Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 1: 16.02.2015
Doctrina urbanistica
Structura urbana
Compozitie urbana
1) Orasul
-> comentariu care pune in lumina conceptul de oras (definit in
antiteza urban/rural), explica ipostaze diferite ale orasului in cadrul teritoriului
In plan conceptual, orasul a devenit un subiect de intensa
circulatie in literatura de specialitate in ultimii 15 ani
Comentariul asupra orasului nu mai este privilegiat al arhitecturii
sau urbanismului, ci acaparat in bine sau rau de o serie de alte
specializari, dar nu este un comentariu tehnic, ci doar
tangential, alcatuirea fizica, spatiala a orasului
S-a dezvoltat urbanologia: comentariu strict teoretic, filosofic despre oras
Termenul si conceptul de oras sunt foarte cautate
2) Abordarea sistemica a teritoriului:
Doctrina nu se rezuma doar la urbanism, ci este vorba despre o abordare
teoretica si metodologica a spatiului organizat, sprea deosebire de spatiul in care
traim, existam, dat de natura, neorganizat, indiferent de scara la care este realizat.
SPATIU ORGANIZAT = teritoriu, oras, spatiu arhitectural
Curs 2: 02.03.2015
Abordarea sistemica:
Sistem implicit structura = termeni care nu si-au schimbat sensul, dar si l-au imbogatit
foarte mult ( perioada postbelica anii 50)
In filosofie se denumeste curentul structuralism :
- redescopera structura
- curentul a intrat in cadere si a ramas istoric, dar nu infirma
valabilitatea conceptului de structura si implicit termenul de
sistem
Structura este un dat al lucrurilor, indiferent ca este vorba despre un gand, un fapt,
un lucru etc (orice)
Nu se poate spune despre anuntul filosofic ca este perimat pentru ca a lasat in
cultura umana un patrimoniu -> metoda generata (cea mi stabila, argumentata metoda
de analiza a lucrurilor, fundamentata filosofic)
Orice curent dupa o perioada de apogeu decade => da nastere criticii, opozitiei,
care va construi un alt curent:
Un nou curent este fenomenologia (antebelic)
Sistem Structura :
- concepte gemene prezinta cel mai mare interes pt intelegerea
alcatuirii conceptului de sistem
- Termeni vechi utilizati
In antichitatea greaca structura desemna acea alcatuire de rezistenta a navelor
In modernitatea contemporana, structura capata o definitie mai aproape de
esenta lucrurilor
Sistem in sensul definitiilor foarte diferite; constituirea mai multor definitii,
aspectele surprinse fiind foarte diferite, dar esenta continutului este aceeasi
Definitie: Sistem = o aglomerare de elemente sau interese caracterizate prin
COVARIANTA (termen caracteristic) care atrage atentia
asupra faptului ca intre aceste elemente avem de a face cu
niste relatii astefel incat orice modificare a unui element
produce o modificare a cel putin unui alt element in
alcatuirea respectiva.
Calitatea sistemului este superioara calitatii simplei insumari a elementelor
din alcatuirea respectiva.
Urbanismul se defineste in acest sens ca o gestionare a intereselor si
conflictelor din teritoriu un sistem de interese in cadrul teritoriului
- Interese de aceeasi natura, convergente un fapt se rezolva mai
usor atunci cand actiunile se cupleaza decat daca se rezolva
separat
Cel care a deschis drumul Teoriei Sistemelor este Ross Ashby, care spune:
Sistemul nu mai inseamna acum un obiect, ci o lista de variabile ( 1950 )
Edmond Ncolau: intemeiatorul abordarii sistemice in Romania (60)
Se identifica existenta unui sistem ori de cate ori se pune in evidenta o
relatie intre minim doua marimi sau obiecte. => Abstractizare
Jacques Popper (matematician):
Un sistem este o multime de elemente distincte, grupate intre ele cu o
anumita finalitate.
Teoria sistemelor comentariul referitor la abordarea sistemica este pus in
discutie prima data de matematicieni.
A intelege sistemul ca perfectiunea organiaztorica intr-un intreg echilibrat
decurgand din totalitatea relatiilor de interconditionare = STRUCTURA SISTEMULUI
Structura trebuie inteleasa ca totalitatea relatiilor de interconditionare!
