Sunteți pe pagina 1din 16

Ana Mitran Master Clinic

RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC CLINIC


LA COPILUL CU VRSTA NTRE 0-6 ANI

I. Informaii despre Copil:


Nume: T.M (m)
Domiciliul: Bucureti
T.M. este un copil cu vrsta de 5 ani i 5 luni, care locuiete cu prinii, medici de meserie
amndoi. Este singurul copil al familiei. Merge la gdini de la vrsta de 2 ani. Mediul de
dezvoltare este dat de viaa n mediul urban.
II. Obiectivul Psihodiagnosticului i Evalurii:
Psihodiagnosticul trebuie s pun n eviden diferenele specifice ale persoanei testate, calitile
i minusurile prin care se remarc n raport cu ceilali indivizi de aceeai vrst sau de vrste
diferite.

r psihologici cu relevan pentru dezvoltarea normal la copilul cu vrsta


cuprins ntre 0-6 ani.
III. Descrierea Succint a Componentelor Psihologice.
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
Fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare i manifest difere ne n performane la nivel
emoional, cognitiv, comportamental, psihofiziologic, la nivelul mecanismelor de personalitate i
al mecanismelor defenesive/de aprare, la nivel de relaionare interpersonal.
Orice copil are o serie de relaii, astfel nct re laia printe-copil este modelat de regulile care
modeleaz activitile familiei din care face parte, iar dezvoltarea copilului este influenat de
regulile familiei (culturii) n care triete.
Instrumentele psihologice i metodelele de evaluare psihologic utilizate n procesul de evaluare
clinic includ: testul psihologic (limbaj, cogniie, afectiv, senzorial, procesarea informaiilor),
observaia (observaia direct participativ a copilului i a relaiilor printe copil, printe
printe) i anamneza (interviul anamnezic centrat pe culegerea informaiilor din toate ariile
dezvoltrii copilului), povetile, dialogul, jocul i desenul.

Ana Mitran Master Clinic


IV. Concluzii:
n urma Psihodiagnosticului i Evalurii formulez urmtoarele concluzii psihologice:
Copilul Tudor M. n vrst de 5 ani i 5 luni a obinut rezultate pozitive de 91% la testarea
Portage, ceea ce justific faptul c se afl la un nivel de dezvoltare corespunzator vrstei sale,
acesta manifestnd comportamente i posednd capaciti i deprinderi specifice vrstei
cronologice n urmatoarele domenii: autoservire, limbaj, cognitiv, socializare si motor.
Evaluarea psihologic evideniaz un tipar de atatament securizant n relaie cu mama, copilul
avnd o atitudine ncreztoare i un comportament de tip explorator, autonom. Relaia
armonioas mam-copil are la baz granie semipermeabile, astfel asigurndu-se o dezvoltare
sntoas a copilului.
Din punct de vedere al dezvoltrii motrice, se evideniaz o uoar diferen fa de celelalte arii
evaluate. Copilul realizeaz majoritatea comportamentelor specifice vrstei, cu 2 excepii, anume
nu realizeaz comportamentele motrice referitoare la activitile fizice precum patinajul, mersul
pe bicilet ori sritul coardei. Acest fapt se poate datora i lipsei interaciunii frecvente cu tatl,
mama fiind mai mult centrat pe dezvoltarea abilitilor intelectuale i sociale.
n genere, mama manifest un comportament echilibrat n relaie cu copilul, are o imagine
pozitiva asupra lui, este atent i i exprim ncrederea n abilitile i capacitile acestuia.
Acestea explic gradul ridicat de socializare a copilului.
De asemenea, abilitile parentale ale mamei predomin n sfera de satisfacere a nevoilor de baz
ale copilului, de a avea o relaie securizant din punct de vedere emoional, de a avea o relaie
empatic cu copilul, de stimulare intelectual, de a se angaja pozitiv n interaciunea cu copilul.

V. Recomandri:
n urma concluziilor Psihodiagnosticului i Evalurii formulez urmtoarele recomandri asociate
obiectivului psihodiagnosticului i evalurii, cu relevan pentru situaia pentru care se face
evaluarea.
Se recomand introducerea mai multor activiti de natur s stimuleze copilul din punct de
vedere motric, activiti fizice, adaptate la genul copilul, eventual prin participarea i implicarea
mai activ a tatlui.
Pstrarea rutinelor familiale i a evenimentelor pozitive stabile, reprezint surse cu efecte
protective asupra resurselor individuale ale copilului i dezvoltrii armonioase a acestuia.

