Sunteți pe pagina 1din 16

Ana Mitran – Master Clinică

RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC CLINIC

LA COPILUL CU VÂRSTA ÎNTRE 0-6 ANI

I. Informaţii despre Copil:

CU VÂRSTA ÎNTRE 0-6 ANI I. Informaţii despre Copil: Nume: T.M (m) Domiciliul: Bucure ș ti

Nume: T.M (m)

Domiciliul: Bucureș ti ști

despre Copil: Nume: T.M (m) Domiciliul: Bucure ș ti T. M. este un copil cu vârsta

T.M. este un copil cu vârsta de 5 ani și 5 luni, care locuiește cu părinții, medici de meserie amândoi. Este singurul copil al familiei. Merge la gădiniță de la vârsta de 2 ani. Mediul de dezvoltare este dat de viața în mediul urban.

II. Obiectivul Psihodiagnosticului şi Evaluării:

Psihodiagnosticul trebuie să pună în evidenţă diferenţele specifice ale persoanei testate, calităţile şi minusurile prin care se remarcă în raport cu ceilalţi indivizi de aceeaşi vârstă sau de vârste diferite.

indivizi de aceeaşi vârstă sau de vârste diferite. r psihologici cu relevanţă pentru dezvoltarea normală la
indivizi de aceeaşi vârstă sau de vârste diferite. r psihologici cu relevanţă pentru dezvoltarea normală la

r psihologici cu relevanţă pentru dezvoltarea normală la copilul cu vârsta

cuprinsă între 0-6 ani.

III. Descrierea Succintă a Componentelor Psihologice.

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?

Fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare și manifestă difere nțe în performanțe la nivel emoțional, cognitiv, comportamental, psihofiziologic, la nivelul mecanismelor de personalitate și al mecanismelor defenesive/de apărare, la nivel de relaționare interpersonală.

Orice copil are o serie de relații, astfel încât re lația părinte-copil este modelată de regulile care modelează activitățile familiei din care face parte, iar dezvoltarea copilului este influențată de regulile familiei (culturii) în care trăiește.

Instrumentele psihologice și metodelele de evaluare psiholo gică utilizate în procesul de evaluare clinică includ: testul psihologic (limbaj, cogniție, afectiv, senzorial, procesarea informațiilor), observaţia (observația directă participativă a copilului și a relațiilor părinte – copil, părinte – părinte) şi anamneza (interviul anamnezic centrat pe culegerea informaţiilor din toate ariile dezvoltării copilului), poveștile, dialogul, jocul și desenul.

IV. Concluzii:

Ana Mitran – Master Clinică

În urma Psihodiagnosticului şi Evaluării formulez următoarele concluzii psihologice:

Copilul Tudor M. în vârstă de 5 ani și 5 luni a obținut rezultate pozitive de 91% la testarea Portage, ceea ce justifică faptul că se află la un nive l de dezvoltare corespunzator vârstei sale, acesta manifestând comportamente și posedând capacități și deprinderi specifice vârstei cronologice în urmatoarele domenii: autoservire, limbaj, cognitiv, socializare si motor.

Evaluarea psihologică evidențiază un tipar de atatșament securizant în relație cu mama, copilul având o atitudine încrezătoare și un comportament de tip explorator, autonom. Relația armonioasă mamă- copil are la b ază granițe semipermeabile, astfe l asigurându- se o dezvoltare sănătoasă a copilului.

Din punct de vedere al dezvoltării motrice, se evidențiază o ușoară diferență față de celelalte arii evaluate. Copilul realizează majoritatea comportamentelor specifice vârstei, cu 2 excepții, anume nu realizează comportamentele motrice referitoare la activitățile fizice precum patinajul, mersul pe biciletă ori săritul coardei. Acest fapt se poate datora și lipsei interacțiunii frecvente cu tatăl, mama fiind mai mult centrată pe dezvoltarea abilităților intelectuale și sociale.

În genere, mama manifestă un comportament echilibrat în relație cu copilul, are o imagine pozitiva asupra lui, este atentă și își exprimă încrederea în abilitățile și capacitățile acestuia. Acestea explică gradul ridicat de socializare a copilului.

De asemenea, abilitățile parentale ale mamei predomină în sfera de satisfacere a nevoilor de bază ale copilului, de a avea o relație securizantă d in punct de vedere emoț iona l, de a avea o relaț ie empaticu copilul, de stimulare intelectuală, de a se angaja pozitiv în interacțiunea cu copilul.

