto si al Italiei
nord -orientale.Venetia are in
prezent 266.181 locuitori si
este capitala provinciei cu acelasi nume.Intregul oras a fost declarat in 1979
patrimoniu al umanitatii de catre UNESCO.Republica Venetia cea mai mare
putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fost si este cunoscuta si sub
urmatoarele nume: "Republica Sfantului Marcu" , "Republica Leului" ,
"Prealuminata" etc. Asezat la granita culturala cu Imperiul Bizantin, Venetia
si-a dezvoltat un puternic spirit de independenta care a dus la formarea unui
oras-stat.
Nu exista date verificabile asupra originii orasului,insa legenda acrediteaza
ziua de 25 martie a anului 421 drept moment al intemeierii sale .Se pare ca
Venetia s-a nascut ca urmare a fluxului de refugiati care au abandonat
campia padana sub amenintarea mai multor invazii longobarde si hune din
nordul Italiei.La inceput locuitorii si-au ridicat asezamintele pe mlastinile
instabile ale lagunei si au trait din comertul cu sare si din pescuit.O
exploatare agricola a tinutului nu a fost posibila,dar acest neajuns era
compensat de o pozitie care permitea usor apararea localitatii ,deoarece
putine corabii ale acelui timp puteau strabate marea e mica adancime din
jurul Venetiei.Situatia geografica i-a predestinat pe venetieni inca de pe
atunci de a fi navigatori.De pe vremea ostrogotilor exista marturia istoricului
roman Cassiodor despre aceasta indeletnicire a lor.

In secolul al VIII-lea se pun bazele santierelor navale din laguna .Astfel

Venetia ajunge treptat o importanta putere maritima,concurand cu alte
orase-republica precum Amalfi,Pisa sau Genova pentru a controla comertul
dintre franci ,bizantini si orient.Din anul 992 dateaza prima reprezentanta
comerciala a Venetiei laConstantinopol ,din 1082 primele privilegii
comerciale acordate republicii de catre imparatul Alexios I Comnen.Prin
cucerirea Dalmatiei (998-1001) Venetia devine o supraputere a marii
Adriatice.Victoria asupra piratilor dalmati va fi comemorata la Venetia
incepand cu sarbatoarea inaltarii din 1177 drept o "nunta a dogelui cu
marea".Dogele era conducatorul politic ,teoretic ales pe viata ,dar in practica
,in special in primele secole de existenta a comunitatii,adesea constrans sa
renunte la propriul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale
propriului guvern.
In apogeul puterii sale,orasul controla astfel o mare parte din coasta Marii
Adriatice ,multeinsule din marea Ionica si Marea Egee,era principala putere
militara in Mediterana orientala si se numara printre principalele forte
comerciale din Orientul apropiat. Odata ajunsa o mare putere maritima
,Venetia a intrat intr-un lung conflict cu Genova intre anii 1256 si
1381.Conflictul s-a desfasurat in trei razboaie pe Marea Egee si intr-o
infruntare decisiva pe teritoriul italian si in apele teritoriale ale celor doua
republici.Invingatoare din aceasta ultima confruntare iese Venetia.
In secolul al XVIII-lea,Venetia era printre orasele cele mai rafinate din
Europa ,cu o mare influenta in domeniul artelor ,arhitecturii si al literaturii
acelei perioade.Din 1866,Venetia a intrat in componenta Regatului Italiei.

Azi orasul Venetia este impartit in sase cartiere,cuprinzand 118 insule si 354
poduri.Piata San Marco poate fi considerata "centrul centrului "orasului,una
dintre cele mai frumoase din lume.Aici se gaseste Bazilica San Marco ,Palatul
Ducal si clopotnita bazilicii Un alt simbol este Podul Rialto pe care se gasesc
magazine.Alte importante monumente venetiene sunt : Arsenalul,Bazilica
Maria della Salute si Bazilica Maria Gloriosa Frari.
Canalele principale ale orasului sunt Canal Grande si Canale della
Giudecca.Primul traverseaza orasul formand un "S",iar al doilea separa
centrul vechi de insula Giudecca.