1.

Plan cotat o reprezentare abstracta a terenului, realizata cu un set de linii, puncte si suprafete ,
definite prin pozitia si atributele lor intr-un sistem de coordonate .
Echidistanta se alege in functie de scara planului si formade relief reprezentata.
Precizia reprezentarii reliefului e influentata de scara la care se efectueaza planul. Avem scari mici si
scari mari.
2. Ridicarea tahimetrica reprezinta o ridicare topografica completa , adica in timpul careia se face
concomitent si planimetria , si altimetria. Se foloseste in cazul terenurilor cu releif variat si framintat.
3. In tahimetrie se folosesc todolitele , tahimetrele si mirele . Lungimile spatiale masurate din puncte de
statie sunt reduse la orizont fie prin calcul , cu tahimetre nereductoare , fie prin mijloace opticomecanice montate in isntrument. (tahimetre reductoare)
4. Drumuirea tahimetrica desfasurata combinata cu radierea are traseu poligonal deschis sprijinit pe 2
puncte cu coordonate cunoscute. In fiecare fiecare cele 2 capete trebuie sa fie vizibilitate spre cel putin
un punct cu coordonate cunoscute pentru orientarea drumuirii. Lucrarile de teren consta inrecunoasterea
terenului pe traseul drumuirii , stabilirea punctului de sprijin si de orintare , alegerea statiilor in asa mod
ca sa asigureconditiile cerute in privirea stabilitatii acestora, a lungimii laturilor si a nr. lor. In paralel
se realizeaza marcarea statiilor si a schitelor de teren. Se realizeaza operatiile de masurare care difera
de la caz la caz in functie de instrumentele utilizate . Distantele sunt masurate: stadimetric , telemetric
sau electronic , simultan cu masuratorile unghiurilor orizontale si verticale. Rezultatele masuratorilor
sunt trecute in carnete de teren sau memorate automat in cazul statiilor totale.
5. Drumuirea tahimetric. Calcule i compensri.Calculul poate fi eliminat complet in cazurile in
caresunt eliminate statiile totale, care permit determinare coordonatelor puctelor direct in faza de teren.
Cind se utilizeaza aparete clasice , operatiile de teren se desfasoara in 2 faze: calculul coordonatelor
punctelor de drumuire si calculul coordonatelor punctelor radiate. In cazul drumuirii, succesiunea
operatiilor de calcul este astfel aleasa incit sa permita compensarea erorilor aleatoare de masurare a
ungiurilor si distantei. Calculul se desfasoara astfel :
-determinarea orienterii de plecare si sosire cunoscute, punctele de sprijin si orientare
-calculul Vmed a unghiurilor orizontale si verticale ale drumuirii
-calculul valorilor brute ale orientarii drumuirii
-calculul erorii de inchidere pe orientari + compensare
-calculul distantei reduse la orizont
-calculul erorilor de inchidere pe coordonate si compensarea lor
-calculul coordonatelor absolute ale punctelor drumuirii
Pentru punctele de radiere calculul coordonatelor se realizeaza dupa compensarea drumuirii.
6. Planul topografic este reprezentarea grafica conventionala a unei suprafete de teren mai restrinse care
se intocmeste la scari mai mari sau egale cu 1:10000 si in care efectul curburii terestre este neglijat . Pe
planurile topografice se reprezinta in mod fidel forma geometrica si dimensiunile elementelor de
planimetrie, precum si relieful terenului.
Metode de intocmire:
-fotogrametrica ( pt terirorii cadastrale)
-fotogrametrica+ topografica(pt localitati rurale si urbane)
Continutul:
-Linii ale sistemului de coordonate rectangular si fusele de 3grade
-cadrul cu latura de 500mm
-nomenclaturea
-scara-caroiajul rectangular
7. Treangulatia topografica locala se utilizeaza pentru situatiile cind regiunea ce urmeaza a fi ridicata
in plan este lipsita de puncte pe retea de treangulatie geodezica, iar suprafata este mai mare de 200 ha fara a
depasi 200 (km)2. In aceasta treangulatie se masoara toate unghiurile si una, doua laturi. Succesiunea
operatiilor intr-o astefel de treangulatie este urmatoarea :
-proiectarea treangulatiei
-recunoasterea terenului
-masurarea bazei
-masurarea unghiului