V. Recomandări:

În urma concluziilor Psihodiagnosticului şi Evaluării formulez următoarele recomandări asociate obiectivului psihodiagnosticului şi evaluării, cu relevanţă pentru situaţia pentru care se face evaluarea.

Se recomandă introducerea mai multor activități de natură să stimuleze copilul din punct de vedere motric, activități fizice, adaptate la ge nul copilul, eventual prin participarea și implicarea mai activă a tatălui.

Păstrarea rutinelor familiale și a evenimentelor pozitive stabile, reprezintă surse cu efecte protective asupra resurselor individuale ale copilului și dezvoltării armonioase a acestuia.

INTERVIUL ANAMNESTIC

Ana Mitran – Master Clinică

Interviul Charles H. Zeanah, Diane Benoit, Marianne Barton a fost realizat cu mama copilului

Ne intereseaza ce ganditi si ce simtiti ca parinte despre copilul dumneavoastra. Acest interviu este modul prin care noi dorim sa aflam mai multe lucruri legate de (numele copilului) si de relatia pe care o aveti cu el. Interviul va dura aproximativ o ora.

(1)As dori sa discutam intai ceva despre sarcina, si apoi despre dezvoltarea copilului.

a) Sa incepem cu momentul sarcinii. As vrea sa aflu daca sarcina a fost planificata sau nu, cum v-ati simtit din punct de vedere fizic si emotional, si ce ati facut in timpul sarcinii - de exemplu, daca ati mers in continuare la serviciu.

R: Sarcina a fost planificată, mi- am dorit copilul foarte mult. A fost o sarcină ușoară, am mers la serviciu, am făcut sport, am condus până în ultimul trimestru de sarcină. Am fost foarte fericită, plină de energie, am avut parte de sprijin din partea familiei, prietenilor și colegilor din toate punctele de vedere.

Intrebati apoi: cat de mult a fost dorit copilul?

Ati mai fost insarcinata inainte?

R: Nu am mai fost însărcinată înainte.

Care a fost momentul in care ati inceput sa considerati sarcina „reala”? Care au fost impresiile dumneavoastra despre cop il in timpul sarcinii? Cum credeati ca va fi copilul?

R: Cred că prin luna a 5-a, în momentul în care a început să fie evidentă burtica și să se miște el – adică să îl simt. Îl visam des, îl visam un băiețel blond cu ochii albaștri, care zâmbește mult și râde și e plin de energie. Și s-a adeverit.

Scopul acestor intrebari este sa facem subiectul sa se simta confortabil si sa schitam istoria sarcinii. Pentru a fi siguri ca subiectul a avut cu adevarat posibilitatea de a ne comunica istoria reactiilor si a emotiilor legate de sarcina si de copil (care nu sunt intotdeauna aceleasi), pot fi necesare si alte intrebari suplimentare.

Spuneti- mi ceva despre travaliu si despre momentul nasterii. Lasati-i subiectului timp sa raspunda inainte de a continua.

R: Ce pot să spun, am născut prin cezariană, nu am avut durerile travaliului. Următoarele 2 zile au fost crunte, într-adevăr, cu dureri fizice infernale.

Cum v-ati simtit in momentul nasterii?

Ana Mitran – Master Clinică

R: Fizic am fost ok, anesteziată ‘parțial’, iar emoțional, nerăbdătoare să îl văd pe bebe. Și mi- aduc aminte ca îmi spunea bancuri domnul doctor, eram foarte bine dispusă.

Care a fost prima dumneavoastra reactie cand ati vazut copilul?

R: Când mi l-au pus alături, imediat după ce s-a născut, am zâmbit și l-am sărutat . Îmi venea să îl iau în brațe, dar eram un pic ‘prinsă’ de pat. Apoi l-am văzut abia a doua zi dimineață. Atunci îmi venea să plâng de fericire, eram foarte, foarte bucuroasă, împlinită, simțeam că am realizat cu brio cea mai importantă misiune din viața mea. L-am recunoscut din prima, habar nu am cum, l-am luat în brațe și i-am zis ‘aventura, strigați URA’.

Care a fost reactia dumneavoastra cand ati aflat ca aveti un baiat?

R: Mi-am dorit atât de tare băiat, încât a fost firesc să o aud . Am zis MULȚUMESC!

Cum a reactionat familia dumneavoastra? Includeti reactiile sotului/ partenerului si reactiile fratilor mai mari.