ex: structura din stalpi si grinzi din beton armat nu pune in evidenta imaginea ci
totalitatea relatiilor
2 CONCLUZII:
1) De natura recenta, notiunea aceasta este considerata una dintre trasaturile
esentiale ale stiintei contemporane
2) Este de facut o distinctie in unitate intre natura de obiect fizic si natura de
obiect abstract, cu referire la obiectul / referinta unui comentariu
Aceasta distinctie in unitate este facuta pt prima data de Ross Ashby in 1949
Ex; oscilatia pendulului in baza unui impuls incetinire pana la stagnare
Cerere / oferta ( economie)
Obiecte caracteristice unui alt domeniu al cunoasterii, sunt obiecte fizice
diferite, dar au in comun acelasi element abstract formula gravitatiei
Formula gravitatiei in aceste conditii demonstreaza faptul ca un obiect fizic
care inseaamna o prezenta fizica poate sa fie transformat in cunoasterea unui obiect
abstract -> ABSTRACTIZARE = reducere la esenta lui intr-o unica expresie
- Cunoasterea esentei ca o sinteza face ca sa pot construi un obiect fizic pt ca in
viitor sa pot construi alt obiect fizic, dar cu aceeasi esenta => CUNOASTERE SI
CREATIE IN PROIECT
- Pentru a ajunge la elemente de detaliu trebuie sa cunosc esenta pe care o
descopar in baza unei analize, in baza unor obiecte fizice, din realitate, din
aceeasi categorie.
CONCLUZII:
1) Sistemul este independent fata de natura sa, independenta pe care si-o
exercita in abstract
2) Reprezentarile locale, specializate au cedat in fata reprezentarilor
abstracte (Ross Ashby)
Relatiile sunt:
- Tari
- Moi / slabe
Relatiile tari asigura coeziunea sistemului -> genereaza structura sistemului
respectiv
Relatiile slabe nu sunt atat de puternice incat sa intre in jocul coeziunii, dar
asigura asezarea sistemului in mediu legate de relatii cu alte elemente din alte
sisteme ( nu exista relatii intre sisteme ci relatii intre elemente ale celor 2 sisteme)
So
S1
(cunoastere a sist. So este in primul rand o cunoastere a ceea ce este in interior, dar
trebuie atasata cunoasterea lui pe niveluri inferioare/ superioare)
Ex: incapere elem din ea + info despre spatiul din ext
Ss
Rand Point situatia divergentei pt ca avem de-a face umai cu axe care patrund
in spatiul respectiv axele materializeaza vectorul si compune relatiile de divergenta /
convergenta
-
CURS 3
Abordarea sistemica
Natura relatiilor proprietatile globale ale unui sistem sunt cele pe care sistemul se
fundamenteaza; se naste; fapt pt. care ele se nimicesc;
PROPRIETATILE EMERGENTE/ SISTEMICE
Avem de-a face si cu PROPR. PARTIALE/ LOCALE definite fie pe parti ale sistemului, fie
pe timpi diferiti;
Proprietatile emergente fac ca la configuratii specifice avem de a face cu sisteme specifice;
Constatare cu referire la PROCESELE CARACTERISTICE ale sistemului = procere
1. Interioare
2. Exterioare
in care sistemul este angrenat
De transformare- in interiorul elementelor
De transfer procese intre elemente prin relatii
Comportamentul sistemului fiind defapt in consecinta un concept, este un raspuns la
mediu, fiind rezultatul unei determinari impuse de structura;
inseamna defapt CUM REACTIONEAZA sistemul respectiv in anumite conditii cu
mediu;
Ideea de comportament- o caracteristica pentru orice sistem indiferent de natura sa
=> ne referim la concept pt.ca este un concept auxiliar celui de sistem;
Societatea a extins ideea de comportament la colectiv
Teoria sistemelor exstinde ideea de comportament la sistem
Exp: Comportamenul unui element ca reprezentare pt sistemul din care face parte
COMPORTAMENT- concept auxiliar conceptului de sistem
Consecinte in domeniul intelegerii conceptuale
-3 concepte auxiliare
-ideea cutiei negre preluate pt a explica conceptul de sistem= ceva ce nu poate fi
precizat ca alcatuire interna primeste informatii de la aparatajul avionului si enunta
niste descifrari, concluzii;
-cutia neagra=a lua in consideratie sistemul ca avand o functionare elementara in
sensul cutiei negre;
Sistemul primeste o actie din exterior (numina intrare.informatie)- termen general pt
tot ceea ce inseamna un umpulis intr-o alcatuire;
Conform teoriei functionalitatii este o informatie care intra in procesul de productie;
Conform T.Sistemelor pt ca reprezinta un
sens mai explicit
S1 va fi modificat fata de S0, va fi mai simplu sau mai bogat cu ceva-> dar ramane in limitele
de functionalitate ale sistemului S0 a.i. S1 este o varianta doar a lui S0
Viarianta -> ipostaze ale sistemului care pastreaza acelasi set principipial de reguli (celeasi
caract. Fundamentale)
Proces de evolutie a lui S0 care in ipostaza Sn, o intrare In nu mai gaseste in
interiorul sistemului o alcatuire favorabila -> Sn va exploda;
Sistemul S0 se autodistruge-> intrarea forteaza situatia respectiva iar regulile nu
mai pot fi pastrte;
Exp: PITESTI-> noul centru avea demolare masiva prin pastrarea a 2-3 cladiri, dar
constructie pe baza a cu totul altor reguli fata de cele initiale;
TG.MURES-> ceea ce apare nou vine in completare, nu distruge
Pe parcursul evolutiei sistemul isi modifica usor starea in cazul n starea sistemului nu mai
face fata solicitarilor si explodeaza
Avem de a face cu o modificare de comportament : de stare (pe moment/etapa) sau de
evolutie (in succesiunea starilor sist.)
