Sunteți pe pagina 1din 54

DOCTRINE

Curs 1: 16.02.2015
Doctrina urbanistica
Structura urbana
Compozitie urbana

=> abordare globala a organizarii spatiului


=> configurare a spatiului

Doctrina urbanistica = termen de identitate cu valoare nominala, nu o desemnare a


continutului
A configura un spatiu pornind de la o idee pt a ajunge la o finalitate intr-o
alcatuire fizica
Doctrina :
trimitere la politic ( pt oameni)
defineste un mod de gandire, indiferent de context, scara si locul in care se
desfasoara
3 capitole:
1. Orasul
2. Abordarea sistemica a teritoriului
3. Modele urbanistice fundamentale

1) Orasul
-> comentariu care pune in lumina conceptul de oras (definit in
antiteza urban/rural), explica ipostaze diferite ale orasului in cadrul teritoriului
In plan conceptual, orasul a devenit un subiect de intensa
circulatie in literatura de specialitate in ultimii 15 ani
Comentariul asupra orasului nu mai este privilegiat al arhitecturii
sau urbanismului, ci acaparat in bine sau rau de o serie de alte
specializari, dar nu este un comentariu tehnic, ci doar
tangential, alcatuirea fizica, spatiala a orasului
S-a dezvoltat urbanologia: comentariu strict teoretic, filosofic despre oras
Termenul si conceptul de oras sunt foarte cautate
2) Abordarea sistemica a teritoriului:
Doctrina nu se rezuma doar la urbanism, ci este vorba despre o abordare
teoretica si metodologica a spatiului organizat, sprea deosebire de spatiul in care
traim, existam, dat de natura, neorganizat, indiferent de scara la care este realizat.
SPATIU ORGANIZAT = teritoriu, oras, spatiu arhitectural

Doctrina de organizare a spatiului: se face pe baza unor principii, reguli; este


vorba de o gandire
- Regulile - apartin abordarii sistemice:
Ca principiu intelegerea planificarii spatiale, a locuitului, a modelarii in
organizarea spatiului
Ca si consecinte cu referire la organizarea spatului

3) Modele urbanistice fundamentale


Abordarea sistemica apare in anii 30, iar in anii 40 se incheaga curentul filosofic
structuralist
succesiune de curente filosofice
- Atribut uman
Structuralismul :
- starneste interes pt ca are o mare valoare practica,
- rastoarna toate doctrinele anterioare ( toate domeniile stiintifice)
- in anii 60 se constata ca aceasta abordare structuralista are limite
pentru ca nu percepe dezvoltarea, dinamica lucrurilor si va aparea un
nou curent:
Apare fenomenologia :
- are in vedere miscarea, evolutia ( in urbanism procesalitatea)
- nu poate fi infirmata existenta structurii, ci modul de abordare a
structurii => structuralismul se poate atenua, disparea din punct de
vedere al curentului, dar structura si abordarea structurala nu va
disparea
- nu exclude curentul structuralist ( pt ca toate lucrurile au o
structura, dar modul de abordare a structurii poate fi discutat)
Filosofia

Analiza structurala + analiza fenomenologica => cunoastere a lucrurilor din


perspectiva structural fenomenologica
- Orice lucru al lumii vii, orice alcatuire spatiala este un SISTEM => abordare sistemica
- Orice filosofie are o doctrina
- Exista limite, impulsuri in plan doctrinar situatia rezolvarii unor probleme in
organizarea spatiului in favoarea comunitatii, in interes public => comunitatea devine o
doctrina care dicteaza politicile statului.
- o companie de proiectare are o doctrina -> eu pot alege sa nu mi-o insusesc =>
razvratire
- Fiecare persoana isi construieste o doctrina pe baza dezvoltarii personale, preluand si
o parte din doctrina companiei la care lucreaza

DOCTRINA = totalitatea principiilor, tezelor fundamentale ale unui sitem politic,


stiintific, religios, adica invatatura;
- poate avea un caracter progresist sau retrograd, exprimand
ideologia clasei sociale pe care o serveste
- Larousse: ansamblu de notiuni ale unei scoli literare sau
filosofice ale unui sitem politic, economic etc, sau de dogme
ale unei religii
Legatura doctrina ideologie => Ce este inainte? Ideologie sau doctrina?
Exista o ideologie care duce la nasterea doctrinei asa cum reiese din texte
referitoare la acest subiect. (/exista o ideologie care se explima printr-o doctrina)
Doctrina profesionala = subiect recent ca importanta in dezvoltarea unei profesii
Corbusier exprima exercitarea profesiei printr-un arbore reprezentat de realitatea
inconjuratoare:
- Trunchi = solidaritatea profesiei
- Se sprijina pe radacinile din sol: educatie, context, traditie
- Ramuri preocupari de naturi diferite in planul profesiei
Undeva in centru se situeaza doctrina spatiului construit

Curs 2: 02.03.2015
Abordarea sistemica:
Sistem implicit structura = termeni care nu si-au schimbat sensul, dar si l-au imbogatit
foarte mult ( perioada postbelica anii 50)
In filosofie se denumeste curentul structuralism :
- redescopera structura
- curentul a intrat in cadere si a ramas istoric, dar nu infirma
valabilitatea conceptului de structura si implicit termenul de
sistem
Structura este un dat al lucrurilor, indiferent ca este vorba despre un gand, un fapt,
un lucru etc (orice)
Nu se poate spune despre anuntul filosofic ca este perimat pentru ca a lasat in
cultura umana un patrimoniu -> metoda generata (cea mi stabila, argumentata metoda
de analiza a lucrurilor, fundamentata filosofic)
Orice curent dupa o perioada de apogeu decade => da nastere criticii, opozitiei,
care va construi un alt curent:
Un nou curent este fenomenologia (antebelic)

Fiecare curent filosofic si orice teorie se doreste a fi puternica, unica, numai ca la


un moment dat (inceputul anilor 80) dupa o critica a structurii se ajunge treptat la o
hibridare (intre structuralism si fenomenologie?) astfet incat metoda structurala este
pusa sub semnul evolutiei, dinamicii.
A analiza structural = a cunoaste alcatuirea respectiva la un moment dat, dar
nu general; trebuie sa se afle ce este sensibil, prin urmare il supun evolutiei in timp,
comportamentului fenomenal?
Sistem Structura
Concept = notiune cu caracter fundamental intr-un domeniu stiintific, care se
poate referi la un obiect, proces, fenomen, idee, gandire.
Orice abordare teoretica apeleaza la conceptul caracteristic/ fundamental din
domeniul respectiv
-

isi gaseste o multime de expresii in practica

Sistem Structura :
- concepte gemene prezinta cel mai mare interes pt intelegerea
alcatuirii conceptului de sistem
- Termeni vechi utilizati
In antichitatea greaca structura desemna acea alcatuire de rezistenta a navelor
In modernitatea contemporana, structura capata o definitie mai aproape de
esenta lucrurilor
Sistem in sensul definitiilor foarte diferite; constituirea mai multor definitii,
aspectele surprinse fiind foarte diferite, dar esenta continutului este aceeasi
Definitie: Sistem = o aglomerare de elemente sau interese caracterizate prin
COVARIANTA (termen caracteristic) care atrage atentia
asupra faptului ca intre aceste elemente avem de a face cu
niste relatii astefel incat orice modificare a unui element
produce o modificare a cel putin unui alt element in
alcatuirea respectiva.
Calitatea sistemului este superioara calitatii simplei insumari a elementelor
din alcatuirea respectiva.
Urbanismul se defineste in acest sens ca o gestionare a intereselor si
conflictelor din teritoriu un sistem de interese in cadrul teritoriului
- Interese de aceeasi natura, convergente un fapt se rezolva mai
usor atunci cand actiunile se cupleaza decat daca se rezolva
separat

Cel care a deschis drumul Teoriei Sistemelor este Ross Ashby, care spune:
Sistemul nu mai inseamna acum un obiect, ci o lista de variabile ( 1950 )
Edmond Ncolau: intemeiatorul abordarii sistemice in Romania (60)
Se identifica existenta unui sistem ori de cate ori se pune in evidenta o
relatie intre minim doua marimi sau obiecte. => Abstractizare
Jacques Popper (matematician):
Un sistem este o multime de elemente distincte, grupate intre ele cu o
anumita finalitate.
Teoria sistemelor comentariul referitor la abordarea sistemica este pus in
discutie prima data de matematicieni.
A intelege sistemul ca perfectiunea organiaztorica intr-un intreg echilibrat
decurgand din totalitatea relatiilor de interconditionare = STRUCTURA SISTEMULUI
Structura trebuie inteleasa ca totalitatea relatiilor de interconditionare!
ex: structura din stalpi si grinzi din beton armat nu pune in evidenta imaginea ci
totalitatea relatiilor
2 CONCLUZII:
1) De natura recenta, notiunea aceasta este considerata una dintre trasaturile
esentiale ale stiintei contemporane
2) Este de facut o distinctie in unitate intre natura de obiect fizic si natura de
obiect abstract, cu referire la obiectul / referinta unui comentariu
Aceasta distinctie in unitate este facuta pt prima data de Ross Ashby in 1949
Ex; oscilatia pendulului in baza unui impuls incetinire pana la stagnare
Cerere / oferta ( economie)
Obiecte caracteristice unui alt domeniu al cunoasterii, sunt obiecte fizice
diferite, dar au in comun acelasi element abstract formula gravitatiei
Formula gravitatiei in aceste conditii demonstreaza faptul ca un obiect fizic
care inseaamna o prezenta fizica poate sa fie transformat in cunoasterea unui obiect
abstract -> ABSTRACTIZARE = reducere la esenta lui intr-o unica expresie
- Cunoasterea esentei ca o sinteza face ca sa pot construi un obiect fizic pt ca in
viitor sa pot construi alt obiect fizic, dar cu aceeasi esenta => CUNOASTERE SI
CREATIE IN PROIECT
- Pentru a ajunge la elemente de detaliu trebuie sa cunosc esenta pe care o
descopar in baza unei analize, in baza unor obiecte fizice, din realitate, din
aceeasi categorie.
CONCLUZII:
1) Sistemul este independent fata de natura sa, independenta pe care si-o
exercita in abstract
2) Reprezentarile locale, specializate au cedat in fata reprezentarilor
abstracte (Ross Ashby)

Natura relatiilor intre elemente (cele care genereaza structura) luam in


considerare o serie de factori astfel incat in raport cu ei putem comenta in sensuri
diferite de relatii

1) Apartenenta relatiilor locul in care aceste relatii se definesc in principiu


este sistemul respectiv
- Aprtenenta este a relatiilor
Intalnim mai multe situatii astfel incat sistemele se diferentiaza intre ele, iar
diferentierea fundamentala este generata de pozitia unui sistem fata de un
alt sistem
pot avea de a face cu mai multe sisteme apropiate, care sonstituie un mediu
unitar = sistemul So:
- nr de elemente componente legate intre ele prin relatii care prin
faptul ca tin aceasta legatura, genereaza sistemul; este vorba de
o structura a lui So; aceste elemente au relatii si cu alte elemente
care nu sunt in acest sistem, ci apartin unui alt sistem S1.