R: Au fost foarte încântați, mai ales că știau că asta îmi doream eu.

In primele zile dupa nastere, a avut copilul vreo problema?

R: La o oră după naștere a făcut atac cardio-respirator și a stat la incubator conectat toată ziua. Nu mi-au spus atunci, eu când l-am văzut a doua zi era foarte bine, își revenise. Am citit apoi și pe fișa de externare

Cat de repede ati luat copilul acasa de la spital?

R: A treia zi eram acasă deja.

L- ati alaptat le san sau cu biberonul? De ce?

R: L-am alăptat la sât, până la 1 an și 11 luni. Din motive de sănătate fizică și psihică.

Cum ati descrie primele saptamani ale copilului acasa din puncul de vedere al somnului, plansului, alimentatiei etc.?

R: Dormea și mânca foarte mult. Ziua trebuia să fac foarte multe ture cu el în brațe că adormea mai greu (aveam un wrap și îl țineam prins de mine. Adormea în timp ce îl alăptam de cele mai multe ori.

Acesta este de cele mai multe ori un moment important, pentru ca stabileste „tonul afectiv” al intrarii copilului in familie, in special daca nasterea si perioada perinatala au fost lipsite de evenimente.

Ana Mitran – Master Clinică

Spuneti- mi cate ceva despre principalele achizitii ale copilului in primii a ni de viata:

cand a zambit pentru prima oara, cand a fost capabil sa stea in fund singur, cand a inceput sa mearga de-a busilea, cand a inceput sa mearga, si cand a inceput sa vorbeasca.

R: I- am ținut jurnal până la 3 ani. A zâmbit așa reflexiv în somn la cîteva zile, dar emoțional, pe la 2 luni. A stat în fund fix în ziua în care a făcut 6 luni. A mers singur și fără să se mai oprească la 1 an și o lună și a avut un echilibru excelent, cădea foarte rar. A vorbit foarte repede și clar. La 1 an știa deja câteva cuvinte, pe lângă mama, apa, pa, unu.

Asigurati-va ca v-ati format o idee despre modul in care a fost perceput copilul, ca fiind diferit, avansat, sau in urma celorlalti din punctul de vedere al dezvoltarii motorii, sociale si a limbajului.

Cand v-ati dat seama cat de inteligent este copilul? Ce ati crezut despre acest lucru?

R: În momentul în care a început să spună și să recunoască în cărți, reviste și pe mașini, literele alfabetului, cifrele, la 1 an și 4 luni. L- am dus la neuropsihiatru.

Avea copilul un program regulat? Ce se intampla daca nu ii respectati programul?

R: Da, a avut și are program și acum. Când nu îl puteam respecta, cred că de maxim trei ori în primii doi ani ast a când am fost plecați sau când s - a îmbolnăvit, adormea și mânca la ore decalate. Dar, era ok.

Cum reactiona copilul atunci cand era separat de dumneavoastra? Incercati sa intelegeti reactiile copilului la varste diferite.

R: În primii 2 ani jumate nu am stat separați nici măcar o oră. După aceea a mers și la grădiniță . S-a adaptat destul de repede.

A fost vreodata separat de dumneavoastra pentru mai mult de o zi de-a lungul primului sau al doilea an de vaita? Cum a reactionat copilul? Cum a fost pentru dumneavoastra? Cum v-ati simtit? Ce ati facut?

R: În primii 2 ani nu am stat separați nici măcar o oră. Am fost împreună peste tot. În casă se întâmpla să mai rămână cu mama mea o oră, două cât mă mai odihneam eu (la etajul casei) și mai venea după mine să mă ‘ verifice’, dar era voios.

(2a) Spuneti- mi ce credeti despre personalitatea de acum a copilului.

R: Este inteligent, descurcăreț, sociabil, înțelegător, prietenos, independent, creativ, curios.

Dati-i subiectului suficient timp pentru a raspunde inainte de a continua cu indicatorii specifici de mai jos.

Ana Mitran – Master Clinică

(2b) Spuneti- mi cinci lucruri despre personalitatea copilului.

R: Este inteligent, descurcăreț, sociabil, înțelegător, prietenos, independent, creativ, curios.

Dupa ce mi le veti spune va voi intreba c ate ceva despre fiecare dintre ele.

In cazul fiecarui cuvant va voi intreba ce anume va face sa spuneti lucrul respectiv.

