Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
V. Recomandri:
n urma concluziilor Psihodiagnosticului i Evalurii formulez urmtoarele recomandri asociate
obiectivului psihodiagnosticului i evalurii, cu relevan pentru situaia pentru care se face
evaluarea.
Se recomand introducerea mai multor activiti de natur s stimuleze copilul din punct de
vedere motric, activiti fizice, adaptate la genul copilul, eventual prin participarea i implicarea
mai activ a tatlui.
Pstrarea rutinelor familiale i a evenimentelor pozitive stabile, reprezint surse cu efecte
protective asupra resurselor individuale ale copilului i dezvoltrii armonioase a acestuia.
Spuneti- mi ceva despre travaliu si despre momentul nasterii. Lasati-i subiectului timp sa
raspunda inainte de a continua.
R: Ce pot s spun, am nscut prin cezarian, nu am avut durerile travaliului. Urmtoarele 2 zile
au fost crunte, ntr-adevr, cu dureri fizice infernale.
R: Fizic am fost ok, anesteziat parial, iar emoional, nerbdtoare s l vd pe bebe. i miaduc aminte ca mi spunea bancuri domnul doctor, eram foarte bine dispus.
R: Cnd mi l-au pus alturi, imediat dup ce s-a nscut, am zmbit i l-am srutat . mi venea
s l iau n brae, dar eram un pic prins de pat. Apoi l-am vzut abia a doua zi diminea.
Atunci mi venea s plng de fericire, eram foarte, foarte bucuroas, mplinit, simeam c am
realizat cu brio cea mai important misiune din viaa mea. L-am recunoscut din prima, habar nu
am cum, l-am luat n brae i i-am zis aventura, strigai URA.
R: Mi-am dorit att de tare biat, nct a fost firesc s o aud . Am zis MULUMESC!
R: La o or dup natere a fcut atac cardio-respirator i a stat la incubator conectat toat ziua.
Nu mi-au spus atunci, eu cnd l-am vzut a doua zi era foarte bine, i revenise. Am citit apoi i
pe fia de externare..
Cum ati descrie primele saptamani ale copilului acasa din puncul de vedere al somnului,
plansului, alimentatiei etc.?
R: Dormea i mnca foarte mult. Ziua trebuia s fac foarte multe ture cu el n brae c adormea
mai greu (aveam un wrap i l ineam prins de mine. Adormea n timp ce l alptam de cele mai
multe ori.
Acesta este de cele mai multe ori un moment important, pentru ca stabileste tonul afectiv al
intrarii copilului in familie, in special daca nasterea si perioada perinatala au fost lipsite de
evenimente.
4
Spuneti- mi cate ceva despre principalele achizitii ale copilului in primii a ni de viata:
cand a zambit pentru prima oara, cand a fost capabil sa stea in fund singur, cand a
inceput sa mearga de-a busilea, cand a inceput sa mearga, si cand a inceput sa vorbeasca.
R: I-am inut jurnal pn la 3 ani. A zmbit aa reflexiv n somn la cteva zile, dar emoional, pe
la 2 luni. A stat n fund fix n ziua n care a fcut 6 luni. A mers singur i fr s se mai opreasc
la 1 an i o lun i a avut un echilibru excelent, cdea foarte rar. A vorbit foarte repede i clar. La
1 an tia deja cteva cuvinte, pe lng mama, apa, pa, unu.
Asigurati-va ca v-ati format o idee despre modul in care a fost perceput copilul, ca fiind diferit,
avansat, sau in urma celorlalti din punctul de vedere al dezvoltarii motorii, sociale si a
limbajului.
Cand v-ati dat seama cat de inteligent este copilul? Ce ati crezut despre acest lucru?
R: Da, a avut i are program i acum. Cnd nu l puteam respecta, cred c de maxim trei ori n
primii doi ani asta cnd am fost plecai sau cnd s-a mbolnvit, adormea i mnca la ore
decalate. Dar, era ok.