2. Conceptul de stabilitate
-rezistenta sistemului intr-un timp, pastrarea starii sistemului in trasaturile ei
principale, definitorii;
A. Stabilitate globala (pe tot parcusrul existentei sistemului) se remarca prin
caract, regulile principale ale sistemului care raman valabile
B. De moment referitoare la acele caracteristici care nu au rol principal in
existenta sistemului;
Obs.: 1.Particularitate- valabilitate generala
2.personalitate- acea particularitate care se refera la o persoane
1+2 => personalizare a casei, nu personalitate! referinta intre care/ps.
- O posibilitate de variabilitate a sistemului, variatie pe durata existentei
sistemuluil;
- Variabilitatea-evidentiata prin variante
- Variantele succesive
-consecutive
-concomitente
Sistem- referim la o situatie concreta sau la un sistem de principiu, model, teoretic care
poate sa fie suportul unor sisteme redate diferit pt. ca pot imagina un nr de variante de
sisteme, dar reprezentand fiecare o mica modificare de loc sau de interpretare.
Exp: tema program de la atelier- ideea diferentiaza variantele, dar elementele sunt
aceleasil;
c. Integrate in relatii apare acea legatura care sare peste un nivel intermediar,
legatura de SCURCITUITARE
4. Evolutia sistemului
o S. Continue- evolutie neintrerupta a.i.
o modificare produsa intr-un loc al sistemului datorita unei modificari dintr-un
alt loc este instantanee;
o S. Discontinue - Modificari prin relationare- au relatii intre ele;
Daca modificarile sunt perceptibile de catre noi, avem de aface cu un sistem
dinscontinuu;
In general ceea ce se intampla in social e sist. continuu;
5. Gradul de certitudine al sistemului- faptul ca putem ajunge rapid la un dezastru
natural;
a. S deterministe;
b. S. probabiliste eventual putem presupune o dezvoltare a lor
Analiza de probabilitate a sist construite => analiza prospectiva (previzioneaza
in sensul relatiei de certitudine si probabilitate;
CHADWICK `70
Initial punea in evidenta existent unor sisteme;
Preia si incearca sa aplice Teoria Sist la planificare => existent sistemelor ingineresti
care sunt cerute;
Sisteme ecologice ->la jumatate;
Ecologice- incerte
Ecosistem care genereaza un set de valori ce are la baza obiective si scopuri, care la
randul lui genereaza un sistem de activitati sprijinit pe Fluxuri care genereaza un
sistem de spatii => SUPORTUL ECOSISTEMULUI
Plecam de la organizarea activitatii pt a organiza spatiul (schema functionala)
Includerea societatii ca un sistem component => interesele societatii genereaza
impreuna cu spatiul -> sistemele socio-spatiale (cele mai complexe)
La sf anilor `50 BAER comentariu inclus in Teoria Sistemelor;
Sistemul in principiu, are niste caracteristici care evolueaza pe o scara de
complexitate, generand astfel complexitatea sistemului; aceasta teorie este
aplicabila oricarui sistem din oricare domeniu;
Caracteristici si trasaturi/calitati
1.Interrelationare.
-> organicitate
2.Verticalitate
3.Orizontalitate
4.Ordine
-> ierarhizare a sistemelor
5.Scop
6.Stabilitate
7.Compexitate
8.Diferentiere (in system/intre sisteme) ->variabilitatea sistemelor
9.Energia acumulata ( stare ordonata sau neordonata a componentelor - stare de entropie a
sistemului respectiv termodinamic)
Un sistem inchis are un consum energetic minim.