Apoi, as vrea sa povestiti cel putin o intamplare concreta care sa ma faca sa inteleg la ce anume va referiti cu fiecare cuvant ales.

La ce va referiti cand spuneti ca este

?

Puteti sa-mi spuneti care a fost ultima oara cand a fost

?

Puteti sa le spuneti subiectilor ca pot sa foloseasca oricare dintre cuvintele cu care au raspuns la intrebarea generala, dar nu le amintiti ce au spus inainte de a le lasa timp sa -si aminteasca singuri. Unora dintre subiecti le va fi greu sa gaseasca cinci indicatori. Daca aveti impresia ca nu pot sa ajunga la cinci, treceti mai departe. Cifrele sunt mai putin importante decat descrierile.

(3a) In acest moment cu cine seamana cel mai mult copilul? In ce fel? Cand ati observat prima asemanare?

R: Fizic seamănă cu tata, dar în rest, cu mama – temperament, personalitate, comportament.

Daca numai unul dintre parinti este mentionat, intrebati: In ce fel va aminteste copilul de (celalalt parinte)?

Puneti intrebarile de mai jos indiferent daca parintii au fost sau nu mentionati.

Cu care dintre parinti seamana acum mai mult copilul?

R: Cu mama.

In ce moduri seamana personalitatea copilului de personalitatea fiecaruia dintre parinti?

R: Este activ, vioi, energic, vorbăreț, zâmbăreț, curios ca mama.

In ce moduri este diferita personalitatea copilului de personalitatea fiecaruia dintre parinti?

R: Tatăl e polul opus, foarte tăcut, melancolic.

(3b) Ati observat la copil caracteristici ale familiei din partea dumneavoastra? Dar caracteristici din partea familiei celuilalt parinte?

R: Da, familia mamei. Din partea tatălui nu sunt rude, iar din amintiri, nu există asemănări.

Ana Mitran – Master Clinică

(3c) Cum v-ati hotarat care sa fie numele copilului? Aflati care este numele de familie etc. Cat de bine i se potriveste numele?

R: Am vrut să poarte prenumele bunicii (din partea mamei). Numele de familie e reunit.

(4) Ce credeti ca este unic sau diferit la copilul dumneavoastra in comparatie cu alti copii?

R: Voioșia cu care se trezește, indiferent de oră, vreme sau altele. Memoria fantastică (la 2 a ni știa mai multe decât cei de 4-5 ani, numere, alfabet, culori – în diferite limbi străine, planetele, zilele săptămânii, lunile anului etc.)

(5) Care comportament al copilului va deranjeaza mai mult?

R: Mâna în nas - la prosteală învățat de un adult

Dati- mi un exemplu tipic.

Cat de des se intampla acest lucru?

i s- a părut atât de funny.

Ce va vine sa faceti cand copilul se poarta asa?

Ce simtiti?

Ce faceti atunci?

Stie copilul ca va displace acel comportament?

De ce credeti ca face acest lucru?

Ce credeti ca se intampla cu acest comportament pe masura ce va creste copilul?

De ce credeti acest lucru?

(6a)Cum ati descrie relatia pe care o aveti cu copilul acum? Lasati-i timp sa raspunda.

(6b) Spuneti- mi cinci lucruri despre relatia dintre dumneavoastra si copil. Pentru fiecare dintre acestea, povestiti- mi un incident sau o amintire care sa ma faca sa inteleg ce vreti sa spuneti cu acel cuvant.

R: Iubire, toleranță, atenție, comunicare, colaborare, respect, umor, înțelegere.

Cand a fost ultima oara cand ati simtit ca aveti o relatie?

R: - tot timpul?

(7a) Ce va place cel mai mult la relatia pe care o aveti cu copilul? Ce ati dori sa schimbati in aceasta privinta?

Ana Mitran – Master Clinică

R: Comunicarea pe toate căile. Îmbunătățire/menținere pe măsură ce crește.

(7b) Cum credeti ca a fost influentata personalitatea copilului de relatia pe care o aveti cu el? Lasati-i mai mult timp subiectului sa raspunda la aceasta intrebare.

R: Faptul că am vorbit și m- am jucat cu el foarte mult încă din primele zile de la naștere, zi de zi, inventam/confecționam jocuri și jucării adaptate vârstei lui. Mereu îi cer părerea, îl stimulez să -

mi pună întrebări, îi vorbesc deshis și sincer, fără minciunici de copii, îi exemplific totul pe cât

pot. Îl mângâi mult și îl îmbrățișez.