Cum reactiona copilul atunci cand era separat de dumneavoastra? Incercati sa intelegeti
reactiile copilului la varste diferite.
R: n primii 2 ani jumate nu am stat separai nici mcar o or. Dup aceea a mers i la grdini.
S-a adaptat destul de repede.
A fost vreodata separat de dumneavoastra pentru mai mult de o zi de-a lungul primului
sau al doilea an de vaita? Cum a reactionat copilul? Cum a fost pentru dumneavoastra?
Cum v-ati simtit? Ce ati facut?
R: n primii 2 ani nu am stat separai nici mcar o or. Am fost mpreun peste tot. n cas se
ntmpla s mai rmn cu mama mea o or, dou ct m mai odihneam eu (la etajul casei) i
mai venea dup mine s m verifice, dar era voios.
(2a) Spuneti- mi ce credeti despre personalitatea de acum a copilului.
R: Este inteligent, descurcre, sociabil, nelegtor, prietenos, independent, creativ, curios.
Dati-i subiectului suficient timp pentru a raspunde inainte de a continua cu indicatorii specifici
de mai jos.
Ce simtiti?
Ce faceti atunci?
(6a)Cum ati descrie relatia pe care o aveti cu copilul acum? Lasati-i timp sa raspunda.
(6b) Spuneti- mi cinci lucruri despre relatia dintre dumneavoastra si copil. Pentru fiecare dintre
acestea, povestiti- mi un incident sau o amintire care sa ma faca sa inteleg ce vreti sa spuneti cu
acel cuvant.
R: Iubire, toleran, atenie, comunicare, colaborare, respect, umor, nelegere.
Cand a fost ultima oara cand ati simtit ca aveti o relatie?
R: - tot timpul?
(7a) Ce va place cel mai mult la relatia pe care o aveti cu copilul? Ce ati dori sa schimbati in
aceasta privinta?
7
R: Pentru c asta spune, exprim i el. Avem o legtur mai apropiat deoarece pe tat l l vede
mai puin, interacioneaz puin cu el i pentru c sunt foarte diferii ca firi, nu le plac aceleai
tipuri de jocuri/activiti amd
R: Da.
Ce va vine sa faceti?
R: Depinde, m doare cnd are un disconfort, dar nu doresc s i ntrein suprarea i m axez
mai mult pe soluie. i devin creativ i senin ca s fac loc bucuriei n locul suprrii.
R: Ca mai sus.
Puteti sa-mi dati un exemplu? Indicati ca asteptati un exemplu lasand subiectului un timp
rezonabil de lung pentru a gasi unul.
R: Da, s-a suprat c nu primete gume de mestecat (n plus fa de ceea ce stabilisem). I-am
amintit motivele, nelegerea i convenia noastr ca norm de gume, diniori etc, dar s-a nfuriat
i a plecat i de lng mine ieeam de la not. L-am strigat, a refuzat s se ntoarc de pe hol.
mi venea s fug dup el i s strig ceva mai apsat, dar am rmas n loc nc cteva secunde,
fr s i mai zic nimic, s-a ntors i a scos limba. Am rs, dar n-a fost confortabil..
Ce ati facut cand s-a intamplat acest lucru? Ce v-a venit sa faceti?
Cum v-ati simtit? Daca subiectul devine foarte anxios si nu poate sa-si aminteasca nici un
exemplu, continuati cu partea (b).
(b) Ce se intampla actunci cand se loveste copilul, nu foarte rau? Puteti sa- mi dati un
exemplu si sa descrieti ce s-a intamplat?
R: Mai nimic. Se evalueaz durerea s nu necesite ngrijiri speciale i se continu aciunea. Nu
plnge prea uor. Iar cnd o face, e clar c e grav i lum msuri de intervenii serioase. De
exemplu cnd i-a prins degetul la u zdravn. n rest, rde, aoleu, fir-ar. E ok.
Asigurati-va ca ati descoperit cum s-a simtit si ce a facut subiectul.
(c) A fost vreodata bolnav copilul? Dati- mi un exemplu.