Relatiile sunt:
- Tari
- Moi / slabe
Relatiile tari asigura coeziunea sistemului -> genereaza structura sistemului
respectiv
Relatiile slabe nu sunt atat de puternice incat sa intre in jocul coeziunii, dar
asigura asezarea sistemului in mediu legate de relatii cu alte elemente din alte
sisteme ( nu exista relatii intre sisteme ci relatii intre elemente ale celor 2 sisteme)

Relatiile slabe pt sist. So sunt relatii


tari pt Ss
Scara de crestere a nivelului de
importanta a sistemului atat crescator
cat si descrescator
Ss este constituit din sist So, S1 care
la randul lor au subsisteme

A aborda sistemic = a studia un luctru ca alcatuire


in sine din unitati interioare, subsisteme, dar a se
lua si pe el in consideratie ca parte a unui sistem
mai mare -> infinita crestere / descrestere a
importantei => NIVEL DE ABORDARE

So

S1

(cunoastere a sist. So este in primul rand o cunoastere a ceea ce este in interior, dar
trebuie atasata cunoasterea lui pe niveluri inferioare/ superioare)
Ex: incapere elem din ea + info despre spatiul din ext

Ss

Directionalitatea realtiilor in legatura cu o relatie ne referim la directie si la sens


-

relatia se exercita vectorial

Din punct de vedere al directiei exista 3 feluri de relatii:


1) Lineare (directionalitate lineara)
- Elementele se afla insiruite ca margelele
- Cea mai simpla alcatuire de sistem
- Din cauza simplitatii nu este functionala; impedimente: relatia dintre un
element si unul mai indepartat nu se poate face fara a parcurge celelalte
elemente
- Sistemul este infinit, dar nu are un loc mai important problema centrului
care nu exista
- 2 ipostaze mai convenabile, atunci cand este:
Inelar se creeaza imposibilitatea de crestere a sistemului; are o
finalitate
Linearitate in spirala posibila prin faptul ca pastreaza unele calitati
ale linearitatii si elimina unele probleme: are posibilitate de crestere,
dar nu pot evidentia categorii, vorbind despre un centru de sistem
care nu poate fi situat.
- Rol important prin combinarea cu alte alcatuiri
de acest fel (alcatuire cromozomica)
Centrul un element caracteristic al sistemului
- Sistemul devine functional atunci cand are centru
2) Relatie / directionalitate retimorfica sau in retea ortogonala:
- Este subiect de analiza
- Este mai complexa
- Elementul are posibilitatea a 4 sau 6 relatii (imagine in spatialitate)
- Este un sistem de raltionare cu posibilitate de crestere nelimitata in toate
directiile ( duce la lispa de acuzare a unui anumit loc in cadrul retelei)
- Ramane dificultatea traversarii elementelor intermediare
- Suport pt un nr mare de realitati in constructia spatiala
- Lanfant gandeste o retea de acest tip si introduce diagonale pt a face
legaturi mai directe => abordare tipica pt orasul american
- Cerdac reconstructia Barcelonei dupa celebrul incendiu + preluare in
extinderea Barcelonei
- Corbusier La Cha.....? tipar stradal ortogonal - estompeaza lipsa de
centralitate (principala dificultate) prin

Situarea centrului in limita marginei pe o platforma mai ridicata


(asemanare cu Timgad)
Folosirea cursului de apa in trama stradala intr-un mod inventiv

3) Directionalitate in retea triangulara (plan + spatialitate )


Prezinta o complexitate mai mare
Elemente cu mare disponibilitate de relationare cu alte elemente
O astfel de retea pastreaza calitatea de extindere, dezvoltare si isi
insuseste calitatea elem de centralitate pt ca exista elemente de varf cu
valoare unica => Directionalitate ramificata ( in copac):
- Un element principal
- Relatii de influenta asupra a 2 elemente de gradul 2
- Relatii de influenta asupra a 2/4/6 elemente de gradul 3

Vorbim de GRADE DE INFLUENTA / DEPENDENTA ( planuri de baza,


superioare, intermediare)

Relatia de pe un plan inferior pana la planul superior se face prin


intermediul planurilor intermediare => termenul de IERARHIZARE
- tipuri teoretice care - prezinta rigoare si rigiditate
- exprima o anumita formalitate
ce caracterizeaza perioada postbelica pana in anii 80

4) Polaritate = atractia care apare intre elementele sistemului ( atractie purtata de


relatii)
Manifestata pe un element al sistemului
- Relatie intre elementul periferic si cel central
- Alcatuire de tip ierarhizat cu centru clar
Manifestata pe spatiul gol in sistem (interstitial)
- Nu are element central ; orice relatie intre elemente fata in fata -> in
spatiu interstitial se produce o interferenta
- Concordanta; similitudine principala de configuratie cu vis-a-vis-ul
Ex: axa Parisului - piata Rand Point Place dEtoile? .. arcul de triumf

Din punct de vedere al sensului / scopului pe care il precizeaza vectorul :


Alcatuire sistem Convergent
- Divergent

Exista o anumita corelare intre polaritate si definire de sens,


de scop

O polaritate de acest fel este inevitabil convergenta

Rand Point situatia divergentei pt ca avem de-a face umai cu axe care patrund
in spatiul respectiv axele materializeaza vectorul si compune relatiile de divergenta /
convergenta
-

Intens dispersat din punct de vedere compozitional in masa


constituita a Parisului ( compozitie functionala )

CONLUZII: despre natura relatiilor


1) Intotdeauna avem relatii caracteristice pt un sistem caracteristic, de aceea a
analiza o situatie caracteristica = a pune in evidenta caracteristicile sistemului
respectiv, deci a cauta caracteristicile locului respectiv
Unui loc ii este caracteristic un traseu => efect de dominanta = caracteristica de
care trebuie sa tin seama in procesul de restructurare
2) Oricare ar fi organizarea elementelor sistemului exista o structura care defineste
explicit interactiunile existentului / obiectului
3) Oricarui sistem ii este proprie o anumita finalitate, deci interactiunile dintre
elemente sunt concepute in functie de aceasta finalitate:
- Intre sistem si structura exista o determinare care se intoarce, adica
interdeterminare in sensul ca eu cunoscund sistemul pot sa descopar
structura si descoperind structura pot sa cunosc sistemul
- In alcatuirile reale poate fi mai usor sa descopar structura ( relatiile) si sa
cunosc sistemul => trimitere la metode de abordare a lucrurilor
- Structura este generata de finalitate => ce este caracteristic? Ce am
obtinut? Ce efecte de spatialitate am ontinut, model in care omul
traieste in spatiul respectiv
- Pot pleca intr-o analiza de la finalitate si sa descopar elemente ale
structurii => nu se da un program care vizeaza finalitatea; propunem un
proiect care sa o explice;
Trecerea de la structura la finalitate inseamna functie:
-

O structura este functionala cand asigura finalitatea


Nefunctionala nu asigura finalitatea

Finalitatea o cunoastem sau o dorim, altfel o structura are


mereu finalitate, poate nu cea pe care o dorim, dar exista una
intotdeauna

Ex: - sitem responsabil de o functie


-

Sitem responsabil de mai multe functii


Un grup de sisteme au aceeasi functie comuna, pe langa alte fnctii
Multifunctionalitate transformarea asocierii de programe intr-un program

CURS 3
Abordarea sistemica
Natura relatiilor proprietatile globale ale unui sistem sunt cele pe care sistemul se
fundamenteaza; se naste; fapt pt. care ele se nimicesc;
PROPRIETATILE EMERGENTE/ SISTEMICE
Avem de-a face si cu PROPR. PARTIALE/ LOCALE definite fie pe parti ale sistemului, fie
pe timpi diferiti;
Proprietatile emergente fac ca la configuratii specifice avem de a face cu sisteme specifice;
Constatare cu referire la PROCESELE CARACTERISTICE ale sistemului = procere
1. Interioare
2. Exterioare
in care sistemul este angrenat
De transformare- in interiorul elementelor
De transfer procese intre elemente prin relatii
Comportamentul sistemului fiind defapt in consecinta un concept, este un raspuns la
mediu, fiind rezultatul unei determinari impuse de structura;
inseamna defapt CUM REACTIONEAZA sistemul respectiv in anumite conditii cu
mediu;
Ideea de comportament- o caracteristica pentru orice sistem indiferent de natura sa
=> ne referim la concept pt.ca este un concept auxiliar celui de sistem;
Societatea a extins ideea de comportament la colectiv
Teoria sistemelor exstinde ideea de comportament la sistem
Exp: Comportamenul unui element ca reprezentare pt sistemul din care face parte
COMPORTAMENT- concept auxiliar conceptului de sistem
Consecinte in domeniul intelegerii conceptuale
-3 concepte auxiliare
-ideea cutiei negre preluate pt a explica conceptul de sistem= ceva ce nu poate fi
precizat ca alcatuire interna primeste informatii de la aparatajul avionului si enunta
niste descifrari, concluzii;
-cutia neagra=a lua in consideratie sistemul ca avand o functionare elementara in
sensul cutiei negre;
Sistemul primeste o actie din exterior (numina intrare.informatie)- termen general pt
tot ceea ce inseamna un umpulis intr-o alcatuire;
Conform teoriei functionalitatii este o informatie care intra in procesul de productie;
Conform T.Sistemelor pt ca reprezinta un
sens mai explicit

Exp: bucata de fier-> rugina=consecinta a intrarii unei actiuni/ intrarii mediului in


sistemul respectiv;
Exp: automobilul sistem f complex alcatuit din subsisteme
Subsistemul de directie -> volan+ax- Exista un raport de transmitie care genereaza o
relatie de transmisie intre volan si autovehicul -> RELATIE INTRARE-IESIRE
Schimbarea vitezei este determinata intermediar de schimbatorul de viteze -> o intrare
care pregateste mecanismul; a doua intrare care cere si impune viteza respectiva ->in
cutia neagra se produce ceva suplimentar decat simple transmiteri -> avem de a face cu o
stare a sistemului :
INTRARE -> STARE -> IESIRE
1. Conceptul de stare a sistemului

S1 va fi modificat fata de S0, va fi mai simplu sau mai bogat cu ceva-> dar ramane in limitele
de functionalitate ale sistemului S0 a.i. S1 este o varianta doar a lui S0
Viarianta -> ipostaze ale sistemului care pastreaza acelasi set principipial de reguli (celeasi
caract. Fundamentale)
Proces de evolutie a lui S0 care in ipostaza Sn, o intrare In nu mai gaseste in
interiorul sistemului o alcatuire favorabila -> Sn va exploda;
Sistemul S0 se autodistruge-> intrarea forteaza situatia respectiva iar regulile nu
mai pot fi pastrte;
Exp: PITESTI-> noul centru avea demolare masiva prin pastrarea a 2-3 cladiri, dar
constructie pe baza a cu totul altor reguli fata de cele initiale;
TG.MURES-> ceea ce apare nou vine in completare, nu distruge

Pe parcursul evolutiei sistemul isi modifica usor starea in cazul n starea sistemului nu mai
face fata solicitarilor si explodeaza
Avem de a face cu o modificare de comportament : de stare (pe moment/etapa) sau de
evolutie (in succesiunea starilor sist.)
2. Conceptul de stabilitate
-rezistenta sistemului intr-un timp, pastrarea starii sistemului in trasaturile ei
principale, definitorii;
A. Stabilitate globala (pe tot parcusrul existentei sistemului) se remarca prin
caract, regulile principale ale sistemului care raman valabile
B. De moment referitoare la acele caracteristici care nu au rol principal in
existenta sistemului;
Obs.: 1.Particularitate- valabilitate generala
2.personalitate- acea particularitate care se refera la o persoane
1+2 => personalizare a casei, nu personalitate! referinta intre care/ps.
- O posibilitate de variabilitate a sistemului, variatie pe durata existentei
sistemuluil;
- Variabilitatea-evidentiata prin variante
- Variantele succesive
-consecutive
-concomitente
Sistem- referim la o situatie concreta sau la un sistem de principiu, model, teoretic care
poate sa fie suportul unor sisteme redate diferit pt. ca pot imagina un nr de variante de
sisteme, dar reprezentand fiecare o mica modificare de loc sau de interpretare.
Exp: tema program de la atelier- ideea diferentiaza variantele, dar elementele sunt
aceleasil;