Cel mai mare are consum cu atat mai mare cu cat e mai deschis
10.Feedback legea inversa
11.Autoreglarea
-> adaptabilitatea
CONDITIONARI
1. Organizarea spatiului in abordarea contemporana inseamna a considerara un
sistem major integrat in teritoriu, la nivelul teritoriului, avem de-a face cu o
integrare intre
a.economic
b.social
c. fizic
-pb recenta, ce nu s-a intalnit si la urbanismul modern al sec trecut (abordarea
separata)
-gandire coroborata spre o rezolvare unica pt ca planurile nu se suprapun precis si
simplu
2. Relatiile ierarhizare definite in esentaprintr-un raport contradictoriu intre liber
si geometric, intre haotic si ordonat, intamplator si planificat
Sensul termenului de organizare conducand la ceea ce inseamna spatiul organizat
a.i. avem de-a face cu liber, haotic, indiferent, intamplator, iar pe de alta parte
geometric, ordonat, organizat, planificat
Organizarea devien o nevoie a existentei societatii, de care trebuie sa tinem seama
VERNACULAR- sp organizat in mod natural, in timp (neplanificat)
-astazi ne referim al o configuratie, o formalizare in organizarea spatiului si nu la
organizarea sp prorpriu-zis
Termenul de planificare profesionistii il urasc
Planificarea:
=deschisa
- Flexibila
-sprijinita pe interventia si implicarea cetateanului
-nu impusa, rigida, totalitara;
1996 universul lui La Cor este universul concentiational, este ghetoul in sensul ca nimeni
nu are dreptul sa faca cu forta fericit pe un vechin pt ca asta se numeste inchizitie
Viena, Hundertwaser pictor- Cartierul Strimflor- volumetri jucare
grad de ierarhizare
Curs 5
Planificarea spatiala
1.Suportul in urbanism si amenajarea teritoriului ca activitate complexa de
organizare in sensul dezvoltarii spatiale durabile are nevoie de doi piloni ca suport (nu
conteaza scara)
-Problema se rezolva pe baza planificarii in timp si prin prosma prognozei
-Planificarea surprinde factorul certitudine in timp ce prognoza incearca sa
realizeze un echilibru intre certitudine si incertitudine
-nu putem sa realizam un program daca lucrurile pe care le luam in consideratie
nu sunt certe; cu cat scara este mai mare vor exista componente cu un grad de
incertitudine ceea ce va duce la o abordare prospectiva
Corelarea intre planificare si prognoza construieste un nou model de viata in
teritoriu sau cel putin o modificare a unui model existent (spatial - > comportamental).
Luam in considerare legatura de determinare de la modul de viata la comportament prin
intermediul spatiului.
2. planificarea spatiala este o activitate de sinteza (activitate practic,
teoretica si metodologica)
Activitate care se desfasoara in perspectiva cibernetica (referinta la modul de
evaluare si de conducere)
Activitate implicata in planificarea spatiala normativ, creativ, social (creativconsiderat exclusiv cu referire la configurare => planificarea spatiala nu se exprima prin
configuratie) stapaneste si activitatea metodica pentru ca avem de-a face cu o creatie
in ceea ce priveste inventia de metoda.
Createrul creativ este de fapt propriu gandirii
3. Planificarea spatiala se caracterizeaza printr-o abordare sistematizata,
adica o abordare a unui sistem organizat intr-un anume fel dpdv metodic
Abordare: - multidisciplinara
-interdisciplinara
-transdisciplinara
Abordare interdiciplinara un obiect +o cercetare caracteristica unei specialiari
=> o concluzie cu privire la sparea sau comportamentul obiectului dpdv al disciplinei
respective
- dificultate o defectiune a obiectului/ sistemului
respectiv trebuie trimisa spre domeniul care corespunde defectiunii respective
- colectiv de cercetatori care intocmesc un plan/schema de abordare un are
cercetatorii lucreaza impreuna, se grupeaa in functie de obiective si sesizeaza aspecte
asemanatoare/distincte
Artificial
Organizatoric
Juridic
Social
Cultural
+ altele in functie de aspectul care ne intereseaza cu precadere
Mediu(dpdv al existentei umane) fizic
-abstract
Evolutie locuinta => evolutie concept de locuinta de la simpla ocupare privata a
unui spatiu (individual/ familial) la o ocupare complexa exprimata ca zona de interese
comune ale unei comunitati
Sensul de locuire in afara locuintei (abordare sistemica)
A locui = a fi cetatean al unei tari; a fi locuitorul unui oras etc.
Locuire dpdv spatial intindere peste tot unde omul are interese
Transformare spatiu locuit -> spatiu insusit
Locuirea ca proces in teritoriu / SPATIU SI TIMPUL
LOCALIZARE
(motivatie context)
Interese
intentii
STARE
(actiune efect)
FLUENTA
(atitudine identitate)
Proces
Locul ca spatiu in
care se aseaza o actiune,
intamplare care devine
Locuire(priveste starea)/ locuit (fenomen, proces) - priveste acelasi lucru, dar tinde
a avea o referinta la teritoriu, la ceea ce ramane la semnele care apar in consecinta
Localizare conditionarea intamplarii
Fenomen succesiune de intamplari e se pot produce intr-o succesiune de locuir sau
in acelasi loc intr-o succesiune de timp
Starea se defineste prin determinante si efecte.