Cum a reactionat parintele din punct de vedere afectiv si comportamental.
R: Pi, da. A mai avut rceli, chiar rujeol, scarlatin. L-am ngrijit corespunztor, n funcie de
indicaiile medicale, i-am inventat jocuri prin care s- l fac s ia mai uor medicamentele, ori s l
ntrein ct a stat izolat n cas. Afectiv, mi prea ru s- l vd suferind, i-o spuneam, dar m
ineam tare s l ncurajez, s se bazeze pe optimismul i starea mea de bine, ct de ct.
Comportamental, nu tiu, ca de obicei.
(10) Povestiti- mi o intamplare preferata despre copilul dumneavoastra, o intamplare pe care ati
spus-o poate familiei sau prietenilor. Va voi lasa un minut sa va ganditi.
9
Cnd a mers prima oar singur, brusc s-a dat jos din canapea i a mers aproape jumtate
de or dus- ntors canapea - TV fr oprire.
Cnd a ascuns hainele n wc avea vreo 2 ani.
Cnd a spus zilele sptmnii naintea veriorului lui mai mare cu 3 ani dect el i
toat lumea din camer a amuit
Daca subiectului ii este greu sa aleaga, spuneti-i ca nu trebuie sa fie intamplarea favorita, ci
una dintre ele.
Ce va place la aceasta intamplare?
R: Mereu m fascineaz reacia lui la reacia celorlali dup ce a fcut o bravur. Dac e vorba de
amuzament, rde zgomotos, evident. Dac e vorba de lucruri grele, i ia expresia, i a corp ului i
verbal: n-are nimic, se ntmpl.
(11) A avut copilul vreo experienta despre care credeti ca a fost o piedica pentru el? De ce
credeti asta?
In mod indirect, incercam sa aflam daca parintele se considera in vreun fel responsabil pentru
acele piedici. De aceea, asigurati-va ca ii lasati timp subiectului sa raspunda inainte de a
continua cu intrebarile mai directe de mai jos.
Stiind ceea ce stiti acum, daca ati lua totul de la inceput cu copilul dumneavoastra, ce ati face
altfel de data aceasta? Lasati timp pentru raspuns.
R: Nimic nu a schimba.
(12) Va faceti griji vreodata pentru copilul dumneavoastra? Pentru ce va faceti griji?
R: Da, uneori, normal. Dar, tiu c dac -ar fi frig, foame, de exemplu, ar spune, dac ar avea
nevoie de ceva, s-ar descurca. Pentru ceva anume, aa, nu.
(13) Daca ati putea sa alegeti sa fie de o anumita varsta copilul, ce varsta ati alege? De ce?
R: 2 ani jumate.
(14) Privind inainte, care credeti ca va fi perioada cea mai dificila din dezvoltarea copilului? De
ce credeti asta?
R: Nu tiu.
10
11
pct
1
1
1
1
1
1
1
1
12
1
1
pct
1
0
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
pct
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
13
0
1
pct
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
0
1
1
1
pct
1
1
1
1
1
0
1
1
1
0
1
14
5.
1
0
1
1
1
0
1
1
0
1
1
1
1
1
1
1
1
1
REZULTATE
Total
(componente)
11
14
15
22
29
Realizat (FA)
10
13
14
21
25
% (FR)
91%
93%
94%
95%
86%
15
INTERPRETRI
Statistica obinut dup aplicarea fiei de observaie i folosirea listei de interpretare Portage
arat un ritm de dezvoltare normal a subiectului, cu comportamente specifice vrstei lui pe care
el realizeaz n proporie de 91%.
7. IMPLICAII PSIHOLOGICE I RECOMANDRI
n recomandri s-au inclus ncurajri s i se stimuleze dezvoltarea comportamentului motor prin
practicarea mai multor activiti sportive. Referitor la restul ariilor de dezvoltare, mi-am
exprimat susinerea aceluiai ritm de stimulare i educare.
8. ANEXE
- FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE
- SCARA PORTAGE
16