Ana Mitran Master Clinic


INTERVIUL ANAMNESTIC
Interviul Charles H. Zeanah, Diane Benoit, Marianne Barton a fost realizat cu mama copilului
Ne intereseaza ce ganditi si ce simtiti ca parinte despre copilul dumneavoastra. Acest interviu
este modul prin care noi dorim sa aflam mai multe lucruri legate de (numele copilului) si de
relatia pe care o aveti cu el. Interviul va dura aproximativ o ora.
(1)As dori sa discutam intai ceva despre sarcina, si apoi despre dezvoltarea copilului.
a) Sa incepem cu momentul sarcinii. As vrea sa aflu daca sarcina a fost planificata sau nu,
cum v-ati simtit din punct de vedere fizic si emotional, si ce ati facut in timpul sarcinii de exemplu, daca ati mers in continuare la serviciu.
R: Sarcina a fost planificat, mi-am dorit copilul foarte mult. A fost o sarcin uoar, am mers la
serviciu, am fcut sport, am condus pn n ultimul trimestru de sarcin. Am fost foarte fericit,
plin de energie, am avut parte de sprijin din partea familiei, prietenilor i colegilor din toate
punctele de vedere.
Intrebati apoi: cat de mult a fost dorit copilul?
Ati mai fost insarcinata inainte?
R: Nu am mai fost nsrcinat nainte.
Care a fost momentul in care ati inceput sa considerati sarcina reala? Care au fost impresiile
dumneavoastra despre copil in timpul sarcinii? Cum credeati ca va fi copilul?
R: Cred c prin luna a 5-a, n momentul n care a nceput s fie evident burtica i s se mite el
adic s l simt. l visam des, l visam un bieel blond cu ochii albatri, care zmbete mult i
rde i e plin de energie. i s-a adeverit.
Scopul acestor intrebari este sa facem subiectul sa se simta confortabil si sa schitam istoria
sarcinii. Pentru a fi siguri ca subiectul a avut cu adevarat posibilitatea de a ne comunica istoria
reactiilor si a emotiilor legate de sarcina si de copil (care nu sunt intotdeauna aceleasi), pot fi
necesare si alte intrebari suplimentare.

Spuneti- mi ceva despre travaliu si despre momentul nasterii. Lasati-i subiectului timp sa
raspunda inainte de a continua.

R: Ce pot s spun, am nscut prin cezarian, nu am avut durerile travaliului. Urmtoarele 2 zile
au fost crunte, ntr-adevr, cu dureri fizice infernale.

Ana Mitran Master Clinic

Cum v-ati simtit in momentul nasterii?

R: Fizic am fost ok, anesteziat parial, iar emoional, nerbdtoare s l vd pe bebe. i miaduc aminte ca mi spunea bancuri domnul doctor, eram foarte bine dispus.

Care a fost prima dumneavoastra reactie cand ati vazut copilul?

R: Cnd mi l-au pus alturi, imediat dup ce s-a nscut, am zmbit i l-am srutat . mi venea
s l iau n brae, dar eram un pic prins de pat. Apoi l-am vzut abia a doua zi diminea.
Atunci mi venea s plng de fericire, eram foarte, foarte bucuroas, mplinit, simeam c am
realizat cu brio cea mai important misiune din viaa mea. L-am recunoscut din prima, habar nu
am cum, l-am luat n brae i i-am zis aventura, strigai URA.

Care a fost reactia dumneavoastra cand ati aflat ca aveti un baiat?

R: Mi-am dorit att de tare biat, nct a fost firesc s o aud . Am zis MULUMESC!

Cum a reactionat familia dumneavoastra? Includeti reactiile sotului/ partenerului si


reactiile fratilor mai mari.

R: Au fost foarte ncntai, mai ales c tiau c asta mi doream eu.

In primele zile dupa nastere, a avut copilul vreo problema?