(7c) S-a schimbat pana acum relatia dintre dumneavoastra si copil? Cum? Ce sentimente aveti in legatura cu schimbarea?

R: Relația evoluează la fel, ca fond, dar ca formă se schimbă odată cu etapa de vârstă la care se

află.

(8) De care dintre parinti (sau adulti) este copilul mai apropiat acum?

R: De mine, mama.

Ce va face sa spuneti asta?

R: Pentru că asta spune, exprimă și el. Avem o legătură mai apropiată deoarece pe tată l îl vede

mai puțin, interacționează puțin cu el și pentru că sunt foarte diferiți ca firi, nu le plac aceleași

tipuri de jocuri/activități șamd

A fost asa intotdeauna?

R: Da.

Va asteptati ca acest lucru sa se schimbe ( pe masura ce creste copilul, de exemplu)?

R: Nu, deloc. Sunt prea diferiți, dar e ok.

Cum va asteptati sa se schimbe?

(9) Se supara des copilul? Lasati timp pentru raspuns inainte de a continua cu intrebarile specifice.

R: Sunt puține momentele de supărare. E obișnuit să vorbească mult despre ce face, simte și, de

obicei, negociem și (ne) explicăm cam orice.

Ce faceti in acele momente?

R: Vorbesc cu el despre ce simte. Îl îmbrățișez și îl reasigur că il iubesc indiferent de comportament ul lui. Îi spun părerea mea. Îl iau la plimbare. Depinde de situație.

Ce va vine sa faceti?

Cum va simtiti atunci?

Ana Mitran – Master Clinică

R: Depinde, mă doare când are un disconfort, dar nu doresc să îi întrețin supărarea și mă axez mai mult pe soluție. Și devin creativă și senină ca să fac loc bucuriei în locul supărării.

9 (a) Ce se intampla atunci cand copilul este trist?

R: Ca mai sus.

Puteti sa-mi dati un exemplu? Indicati ca asteptati un exemplu lasand subiectului un timp rezonabil de lung pentru a gasi unul.

R: Da, s-a supărat că nu primește gume de mestecat (în plus față de ceea ce stabilisem). I-am amintit motivele, înțelegerea și convenția noastră ca normă de gume, dințișori etc, dar s-a înfuriat ș i a plecat și de lângă mine – ieșeam de la înot. L- am strigat, a refu zat să se întoarcă de pe hol. Îmi venea să fug după el și să strig ceva mai apăsat, dar am rămas în loc încă câteva secunde, fără să îi mai zic nimic, s-a întors și a scos limba. Am râs, dar n-a fost confortabil

„Ce ati facut cand s-a intamplat acest lucru? „Ce v-a venit sa faceti?

Cum v-ati simtit? Daca subiectul devine foarte anxios si nu poate sa-si aminteasca nici un exemplu, continuati cu partea (b).

(b) Ce se intampla actunci cand se loveste copilul, nu foarte rau? Puteti sa- mi dati un exemplu si sa descrieti ce s-a intamplat?

R: Mai nimic. Se evaluează durerea să nu necesite îngrijiri speciale și se continuă acțiunea. Nu plânge prea ușor. Iar când o face, e clar că e grav și luăm măsuri de intervenții serioase. De exemplu când și- a prins deget ul la ușă zdravăn. În rest, râde, ‘aoleu, fir- ar’. E ok.

Asigurati-va ca ati descoperit cum s-a simtit si ce a facut subiectul.

(c) A fost vreodata bolnav copilul? Dati- mi un exemplu.

Cum a reactionat parintele din punct de vedere afectiv si comportamental.

R: Păi, da. A mai avut răceli, chiar rujeolă, scarlatină. L-am îngrijit corespunzător, în funcție de indicațiile medicale, i- am inve ntat jocuri prin care să - l fac să ia mai ușor medicamentele, ori să îl întrețină cât a stat izolat în casă. Afectiv, îmi părea rău s ă- l văd suferind, i- o spuneam, dar mă țineam tare să îl încurajez, să se bazeze pe optimismul și starea mea de bine, cât de cât. Comportamental, nu știu, ca de obicei.

(10) Povestiti- mi o intamplare preferata despre copilul dumneavoastra, o intamplare pe care ati spus- o poate familiei sau prietenilor. Va voi lasa un minut sa va ganditi.