Definirea unei metodologii de abordare

In urmarirea solutionarii unei teme program metodologic noi trebuie sa luam in


consideratie variantele concomitente si succesive in timp
Concomitente :
o viriatii pe baza ideii;
o Diferite in raport cu acelasi timp;
-pe baza lor se poate defini evolutia in viitor.
-necesitatea de a etapiza; de a raspunde la intrebarile ce se va putea intampla in viitor cu
acest spatiu
=> variante consecutive care pun in evidenta evolutia organizarii spatiale respective
Exista posibilitatea unei serii de variante infim definite in functie de tema program.
Decizie arhitectul era decidentul asupra modului de organizare a spatiului, dar acum ea
apartine celui care comanda lucrarea; ramane si analiza comparativa a solutiilor,
variantelor care sa le propuna pe cele mai bune, dar nu exista o modalitate de apreciere din
toate punctele de vedere -> subiectivitate, afectivitate;
Variantele au numitor comun- au legatura una cu cealalta (de ex. amplasamente diferite cu
alte date tehnice) +pt ca lucrurile sa fie comparabile
Tipuri de sisteme
-in baza naturii relatiilor am analizat constatari;
-in consecinta apar tipuri de sisteme

CRITERII DE DIFERENTIERE (5)


1. Stabilitatea sistemelor (durabilitatea alcatuirii in timp)
a. Static nu se schimba in timp (ex.roca)
b. Dinamic se misca, se transforma, nu suporta sa-si pastreze mult timp aceeasi
constitutie (isi pot pastra sau nu caract.principale)
2. Gradul de organizare dispunerea relatiilor in sistem
a. Simple
b. Complexe (multiplicitatea relatiilor pe care un element le poate avea in cadrul
sistemului)

c. Integrate in relatii apare acea legatura care sare peste un nivel intermediar,
legatura de SCURCITUITARE

3. Functia in sistem generata de iesirea din sistem


a. Inchise
b. Deschise
a- sis.inchis- in alcatuire are cel putin o relatie inversa de feedback; iesirea
poate ca integral/partial sa se intoarca asupra intrarii (monitorizare a
intrarii prin iesire)
Biotopul-exista intr-un areal precis a unui nr de specii care traiesc impreuna
si au o relatie de determinare intre ele si au la baza piramida trofica >speciile constituie suport de viata intre ele (sus cei puternici, jos cei mai
slabi)
-frigider- sistem inchis (termostat care comanda functionarea motorului pt a
pastra sistemul in aceleasi conditii- temp la fel;

4. Evolutia sistemului
o S. Continue- evolutie neintrerupta a.i.
o modificare produsa intr-un loc al sistemului datorita unei modificari dintr-un
alt loc este instantanee;
o S. Discontinue - Modificari prin relationare- au relatii intre ele;
Daca modificarile sunt perceptibile de catre noi, avem de aface cu un sistem
dinscontinuu;
In general ceea ce se intampla in social e sist. continuu;
5. Gradul de certitudine al sistemului- faptul ca putem ajunge rapid la un dezastru
natural;
a. S deterministe;
b. S. probabiliste eventual putem presupune o dezvoltare a lor
Analiza de probabilitate a sist construite => analiza prospectiva (previzioneaza
in sensul relatiei de certitudine si probabilitate;

CHADWICK `70
Initial punea in evidenta existent unor sisteme;
Preia si incearca sa aplice Teoria Sist la planificare => existent sistemelor ingineresti
care sunt cerute;
Sisteme ecologice ->la jumatate;
Ecologice- incerte

Existenta in teritoriu este o alcatuire de 4 sisteme

Ecosistem care genereaza un set de valori ce are la baza obiective si scopuri, care la
randul lui genereaza un sistem de activitati sprijinit pe Fluxuri care genereaza un
sistem de spatii => SUPORTUL ECOSISTEMULUI
Plecam de la organizarea activitatii pt a organiza spatiul (schema functionala)
Includerea societatii ca un sistem component => interesele societatii genereaza
impreuna cu spatiul -> sistemele socio-spatiale (cele mai complexe)
La sf anilor `50 BAER comentariu inclus in Teoria Sistemelor;
Sistemul in principiu, are niste caracteristici care evolueaza pe o scara de
complexitate, generand astfel complexitatea sistemului; aceasta teorie este
aplicabila oricarui sistem din oricare domeniu;
Caracteristici si trasaturi/calitati
1.Interrelationare.
-> organicitate
2.Verticalitate
3.Orizontalitate
4.Ordine
-> ierarhizare a sistemelor
5.Scop
6.Stabilitate
7.Compexitate
8.Diferentiere (in system/intre sisteme) ->variabilitatea sistemelor
9.Energia acumulata ( stare ordonata sau neordonata a componentelor - stare de entropie a
sistemului respectiv termodinamic)
Un sistem inchis are un consum energetic minim.
Cel mai mare are consum cu atat mai mare cu cat e mai deschis
10.Feedback legea inversa

11.Autoreglarea

-> adaptabilitatea

Un sistem complex trebuie sa aiba organicitate, ierarhizare, variabilitate si adaptabilitate.


CURS 4
SISTEM OPTIM =
In ce masura relatia raspunde cel mai bine cerintelor
Calitatea de a fi optim poate fi pusa in discutie in raport cu un anumit criteriu, scor
maxim cerintelor impuse- sistemul raspunde mai mult sau mai putin bine la un set
de criterii, si intr-o evaluare globala, el realizeaza prin insumare un scor maxim in
raport cu o valoare de referinta sau cu alte sisteme
Prioritatea criteriilor- criteriile sunt luate in considerare intr-o anumita ordine;
acest lucru rezulta printr-o analiza cu scor: fiecare criteriu-note de la 1 la 10
Criterii cu prioritate -intreaga

-fragmentata a.i. nota 10 acordata la doua criterii cu prioritati


diferite genereaza un nr diferit de pct. prin introducerea coef de prioritate=>cel care
insumeaza cele mai multe puncte= SISTEM OPTIM-SOLUTIA
SPATIUL CA ORDONARE IN SISTEM
Pt orgaginzarea unui sistem spatial caracteristic este luarea in consideratie viziunea
pe niveluri de teritorializare a proceselor de dezvoltare naturale, in care omul este
angrenat (tot ceea ce se intampla in teritoriul supus analizei)
Viziunea pe niveluri de teritorializare= mod de abordare sistemica a teritoriului
respectiv generalizare

Pt a lua in discutie sist intermediar trebuie sa descopar tot ceea ce poate fi


descoperit cu privire la nivelul inf (subsisteme) sau niv superior (S)
S0 =un teritoriu abordare prin viziune pe niv de terit nivelurile pe care alcatuirea
respectiva le expune in inferioritatea sau superioritatea alcatuirii;
In principiu avem de-a face fata de un pct de referinta cu o aprofundare prin
coborarea la niv inf al alcatuirii si cu o generalizare prin urcare la niv superior
Viziunea pe niveluri de teritoriu; dim inferioare pe care le am, produc o
sistematizare a cunoasterii si grupez info cu caracter de aprofundare sau de
generalizare
In general printr-o tema program nu este obligatoriu sa ni se dea inf despre nivelul
infer/superios -> descoperim ceea ce este
caracteristic in planul inf/sup
Solutii de degravare a zonei centrale a unei
localitati:
1. Modernizarea arterei pe traseul
existent
2. Scoaterea circulatiei in afara zonei
centrale
Realizarea traseului pe artere existente
Realizarea traseului prin strap

3. Realizarea unei artere de circulatie complet in afara localitatii (autostrada)

A lua in consideratie influenta pb. La cel putin 3 niveluri de constituire;


Abordarea pb. Sa fie in final insotita de rasp care
sa lamureasca cel putin inf.
superio/inferior

CONDITIONARI
1. Organizarea spatiului in abordarea contemporana inseamna a considerara un
sistem major integrat in teritoriu, la nivelul teritoriului, avem de-a face cu o
integrare intre
a.economic
b.social
c. fizic
-pb recenta, ce nu s-a intalnit si la urbanismul modern al sec trecut (abordarea
separata)
-gandire coroborata spre o rezolvare unica pt ca planurile nu se suprapun precis si
simplu
2. Relatiile ierarhizare definite in esentaprintr-un raport contradictoriu intre liber
si geometric, intre haotic si ordonat, intamplator si planificat
Sensul termenului de organizare conducand la ceea ce inseamna spatiul organizat
a.i. avem de-a face cu liber, haotic, indiferent, intamplator, iar pe de alta parte
geometric, ordonat, organizat, planificat
Organizarea devien o nevoie a existentei societatii, de care trebuie sa tinem seama
VERNACULAR- sp organizat in mod natural, in timp (neplanificat)
-astazi ne referim al o configuratie, o formalizare in organizarea spatiului si nu la
organizarea sp prorpriu-zis
Termenul de planificare profesionistii il urasc
Planificarea:
=deschisa
- Flexibila
-sprijinita pe interventia si implicarea cetateanului
-nu impusa, rigida, totalitara;
1996 universul lui La Cor este universul concentiational, este ghetoul in sensul ca nimeni
nu are dreptul sa faca cu forta fericit pe un vechin pt ca asta se numeste inchizitie
Viena, Hundertwaser pictor- Cartierul Strimflor- volumetri jucare

~1958 arhitectol nu are nici un raport cu cladirea pe care o construieste, el este


incapabil sa prevada ce fel de oameni vor locui acolo sau vor utiliza spatiul
In cadrul spatiului exista niste nevoi, acestea apartin
1. Omului ca individ
a. biofizologice (animalice)
b. materiale (adapost)
c. Spirituale (culturale)
Le raspund:
a. conditiile de existenta umana
b. bunurile de diverse feluri
c. cultura

2. comunitatii le raspunde viata sociala


3. naturii le raspund resursele naturale

Conditiile de existenta genereaza


1. confortul biofiziologic
2. confortul mediului de viata = Bunurile culturale
1 + 2= CONFORTUL DE EXISTENTA , confortul social => CONFORTUL LOCUIRII IN
TERITORIU (cuantificat devine o parte componenta a cifrei de pe care diversele
organizatii le acorda statului
Permanenta contradictie cu starea resurselor din teritoriu -> confortul consuma resursele > existenta omului distruge ceva din mediu, nu existenta in afara unui consum;
Fondul se poate regenera? In cat timp?
Clubul de la Roma
1. se consuma mai multe resurse decat se pot regenera;
dezvoltare zona+ curentul zeghistilor ->dezvoltarea sa nu se mai faca cu nimic;
2. retrage sustinerea dezvoltarii zero in favoarea unei dezv contralate => concept de
dezvoltare durabila
dezvoltarea prin planificare printr-un context de integrare
nevoia de planificare - dezvoltare
relatia individ colectivitate (public/privat)

grad de ierarhizare

Raport de dubla cointeresare important pt planificare


Planificarea se defineste printr-o viziune strategica prospectiva avand de-a drept
motivatie definirea obiectivelor, telurilor, scopurilor = caracteristice strategice
Programul implica o viziune metodologica operationala si are drept motivatie
precizarea mijlocelor prin care obiectivele pot fi realizate
Proiectarea se realizeaza intre viziune operational configurativa si cere drept motivatie
stabilirea configuratiei spatiale ( prin proiectarea obiectivului devine config spatiala)
INTERESE nevoi+conflicte -> PLANIFICARE -> PROGRAME -> PROIECTARE
Spatializarea inseamna in prealabil planul de arh / urb ca sistem deschis si flexibil in sensul
de adaptabil in timp
Aceasta caracteristica = satisfacerea unor nevoi contemporane in concordanta cu
modalitati de realizare contemporane
Este foarte important a realiza un raspuns la nevoi contemporane prin mijloace
contemporane -> relatia pe care Haegal o introducea in lista principiilor dialective=
RAPORT NECESITATE-POSIBILITATE
Aceasta inseamna o modernizare a cadrului de viata, o activitate pe care o releva
organizarea spatiala. Considerare:
1. Relatie de parteneriat public-privat
2. Nevoia de participativitate cetateneasca
3. Nevoia de transparenta
Spatiul neplanificat- interese individuale