R: La o or dup natere a fcut atac cardio-respirator i a stat la incubator conectat toat ziua.
Nu mi-au spus atunci, eu cnd l-am vzut a doua zi era foarte bine, i revenise. Am citit apoi i
pe fia de externare..

Cat de repede ati luat copilul acasa de la spital?

R: A treia zi eram acas deja.

L-ati alaptat le san sau cu biberonul? De ce?

R: L-am alptat la st, pn la 1 an i 11 luni. Din motive de sntate fizic i psihic.

Cum ati descrie primele saptamani ale copilului acasa din puncul de vedere al somnului,
plansului, alimentatiei etc.?

R: Dormea i mnca foarte mult. Ziua trebuia s fac foarte multe ture cu el n brae c adormea
mai greu (aveam un wrap i l ineam prins de mine. Adormea n timp ce l alptam de cele mai
multe ori.
Acesta este de cele mai multe ori un moment important, pentru ca stabileste tonul afectiv al
intrarii copilului in familie, in special daca nasterea si perioada perinatala au fost lipsite de
evenimente.
4

Ana Mitran Master Clinic

Spuneti- mi cate ceva despre principalele achizitii ale copilului in primii a ni de viata:
cand a zambit pentru prima oara, cand a fost capabil sa stea in fund singur, cand a
inceput sa mearga de-a busilea, cand a inceput sa mearga, si cand a inceput sa vorbeasca.

R: I-am inut jurnal pn la 3 ani. A zmbit aa reflexiv n somn la cteva zile, dar emoional, pe
la 2 luni. A stat n fund fix n ziua n care a fcut 6 luni. A mers singur i fr s se mai opreasc
la 1 an i o lun i a avut un echilibru excelent, cdea foarte rar. A vorbit foarte repede i clar. La
1 an tia deja cteva cuvinte, pe lng mama, apa, pa, unu.
Asigurati-va ca v-ati format o idee despre modul in care a fost perceput copilul, ca fiind diferit,
avansat, sau in urma celorlalti din punctul de vedere al dezvoltarii motorii, sociale si a
limbajului.

Cand v-ati dat seama cat de inteligent este copilul? Ce ati crezut despre acest lucru?

R: n momentul n care a nceput s spun i s recunoasc n cri, reviste i pe maini, literele


alfabetului, cifrele, la 1 an i 4 luni. L-am dus la neuropsihiatru.

Avea copilul un program regulat? Ce se intampla daca nu ii respectati programul?

R: Da, a avut i are program i acum. Cnd nu l puteam respecta, cred c de maxim trei ori n
primii doi ani asta cnd am fost plecai sau cnd s-a mbolnvit, adormea i mnca la ore
decalate. Dar, era ok.

Cum reactiona copilul atunci cand era separat de dumneavoastra? Incercati sa intelegeti
reactiile copilului la varste diferite.

R: n primii 2 ani jumate nu am stat separai nici mcar o or. Dup aceea a mers i la grdini.
S-a adaptat destul de repede.

A fost vreodata separat de dumneavoastra pentru mai mult de o zi de-a lungul primului
sau al doilea an de vaita? Cum a reactionat copilul? Cum a fost pentru dumneavoastra?
Cum v-ati simtit? Ce ati facut?

R: n primii 2 ani nu am stat separai nici mcar o or. Am fost mpreun peste tot. n cas se
ntmpla s mai rmn cu mama mea o or, dou ct m mai odihneam eu (la etajul casei) i
mai venea dup mine s m verifice, dar era voios.
(2a) Spuneti- mi ce credeti despre personalitatea de acum a copilului.
R: Este inteligent, descurcre, sociabil, nelegtor, prietenos, independent, creativ, curios.
Dati-i subiectului suficient timp pentru a raspunde inainte de a continua cu indicatorii specifici
de mai jos.