R: Sunt multe, trebuie să recitesc jurnalul

Ana Mitran – Master Clinică

- Când a mers prima oară singur, brusc s-a dat jos din canapea și a mers aproape jumătate de oră dus- întors canapea - TV fără oprire.

- Când a ascuns hainele în wc avea vreo 2 ani.

- Când a spus zilele săptămânii înaintea verișorului lui mai mare cu 3 ani decât el și toată lumea din cameră a amuțit

Daca subiectului ii este greu sa aleaga, spuneti-i ca nu trebuie sa fie intamplarea favorita, ci una dintre ele.

Ce va place la aceasta intamplare?

R: Mereu mă fascinează reacția lui la reacția celorlalți după ce a făcut o bravură. Dacă e vorba de amuzament, râde zgomotos, evident. Dacă e vorba de lucruri grele, își ia expresia, și a corp ului și verbală: n-are nimic, se întâmplă.

(11) A avut copilul vreo experienta despre care credeti ca a fost o piedica pentru el? De ce credeti asta?

In mod indirect, incercam sa aflam daca parintele se considera in vreun fel responsabil pentru acele piedici. De aceea, asigurati-va ca ii lasati timp subiectului sa raspunda inainte de a continua cu intrebarile mai directe de mai jos.

Stiind ceea ce stiti acum, daca ati lua totul de la inceput cu copilul dumneavoastra, ce ati face altfel de data aceasta? Lasati timp pentru raspuns.

R: Nimic nu aș schimba.

(12) Va faceti griji vreodata pentru copilul dumneavoastra? Pentru ce va faceti griji?

R: Da, uneori, normal. Dar, știu că dacă î-ar fi frig, foame, de exemplu, ar spune, dacă ar avea nevoie de ceva, s-ar descurca. Pentru ceva anume, așa, nu.

(13) Daca ati putea sa alegeti sa fie de o anumita varsta copilul, ce varsta ati alege? De ce?

R: 2 ani jumate.

(14) Privind inainte, care credeti ca va fi perioada cea mai dificila din dezvoltarea copilului? De ce credeti asta?

R: Nu știu.

Ana Mitran – Master Clinică

(15) Cum credeti ca va fi copilul in adolescenta? Ce va face sa credeti asta? Ce va asteptati sa mearga bine, si nu prea bine in aceasta perioada din viata copilului?

R: Excepțional de bine.

(16) Ganditi- va pentru un moment la copilul dumneavoastra ca adult. Ce sperati sa se intample si ce va temeti ca se va intampla cu (copilul) ca adult?

R: Să fie un adult fericit. Să nu fumeze.

RAPORTUL DE EVALUARE PORTAGE

1. SCOPUL/OBIECTIVUL EVALUĂRII

Ana Mitran – Master Clinică

Scopul acestei evaluări este acela de a observa şi aprecia comportamentul unui copil cu vârsta de maxim 6 ani.

Obiectivul final al raportului este de a încadra performanţele copilului în etapa de vârstă corespunzătoare dezvoltării fizice şi psihice.

2. DESCRIEREA INSTRUMENTELOR

Raportul de faţă foloseşte ca evaluare FIŞA de dezvoltare PORTAGE. Prin utilizarea acesteia s- au observat următorii parametrii de dezvoltare: SOCIALIZARE, LIMBAJ, AUTOSERVIRE, COMPORTAMENT COGNITIV şi COMPORTAMENT MOTOR.

3. INFORMAȚII DESPRE SUBIECT

S-a ales un subiect de sex masculin, cu vârsta de 5 ani și 5 luni. Se numește Tudor M. și are doi părinți de meserie doctori, cu care locuiește. Este grupa mare la grădiniță. Mediul de dezvoltare este dat de viaţa într- un mediu urban. Mediul de evaluare şi obser vare s- a desfăşurat acasă la subiect.

4. PROCEDURA

Observația s-a desfășuarat în prezența ambilor părinți, care au răspuns întrebărilor mele adresate sub forma unui interviu și prin completarea fișelor de evaluare așa cum sunt prezentate în anexă. Timpul alocat observației a fost de o oră, respectiv o zi de dumică, în intervalul cuprins între

11:00-12:00.

FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE 5-6 ani:

fiecare item reuşit.

Am acordat 1 punct pentru

FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE SOCIALIZARE

SOCIALIZARE

pct

1.