Spatiul planificat- interese colective


Integrare => operatie urbana
Parteneriat public-privat
Participativitate
Transparenta = acestea sunt principii fundamentale pt regenerarea
urbana;
Activitatea continua de organizare spatiala in sistem teritorial
planul de urbanism (amenajare a teritoriului)
ca sistem partial deschis
satisfacerea nevoi contemporane
modernizare cadru de viata
concordanta cu modalitatea de organizare contemporana
necesitate / posibilitate

Regenerarea urbana proces de inflatie a modernizarii urbane in teritoriu


-porneste din ani `50 de la ansamblul Lincoln ->N.Y. realizarea centrului intr-o
zona saraca a Manhattanului pt a moderniza

Curs 5
Planificarea spatiala
1.Suportul in urbanism si amenajarea teritoriului ca activitate complexa de
organizare in sensul dezvoltarii spatiale durabile are nevoie de doi piloni ca suport (nu
conteaza scara)
-Problema se rezolva pe baza planificarii in timp si prin prosma prognozei
-Planificarea surprinde factorul certitudine in timp ce prognoza incearca sa
realizeze un echilibru intre certitudine si incertitudine
-nu putem sa realizam un program daca lucrurile pe care le luam in consideratie
nu sunt certe; cu cat scara este mai mare vor exista componente cu un grad de
incertitudine ceea ce va duce la o abordare prospectiva
Corelarea intre planificare si prognoza construieste un nou model de viata in
teritoriu sau cel putin o modificare a unui model existent (spatial - > comportamental).
Luam in considerare legatura de determinare de la modul de viata la comportament prin
intermediul spatiului.
2. planificarea spatiala este o activitate de sinteza (activitate practic,
teoretica si metodologica)
Activitate care se desfasoara in perspectiva cibernetica (referinta la modul de
evaluare si de conducere)
Activitate implicata in planificarea spatiala normativ, creativ, social (creativconsiderat exclusiv cu referire la configurare => planificarea spatiala nu se exprima prin
configuratie) stapaneste si activitatea metodica pentru ca avem de-a face cu o creatie
in ceea ce priveste inventia de metoda.
Createrul creativ este de fapt propriu gandirii
3. Planificarea spatiala se caracterizeaza printr-o abordare sistematizata,
adica o abordare a unui sistem organizat intr-un anume fel dpdv metodic
Abordare: - multidisciplinara
-interdisciplinara
-transdisciplinara
Abordare interdiciplinara un obiect +o cercetare caracteristica unei specialiari
=> o concluzie cu privire la sparea sau comportamentul obiectului dpdv al disciplinei
respective
- dificultate o defectiune a obiectului/ sistemului
respectiv trebuie trimisa spre domeniul care corespunde defectiunii respective
- colectiv de cercetatori care intocmesc un plan/schema de abordare un are
cercetatorii lucreaza impreuna, se grupeaa in functie de obiective si sesizeaza aspecte
asemanatoare/distincte

- pt acest lucru e important limbajul intr-o anumita masura este comun sa


cunoasca acele elemente de utilitate generala ale ficaruia din domeniile respective =>
abordare comuna si concluzie unica referitoare la comportamentul obiectului respectiv
Abordarea multidisciplinara -> devine metoda de cercetare mai multi
cercetatori abordeaza obiectul respectiv in sensul propriei sale discipline; obiectul este
paralel cu cunoasterea domeniilor respective -> se enunta concluzii pt fiecare din
domeniile respective
Progres concluziile trebuie coroborate desprindere de elemente, constatari
care se pot asocia

Abordarea transdisciplinara - > cercetator cu dubla/tripla formare astfel incat el


este rezultatul unie cunoasteri coroborate

Elemente de criteriu si cadru pt planificarea spatiala


Criteriu = evaluare
Cadru= devin criterii in momentul evaluarii
Acelasi set de elemente care sunt cadru cnd proiectul este deschis, in studiu
si devine criteriu cnd solutia este evaluata
Resurse :
Economice
Sociale
Naturale
Financiare
Culturale
1. Peisaj cultural + cercetarea = abordare de context dpdv al culturii locului
respectiv
Problema resurselor este abordata in planificarea spatiala de cercetatori existenti
in domeniul respectiv pt ca fiecare implica o cunoastere, o cercetare de specialitate
dpdv cantitativ + calitativ
Arhitectul/ urbanistul trebuie sa stie ce sa ceara demografului; sa inteleaga
rezultatul cercetarii.
2. Impusa de spatiu spatiul ca resursa - intelegere a spatiului ca mediu
(abordare legata de ideea de mediu_
Intelegerea spatiului ca spatiu de locuit, ocupat de om
Mediu = matura + tot ceea ce este imprejurul nostru:
Natural

Artificial
Organizatoric
Juridic
Social
Cultural
+ altele in functie de aspectul care ne intereseaza cu precadere
Mediu(dpdv al existentei umane) fizic
-abstract
Evolutie locuinta => evolutie concept de locuinta de la simpla ocupare privata a
unui spatiu (individual/ familial) la o ocupare complexa exprimata ca zona de interese
comune ale unei comunitati
Sensul de locuire in afara locuintei (abordare sistemica)
A locui = a fi cetatean al unei tari; a fi locuitorul unui oras etc.
Locuire dpdv spatial intindere peste tot unde omul are interese
Transformare spatiu locuit -> spatiu insusit
Locuirea ca proces in teritoriu / SPATIU SI TIMPUL
LOCALIZARE
(motivatie context)

Interese
intentii

STARE
(actiune efect)

FLUENTA
(atitudine identitate)

Proces

Locul ca spatiu in
care se aseaza o actiune,
intamplare care devine

locul ca spatiu locuit

ocupare in teritoriu, organizare


spatiu Planificarea spaiala - > proiectare strategica

Locuire(priveste starea)/ locuit (fenomen, proces) - priveste acelasi lucru, dar tinde
a avea o referinta la teritoriu, la ceea ce ramane la semnele care apar in consecinta
Localizare conditionarea intamplarii
Fenomen succesiune de intamplari e se pot produce intr-o succesiune de locuir sau
in acelasi loc intr-o succesiune de timp
Starea se defineste prin determinante si efecte.

Alaliza de stare analiza a sistemului (pt stare o caracteristica esentiala este ocuparea
teritoriului)
Starea lasa urme ne intereseaza evidenta starii respective la nivel de configuratie si
identitate ( calitate fizic abordata)
-Prin aceasta revenim la loc ca spatiu localizat al locuirii
Locuirea in ce consta ocuparea locului? (-capata sens sistemic cladirea
cartierul, orasul)
Modul de locuire se sprijina pe un sistem de activitati in baza caruia se defineste un
spatiu de locuit colectiv
Calitatea locului 4 categorii de cadru :
Conceptual
Componente ale locuitului pt fiecare
Material
cadru
Comportamental
Socio-politic-administrativ
Sau
construit
natural
comportamental
tehnic
Fiecare componenta se expune intr-un anumit sens de calitate -> generand prin
insumare caracteristici pt calitatea locuirii.
Avem de-a face cu conceptia locuitului si siguranta locuitului
Locuitul este o conditionare circumscris teritorial, particularizat pt un anumit loc si
reprezinta o forma perfectionata de organizare a spatiului
Aspecte cu caracter contradictoriu care pot sa particularizeze teritorial locuitul
Relatie
intamplator planificat
Calitate cantitate (exprima densitatea de ocupare indice
caracteristic pt calitatea locuirii)
Stabilitate mobilitate

Readuc in discutie ideea ordinii in spatiu

Curs 6
Elemente de cadru si criteriu
Timpul
- spatiul si timpul componentele unei simbioze astfel incat nicio abordare nu
este posibila spe a fi inteleasa decat una in legatura cu cealalta
- orice caracteristica am lua in consideratie este influentata de cealalta
componenta a acestei simbioze

Planificarea spatiala este o activitate continua , cu praguri (activitate continua pt


ca nu se poate desfasura cu efect decat intr-o anumita continuitate, dar in acelasi timp
luand in considerare prezenta spatiului trebuie sa luam in considerare existenta
pragurilor momente de salt in aceasta continuitate)
Continuitatea- data de dituarea a ceea ce se intampla dupa momentul de prag ca
sprijinindu-se pe suportul a ceea ce s-a realiat anterior.
- Pragul nu inseamna o rupere ci doar o modificare de calitate pe acelasi parcurs
- Considerare evolutie in privinta reactualizarii
- Stabilitate a sistemului pana cand intrarea din afara sistemului in sistem nu mai
este acceptata conditie de existenta f diferita fata de ceea ce presupune
elementele de intrare si ajunge la dezintegrare
Planificarea spatiala are ca scop continuitatea
Solutie de intermediaritate rezultatul intrarilor
-pastrarea continuitatii
=> abordare prin conceptul de continuitate cu salturi

M1

M3

M01
M0

M2

Calitatea se realieaza prin salturi cantitative (O evolutie prin calitate


inseamna salturi/ praguri)
Dincolo de M1 nu avem posibilitatea unei prevederi in mom M0
In momentul M0 sunt lucruri care caracterizeaza spariului respectiv si care sunt
certe, dar putem avea de-a face cu informatii certe si pr viitorul apropiat pana in M1,
dar nu tot ce va caracteriza M1 este cunoscut
In definirea obiectivului in Mo luam in discutie certitudinea si incertitudinea,
afica locatia posibila pana la M1 a spatiului la care ne referim
Se poate constata ca emementele de incertitudine se propaga, elemente de
certitiudine se epuizeaza si e nevoie de o noua considerare a programului. Evolutia
depaseste M1 si se situeaza catre M2. Ementele de incertitudine devin certe in M1
si se reconsidera obiectivele pt M2
Avem in momentul M1 o stare de reconsiderari, revizuire, reactualizare. Acest
M1 poate fi si un moment de completa incetare a obiectivelor de la care am pornit.
Vom gandii un nou obiectiv ma angajez intr-un proces care se va constitui ca o
succesiune de obiecte pe jumatate realizate

Scop a garanta realizarea in esenta a obiectivului de la care am pornit


In M1 momentul de reactualizare obiectivul este repus in conditiile
momentului respectiv M1 si pot sa asigur o evolutie a obiectivului pana la
finalitate = dezvoltare continua cu praguri momentul in care se produce o
adaptare a situatiei la cerintele momentului respectiv
Momentele acestea gandite ca momente de restructurare mom are o structura
care se reaseaza in stabilitate cu sistemul = RESTABILIRE SISTEM in conditiile in care
isi pastreaza caracterul
Pe parcursul unui proces de lunga durata obtinem un spatiu care indeplineste
dorinta si e unitar
Plan de urbanism deschis( pt ca ceea ce reorganizeaza sa se poata realiza in
plan ) legata de necesitatea de a inglba un parcurs modificat fara a afecta caracterul
general al planului respectiv => complexitate in orice proiect gandire spatiala pt
etapizarea proiectului , lucru specific marilor operatii (actiune, operatiune 10-15 ani)
Experienta operatiunii Defance `54 pana acum nu se poate realiza fara
etapizare trebuie sa intre in functiune si sa poata functiona optim statia de metrou,
sp parcare, constructia pe 3 nivelui care imbratisa turnul toate sa fie gata pt ca turnul
Nobel sa functioneze.
Continuitatea procesului de 60 ani de la Defance nu putea fi intrevazuta in
ansamblu de la initierea proiectului , dar gandirea initiala a fost deschisa si a permis
intrarea altor elemente nu strict spatiale, desi au existat si demolari
Desfasurarea actiunii in cadrul planificarii spatiale
Durata in raport cu realizarea obiectivului
Valabilitate in ce masura ceva ce implicam in planurile noastre isi pastreaza
valabilitatea
Ambiguitate rezultata din contradictie
- Valabilitatea dorita
- Orice solutie isi pierde valabilitatea la un alt moment dat ulterior
Posibilitatea ca o solutie sa fie transformata/ preluata de o alta solutie
Modul in care a evoluat zona centrala a Londrei, a Parisului situatiile contituite
spatial sunt f diferite, dar dpdv al continuitatii prin adaptare si readaptare a spatiului se
aseamana
Londra artera degrevare a traficului de traversare - devine acum un bulevard
pietonal
-traficul nu e scos din zona centrala, ci coborat intr-un tunel
subteran
Paris urbanism subteran legat de trama de metrou
Certitudinea necesara pt o prima etapa
-nu vom avea nicodata o certitudine totala asupra lucrurilor pe care le
proiectam
=> ideea de MODEL (sistem) INCHIS sau DESCHIS