-orientarea treangulatiei
-copensarea treangulatiei
-calculul coordonatelor punctelor de treangulatie
-raportarea punctelor pe plan
Reteaua de sprijin formata din treangulatia locala poate fi aplicata in cazuri speciale:
-cind trengulatia geodezica de ordin superior si inferior nu exista pe suprafata de ridicat
-cind suprafata de ridicat este relativ mica si din punctul de vedere economic nu e justificata legarea de reteaua
geodezica de stat
-in unele ridicari in care trebuie sa se evite informatiile interne ale ridicarilor din treangulatia geodezica
Tipuri:
- Treangulatia locala, poligon cu punct central
- -patrulatere cu diagonale observate
- Lant de triunghiuri
8.Etapele de proiectare a reliefului
Are loc in 2 etape:
1.Proiectarea
2.Recunoasterea terenurilor
1.Se face pe o harta existenta a regiunii la scara 1:25000 si are ca scop alegerea punctelor pentru reteaua de
sprijin terestra punctele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- Intre ele trebuie sa fie vizibilitate reciproca
- Triunghiurile pe care le formeaza sa aiba o forma cit mai apropiata a triunghiului echilateral
- Sa fie stabile
- Intre minim 2 puncte distanta sa poata fi masurata direct, aceasta fiind baza de trangulatii
2. Este necesara pentru confruntarea procedeului cu terenul , se face fixarea , marcarea, si semnalizarea
punctelor , si se stabilesc limitele suprafetei de ridicat. Etapele de proiectare a microtreangulatiei sunt:
-sunt delimitate pe harta la o scara mica suprafata de ridicat
-se leg punctele de treangulatie si amplasarea bazelor astfel ca sa fie vizibile intre ele
-punctele de treangulatie se aleg pe locuri dominante ca sa se asigure o cit mai buna vizibilitate in terenuri de
orizont la cit mai multe puncte de treangulatii
- pentru stabilirea vizibilitatii pe harta se creaza profile longitudinale ce ajut curbelor de nivel
-este necesar ca vizarea intre 2 puncte sa treaca deasupra obstacolelor la cel putin 3 metri
3. Triunghiurile retelei trebuie sa fie conformate adica sa fie cit mai aproape de cele echilaterale, astfel
transpunerea erorilor de la un triunghi la altul este minima
4. in functie de relieful terenurilor si obstacolelor pe care le intilnim alegem tipul retelei
9.Peratiile principale de treangulatie locala sunt:
-operatiile preliminare
- operatii de teren
-pasii calculelor
Operatii preliminare sunt :
-formalitati pentru inceperea lucrarii
-procurarea intrumentelor , materialelor, si datelor necesare
-proiectarea treangulatilor locale -proiectarea treangulatilor locale
10.Triangulaia topografica- se utilizeza pentru situaiile cind de obicei regiunea ce urmeaza a fi ridicata in
plan este lipita de punctele RTG iar suprafata este mai mare de 100 ha fara a depasi 200km2. Ea poate fi privit
ca o triangulaie geodezica pe o intindere mica cu lungimea laturi de 1-3 km.
Lucrari de terena)se delimiteaza pe harta la o scara mica suprafata de ridicare
b) se aleg punctele de triangulatie si amplasarea bazelor astfel incit sa fie vizibilitate intre ele, totodata trebuie
sa se aleaga ca punctele de triangulaie sa domine relieful intrucit sa aiba vizibilitate la cit mai multe puncte
vecine. Pentru stabilirea vizibilitatii intre puncte se fac profile longitudinale , cu ajutorul curbelor de nivel.
c) triunghiurile retelei sa fie cit mai bine conformate, sa fie triunghiuri echilaterale deoarece in acest caz
transmiterea erorilor la un triunghi la altul se face cu erori minime.
d) in functie de relieful terenului si obstacolele pe care le intilnim alegem tipul retelei.

Recunoasterea terenului- prin marcarea si semnalizarea punctelor in triangulatia locala sunt identice celor de
la treangulatia geodezica de stat.
Masurarea bazelor de triangulatie locala se executa cu panglici de otel de 50 m pentru o precizie mai ridicata
masurarea se face cu fire de invar.
Ea consta din urmatorii pasi:
a)pregatirea terenului pentru masurare
- alinierea cu jaloane
- se curata terenul de vegetatie si obstacole
-se ticheteaza baza cu tarusi din 50-50 m sau din 100-100
Pichetarea bazei se face cu teodolitul de la punctul B spre capatul A. In acelasi timp se fixeaza si punctul de
fixarea a pantei. Ea se face in scopul diferentei de nivel prin nivelment geometric pt reducerea bazei la orizont
b)efectuarea masuratorilor pe teren- se masoara fiecare panou de panta uniform ca distante independente de 34 ori dus intors si lungimea trebuie sa se incadreze in toleranta
c)calculul lungimii laturii folosind baza scurta
11. Triangulaia topografica- se utilizeza pentru situaiile cind de obicei regiunea ce urmeaza a fi ridicata in
plan este lipita de punctele RTG iar suprafata este mai mare de 100 ha fara a depasi 200km2. Ea poate fi privit
ca o triangulaie geodezica pe o intindere mica cu lungimea laturi de 1-3 km.
Lucrrile de birou.Pentru ca o reea geodezica sa satisfaca toate conditiile ea trebuie compensata.
Compensarea unghiurilor n reea const n calcularea unor corecii ce se aplic unghiurilor orizontale
msurate pe teren n aa fel nct reeaua de triunghiuri s devin o reea geometric n interiorul creia s
putem aplica relaiile din geometrie i trigonometria plan, obinnd aceleai rezultate, oricare ar fi sensul
calculelor
Calculul orientrilor , lungimii laturilor si coordonatelor.
O reea geometric de triangulaie trebuie s satisfac condiiile:
- suma unghiurilor n triunghi s fie egal cu g 180 grade;
- suma unghiurilor n jurul unui punct s fie egal cu 360 grade ;
- ntre laturi i sinusurile unghiurilor opuse s existe raporturi de perfect egalitate;
12. Operaiile preliminare ale triangulaiei locale. Etape. Tipurile de retele. Calculul lungimii laturii
folosind baza scurta.
1.formaliti pentru inceperea lucrrilor
2. preluarea instrumentelor materialelor si datelor necesare
3. proiectrea triangulaiei locale.
Etape:
1. Se determina pe o harta la o scara mica si are ca scop alegerea punctelor care vor construi reteaua de
sprijin astfel incit sa existe o vizibilitate reciproca.
2. Triunghiurile formate sa aiba o forma cit mai apropiata de cea a triunghiurilor echilaterale
3. Sa fie stabilite statii intre minim 2 puncte,,distanta sa poata fi masurata direct ,baza aceasta va constitui
baza triangulatiei
Tipurile de retele:
Poligon cu punct central
Patrulater cu diagonale observate
Lant de triunghiuri
Calculul lungimii laturii folosind baza scurta.
De obicei se intilneste in regiunile vluroase
pe CD.baza scurta se allege astfel incit sa respecte
sau muntose. Dezvoltarea bazei AB pe latura de
conditia CD/4
triangulate CD se face cu ajutorul unui patrulater.
Baza scurta e de dorit sa fie cit mai perpendiculara