Numeşte sentimentele pe care le încearcă: supărare, furie, fericire, dragoste.

1

2.

Se joaca cu 4-5 copii cooperând intr-o activitate fără sa fie supravegheat permanent.

1

3.

Explica altora regulile unui joc, ale unei activităţi.

1

4.

Imita roluri de adult.

1

5.

Participa la conversaţie in timpul mesei.

1

6.

Respectă regulile unui joc de raţionament verbal, ex un joc de ghicit.

1

7.

Îşi consolează prietenii de joc când aceştia sunt supăraţi.

1

8.

Îşi alege singur prietenii.

1

Ana Mitran – Master Clinică

9. Proiectează si construieşte folosind unelte simple: planuri înclinate, pârghii, scripeţi, suporţi de sprijin.

0

10. Îşi fixează singur obiectivele de îndeplinit si duce la bun sfârşit activităţile.

1

11. Joacă el însuşi, sau folosind marionete, roluri d in poveşti.

1

FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE LIMBAJ

 
 

LIMBAJ

pct

1.

Poate indica: câteva, multe sau mai multe obiecte.

1

2. Îşi spune adresa.

0

3.

Îşi spune numărul de telefon.

1

4.

Indică „cel mai mult”, „cel mai puţin”, câteva (puţine) obiecte

1

5.

Spune glume simple.

1

6.

Relatează întâmplări din experienţa sa zilnica.

1

7.

Descrie locaţia sau mişcarea folosind prepoziţii ca: “de la”, “către”, “peste”,

1

“departe de”.

8. Răspunde cu o explicaţie la întrebarea :”de ce?”.

1

9. Aşează 3-5 imagini in ordinea corectă, reprezentând o poveste si spunând povestea.

1

10. Defineşte cuvinte.

1

11. Poate să dea antonimul unui cuvânt.

1

12. Poate răspunde la întâmplări de genul: „ce se întâmplă dacă…… scapi un ou din

1

 

mână?”

13. Foloseşte corect noţiunile de „ieri” şi „mâine”.

1

14. Întreabă ce înseamnă cuvintele noi sau nefamiliare lui.

1

FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE AUTOSERVIRE

 

AUTOSERVIRE

pct

1.

Este responsabil pentru o sarcina gospodareasca săptămânală.

1

2.

Isi ale ge imbracamintea potrivita in functie de temperatură si ocazie.

1

3.

Se opreste la bordură, se uita in ambele parti si traverseaza strada fara indicatii

1

verbale.

4.

Se serveste singur la masa si da mai departe platoul de servit.

1

5.

Isi prepara singur o mancare simpla (ex fulgi cu lapte, etc).

1

6.

Este responsabil pentru o sarcina gospodăreasca zilnica (aşezarea mesei, dusul

1

gunoiului din casa).

7.

Isi potriveşte temperatura apei pentru baie sau dus.

1

8.

Îşi pregăteşte singur un sandviş.

1

9.

Merge singur la scoala, gradinita, la un teren de joacă sau la un magazin la distanta

1

de cel mult 2 strazi de casă.

10.

Taie alimente moi cu cutitul (banane, cartofi fierti).

1

11.

Gaseste toaleta potrivita cu sexul in locuri publice.

1

12.

Deschide o sticlă de suc – lapte.

1

13.

Ridică, duce, aşază tava de servit (la cantină, autoservire).

1

Ana Mitran – Master Clinică

14.

Leagă şnurul la glugă.

0

15.

Îşi incheie singur centura de siguranta la masina.

1

FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE COMPORTAMENT COGNITIV

COMPORTAMENT COGNITIV

pct

1.

Număra pana la 20 obiecte si spune câte sunt.

1

2.

Numeşte 10 numere scrise.

1

3.

Numeşte stânga si dreapta raportat la propriul corp.

1

4.

Spune literele alfabetului in ordine.

1

5.

Isi scrie numele cu litere de tipar.

1

6.

Citeşte 5 litere ale alfabetului scrise.

1

7.

Aranjează obiecte in ordine, dupa latime si lungime.

1

8.

Numeşte/citeşte literele mari ale alfabetului.

1

9.

Aşează cifrele de la 1 la 10 in ordinea adecvata.

1

10.

Numeşte poziţiile obiectelor: primul, al doilea, al treilea.

1

11.

Numeşte/citeşte literele mici ale alfabetului.

1

12.

Asociază literele mari cu literele mici ale alfabetului.

1

13.