ORASUL CA MODEL IDEAL orasul ca sistem inchis (se construieste si ramane ca


atare imposibil)
-orase pastrate intact:
- Palmanova tip oras ideal renascentist situatie pastrata in mod artificial
- Karlsruhe gandit ca oras ideal conceput pe un plan circular radial dupa constructia
palatului Imperial orasul a preluat alta dezvltare in conformitate cu nevoile respective
astfel incat astazi se cunosc f putin urmele orasului initial
- Brasilia conceput ca simbol (vulturul)- dupa o perioada de stagnare, iesirea orasului
din elementele prestabilite de plan
Valabilitate congresul uniune arhitectiilor Raport evolutie urbanism
-cercetate asupra valabilitatii solutiilor -> concluzia ca din momentul in care
apare o solutie noua 7 ani ca sa devina proiect 7 ani ca sa devina constructie 7
ani pt insusirea spatiului de catre comunitate
timpul s-a concentrat <7 ani a aparut o gandite de insusire a unei idei -> valabilitatea
se consuma mult mai repede astazi decat in trecut
4.Tehnologia, stiinta si arta ca mijloace de realizare
- ideea rez denivelate a inceput in europa pornind de la prima ===== avand ca model
orasele americane stockholm
-urbanismul subteran utlizat de autor `67-`68 Arhitectura si urbanismul viitorului
criza economica proiectele pt executie se rezuma la proiectele tip, standardizate,
industrializate modelul functionalist moare
- arhitectura incepe sa gandeasca o arhitectura/ urbanism vizionar proiecte si planse
nu pt a fi realizate ci expuse apare arta plastica de arhitectura
- nu se mai pune problema valabilitatii ci inventie de solutionare pt viitor
Ricolais multe din ideile din acele proiecte in ultimii ani si-au gast rezolvarea
tehnologica, spatiul urban
5. Colectivitatea umana ca beneficiar si ca realiator
-

Dpdv al situarii populatiei in teritoriu, caracterul de mobilitate, structura populatiei


-> in legatura cu aceasta categorie :
Colectivitatea umana este
1. Realizator
2. Beneficiar

1. nu apar modificari in ultimii ani fara de perceptia acestei pzitii in timp

2. apar diferente evidente implicarea colectivitatii in gasirea solutiei urbanistice,


participarea
-

Ideea participarii a devenit din ce in ce mai puternica si vb de participativitate


(arh + urb de interes public
Idee-> principiu-> complexitate in abordare-> legislatie specifica
-legea participarii in Romania de un an jumate
6. conditia juridica
-ceea ce vede posibil favorabil o lege este contrazis de alta lege
- exista o contradictie impediment pt arh/urb

Modelare pt organizarea spatiului


-pleaca de la ceea ce teoria sistemelor a dezvoltat
-Modelarea + modelul nu s-au inventat in perioada moderna, ci de cand exista omul
A modela a cunoaste, a descrie, a conduce un sistem cibernetica (inventia
matematicianului Wiener)
Psihologia consonatista (cred) si cibernetica Lugojore Odoblija prima oara termenul
de cibernetica
Dezvoltarea cunoasterii prin
1. Analiza sistemului
2. Sinteza de sistem
1. informatii asupra intrarilor, starilor si iesirilor sistemuli
- Structura, functionalitate, comportament sau dinamica sistemului
- Modalitate de dezvoltare observatia, deductia, analogia
Caract a.b. d. ce inseamna a dezvolta o analogie pt a dezvolta caracteristica
c.pe care nu o stiu?
- A gasi o alcatuire, un obiect in care sa fie evidentiate caracteristicile a.b si o a 3a
caract d pe care o extinzi asupra obiectului pe care il ai de abordat
- Extinderea unei caract pe care o gasesti in alta parte asupra obiectului care iti
lipseste
- Inlocuirea pct lipsa printr-o succesiunde de alte caract pt a pastra sistemul intact
Mijloace teoretice
-experimentale experiment total -obiectul este integral realizat si supus in
practica experimetarii
-partial o parte a obiectului intra in observatie
-indirect problema respectiva-fenoment,proces
sau expermenteaza prin intermediul unui alt obiect (macheta)
Nu e posibil a dezvolta o sinteza/ analiza fara a apela la model

J. J. Buster (cred) stiinta a modelarii pt organizarea spatiului dinamica


-statica
-in `70 viziunea despre lume nu este altceva decat un model; o
imagine, unealta un model, toate decizile noastre pleaca de la un model
Martin si March modelul este o reprezentare a realitatii constituita prin exprimarea
unor caracteristici relevante ale realitatii
Ed. Nicolau parinte cibernetica in Romania
-un model M al unui sistm S este un alt sistem care din anumite puncte de
vedere este echivalent cu S S fiind studiat mai usor din anumite puncte de vedere
(trasatura analizata ca particularitate in cadrul sistemului)
S1
s
S2

Sn
exp
lica

con
str
uct
ie

Sn

model

Constructia de
model

proiect

Cuplare si contrsuire sistem ca model


(explica sistemul de la care am plecat si
in baza lui construiesc un sistem nou
asemanator sistemului initial

Model suportul de referinte


modelare

Orice proiect este un model si suporta tot ceea ce inseamna caracteristica pt un model

Curs 7
Model facilitator:
- Pentru a explica
- Pentru a construi
Orice proiect:
- Proiectul este un instrument pentru organizarea spatiului si un
model pentru spatiul respectiv
- Modelul de lucru (exista si alte tipuri de modele pentru o idee,
pentru un comportament etc) -> proiectul este un model de lucru >util desi este un instrument uneori foarte costisitor
- Unul dintre primele modele utilizate in planificarea urbana a fost
modelul gravitational (formula mecanica a gravitatiei aplicata
problemei de trafic care a produs modelarea dinamica a traficului) ;
foarte costisitor 1$ pentru un participant la trafic, acum costa mai
putin datorita abordarii informatice
- Are totusi un cost investitional ca instrument de lucru si este
necesar pentru : achizitia de informatii, logistica informatiei,
cunoastere, investigare, evaluare practica orice evaluare o facem
astazi pe baza unui model -> COMPARARE cu alt obiect de
aceeasi natura sau cu valori standard de referinta.
Cum determinam modelul de lucru ? (proiectul)
1. Definirea temei program
- Fara o tema program, un proiect nu este o solutie (nu o casa/spatiu
care poarta un titlu), ci o organizare de spatiu care raspunde unor
conditionari, determinari, cerinte ce trebuie precizate pentru a afla o
solutie
- Tema program pune la punct fiecare solicitare pentru cerinte ex.
tema program a unui concurs se relizeaza pe perioada lunga
- In general, in domeniul rivat, comenditarii vin cusubiecte, nu teme
program alcatuite de specialisti din birouri de arhitectura-> cand nu
se da tema program, ea trebui elaborata
- Prima obligatie este de a examina tema program si a face un
comentariu scheme, schite, idei
Tema identificarea obiectivului/obiectului care trebuie definit ca spatiu
Program explicarea continutului obiectivului respectiv care poate fi mai consistenta in
functie de natura obiectivului si de situatia in care va fi aplicat
Tema/subiect = spital de medicina generala cu 500 de paturi
Program->CONDITII=ce cuprinde, cum e organizat spitalul, care sunt sectiile, fluxurile
tehnologice

PROGRAM : Determinare Cantitativa sau calitativa = legate de functionalitate


2. Definirea intentiei pe baza de selectie
- O prima idee de constituire a modelului
- A alege dintr-o multitudine de informatii pe cele potrivite cerintelor
impuse de program
- Fiecare informatie sa fie racordata : la program si intre informatii
Succesiune de momente
a. Definirea obiectului relevant raspunde la intrebarile de ce este nevoie, ce este
necesat, ce se cere, ce trebuie facut, ce trebuie modificat, ce ar fi necesar in
viitor
NEVOIE
Dpdv al intelesului profesionist => DIFERENTA
NECESITATE
Definirea unei politici a locuirii constructia de locuinte in viitor
Cate locuinte trebuie sa se realizeze in acest teritoriu a.i. locuirea sa ajunga la
nivelul de confortabila ? (a avea un spatiu locuibil corespunzator nr.lui de indivizi
care locuiesc ter.respectiv-> nr de incaperi=nr indivizilor din teritoriul respectiv)
- Nr locuintelor= nr familiilor
- Exista situatii cu o referire mai stricta => suprafata=>norma de x
mp/indivit(determinare normativa diferita de la o tara la alta si de la
o situatie la alta)
- Aceasta egalitate nu inseamna ca s-a atins nivelul de locuire
confortabila= > trebuie sa exista un nr. De locuinte permanent libere
pentru a asigura usurinta mobiliatii in aceasta situatie sunt
Norvegia, Finlanda, Elvetia
- Q = momentul initial de referinta
- M1= egalitate de valori M2= nevoie de spatiu locuibil

Nnevoia se defineste in globalitate


Necesarul se defineste in raport cu actiunea
Toata probleme depinde de starea si politica teritoriului
->nr indivivizilor creste constr.noi -> se intalnesc daca apare egalitate de valori M1
(nu este o situatie pe care o politica a locuintei o poate avea ca obiectiv final.din cauza
conditiei de confort care se modifica/creste)
M2= curba de constructii noi depaseste curba populatiei cu o valoare de 10-15% (marja
de eroare luata in considerare) aici problema locuintei in mare rezolvata
- Se evidentiaza avem un nr de locuinte care existau inainte si un nr
de locuinte care trebuie construit =>nevoie de spatiu locuibil=>aici
se distruge un necesar de locuinte ce trebuie construite pana in
momentul M2
b. Definirea datelor cunoasterii ->concluzii relevante asupra obiectivului, asupra
unor situatii in care acesta poate fi surprins
Teza = certitudine
Ipoteza= afirmatie pusa sub semnul incertitudinii
Putem avea in vedere o singura teza, dar o multitudine de ipoeze; fiecare teza fiind
conditionata de o evolutie pe care nu o cunoastem complet la momentul definirii
c. Definirea datelor privitoare la scop
- Preluate din tema program
- Interviu =>felul modelului-natura modelului, conditionari de natura
terestra si experimenteaza delimitarile normative normele >reglementari care definesc spatiu de joc de natura cantitativa si
salitativa ale paramemetrilor caracteristici unei organizari spatiale
- Alaturi de norme intervin alte date cu caracter orientativ, directiv,
limitativ
- Norma nu e o inventie moderna cel mai primitiv spatiu amenajat pr
existenta umana a avut o amprenta normativa desi atunci era vorba
de o organizare naturala, uneori inconstienta pe masura ce aceasta
actiune a devenit mai organizata apare notiunea (construirea unui
templu era normata)
- Norma de natura profesionala, sociala, economica = definite la
nivelul nevoilor comunitatii (ex. 8-10 m/loc)
- In anii 50-60 functionalismujl va avea o actiune la nivelul statelor
actiune de normare pentru organizarea spatiului, din cauza
industrializarii, prefabricarii
- Rolul normei in organizarea spatiului atat in sens functional cat si in
sens economic ; chiar si in tarile dezvoltate europene exista norme
(statul iti plateste chiria numai pentru o suprafata normata Suedia,
Elvetia)- ex. 12mp din 20 mp, pentru restul platesti tu