Pe teren se msoar:
- unghiurile 11 , 11 , 21 , 21 , 31 ,31 , 41 , 41 ct mai precis (2-4 serii).
-Baza scurt AB crei i se aplic coreciile respective i se calculeaz distana redus la orizont b0.
Calculul definitiv al lungimii CD
1.
se compenseaz n reeaua patrulaterului unghiurile msurate 11 , 11 , 21 , 21 , 31 ,31 , 41 , 41
odinndu-se unghiurile corectate 1 , 1 , 2 , 2, 3 ,3 , 4 , 4
2. cu unghiurile compensate i valoarea bazei b se execut calculul laturii CD folosind teorema sinusurilor.
Valoarea definitiva alungimii laturii CD rezulta din media celor patru valori calculate.
16.Clasificarea drumuirilor
drumuire desfaurt
drumuire n circuit
drumuire cu punct nodal
drumuire de tip special cu statii sarite
17. Principii de proiectare si tehnologia redactarii i intocmirii planurilor la diferite scri.Instrumente
Metodele de ntocmire a planurilor topografice se stabilesc n funcie de categoriile de msurtori de teren
destinate noilor planuri topografice, ce se aleg n funcie de mrimea suprafeei, scara planului i precizia
necesar, din care, se menioneaz:
- metoda fotogrammetric, se aplic n cazul teritoriilor cadastrale, unde urmeaz s fie ntocmite planuri
topografice de baz la scrile 1:10000; 1:5000 i 1:2000;
- metoda fotogrammetric + topografic, se folosete n cazul localitilor urbane i rurale, unde se vor ntocmi
planuri topografice la scara 1:2000 i 1:1000;
- metode topografice clasice i moderne se recomand pentru municipii i orae mari, n care se vor ntocmi
planuri topografice la scrile 1:1000 i 1:500;
Operaiile pregtitoare i de redactare a planurilor topografice
a) Operaii pregtitoare
Redactarea planurilor topografice la scri mai mici sau egale cu 1:2 000, se realizeaz pe trapeze
geodezice
Redactarea planurilor topografice la scri mai mari de 1:2 000 se face, n mod obinuit, pe hrtie
milimetric, pe care se traseaz formatul de desen i axele de coordonate n sistemul proieciei
stereografice 1970 sau n sistem local de coordonate.
b) Raportarea punctelor
Pe originalul planului topografic, care se execut la una din scrile de baz 1: 500; 1:1 000; 1:2 000; 1:5
000 i 1:10 000, se raporteaz toate punctele din inventarul de coordonate
c) Verificarea raportrii punctelor
d) Unirea punctelor raportate
e) Cartografierea planului-n funcie de modul de redactare, se efectueaz trasarea n tu a coninutului
planului topografic i scrierea elementelor de toponimie pentru foile de plan ntocmite pe suporturi
nedeformabile

Instrumente : n vederea raportrii n plan a punctelor caracteristice ale terenului se folosesc o serie de
instrumente i echipamente de raportat i desenat, n sistem clasic sau automatizat, din care, se prezint:
Coordonatograful rectangular, Coordonatograful polar, Instrumente clasice de raportat i
desenat,echipamente de cartografie
18. Actualizarea planurilor topografice ,consemnarea si verificarea lor