Arata numere numite de la 1 la 25.

1

14.

Copiază un romb.

1

15.

Completează un labirint simplu.

1

16.

Numeşte în ordine zilele săptămânii.

1

17.

Face adunări si scăderi cu numere pana la 3.

1

18.

Isi poate spune data naşterii (ziua şi luna).

1

19.

Recunoaşte 10 cuvinte scrise.

0

20.

Poate face unele prevederi, arătându-se anumite imagini, după situaţie.

1

21.

Arata obiecte întregi si jumatati.

1

22.

Poate număra de la 1 la 100.

1

FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE COMPORTAMENT MOTOR

 

COMPORTAMENT MOTOR

pct

1.

Scrie litere de tipar mari, disparate pe hârtie.

1

2.

Merge în echilibru pe o bârnă: înainte, înapoi, lateral.

1

3.

Ţopăie, face diferite sărituri.

1

4.

Se da in leagăn, iniţiind şi menţinând mişcarea.

1

5.

Desface degetele si, cu cel mare, le atinge pe celelalte, pe fiecare în parte.

1

6. Poate copia litere mici.

0

7.

Urca scări de lemn sau treptele unui tobogan, înalt de 3 metri.

1

8.

Bate un cui cu ciocanul.

1

9.

Driblează mingea cu direcţie.

1

10.

Colorează in interiorul conturului, 95% din desen.

0

11.

Poate decupa poze din reviste, fără a depăşi mai mult de 0,5 cm de la contur.

1

Ana Mitran – Master Clinică

12.

Foloseşte ascuţitoarea de creioane.

 

1

13.

Copiază desene complicate.

 

0

14.

Rupe forme simple din hârtie.

 

1

15.

Împătureşte o hârtie de 2 ori pe diagonala pentru a face un pătrat, îndoaie un pătrat

1

de hârtie pe diagonală de 2 ori, prim imitaţie.

 

16.

Prinde o minge moale sau un săculeţ cu nisip cu o mana.

 

1

17. Poate sari singur coarda.

 

0

18.

Loveste mingea cu o paleta sau un bat.

 

1

19.

Ridică de jos un obiect în timp ce aleargă.

 

1

20.

Patinează înainte 3 - 4 m.

 

0

21.

Merge pe tricicleta.

 

1

22.

Se da cu sania.

 

1

23.

Merge sau se joaca intr- un bazin de înot, cu apă până la talie.

 

1

24.

Conduce un vehicul de jucărie, ex camion, împingându-se/avansând cu un picior.

1

25.

Sare si se învârte intr-un picior.

 

1

26.

Isi scrie numele cu litere de tipar, pe o foaie liniată.

 

1

27.

Sare de la inaltimea de 30 cm si aterizează pe tălpi, fara sa cada.

 

1

28.

Sta intr-un picior, fără sprijin, cu ochii închişi, 10 secunde.

 

1

29.

Stă atârnat de o bara orizontala 10 secunde, sprijinindu-si propria greutatea în

 

1

braţe.

 
 

5.

REZULTATE

Subiectul acestui raport de evaluare a acumulat următorul punctaj:

 
 

Socializare - 10 pct. Limbaj - 13 pct. Autoservire -14 pct. Comportament cognitiv - 21 pct. Comportament motor - 25 pct.

FIȘA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICĂ PORTAGE 5-6 ani

 
 

Total

   

COMPORTAMENT 5 ani și 5 luni

(componente)

Realizat (FA)

% (FR)

SOCIALIZARE

11

10

91%

LIMBAJ

 

14

13

93%

AUTOSERVIRE

15

14

94%

COMPORTAMENT COGNITIV

22

21

95%

COMPORTAMENT MOTOR

29

25

86%

6.

INTERPRETĂRI

Ana Mitran – Master Clinică

Statistica obţinută după aplicarea fişei de observaţie şi folosirea listei de interpretare Portage arată un ritm de dezvoltare normală a subiectului, cu comportamente specifice vârstei lui pe care el realizează în proporție de 91%.

7. IMPLICAȚII PSIHOLOGICE ȘI RECOMANDĂRI

În recomandări s-au inclus încurajări să i se stimuleze dezvoltarea comportamentului motor prin practicarea mai multor activități sportive. Referitor la restul ariilor de dezvoltare, mi-am exprimat susținerea aceluiași ritm de stimulare și educare.

8. ANEXE

- FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE

- SCARA PORTAGE