d. Enuntarea modelului pentru ca modelul sa se poata exprima => sa


indeplineasca consitia unei anumite formulari explicative : daca (constatare) si
daca (scop) atunci (practica), adica (comportament)
Ex. daca Tanta si Costel sunt tot timpul impreuna si daca Tanta si Costel se iubesc
si vor sa traiasca impreuna atunci se casatoresc sau nu si fac copii si traiesc fericiti,
atunci traiesc pana la adanci batraneti. => modelul e verificat prin aceasta afirmatie
3. Traducerea modelului
- Modelul trebuie tradus, explicat corectitudinea explicatiei este
foarte importanta pentru reusita proiectului + prezentat un proiect
prin niste planuri sunt pentru putini de inteles, dar printr-o macheta e
inteles de mai multi => trebuie sa gasim acele mijloace de
exprimare ale proiectului astfel incat sa fie foarte clar inteles
4. Testarea si definirea concluziei a aparut in ultimii 10 ani
- Exista o singura testare partiala sau indirecta
- Testare pe obiecte existente totala sau pe o perioada
5. Exprimarea definitiva, finala a modelului
6. Utilizarea modelului dj definitiv
Pe parcursul acestor etape apare problema subiectivismului surprins in cadrul
modelului.
Raportul intre model si realitate este variabil.

M explicativ

M prospectiv pt. o
situatie viitoare

Riscul in dezvoltarea in continuare a situatiei


respective (pb.nu a existat in arhitectura si urbanism
ca pb.de profesie pana recent) implicandu-l pe
arhitect/urbanist sa devina constient de riscurile pe
care soluta le impune; riscurile rezulta din
cunoasterea problemei modelului, a masurii in care
proiectul se suprapune realitatii si a modului in care
se suprapune- riscul intervine in analize de variante si
contribuie la definirea solutiei
ANALIZA DE RISC => SCOP definirea vulnerabilitatii
solutiei

Suprapunere model/realitate care


defineste pb. Modelului -> pt ca de ea
depinde -> definirea variantelor=>
analizate=>rezulta SOLUTIA

Solutia se defineste cand ea este cea


mai buna variante posibila (rez.in
urma unei analize de variante)

Durabilitatea unei organizari de spatiu este dependenta de vulnerabilitatea acelei org. (asezarea unei cladiri
intr-un spatiu inundabil o data la 5 ani a accepta gradul de vulnerabilitate care va fi cuprins in solutie)
Asumare a riscului in Franta, exista de mai mult timp arhitectul e un fel de responsabil general al unei
lucrari supravegheaza proiectul si executia lui

Curs 8
Tipuri de modele
Criterii
1. Gradul de generalitate al modelului in masura in care informatia are un caracter
mai general sau este de o profunzime mai mare
Domeniul de valabilitate al modelului care decurge implicit din gradul de generalitate
Problema modelului ca suprapunere intre realitate si model -> in fct.de gradul de
importanta si de generalitate, pe masura ce gradul de generalitate creste, scade
gradul de informatie, in schimb creste gradul de risc si ponderea utopica in cadrul
modelului.
Atata timp cat intelegem orice proiect ca model, in masura in care insistam pe
detalii, gradul de risc si nivelujl de generalitate scade=>realism mai pregnant solutiei
I. DPDV al gradului de generalitate modelele sunt de 2 feluri (gradul de
generalitate evaluat in raport cu intinderea sau profunzimea modelului)
Intinderea si profunzimea : generale (caracter de clasa, de categorie exprima
o multitudine de ipostaze cu caracter de model cat mai putine particularitati)
sau specifice (se refera la o anumita conditie particulara inf.pe care o da este
mai precisa-reprezentare pe care sa o prezentam ca model de oras-model
general dar daca evidentiem printr-un model un anumit tip de oras = schema
caracteristica cu calitatea de model specific => implica si ceea ce pune in
evidenta modelul general + o particularizare
II. DPDV al nivelului de aprofundare
1. Globale model care priveste obiectul resp. in integralitatea sa ca sistem
(PUG model global pentru ca exprima suprinde tot ceea ce este
important in legatura cu alcatuirea urbana respectiva)
2. Partiala
a. Model pentru o zona din oras
Partialitatea nu este doar o parte a intregului ca intindere, ci si ca plan
de abordare
b. Pb.de circulatie cu referire la PUG
Planul de trafic pune in discutie orasul in integralitatea sa teritoriala
Modele partiale orizontale trafic cu referire la suprafata intregului
oras
- Partiale verticale referire la oras cartier
-partialitate din plan cu ref.la integralitatea ei.
!!Gradul de generalitate este determinant pentru GRADUL
DE RISC, PONDEREA UTOPICA

2.Dpdv al continutului referinta modelului


-obiectul, ce vrea sa puna in evidenta modelul rep.
Modele
-formale

In alcatuirea si configuratia lor au un raport direct


cu realitatea

-conceptuale
-analogice-materiale

1.forma obiectului spatial fie ob.real sau teorie


Ex. oras realizat pe o trama ortogonala se ia in considerare referinta la modelul coresp.
Orasul propus de L`Enfant pt Washington 100 de ani mai tarziu Cerda pt. Barcelona=>
a intrat in lit.ca referinta modelul din WASHINGTON referinta este la forma
2.evidentiaza conceptia indiferent daca pune in evidenta si o anumita forma
Orasul linear = tip de alcatuire urbana apreciat in anii 30.
3.dpdv al realitatii alcatuirii urbane, nu reprez.o reflectare directa, ci o interpretare la
nivelul esentei luata in considerare fata de esenta altor stari si procese din lumea
reala sau a cunoasterii- ex.Matematica teoreme=nu am de-a face cu o realitate
imediata, dat prez.o relationare cu rezolvarea unei stari din realitate

Modelul gravitational primul model de acest fel luat in considerare si folosit ca model
spatial cu referire la miscare
Modelul de intrare-iesire utilizat in afectarea spatiului in legatura cu activitatea de
productie
Modelul curbalor de indiferenta = teorie matematica care priveste in esentializare situatii
teoretice :probleme de intesectie intre curbe de naturi diferite (reprezentari in grafic ale
unor stari sau procese) contradictorii
- In teritoriu grup/proces care ne intereseaza dar suntem
constienti ca au loc si procese contradictorii in spatiul
respectiv.

- Ex. Intr-o alcatuire urbana= unde putem sa realizam un


ansamblu de locuinte sunt sunt situate zonele in care vor
fi situate de preferinta locuintele in orasul x in urmatorii 20

de ani-presupune o politica a locuirii

Zona urbanteaa -> zone de interes ca activitate zona de interes poluanta sau f bine
deservita=>CONTRACURBE fata de pozitia ideala care definesc unspatiu intre curba
ideala si curba cea mai de jos se formeaza curba rosie = realitatea corelata (?) teoretic

Pentru practic analiza in planuri radiale- construim curba posibila

-obtinem un relief virtual care poate fi transpus in curbe de nivel = reprezentarea a


teritoriului care ne intereseaza prin curbe de echidistanta care definesc zonele in care
se poate interveni prin constructie noua ded locuinte -> devine politica de locuire
Modelul curbelor de interferenta urbanism Lawry

1.

2.

3.

4.

5.

3. Exprimarea modelului
Modelul iconic care se exprima prin imagine axonometrie, plan, perspectiva
Termenul iconic = exprimare cat mai directa a unei realitati vizibile in imagine
un plan mobilat devine un model iconic pt ca tine catre infatisarea realitatii
dincolo de conventional
Modelul real obiectual se constituie prin realitatea insasi un obiect din
realitate devine model ; se realizeaza post-factum, dupa ce s-a realizat o idee, un
concept.
Ex. unitate de locuit Le Corbusier Marsilia devine simbolul unei abordari
inovatoare moderne in ceea ce priveste locuirea : dpdv al aspectului bloc ;
dpdv al organizarii spatiale interioare- nou concept + organizare apartamentelor
pe tipul locuintelor insiruite la strada, sub forma duplexurilor ; ultimul nivel +
terasa (dotare + spatii comunitare) a pune intr-o constructie UNITATEA DE
VECINATATE
Modelul analitic nu mai pastreaza relatia cu realitatea decat in esenta sa,
rareori o concordanta monima cu realitatea decat in esenta sa , rareori o
concordanta minima cu realitatea
- Apare sub forma unei scheme
- Conditionari : nu este niciodata exhaustiv ; orice schema
poate fi completata=>duce la saturarea schemei ; nu mai
este la fel de evidenta ; trebuie sa fie foarte clar sa nu se
produca confuzi=>foloseste simbolurile modalitatile de
reprezentare (plan e urbanism)
Modelul matematic este teorema, in esenta formula care rezulta si care se
constituie ca model matematic cand aplicarea ei se face prin mijloace
matematice sisteme de ecuatii
Modelul verbal expunerea unei solutii e moment sau finale explicatie
sujccinta, esentiala asupra problemei respective cat mai clara se poate
reprezenta subforma unei expresii scrise mai ales cand are rol metodologic

Modelul Tutcenko-sferele in influent


-nicio abordare de domeniu nu se
poate cunoaste in sine fara la o
referire la alte domenii
-implicarea vecinatatilor este mai
profunda si mai ampla
-precizeaza intinderea, sensul
suprapunerii, relationarea intre ele

Cresterea populatiei in cadrul teritoriului vorbeste de crestere indiferent daca


populatia creste in sens pozitiv sau negativ; a lua in consideratie o serie de factori care
se produc cu sens pozitiv sau care conduc la compensari sau diferentieri

1. Concentrare de natura psiho-ubana se concentreaza intr-un punct fiecare


manifestare de ingrijorare=>imprastiere a ingrijorarilor ->densitatea f.mare a
acestora aproape de origine si se rarefiaza pe masura ce se indeparteaza\
2. A. reper natural/dezvoltare naturala capacitatea de portanta este aceeasi iar
consumul de energie este sub aceasta practica biotopului natural
B. accidental care este constientizat si se iau masuri ex. criza
C. pact intre portanta si dezvoltare- produce salturi ce sunt reglate, ex. pe plan
politic relatia dintre mari state partid care sustine acumularea, celalalt
consumul-succesiune la putere
D. situatia dezastrului, cataclismului, razboiului atomic, distruge capacitatea de
portanta a mediului
-modelul organizarzarii ciclice in organizarea
constructiei de locuinte

- evidentierea 4 etape referitoare la concentrarea


asupra locuirii de la concept la realizare

4. Timpul de valabilitate al modelului


-> durata modelului
-> 3 tipuri de model:
1) Static -> nu accepta niciun fel de transformare miscare
ex. Orasul ideal- conceput de promotorii renasterii in scopul de a fi
odel pt construirea oraselor di timpul respectiv -> azi se mai pot vedea 3
- Palmanora - a fost prezervat
- Brasilia - Lucio Costa - oras nou in jungla astfel incat sa devina un
simbol prin configuratie sa reproducand silueta unui vultur
2) De echilibru (echilibru in timp) - stabilitate de moment dupa care urmeaza un cult
care produce o modificare in dezvoltare - functionarii
- continuitatii in dezvoltare deci de a nu
avea o dezvoltare suprapusa primei etape ci adiacenta unitara