Alaliza de stare analiza a sistemului (pt stare o caracteristica esentiala este ocuparea
teritoriului)
Starea lasa urme ne intereseaza evidenta starii respective la nivel de configuratie si
identitate ( calitate fizic abordata)
-Prin aceasta revenim la loc ca spatiu localizat al locuirii
Locuirea in ce consta ocuparea locului? (-capata sens sistemic cladirea
cartierul, orasul)
Modul de locuire se sprijina pe un sistem de activitati in baza caruia se defineste un
spatiu de locuit colectiv
Calitatea locului 4 categorii de cadru :
Conceptual
Componente ale locuitului pt fiecare
Material
cadru
Comportamental
Socio-politic-administrativ
Sau
construit
natural
comportamental
tehnic
Fiecare componenta se expune intr-un anumit sens de calitate -> generand prin
insumare caracteristici pt calitatea locuirii.
Avem de-a face cu conceptia locuitului si siguranta locuitului
Locuitul este o conditionare circumscris teritorial, particularizat pt un anumit loc si
reprezinta o forma perfectionata de organizare a spatiului
Aspecte cu caracter contradictoriu care pot sa particularizeze teritorial locuitul
Relatie
intamplator planificat
Calitate cantitate (exprima densitatea de ocupare indice
caracteristic pt calitatea locuirii)
Stabilitate mobilitate
Curs 6
Elemente de cadru si criteriu
Timpul
- spatiul si timpul componentele unei simbioze astfel incat nicio abordare nu
este posibila spe a fi inteleasa decat una in legatura cu cealalta
- orice caracteristica am lua in consideratie este influentata de cealalta
componenta a acestei simbioze
M1
M3
M01
M0
M2
Sn
exp
lica
con
str
uct
ie
Sn
model
Constructia de
model
proiect
Orice proiect este un model si suporta tot ceea ce inseamna caracteristica pt un model
Curs 7
Model facilitator:
- Pentru a explica
- Pentru a construi
Orice proiect:
- Proiectul este un instrument pentru organizarea spatiului si un
model pentru spatiul respectiv
- Modelul de lucru (exista si alte tipuri de modele pentru o idee,
pentru un comportament etc) -> proiectul este un model de lucru >util desi este un instrument uneori foarte costisitor
- Unul dintre primele modele utilizate in planificarea urbana a fost
modelul gravitational (formula mecanica a gravitatiei aplicata
problemei de trafic care a produs modelarea dinamica a traficului) ;
foarte costisitor 1$ pentru un participant la trafic, acum costa mai
putin datorita abordarii informatice
- Are totusi un cost investitional ca instrument de lucru si este
necesar pentru : achizitia de informatii, logistica informatiei,
cunoastere, investigare, evaluare practica orice evaluare o facem
astazi pe baza unui model -> COMPARARE cu alt obiect de
aceeasi natura sau cu valori standard de referinta.
Cum determinam modelul de lucru ? (proiectul)
1. Definirea temei program
- Fara o tema program, un proiect nu este o solutie (nu o casa/spatiu
care poarta un titlu), ci o organizare de spatiu care raspunde unor
conditionari, determinari, cerinte ce trebuie precizate pentru a afla o
solutie
- Tema program pune la punct fiecare solicitare pentru cerinte ex.
tema program a unui concurs se relizeaza pe perioada lunga
- In general, in domeniul rivat, comenditarii vin cusubiecte, nu teme
program alcatuite de specialisti din birouri de arhitectura-> cand nu
se da tema program, ea trebui elaborata
- Prima obligatie este de a examina tema program si a face un
comentariu scheme, schite, idei
Tema identificarea obiectivului/obiectului care trebuie definit ca spatiu
Program explicarea continutului obiectivului respectiv care poate fi mai consistenta in
functie de natura obiectivului si de situatia in care va fi aplicat
Tema/subiect = spital de medicina generala cu 500 de paturi
Program->CONDITII=ce cuprinde, cum e organizat spitalul, care sunt sectiile, fluxurile
tehnologice
M explicativ
M prospectiv pt. o
situatie viitoare
Durabilitatea unei organizari de spatiu este dependenta de vulnerabilitatea acelei org. (asezarea unei cladiri
intr-un spatiu inundabil o data la 5 ani a accepta gradul de vulnerabilitate care va fi cuprins in solutie)
Asumare a riscului in Franta, exista de mai mult timp arhitectul e un fel de responsabil general al unei
lucrari supravegheaza proiectul si executia lui
Curs 8
Tipuri de modele
Criterii
1. Gradul de generalitate al modelului in masura in care informatia are un caracter
mai general sau este de o profunzime mai mare
Domeniul de valabilitate al modelului care decurge implicit din gradul de generalitate
Problema modelului ca suprapunere intre realitate si model -> in fct.de gradul de
importanta si de generalitate, pe masura ce gradul de generalitate creste, scade
gradul de informatie, in schimb creste gradul de risc si ponderea utopica in cadrul
modelului.