Ana Mitran Master Clinic


(2b) Spuneti- mi cinci lucruri despre personalitatea copilului.
R: Este inteligent, descurcre, sociabil, nelegtor, prietenos, independent, creativ, curios.
Dupa ce mi le veti spune va voi intreba cate ceva despre fiecare dintre ele.
In cazul fiecarui cuvant va voi intreba ce anume va face sa spuneti lucrul respectiv.
Apoi, as vrea sa povestiti cel putin o intamplare concreta care sa ma faca sa inteleg la ce anume
va referiti cu fiecare cuvant ales.
La ce va referiti cand spuneti ca este.....?
Puteti sa-mi spuneti care a fost ultima oara cand a fost....?
Puteti sa le spuneti subiectilor ca pot sa foloseasca oricare dintre cuvintele cu care au raspuns
la intrebarea generala, dar nu le amintiti ce au spus inainte de a le lasa timp sa-si aminteasca
singuri. Unora dintre subiecti le va fi greu sa gaseasca cinci indicatori. Daca aveti impresia ca
nu pot sa ajunga la cinci, treceti mai departe. Cifrele sunt mai putin importante decat
descrierile.
(3a) In acest moment cu cine seamana cel mai mult copilul? In ce fel? Cand ati observat prima
asemanare?
R: Fizic seamn cu tata, dar n rest, cu mama temperament, personalitate, comportament.
Daca numai unul dintre parinti este mentionat, intrebati: In ce fel va aminteste copilul de
(celalalt parinte)?
Puneti intrebarile de mai jos indiferent daca parintii au fost sau nu mentionati.
Cu care dintre parinti seamana acum mai mult copilul?
R: Cu mama.
In ce moduri seamana personalitatea copilului de personalitatea fiecaruia dintre parinti?
R: Este activ, vioi, energic, vorbre, zmbre, curios ca mama.
In ce moduri este diferita personalitatea copilului de personalitatea fiecaruia dintre parinti?
R: Tatl e polul opus, foarte tcut, melancolic.
(3b) Ati observat la copil caracteristici ale familiei din partea dumneavoastra? Dar caracteristici
din partea familiei celuilalt parinte?
R: Da, familia mamei. Din partea tatlui nu sunt rude, iar din amintiri, nu exist asemnri.
6

Ana Mitran Master Clinic


(3c) Cum v-ati hotarat care sa fie numele copilului? Aflati care este numele de familie etc. Cat de
bine i se potriveste numele?
R: Am vrut s poarte prenumele bunicii (din partea mamei). Numele de familie e reunit.
(4) Ce credeti ca este unic sau diferit la copilul dumneavoastra in comparatie cu alti copii?
R: Voioia cu care se trezete, indiferent de or, vreme sau altele. Memoria fantastic (la 2 a ni
tia mai multe dect cei de 4-5 ani, numere, alfabet, culori n diferite limbi strine, planetele,
zilele sptmnii, lunile anului etc.)
(5) Care comportament al copilului va deranjeaza mai mult?
R: Mna n nas - la prosteal nvat de un adult ..i s-a prut att de funny.
Dati- mi un exemplu tipic.

Cat de des se intampla acest lucru?

Ce va vine sa faceti cand copilul se poarta asa?

Ce simtiti?

Ce faceti atunci?

Stie copilul ca va displace acel comportament?

De ce credeti ca face acest lucru?

Ce credeti ca se intampla cu acest comportament pe masura ce va creste copilul?

De ce credeti acest lucru?

(6a)Cum ati descrie relatia pe care o aveti cu copilul acum? Lasati-i timp sa raspunda.
(6b) Spuneti- mi cinci lucruri despre relatia dintre dumneavoastra si copil. Pentru fiecare dintre
acestea, povestiti- mi un incident sau o amintire care sa ma faca sa inteleg ce vreti sa spuneti cu
acel cuvant.
R: Iubire, toleran, atenie, comunicare, colaborare, respect, umor, nelegere.
Cand a fost ultima oara cand ati simtit ca aveti o relatie?
R: - tot timpul?
(7a) Ce va place cel mai mult la relatia pe care o aveti cu copilul? Ce ati dori sa schimbati in
aceasta privinta?
7

Ana Mitran Master Clinic


R: Comunicarea pe toate cile. mbuntire/meninere pe msur ce crete.
(7b) Cum credeti ca a fost influentata personalitatea copilului de relatia pe care o aveti cu el?
Lasati-i mai mult timp subiectului sa raspunda la aceasta intrebare.
R: Faptul c am vorbit i m-am jucat cu el foarte mult nc din primele zile de la natere, zi de zi,
inventam/confecionam jocuri i jucrii adaptate vrstei lui. Mereu i cer prerea, l stimulez smi pun ntrebri, i vorbesc deshis i sincer, fr minciunici de copii, i exemplific totul pe ct
pot. l mngi mult i l mbriez.
(7c) S-a schimbat pana acum relatia dintre dumneavoastra si copil? Cum? Ce sentimente aveti in
legatura cu schimbarea?
R: Relaia evolueaz la fel, ca fond, dar ca form se schimb odat cu etapa de vrst la care se
afl.
(8) De care dintre parinti (sau adulti) este copilul mai apropiat acum?
R: De mine, mama.