-> planul de urbanism trebuie sa intrevada si 1-2 etape care urmeaza


3) Dinamic -> implica miscarea modificarea ia in consvderatie starea efemera si in
general e vorba de un model matematic procese continue de miscare

4. Scopul / Rolul modelului


4 ctegorii :
I. Modelul descriptiv (analitic)
II. Modelul planificativ -> teze
III. Modelul prospectiv (predvctiv) -> ia in considerare scenariul
IV. Modelul metodologic (explorativ)
-> 2 si 3 se mai numesc modele de dezvoltare
->aceste modele de dezvoltare sunt utilizate prin OPTlMlZARE(modelul prospectiv) sau
SlMULARE
Realizare PUG ca model intr-un sens de planificare ca baza de simulare. Prin el
simulez o strictete posibila in viitor

Curs 10
-

Cea mai mare importanta o are modelul conceptual (a gandi o rezolvare a unei
probleme, a apela de la inceput la un model)

Modelul conceptual are la baza comentariul lui Fr. Choay din 1956 LUrbanismeUtopie et realite pune in evidenta textele unor autori stiintifici, si mai are la baza un
comentariu stiintific asupra modelului in care modelul conceptual a servit
modernizarea in domeniul urbanismului.
..
-caracteristici/calitati de confort valabile ale spatialitatii
-dpdv al obiectivului/scopului, ambele modele pleaca de la constatarea aceleiasi
stari a orasului industrial oras in care dezvoltarea de natura economica,
industriala, nu tine seama de calitatea mediului, ci este consumatoare masi v, astfel
incat orasul postindustrial se divide in 2 parti:
- orasul celor avuti in care se aplica teoria, se realizeaza marile creatii
ORASUL PROLETAR
- a doua revolutie industriala de dupa secolul 20 va produce o modificare in
sensul ca cererile proletariatului incep sa devina in plan economic si social probleme
- dupa 1890, a treia revolutie industriala informatizarea + problema egalitatii ca
mod de existenta este o nevoie (capitalismul se transforma?)
Modelul progresist, ce si cel culturalist, se definesc asfel in primul rans in planul
ideilor promotorii acestor idei nu sunt profesionisti ci din alte domenii (sociologi,
economi, politicieni etc)
Fr. Choay prin aceste termen tindem sa subliniem valoarea de model si caracterul
reproductibil al constructiilor.
Orice rezonanta structuralista va trebui inlaturata; imagini monolitice, nedestructibile
din suma detaliilor lor.
Owen Anglia; Fourier Franta - exponenti dpdv ideologic al socialismului utopic
Socialismul utopic:
- avea ca solutii aceleasi idei
- modelul progresist se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati:

1. individul nu este considerat in sinea lui ca personalitate, ci ca tip; toate


sensurile conditiei de existenta se intreapta catre un individ universal in determinarile
sale
2. tehnica si stiinta sunt prin el? insele mijloace de rezolvare a problemei
sintre individ si mediu
3. spatiul este necesar sa fie larg deschis , decupar corespunzator, bogat
plantat; este o nevoie de imagine rezultata din imaginea caracteristica a orasului
industrial, a spatiului mizer
- din ideea decupajului corespunzator va rezulta ideea functionarii, a functiei care va
deveni capital definitorie pentru evolutia moderna a urbanismului
4. evolutie estica sprijinita pe o ordine austera in concordanta cu principiul
identitatii intre logica si frumusete (este logic tot ceea ce este frumos, este frumos tot
ceea ce este logic Goethe)
5. importanta deosebita locuintei prin intelegerea locuintei standard
promovarea unei traditii de ocupare a spatiului; in momentul in care se tinde carte o
organizare a sptiului ?
- ideea locuirii colective la englezi, preluata in Olanda
- ideea locuirii colective la frencezi, preluata in Tarile Nordice , Italia si Spania
Editare a atmosferei urbane:
-

Preluat de Fr. Choay dintr-un alt autor responsabil pentru un model opus celui
progresist
Situatie a spatiului urban realizat in cadrul unor fronturi construite mai mult sau
mai putin inalte in raport cu prospectul stradal, spatiul care nu se manifesta, in
primul rand, prin deschidere
Modelul progresist militeaza pentru constructia spatiilor noi prin constructie
deschisa si renuntarea la atmosfera urbana
Modelul progresist se exprima prin tot ce reprezinta traditie (ex arhitectura
eclectica)

Ornamente obligate in preceptiile modelului ? trebuie inclusa aceasta prescriptie


-reflex de natura psihologica
- modelul culturalist Fr. Choay acele tendinte care apar cu referire la imagine, la
spiritualitate, la spatiul deja experimentat in cosntructia urbana existental pe de-o
parte personalitati din construictiile orasului existenta sunt valori ?? , pesonalitati

care insista asupra caracterului manufacturei al produsului uman se opun


industriei
-se dezvolta indeosebi in Anglia Moris si Ruskin promotirii miscarii arte si
meserii tot ceea ce este produs de om trebuie realizat ca produs artistic si
mestesugaresc
Caracteristici:
1. Grupul uman intereseaza, in primul rand, corbind despre valoarea spatiului;
trebuie sa evaluam in raport cu nevoile grupului si unitatea organica a mediului
astfel incat sa fie protejata in raport cu dezvoltarea industriala
2. Importanta nevoilor spirituale vorbind despre ceeace este necesar trebuie sa
ne ocupam de spirit, de unde si atributul de cultural, culturalist
3. Spatiul, pentru a fi interesant, pentru a avea valori, trebuie sa fie determinat in
contrast cu spatiul natural care trebuie sa-si pastreze cat mai mult din caracterul
sau, din imaginea sa si care trebuie consevat
4. Nesule/resule/tesule/insule/ (nu inteleg ce scrie) trebuie definite geometric este
vorba de liniile caracteristice in organizarea spatiului, estetica sprijinindu-se pe
un geometrism
5. Negarea prototipului in favoarea realizarii libere
In urma acestor modele ale priurbanismului sunt putine modele care au
ramas???
-obiect reproductibil intr-un spatiu aistoric si ageografic Fr. Choay expresii
nelocalizate
-ulterior in Franta s-au mai realizat niste falanstere cat mai evoluate cu aceeiasi
destinatie
-dupa 1920, modul de intelegere si de abordare a acestor modele ale urbanismului se
schimba perioada modelelor urbanismului
-perioada primara a arhitecturii si urbanismului modern pana in 1955- extinsa si dupa
-datorita extinderii perioada s-a numit a modelelor urbanistice fundamentale
-orice conceptie de organizare a spatiului care apare ca terioe poate fi trimisa in
urma ca o origine in sensul unuia dintre aceste modele
-modelul progresist, modelul culturalist, si un nou tip, modelul naturalist
-in principiu, referitor la modelele care apar cu o trimitere la constructie practica,
concreta nu exclude teoria si formularea modelelor

-dupa 1990 nu este caracteristica noutatea in planul practic . Ci in cel al gandirii utopi
e
-ideile trec in domeniul practicarii, se defines in spatii reale
-exista o continuitate in planuri ideilor in raport cu modelele urbanismului
Denumirea de progresist nu mai este potrivita in arhitectura contemporana de dupa
1970, pentru ca modelul culturalist nu e mai putin progresisti produce idei si imagine
noua.
-mai potrivit ideea de model functionalist
-cand functionalismul devine apasator si transforma modelul
1. modelul functionalist
2. modelul culturalist
3. modelul naturalist
Modelul functionalist este initiat catre sfarsitul celui de-al doilea deceniu din secolul 20
sfarsitul anilor 20 = expozitie la Lyon La Cite Industrielle Tony Garnier initiatorul
arhitecturii moderne intensa transformare si a lui Corbusier in acea perioada
-blocuri punct, bara etc realizate intr-o spatialitate noua
-proiectul lui Tony Garnier a starnit interese si au aparut reflexe cu alte centre de arta
urbana - perioada cea mai prolifica de arhitectura urbana
- anii 1933 si 1934 constructivism rus arhitecti, pictori, compozitori considerati
cosmopoliti dusmani ai evolutiei proletariatului dispar in Siberia, unii pleaca in europa
Bauhaus- apoi America modernitatea arhitecturii americane
Rohe, Corbusier, Gopies? in perioada moderna si a acestui model care intra intr-un
decres al functionalitatii
-Carta de la Atena (Corbusier) al doilea congres al asociatiei Congresul Arhitecturii
Moderne primul document sde abordare stiintifica a urbanismului
-Carta oraselor de la megalite
- Carta urbanismului european

Cursul 11

Caracteristicile asestui model (progresist):


-2 aspecte fundamentale de principiu care caract modelul progresist luand in
consideratie procesul de industrializare de la inceputul sec. trecut - proces ce aduce
modificari esentiale pt cadrul construit (locuirea)/ proces nef
lndustrializarea ramane determinanta pentru modelul progresist. Acest model
incercand sa militeze pentru indreptarea acestui proces pt folosul orasului
Toate aceste modele de pana acum nu s-au opus industrializarii: " Marele oras al
sec 20 este anacronic deoarece el nu e un contemporan adecvat nici automobilului .."
Francoi Choy => e vb de a observa faptul ca dezvoltarea si evolutia societatii in raport
cu industrializarea nu s-a realizat tot asa cum s-a realizat in ceea ce inseamna arta
F. Choy semnalizeazafaptul ca arta a luat-o inaintea orasului. Orasul a acumulat
consecintele negative ale revolutiilor
-> in manifestarea sa concreta dupa 1910 modelul progresist funct. confirma conceptul
omului tip (acel individ ideal/ anonim)
Este nor de o cultivare a ideii individului anonim
ln anii 20 sau 30 nu se observa in sens negativ faptul ca le Corbusier propune
aceeasi rezvolvare pentru cartier/ pt locuinte
-ulterior aceleasi rezolvari devin suparatoare dar caracterizeaza aplicarea
modelului in lume

Caracteristicile fundamentale pe care se sprijina modelul:


1.Contradictie: a utilit pt -eficacitate
-apropierea fata de om prin intermediul acelui pas
anonim care punea semnul de egalitate intre toti indivizii
-adaptarea nediferentiata uniforma la conditia umana
-este exact ceea ce s-a intamplat si se intampla in moda: atrage printr-un
element impus si se finalizeaza prin uniformismul impus
-individualismu initial devine comunitarism/ unifotmism aulterior

-nevoia de igiena

2.Abolirea strazii ca "vestigii de barbarie"


-strada era o constrangere
-diferenta de exprimare strada - spatiu organizat implicand cladiri si carosabil;
cu profil transversal
- cale de circulatie => independenta drumului in
raport cu casele

3.Renuntarea la aportul traditiei trecutului in ceea ce inseamna existenta/


imaginea/ evaluarea spatiului urban (explica pe de-o parte o desconsiderare a
patrimoniului/ pe de alta parte o neglijare a elementului de patrimoniu in reconsiderarea
spatiului urban)
-traditia este un element pe care Corbusier il neglijeaza considerand ca atat in
ilustrarea spatiului cat si in imaginea de arhitectura nu se poate exprima
-nu exist arhitect care face refervre la persoane care au inteles si interpretat
lucrarile -> ulterior devin principii
-fata de '20-30 arhitectura lui Corbusier este mai eleborata
-critica com s-a adus ulterior este in sensul ca nu respecta traditia de existenta
a fam existente => spatiul va fi mult transformat de familia respectiva
-promovarea categorica a lvniei drepte unghiul drept pica in 1957 cand
relizeaza Capela de la Ronchamp
- cand se realizeaza mult timp o serie de elem la care nou det apare o
manifestare contradictorie la nivel de ocupatie; evolutie in procesul profesional
- d p d v al esentei principiilor/ Corbusier arteaza mare parte din elem de
esenta cu care s-a format si le-a expus in operele sale - trasaturi ale odelului progresist
functionalist