Atata timp cat intelegem orice proiect ca model, in masura in care insistam pe
detalii, gradul de risc si nivelujl de generalitate scade=>realism mai pregnant solutiei
I. DPDV al gradului de generalitate modelele sunt de 2 feluri (gradul de
generalitate evaluat in raport cu intinderea sau profunzimea modelului)
Intinderea si profunzimea : generale (caracter de clasa, de categorie exprima
o multitudine de ipostaze cu caracter de model cat mai putine particularitati)
sau specifice (se refera la o anumita conditie particulara inf.pe care o da este
mai precisa-reprezentare pe care sa o prezentam ca model de oras-model
general dar daca evidentiem printr-un model un anumit tip de oras = schema
caracteristica cu calitatea de model specific => implica si ceea ce pune in
evidenta modelul general + o particularizare
II. DPDV al nivelului de aprofundare
1. Globale model care priveste obiectul resp. in integralitatea sa ca sistem
(PUG model global pentru ca exprima suprinde tot ceea ce este
important in legatura cu alcatuirea urbana respectiva)
2. Partiala
a. Model pentru o zona din oras
Partialitatea nu este doar o parte a intregului ca intindere, ci si ca plan
de abordare
b. Pb.de circulatie cu referire la PUG
Planul de trafic pune in discutie orasul in integralitatea sa teritoriala
Modele partiale orizontale trafic cu referire la suprafata intregului
oras
- Partiale verticale referire la oras cartier
-partialitate din plan cu ref.la integralitatea ei.
!!Gradul de generalitate este determinant pentru GRADUL
DE RISC, PONDEREA UTOPICA
-conceptuale
-analogice-materiale
Modelul gravitational primul model de acest fel luat in considerare si folosit ca model
spatial cu referire la miscare
Modelul de intrare-iesire utilizat in afectarea spatiului in legatura cu activitatea de
productie
Modelul curbalor de indiferenta = teorie matematica care priveste in esentializare situatii
teoretice :probleme de intesectie intre curbe de naturi diferite (reprezentari in grafic ale
unor stari sau procese) contradictorii
- In teritoriu grup/proces care ne intereseaza dar suntem
constienti ca au loc si procese contradictorii in spatiul
respectiv.
Zona urbanteaa -> zone de interes ca activitate zona de interes poluanta sau f bine
deservita=>CONTRACURBE fata de pozitia ideala care definesc unspatiu intre curba
ideala si curba cea mai de jos se formeaza curba rosie = realitatea corelata (?) teoretic
1.
2.
3.
4.
5.
3. Exprimarea modelului
Modelul iconic care se exprima prin imagine axonometrie, plan, perspectiva
Termenul iconic = exprimare cat mai directa a unei realitati vizibile in imagine
un plan mobilat devine un model iconic pt ca tine catre infatisarea realitatii
dincolo de conventional
Modelul real obiectual se constituie prin realitatea insasi un obiect din
realitate devine model ; se realizeaza post-factum, dupa ce s-a realizat o idee, un
concept.
Ex. unitate de locuit Le Corbusier Marsilia devine simbolul unei abordari
inovatoare moderne in ceea ce priveste locuirea : dpdv al aspectului bloc ;
dpdv al organizarii spatiale interioare- nou concept + organizare apartamentelor
pe tipul locuintelor insiruite la strada, sub forma duplexurilor ; ultimul nivel +
terasa (dotare + spatii comunitare) a pune intr-o constructie UNITATEA DE
VECINATATE
Modelul analitic nu mai pastreaza relatia cu realitatea decat in esenta sa,
rareori o concordanta monima cu realitatea decat in esenta sa , rareori o
concordanta minima cu realitatea
- Apare sub forma unei scheme
- Conditionari : nu este niciodata exhaustiv ; orice schema
poate fi completata=>duce la saturarea schemei ; nu mai
este la fel de evidenta ; trebuie sa fie foarte clar sa nu se
produca confuzi=>foloseste simbolurile modalitatile de
reprezentare (plan e urbanism)
Modelul matematic este teorema, in esenta formula care rezulta si care se
constituie ca model matematic cand aplicarea ei se face prin mijloace
matematice sisteme de ecuatii
Modelul verbal expunerea unei solutii e moment sau finale explicatie
sujccinta, esentiala asupra problemei respective cat mai clara se poate
reprezenta subforma unei expresii scrise mai ales cand are rol metodologic
Curs 10
-
Cea mai mare importanta o are modelul conceptual (a gandi o rezolvare a unei
probleme, a apela de la inceput la un model)
Modelul conceptual are la baza comentariul lui Fr. Choay din 1956 LUrbanismeUtopie et realite pune in evidenta textele unor autori stiintifici, si mai are la baza un
comentariu stiintific asupra modelului in care modelul conceptual a servit
modernizarea in domeniul urbanismului.