Ce va face sa spuneti asta?

R: Pentru c asta spune, exprim i el. Avem o legtur mai apropiat deoarece pe tat l l vede
mai puin, interacioneaz puin cu el i pentru c sunt foarte diferii ca firi, nu le plac aceleai
tipuri de jocuri/activiti amd

A fost asa intotdeauna?

R: Da.

Va asteptati ca acest lucru sa se schimbe ( pe masura ce creste copilul, de exemplu)?

R: Nu, deloc. Sunt prea diferii, dar e ok.


Cum va asteptati sa se schimbe?
(9) Se supara des copilul? Lasati timp pentru raspuns inainte de a continua cu intrebarile
specifice.
R: Sunt puine momentele de suprare. E obinuit s vorbeasc mult despre ce face, simte i, de
obicei, negociem i (ne) explicm cam orice.

Ce faceti in acele momente?

R: Vorbesc cu el despre ce simte. l mbriez i l reasigur c il iubesc indiferent de


comportamentul lui. i spun prerea mea. l iau la plimbare. Depinde de situaie.
8

Ana Mitran Master Clinic

Ce va vine sa faceti?

Cum va simtiti atunci?

R: Depinde, m doare cnd are un disconfort, dar nu doresc s i ntrein suprarea i m axez
mai mult pe soluie. i devin creativ i senin ca s fac loc bucuriei n locul suprrii.

9 (a) Ce se intampla atunci cand copilul este trist?

R: Ca mai sus.
Puteti sa-mi dati un exemplu? Indicati ca asteptati un exemplu lasand subiectului un timp
rezonabil de lung pentru a gasi unul.
R: Da, s-a suprat c nu primete gume de mestecat (n plus fa de ceea ce stabilisem). I-am
amintit motivele, nelegerea i convenia noastr ca norm de gume, diniori etc, dar s-a nfuriat
i a plecat i de lng mine ieeam de la not. L-am strigat, a refuzat s se ntoarc de pe hol.
mi venea s fug dup el i s strig ceva mai apsat, dar am rmas n loc nc cteva secunde,
fr s i mai zic nimic, s-a ntors i a scos limba. Am rs, dar n-a fost confortabil..
Ce ati facut cand s-a intamplat acest lucru? Ce v-a venit sa faceti?
Cum v-ati simtit? Daca subiectul devine foarte anxios si nu poate sa-si aminteasca nici un
exemplu, continuati cu partea (b).
(b) Ce se intampla actunci cand se loveste copilul, nu foarte rau? Puteti sa- mi dati un
exemplu si sa descrieti ce s-a intamplat?
R: Mai nimic. Se evalueaz durerea s nu necesite ngrijiri speciale i se continu aciunea. Nu
plnge prea uor. Iar cnd o face, e clar c e grav i lum msuri de intervenii serioase. De
exemplu cnd i-a prins degetul la u zdravn. n rest, rde, aoleu, fir-ar. E ok.
Asigurati-va ca ati descoperit cum s-a simtit si ce a facut subiectul.
(c) A fost vreodata bolnav copilul? Dati- mi un exemplu.
Cum a reactionat parintele din punct de vedere afectiv si comportamental.
R: Pi, da. A mai avut rceli, chiar rujeol, scarlatin. L-am ngrijit corespunztor, n funcie de
indicaiile medicale, i-am inventat jocuri prin care s- l fac s ia mai uor medicamentele, ori s l
ntrein ct a stat izolat n cas. Afectiv, mi prea ru s- l vd suferind, i-o spuneam, dar m
ineam tare s l ncurajez, s se bazeze pe optimismul i starea mea de bine, ct de ct.
Comportamental, nu tiu, ca de obicei.
(10) Povestiti- mi o intamplare preferata despre copilul dumneavoastra, o intamplare pe care ati
spus-o poate familiei sau prietenilor. Va voi lasa un minut sa va ganditi.
9