4-5. Diferentierea functionala in sensul ca spatiul organizat pune in evidenta o


stare de separare a functiunilor - principiu pe care il semnalam si in legatura cu modelul
progresist al pre-urbanismului
- va definii caracteristica de distingere a modelului dupa 1965

6. Promovarea esteticii de planseta caracteristica modelului progresist


functionalist prin critica atribuirii in rez din teorie
- este o caracteristica dovedita in practica modelului
- inseamna o estetica sustinuta de model principal care este sustinuta numai
in realitatea expresiei de proiect

ln baza acestui model s-a realizat marile ansambluri care mult mai tarziu si-au
pierdut ceva din starea de confesie si comformitate

7. Deschiderea nemasurata a spatiului prin referire la spatiul plantat - spatiul al


care nu era ingrijit/ gestionat si devenea rez pt existenta counitatii

8.Preferinta pt un anumit program = locuinta atat in timpul modelului pre-urban


I. revolutia industriala = omul = exclusa mana de lucru
II. revolutia industriala = omul = forta principala a dezv industriale => legat de forta
mintii umane
-problema locuintei incepand cu anii '50 tot pentru a putea raspunde unei
necesitati (lipsa sp de locuit din cauza distrugerilor de dupa razboi)
- dezvoltarea locuintelor individuale (Anglia/ Olanda/ Danemaraca)
-dezvoltarea locuintelor colective (Franta/ Germania/ T. Nordice)

Constructia urbana a noilor orase si a noilor cartiere -Anglia- experienta noilor


orase (orase satelit care depinde de orasul mama) F+G -> marile cartiere
=> apicare asiva a modelului functionalist

Toni Grnier - modelul pre-urbanismului -> principiul eficacitatii si al tipizarii


impicand standardizarea a ceea ce insemna uniformitate
-> d p d v al modelului obiectual/ spatial/ real care se repune in cadrul modelului
teoretic este de luat in cosiderare pr lui: Grupius pt blocul de locuit industrializat la
Domisburg + Dormund; 2-Unitatea de locuit a lui Corbusier - Marsilia - mai mult locuinte
grupate monolit
Tipizez- pentru ca am de realizat o cantitate mare de spatii cu un acelasi scop
- pentru ca executia sa-mi fi mai usoara
- daca am tipizat -> standardizat
- daca am standardizat => prebaric = realizez elementul unic dpdv al tipului intr-un nr de
exemplare
Eficienta modelului se defineste la max

Aceste 3 caracteristici intra in model in anii '50 si apoi devin definitorii pentru
model. Anii 91/ 92 odata cu schimbarea optarii in plan economic se realizeaza locuinte
renuntarea la proiectul tip.
Arh problematica nu este altceva decat o proiectare tip
Oras difuz = exista in teritorii a unui oras a carui crestere urbana se disemineaza
in teritorii

Modelul culturalist

-desi se initiaza odata cu inceputul sec XX nu intra in practica urbana decat 70


de ani mai tarziu
Promotori - Camillo Citte/ Der Stedebaumn = referninta permanenta la orasul
medieval ca exemplu al spatiului de calitate; considernte de natura estetica
- Anglia - Erberzan Howard - Tomoran = consideratie de natura
sociala si telurica ; despre spatiul modern dar tot in ideea abordarii culturaliste

-Unanim - a realizat proiectul pentru un prim oras gradina deschizand epoca


oraselor gradina - Ledrword - realizatpratial dar din care astazi nu mai pastreaza decat
cateva case
Cele doua aspecte de baza sunt in principiu aceleasi ca si la modelul
functionalist dar sunt luate in considerari contradictoriu
1. industria = baza de evoltie a orasului dar generata in concordanta cu ceea ce
e caract. loculu
2. modelul de considerare a prioritatii fata de detalii/ prioritate a com fata de
individualitate -> interpretari generate in mod diferit - Howord-> politic/ social
- Citte -> istoric
Consecinte
1) preferinte pentru spatiul delimitat/ limitat - in orice gandire cu referire la org
spatiului
2) Diferntierea spatiala motivata -estetic/ afectiv
-social
3) Analiza relationala ca preferinta fata de analvza tipologica - a-ti organiza
cunoasterea unei alcatuiri spatiale pe tipuri este un mod de a gandii; organizarea
in raport cu relatiile ce definesc un spatiu - dominavta
ex. cladire pe un teren plat = dominanta in relatie cu declivitatea terenului
4) Afirmarea in sensul de batalve '30-'40 polimerica cu Corbusier
Doctrina renasterii in sine - Venetia - nu o rolez cu plantatie/ spatiu de protectie
separat ci o confund in conturul existent
5) Frumustetea imaginii - calitatea unei realitati
-preluata in anii '20 de miscarea culturala modernista americana Beautiful City

Doctrine ultimul curs

Modelul culturalist si modelul functionalist = modele definite in prima jum a sec XIX in
contradictorii
=> ceea ce este o caracteristica pt unul din din ele, nu este pt celalalt => lucreaza cu compensatie
teoretic , practic datorita diferentelor, fiecare pretinde o alta conjunctura, alta oportunitate, ai
momente
-s-au influentat intre ele
- orientarea profesionistului catre un model- orientare libera, influentata de
institutionalitate, supusa modei/ tendintei.
M. institutional- prin intermediul unor dispozitii/ programe, societatea profera, in raport cu
obiectivele sale in anumit model factor de determinare, in deceniile urmatoare celui de-al
doilea razboi.
M. progresist/ functionalist si culturalist sunt distincte in primul rand datorita clauzei sale
doctrinare, aplicatii practice ale unor ideologii diferite.
- cele 2 modele expuse in anii 50-60 printr-o polemica ( intre Carbusier si Sitte) ce a antrenat
masa profesionalistilor respectivi
M. culturalist neglijeaza originalitatea istorica a prezentului si specificitatea posibila a starilor
sale.
Istoricul de arta referitor la Sitte spune ca in plin secol XX vrea sa se intoarca la orasul
medieval.
Corbusier considera ca Sitte creeaza posibil de realiz a drumului de magar ( alege calea
sinuoasa a parcurgerii)
..- in anii 30 aplicate ideile acestui model se aplica ideea de loc. inchiderea spatiului
=> un loc trebuie sa fie un spatiu inchis sensul de inchidere esential conceptiei =>
caracteristica in opozitie cu functionalist( m. contradictorii)
F. Choay- trasmitere la sp medieval al modelului- cons. un model nostalgic.
-> modelul culturalist nu a avut o aplicare de luat in consideratie pana la public.
Lui - pana atunci doar teoretica
3. M. naturalist model de sorginte Americana va naste in America, justif de specif. orasului
American al anilor 30
- m. def. masiv de o anumita personalitate a arh. Americane
- daca si celelalte 2 modele definite prin prisma unor pers. Dar promovate si de altu, in m.
naturalist FL Wright ( a generat coerent acest model naturalist)

- > se defineste pentru inceput in anii 35 la Chicago si apoi la New York ( aceeasi situatie ca
functionalismul cu Tony Garnier)
=> asemanarea la nivel de modernitate
pr. Broadacre City proiect definit in primul rand prin contactul pe care sp definit il are
cu natura locului respectiv
concept filozofic caracterizeaza cultura americana- ideea de libertate, democratie si
liber ce manifesta practica- preluarea ideii de libertate.
|_> contradictie pentru ca
Wright afirma principiile acestui proiect, sprijinit pe democratie.
Wright nu a fost o persoana democrata in activitatea sa maniftand un animit totalitarism.
Se constata in istoria arh. Moderneca Wright cel mai orgolios dintre profesionalisti atat, fata de
beneficiari cat si colegi( accepta punct de vedere ale celorlalte)
-

M. naturalist- model care pleaca de la aceeasi constatare societate umana lovita de efectele
primei Rev. Industriale
- nu poate exclude industrializarea
Caracteristici contact cu natura element suprem; esenta spiritului democratic
- desi modelul militeaza pentru destramarea urbanului in teritoriu, ideea de urban nu se
pierde denumirea de city se pastraza in denumirea pr
- descentralizarea organ. A sp urban
- descentralizarea unui sistem acentric
- echipamentele nu trbuie grupate, ca spatiul sa devina central
- dispersia se realizeaza avand ca suport o rama relativ ortogonala in noduri sa
inregistreze grupari, alcatuiri dedicate unor anumite activ,
- nu exista problema deplasarii
- independenta asezarii
o organizare care se intande pe intreg teritoriu se imbina spatiu cu de finitie urbana sau
agrara ( firme)
dependenta de tehnologie determinata pune la baza organizarii sp mijloace de trasport
care nu existau
-imagini asemanatoare cu cele din filmele s.f.
particulazirearea spatiului si de sustinerea diversitatii nu rpin arhitectura, ci prin natura
locuirii topografia, vegetatie intoarcerea la natura preconizata de acest model
numele sau?
Ideea democratie
1955 celebrul filozof Marcuse Mr Eros si civilizatie
- devine reper
- sexul devine esential ca element abordat: revolutia sexuala
- Bretori: proiectul lui Wright a fost prea timpuriu
- Modelul naturalist nu impune constrangeri ca celelalte, dar nu exista model fara
constrangeri

Are o importanta constrangere in inasi principiul de ordonare a arhitecturii fata de natura;


acest principiu poate sa devina incomod functional atunci cand nu are intelegere in
gandirea si practica profesionala

In principiu se gasesc demosntratii pentru toate modelele se evidentiaza interfetele intre


aceste modele urbanistice fundamentale
Orasul (produs al modelului culturalist) in acelasi timp o expresia a nevoilor de conf.
Din modelul functional
Cele 3 modele au avut o folosinta diferita dpdv cantitativ
- Funct. Progresist folosinta cea mai ampla; pragmatic, raspunde rapid la toate nevoile,
duce la cartierul dormitor, oras satelit = dezechilibru teritorial
- Modelul culturalist face obiectul unei polemici ample, anii 50-70 nu e aplicabil atucni;
e o consecinta practia a postmodernismului (modelul culturalist- teorie si naturalismulpractica); aplicat atunci doar pentru organizari spatiale speciale- nevoile balneare
problema densitatii este neglujata
Postmodernismul aduce modelul respectiv in centrul orasului
Naturalist- America; extindere in contradictoriu
Cele 3 modele urbanistice fundamentale se definesc prin atitudinea lor fata de cele trei stadii:
TRECUT- PREZENT- VIITOR
- Culturalist
-primul stadiu densitate estetica cu o prelentanta asupra spatiului public
-prezent: izolarea, disparitia scarii de ansamblu, a naturii umane a spatiului
-viitor: stadiu al modernizarii necesare, cu referire la vechiul model
- pregresist
-trecut: stadiu al naturii
-prezent: stadiu al culturii
-viitor: stadiu al creatiei, in care se recupereaza momentul originar al naturii
-corbusier- natura, ceva originar, nu e prelucrabil obiectul
- naturalist
-trecut: primul stadiu al naturii organice = fundamental organist al teoriei lui wright
-prezent: stadiu al opresiunii naturii de catre masina
-viitor: stadiu al integrarii, se recupereaza momentul initial, o reconsiderare

Aceste 3 modele vor constitui suportul (originea pentru tot ceea ce se intampla in continuare) si
vor aparea noi conceptii.
- Acestea noi perioade de critica (cele mai mari critici aduse functionalismului)
- Isi pirde teren, lasand impresia ca dispare, locul sau fiind luat de altele, insa nu moare,
generand alte tendinte
Ex. arhitectura parametrica este o arhitectura de sarginte? Functionalista.

S-ar putea să vă placă și