..
-caracteristici/calitati de confort valabile ale spatialitatii
-dpdv al obiectivului/scopului, ambele modele pleaca de la constatarea aceleiasi
stari a orasului industrial oras in care dezvoltarea de natura economica,
industriala, nu tine seama de calitatea mediului, ci este consumatoare masi v, astfel
incat orasul postindustrial se divide in 2 parti:
- orasul celor avuti in care se aplica teoria, se realizeaza marile creatii
ORASUL PROLETAR
- a doua revolutie industriala de dupa secolul 20 va produce o modificare in
sensul ca cererile proletariatului incep sa devina in plan economic si social probleme
- dupa 1890, a treia revolutie industriala informatizarea + problema egalitatii ca
mod de existenta este o nevoie (capitalismul se transforma?)
Modelul progresist, ce si cel culturalist, se definesc asfel in primul rans in planul
ideilor promotorii acestor idei nu sunt profesionisti ci din alte domenii (sociologi,
economi, politicieni etc)
Fr. Choay prin aceste termen tindem sa subliniem valoarea de model si caracterul
reproductibil al constructiilor.
Orice rezonanta structuralista va trebui inlaturata; imagini monolitice, nedestructibile
din suma detaliilor lor.
Owen Anglia; Fourier Franta - exponenti dpdv ideologic al socialismului utopic
Socialismul utopic:
- avea ca solutii aceleasi idei
- modelul progresist se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati:
Preluat de Fr. Choay dintr-un alt autor responsabil pentru un model opus celui
progresist
Situatie a spatiului urban realizat in cadrul unor fronturi construite mai mult sau
mai putin inalte in raport cu prospectul stradal, spatiul care nu se manifesta, in
primul rand, prin deschidere
Modelul progresist militeaza pentru constructia spatiilor noi prin constructie
deschisa si renuntarea la atmosfera urbana
Modelul progresist se exprima prin tot ce reprezinta traditie (ex arhitectura
eclectica)
-dupa 1990 nu este caracteristica noutatea in planul practic . Ci in cel al gandirii utopi
e
-ideile trec in domeniul practicarii, se defines in spatii reale
-exista o continuitate in planuri ideilor in raport cu modelele urbanismului
Denumirea de progresist nu mai este potrivita in arhitectura contemporana de dupa
1970, pentru ca modelul culturalist nu e mai putin progresisti produce idei si imagine
noua.
-mai potrivit ideea de model functionalist
-cand functionalismul devine apasator si transforma modelul
1. modelul functionalist
2. modelul culturalist
3. modelul naturalist
Modelul functionalist este initiat catre sfarsitul celui de-al doilea deceniu din secolul 20
sfarsitul anilor 20 = expozitie la Lyon La Cite Industrielle Tony Garnier initiatorul
arhitecturii moderne intensa transformare si a lui Corbusier in acea perioada
-blocuri punct, bara etc realizate intr-o spatialitate noua
-proiectul lui Tony Garnier a starnit interese si au aparut reflexe cu alte centre de arta
urbana - perioada cea mai prolifica de arhitectura urbana
- anii 1933 si 1934 constructivism rus arhitecti, pictori, compozitori considerati
cosmopoliti dusmani ai evolutiei proletariatului dispar in Siberia, unii pleaca in europa
Bauhaus- apoi America modernitatea arhitecturii americane
Rohe, Corbusier, Gopies? in perioada moderna si a acestui model care intra intr-un
decres al functionalitatii
-Carta de la Atena (Corbusier) al doilea congres al asociatiei Congresul Arhitecturii
Moderne primul document sde abordare stiintifica a urbanismului
-Carta oraselor de la megalite
- Carta urbanismului european
Cursul 11
-nevoia de igiena
ln baza acestui model s-a realizat marile ansambluri care mult mai tarziu si-au
pierdut ceva din starea de confesie si comformitate
Aceste 3 caracteristici intra in model in anii '50 si apoi devin definitorii pentru
model. Anii 91/ 92 odata cu schimbarea optarii in plan economic se realizeaza locuinte
renuntarea la proiectul tip.
Arh problematica nu este altceva decat o proiectare tip
Oras difuz = exista in teritorii a unui oras a carui crestere urbana se disemineaza
in teritorii
Modelul culturalist
Modelul culturalist si modelul functionalist = modele definite in prima jum a sec XIX in
contradictorii
=> ceea ce este o caracteristica pt unul din din ele, nu este pt celalalt => lucreaza cu compensatie
teoretic , practic datorita diferentelor, fiecare pretinde o alta conjunctura, alta oportunitate, ai
momente
-s-au influentat intre ele
- orientarea profesionistului catre un model- orientare libera, influentata de
institutionalitate, supusa modei/ tendintei.