Ana Mitran Master Clinic


R: Sunt multe, trebuie s recitesc jurnalul
-

Cnd a mers prima oar singur, brusc s-a dat jos din canapea i a mers aproape jumtate
de or dus- ntors canapea - TV fr oprire.
Cnd a ascuns hainele n wc avea vreo 2 ani.
Cnd a spus zilele sptmnii naintea veriorului lui mai mare cu 3 ani dect el i
toat lumea din camer a amuit

Daca subiectului ii este greu sa aleaga, spuneti-i ca nu trebuie sa fie intamplarea favorita, ci
una dintre ele.
Ce va place la aceasta intamplare?
R: Mereu m fascineaz reacia lui la reacia celorlali dup ce a fcut o bravur. Dac e vorba de
amuzament, rde zgomotos, evident. Dac e vorba de lucruri grele, i ia expresia, i a corp ului i
verbal: n-are nimic, se ntmpl.
(11) A avut copilul vreo experienta despre care credeti ca a fost o piedica pentru el? De ce
credeti asta?
In mod indirect, incercam sa aflam daca parintele se considera in vreun fel responsabil pentru
acele piedici. De aceea, asigurati-va ca ii lasati timp subiectului sa raspunda inainte de a
continua cu intrebarile mai directe de mai jos.
Stiind ceea ce stiti acum, daca ati lua totul de la inceput cu copilul dumneavoastra, ce ati face
altfel de data aceasta? Lasati timp pentru raspuns.
R: Nimic nu a schimba.
(12) Va faceti griji vreodata pentru copilul dumneavoastra? Pentru ce va faceti griji?
R: Da, uneori, normal. Dar, tiu c dac -ar fi frig, foame, de exemplu, ar spune, dac ar avea
nevoie de ceva, s-ar descurca. Pentru ceva anume, aa, nu.
(13) Daca ati putea sa alegeti sa fie de o anumita varsta copilul, ce varsta ati alege? De ce?
R: 2 ani jumate.
(14) Privind inainte, care credeti ca va fi perioada cea mai dificila din dezvoltarea copilului? De
ce credeti asta?
R: Nu tiu.

10

Ana Mitran Master Clinic


(15) Cum credeti ca va fi copilul in adolescenta? Ce va face sa credeti asta? Ce va asteptati sa
mearga bine, si nu prea bine in aceasta perioada din viata copilului?
R: Excepional de bine.
(16) Ganditi- va pentru un moment la copilul dumneavoastra ca adult. Ce sperati sa se intample si
ce va temeti ca se va intampla cu (copilul) ca adult?
R: S fie un adult fericit. S nu fumeze.

11

Ana Mitran Master Clinic


RAPORTUL DE EVALUARE PORTAGE
1. SCOPUL/OBIECTIVUL EVALURII
Scopul acestei evaluri este acela de a observa i aprecia comportamentul unui copil cu vrsta de
maxim 6 ani.
Obiectivul final al raportului este de a ncadra performanele copilului n etapa de vrst
corespunztoare dezvoltrii fizice i psihice.
2. DESCRIEREA INSTRUMENTELOR
Raportul de fa folosete ca evaluare FIA de dezvoltare PORTAGE. Prin utilizarea acesteia sau observat urmtorii parametrii de dezvoltare: SOCIALIZARE, LIMBAJ, AUTOSERVIRE,
COMPORTAMENT COGNITIV i COMPORTAMENT MOTOR.
3. INFORMAII DESPRE SUBIECT
S-a ales un subiect de sex masculin, cu vrsta de 5 ani i 5 luni. Se numete Tudor M. i are doi
prini de meserie doctori, cu care locuiete. Este grupa mare la grdini. Mediul de dezvoltare
este dat de viaa ntr- un mediu urban. Mediul de evaluare i observare s-a desfurat acas la
subiect.
4. PROCEDURA
Observaia s-a desfuarat n prezena ambilor prini, care au rspuns ntrebrilor mele adresate
sub forma unui interviu i prin completarea fielor de evaluare aa cum sunt prezentate n anex.
Timpul alocat observaiei a fost de o or, respectiv o zi de dumic, n intervalul cuprins ntre
11:00-12:00.
FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE 5-6 ani: Am acordat 1 punct pentru
fiecare item reuit.
FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE SOCIALIZARE
SOCIALIZARE
1. Numete sentimentele pe care le ncearc: suprare, furie, fericire, dragoste.
2. Se joaca cu 4-5 copii coopernd intr-o activitate fr sa fie supravegheat permanent.
3. Explica altora regulile unui joc, ale unei activiti.
4. Imita roluri de adult.
5. Participa la conversaie in timpul mesei.
6. Respect regulile unui joc de raionament verbal, ex un joc de ghicit.
7. i consoleaz prietenii de joc cnd acetia sunt suprai.
8. i alege singur prietenii.

pct
1
1
1
1
1
1
1
1
12

Ana Mitran Master Clinic


9. Proiecteaz si construiete folosind unelte simple: planuri nclinate, prghii, scripei,
supori de sprijin.

10. i fixeaz singur obiectivele de ndeplinit si duce la bun sfrit activitile.


11. Joac el nsui, sau folosind marionete, roluri d in poveti.

1
1

FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE LIMBAJ


LIMBAJ
1. Poate indica: cteva, multe sau mai multe obiecte.
2. i spune adresa.
3. i spune numrul de telefon.
4. Indic cel mai mult, cel mai puin, cteva (puine) obiecte
5. Spune glume simple.
6. Relateaz ntmplri din experiena sa zilnica.
7. Descrie locaia sau micarea folosind prepoziii ca: de la, ctre, peste,
departe de.
8. Rspunde cu o explicaie la ntrebarea :de ce?.
9. Aeaz 3-5 imagini in ordinea corect, reprezentnd o poveste si spunnd povestea.
10. Definete cuvinte.
11. Poate s dea antonimul unui cuvnt.
12. Poate rspunde la ntmplri de genul: ce se ntmpl dac scapi un ou din
mn?
13. Folosete corect noiunile de ieri i mine.
14. ntreab ce nseamn cuvintele noi sau nefamiliare lui.

pct
1
0
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1

FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE AUTOSERVIRE


AUTOSERVIRE
1. Este responsabil pentru o sarcina gospodareasca sptmnal.
2. Isi alege imbracamintea potrivita in functie de temperatur si ocazie.
3. Se opreste la bordur, se uita in ambele parti si traverseaza strada fara indicatii
verbale.
4. Se serveste singur la masa si da mai departe platoul de servit.
5. Isi prepara singur o mancare simpla (ex fulgi cu lapte, etc).
6. Este responsabil pentru o sarcina gospodreasca zilnica (aezarea mesei, dusul
gunoiului din casa).
7. Isi potrivete temperatura apei pentru baie sau dus.
8. i pregtete singur un sandvi.
9. Merge singur la scoala, gradinita, la un teren de joac sau la un magazin la distanta
de cel mult 2 strazi de cas.
10. Taie alimente moi cu cutitul (banane, cartofi fierti).
11. Gaseste toaleta potrivita cu sexul in locuri publice.
12. Deschide o sticl de suc lapte.
13. Ridic, duce, aaz tava de servit (la cantin, autoservire).

pct
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
13

Ana Mitran Master Clinic


14. Leag nurul la glug.
15. i incheie singur centura de siguranta la masina.

0
1

FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE COMPORTAMENT COGNITIV


COMPORTAMENT COGNITIV
1. Numra pana la 20 obiecte si spune cte sunt.
2. Numete 10 numere scrise.
3. Numete stnga si dreapta raportat la propriul corp.
4. Spune literele alfabetului in ordine.
5. Isi scrie numele cu litere de tipar.
6. Citete 5 litere ale alfabetului scrise.
7. Aranjeaz obiecte in ordine, dupa latime si lungime.
8. Numete/citete literele mari ale alfabetului.
9. Aeaz cifrele de la 1 la 10 in ordinea adecvata.
10. Numete poziiile obiectelor: primul, al doilea, al treilea.
11. Numete/citete literele mici ale alfabetului.
12. Asociaz literele mari cu literele mici ale alfabetului.
13. Arata numere numite de la 1 la 25.
14. Copiaz un romb.
15. Completeaz un labirint simplu.
16. Numete n ordine zilele sptmnii.
17. Face adunri si scderi cu numere pana la 3.
18. Isi poate spune data naterii (ziua i luna).
19. Recunoate 10 cuvinte scrise.
20. Poate face unele prevederi, artndu-se anumite imagini, dup situaie.
21. Arata obiecte ntregi si jumatati.
22. Poate numra de la 1 la 100.