M. institutional- prin intermediul unor dispozitii/ programe, societatea profera, in raport cu
obiectivele sale in anumit model factor de determinare, in deceniile urmatoare celui de-al
doilea razboi.
M. progresist/ functionalist si culturalist sunt distincte in primul rand datorita clauzei sale
doctrinare, aplicatii practice ale unor ideologii diferite.
- cele 2 modele expuse in anii 50-60 printr-o polemica ( intre Carbusier si Sitte) ce a antrenat
masa profesionalistilor respectivi
M. culturalist neglijeaza originalitatea istorica a prezentului si specificitatea posibila a starilor
sale.
Istoricul de arta referitor la Sitte spune ca in plin secol XX vrea sa se intoarca la orasul
medieval.
Corbusier considera ca Sitte creeaza posibil de realiz a drumului de magar ( alege calea
sinuoasa a parcurgerii)
..- in anii 30 aplicate ideile acestui model se aplica ideea de loc. inchiderea spatiului
=> un loc trebuie sa fie un spatiu inchis sensul de inchidere esential conceptiei =>
caracteristica in opozitie cu functionalist( m. contradictorii)
F. Choay- trasmitere la sp medieval al modelului- cons. un model nostalgic.
-> modelul culturalist nu a avut o aplicare de luat in consideratie pana la public.
Lui - pana atunci doar teoretica
3. M. naturalist model de sorginte Americana va naste in America, justif de specif. orasului
American al anilor 30
- m. def. masiv de o anumita personalitate a arh. Americane
- daca si celelalte 2 modele definite prin prisma unor pers. Dar promovate si de altu, in m.
naturalist FL Wright ( a generat coerent acest model naturalist)
- > se defineste pentru inceput in anii 35 la Chicago si apoi la New York ( aceeasi situatie ca
functionalismul cu Tony Garnier)
=> asemanarea la nivel de modernitate
pr. Broadacre City proiect definit in primul rand prin contactul pe care sp definit il are
cu natura locului respectiv
concept filozofic caracterizeaza cultura americana- ideea de libertate, democratie si
liber ce manifesta practica- preluarea ideii de libertate.
|_> contradictie pentru ca
Wright afirma principiile acestui proiect, sprijinit pe democratie.
Wright nu a fost o persoana democrata in activitatea sa maniftand un animit totalitarism.
Se constata in istoria arh. Moderneca Wright cel mai orgolios dintre profesionalisti atat, fata de
beneficiari cat si colegi( accepta punct de vedere ale celorlalte)
-
M. naturalist- model care pleaca de la aceeasi constatare societate umana lovita de efectele
primei Rev. Industriale
- nu poate exclude industrializarea
Caracteristici contact cu natura element suprem; esenta spiritului democratic
- desi modelul militeaza pentru destramarea urbanului in teritoriu, ideea de urban nu se
pierde denumirea de city se pastraza in denumirea pr
- descentralizarea organ. A sp urban
- descentralizarea unui sistem acentric
- echipamentele nu trbuie grupate, ca spatiul sa devina central
- dispersia se realizeaza avand ca suport o rama relativ ortogonala in noduri sa
inregistreze grupari, alcatuiri dedicate unor anumite activ,
- nu exista problema deplasarii
- independenta asezarii
o organizare care se intande pe intreg teritoriu se imbina spatiu cu de finitie urbana sau
agrara ( firme)
dependenta de tehnologie determinata pune la baza organizarii sp mijloace de trasport
care nu existau
-imagini asemanatoare cu cele din filmele s.f.
particulazirearea spatiului si de sustinerea diversitatii nu rpin arhitectura, ci prin natura
locuirii topografia, vegetatie intoarcerea la natura preconizata de acest model
numele sau?
Ideea democratie
1955 celebrul filozof Marcuse Mr Eros si civilizatie
- devine reper
- sexul devine esential ca element abordat: revolutia sexuala
- Bretori: proiectul lui Wright a fost prea timpuriu
- Modelul naturalist nu impune constrangeri ca celelalte, dar nu exista model fara
constrangeri
Aceste 3 modele vor constitui suportul (originea pentru tot ceea ce se intampla in continuare) si
vor aparea noi conceptii.
- Acestea noi perioade de critica (cele mai mari critici aduse functionalismului)
- Isi pirde teren, lasand impresia ca dispare, locul sau fiind luat de altele, insa nu moare,
generand alte tendinte
Ex. arhitectura parametrica este o arhitectura de sarginte? Functionalista.