pct
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
0
1
1
1

FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE COMPORTAMENT MOTOR


COMPORTAMENT MOTOR
1. Scrie litere de tipar mari, disparate pe hrtie.
2. Merge n echilibru pe o brn: nainte, napoi, lateral.
3. opie, face diferite srituri.
4. Se da in leagn, iniiind i meninnd micarea.
5. Desface degetele si, cu cel mare, le atinge pe celelalte, pe fiecare n parte.
6. Poate copia litere mici.
7. Urca scri de lemn sau treptele unui tobogan, nalt de 3 metri.
8. Bate un cui cu ciocanul.
9. Dribleaz mingea cu direcie.
10. Coloreaz in interiorul conturului, 95% din desen.
11. Poate decupa poze din reviste, fr a depi mai mult de 0,5 cm de la contur.

pct
1
1
1
1
1
0
1
1
1
0
1
14

Ana Mitran Master Clinic


12. Folosete ascuitoarea de creioane.
13. Copiaz desene complicate.
14. Rupe forme simple din hrtie.
15. mpturete o hrtie de 2 ori pe diagonala pentru a face un ptrat, ndoaie un ptrat
de hrtie pe diagonal de 2 ori, prim imitaie.
16. Prinde o minge moale sau un scule cu nisip cu o mana.
17. Poate sari singur coarda.
18. Loveste mingea cu o paleta sau un bat.
19. Ridic de jos un obiect n timp ce alearg.
20. Patineaz nainte 3-4 m.
21. Merge pe tricicleta.
22. Se da cu sania.
23. Merge sau se joaca intr- un bazin de not, cu ap pn la talie.
24. Conduce un vehicul de jucrie, ex camion, mpingndu-se/avansnd cu un picior.
25. Sare si se nvrte intr-un picior.
26. Isi scrie numele cu litere de tipar, pe o foaie liniat.
27. Sare de la inaltimea de 30 cm si aterizeaz pe tlpi, fara sa cada.
28. Sta intr-un picior, fr sprijin, cu ochii nchii, 10 secunde.
29. St atrnat de o bara orizontala 10 secunde, sprijinindu-si propria greutatea n
brae.

5.

1
0
1
1
1
0
1
1
0
1
1
1
1
1
1
1
1
1

REZULTATE

Subiectul acestui raport de evaluare a acumulat urmtorul punctaj:


Socializare - 10 pct.
Limbaj - 13 pct.
Autoservire -14 pct.
Comportament cognitiv - 21 pct.
Comportament motor - 25 pct.
FIA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRIC PORTAGE 5-6 ani
COMPORTAMENT 5 ani i 5 luni
SOCIALIZARE
LIMBAJ
AUTOSERVIRE
COMPORTAMENT COGNITIV
COMPORTAMENT MOTOR

Total
(componente)
11
14
15
22
29

Realizat (FA)
10
13
14
21
25

% (FR)
91%
93%
94%
95%
86%

15

Ana Mitran Master Clinic


6.

INTERPRETRI

Statistica obinut dup aplicarea fiei de observaie i folosirea listei de interpretare Portage
arat un ritm de dezvoltare normal a subiectului, cu comportamente specifice vrstei lui pe care
el realizeaz n proporie de 91%.
7. IMPLICAII PSIHOLOGICE I RECOMANDRI
n recomandri s-au inclus ncurajri s i se stimuleze dezvoltarea comportamentului motor prin
practicarea mai multor activiti sportive. Referitor la restul ariilor de dezvoltare, mi-am
exprimat susinerea aceluiai ritm de stimulare i educare.
8. ANEXE
- FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE
- SCARA PORTAGE

16

S-ar putea să vă placă și