Sunteți pe pagina 1din 16

CUPRINS

CAPITOLUL I: Definiriea persoanelor varstnice, statistici si evolutie, lagislatie aplicabila


I.1. Definirea persoanelor varstnice ..........................................................................................2
I.2. Statistici si evolutie ..............................................................................................................3
I3. Legislatie aplicabila ..............................................................................................................5
CAPITOLUL II: Tipuri de institutii
II.1. Caminele de batrani ............................................................................................................6
II.2. Directiile generale ..............................................................................................................7
II.3. Asociatiile ...........................................................................................................................8
II.4. Cntre de zi/noapte ...............................................................................................................9
CAPITOLUL III: Echipa de specialisti ...................................................................................10
CAPITOLUL IV: Tipuri de servicii
IV.1. Clasificarea tipurilor de servicii sociale ..........................................................................11
CAPITOLUL V: Tipuri de beneficii sociale ...........................................................................12
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................15

I: Definiriea persoanelor varstnice, statistici si evolutie, lagislatie aplicabila


I.1. Definitia btranetii i clasificarea ei
n prezent criteriul n baza cruia un individ este plasat n categoria btrnilor, este unul
exclusiv cronologic; formal o persoana este considerat (devine) btrn, dup ce mplinete
65 de ani. Acest criteriu este totui destul de arbitrar, motiv pentru care a generat i genereaz
nc multe dezbateri i confruntri de idei. (Dr.Gheorghe Dumitru , 20 oct. 2006)
O particularitate a acestei categorii populationale este aceea c, spre deosebire de celelalte
(copii, tineri, aduli), ea este delimitat (definit) clar doar ctre stnga ; altfel spus, tim, am
stabilit, c varsta minim a btranetii este cea de 65 ani, dar vrsta maxim nu poate fi
stabilit, ea fiind, in fiecare moment, vrsta celui mai longeviv om de pe pmnt. Pe de alt
parte, ntruct exist diferene enorme ntre un individ de 65 de ani i unul de 100 ani, s-a
impus mprirea (arbitrar i ea) persoanelor n vrst n urmtoarele 3 subgrupuri :

btrnii tineri (young-old), ntre 65 i 75 de ani, care n principiu prezint cele


mai mici afectri ale functiilor i performantelor ;

btrnii medii ( middle-old = mijlocii, de mijloc), ntre 75 i 85 de ani;

btrnii btrni (old-old), cu vrsta de peste 85 de ani. Este clar c incidena


bolilor i dizabilittilor creste dramatic la btranii medii i, mai ales, la btrnii
btrni.

Potrivit unei opinii, n lume se utilizeaz dou criterii pentru a considera c o persoan este
vrstnic: biologic i cronologic. Cel de-al doilea este cel mai frecvent utilizat. Drept
consecin, dac se are n vedere vrsta de pensionare,o persoan este calificat ca fiind
vrstnic dup ieirea sa la pensie pentru munca depus i limita de vrst.
Din momentul n care btrnii au devenit pensionari, au intervenit mai multe inovaii
semantice pentru de redefini frontierele: vrsta a treia, persoanele n vrst dependente i,
mai recent, termenul de seniori .
Sintagma vrsta a treia a cunoscut, n rile europene, o larg difuziune n anii 1970, o dat
cu universitile pentru vrsta a treia, cu cluburile pentru vrsta a treia i turismul specific.
Aceast nou sintagm, a vehiculat o etic activist a pensionrii, fiind definit n opoziie cu
btrneea. Vrsta a treia devenea, astfel, o nou tineree .

Diferii autori au pus bazele construciei sociale a acestei noi categorii, dei unii identific i
piedici. Spre exemplu, demograful romn anun ca eufemistic denumirea vrsta a treia
pentru populaia care cuprinde cohortele cu vrste de peste 60 de ani.
n anul 1985, Adunarea General a O.N.U. a recomandat urmtoarea clasificare a persoanelor
n funcie de vrst:
- aduli, ntre 45 i 59 de ani;
- persoane vrstnice, ntre 60 i 64 de ani;
- persoane btrne, ntre 65 i 90 de ani;
- persoane foarte btrne, peste 90 de ani.
n prezent, O.N.U. recomand vrsta de 65 de ani drept limita de la care o persoan se
consider vrstnic. Se cunoate c btrneea este nsoit de modificri profunde ale
organismului,n sensul uzurii generale a acestuia, stare asociat cu boli frecvente i diverse.
Aceast situaie, nsoit uneori de lipsa unor venituri corespunztoare,sau de sprijin i ajutor
familial, constituie principala cauz a problemelor sociale ntlnite la persoanele
vrstnice,probleme care pot prezenta o serie de particulariti n funcie de anumite condiii
specifice. De aceea, pentru aceste categorii de persoane, respectiv pentru acelea lipsite de
venituri i de susintori,a celor cu venituri insuficiente i fr familie, sau a bolnavilor cronici
care nu pot fi ngrijii n familie,au fost reglementate o serie de prestaii pe linia asistenei
sociale.
I.2 . Statistici si evolutie
mbatrnirea populatiei reprezinta o problema sociala, ntruct afecteaza un mare numar de
persoane, interesnd nu numai populatia respectiva, ci si factorii decizionali si societatea n
general, care suporta consecintele importante.Fenomenul reclama actiuni sociale concrete si
conjugate care sa influenteze o evolutie n sensul autonomiei si bunastarii vietii vrstnicilor, al
mbatrnirii sanatoase, al asigurarii unei vieti de calitate, cu costuri sociale ct mai scazute.
Conform datelor de recensamnt, populatia vrstnica, stabilita n functie de pragul
pensionarii reprezenta, n 1992, 16,9% din totalul populatiei pentru intervalul 60 de ani si
peste si 11,4% pentru intervalul 65 de ani si peste. n procente,populatia vrstnica era de 18%
n 1998, pentru anul 2000 estimndu-se un procent de 19-20%, deci un segment important de
3

populatie. Se apreciaza ca pentru prima oara n ultimele patru decenii, la 1 ianuarie 2000,
populatia vrstnica a ntrecut numeric si procentual populatia tnara. La 1 ianuarie 2000,
numarul persoanelor de peste 60 ani l-a devansat cu 36,8 mii pe cel al persoanelor cu vrsta
ntre 0-14 ani.
Procesele demografice din tara noastra ncep sa se nscrie n modelul tranzitiei
demografice, nregistrat n ultimele decenii n tarile dezvoltate, si caracterizat de specialisti
prin trecerea de la niveluri nalte ale mortalitatii si natalitatii la niveluri scazute. Se accepta ca
tranzitia demografica comporta particularitati nationale, dar ea are un caracter inexorabil,
fiind legata de tendinta generala de modernizare a societatii. n tranzitia structurii populatiei
pe vrste,caracteristica principala este mbatrnirea demografica.
Se apreciaza ca numarul persoanelor n vrsta se va tripla pna n anul 2030 si
majoritatea cresterii se va produce n tarile n curs de dezvoltare. ntr-un Raport al Bancii
Mondiale (Prentmpinarea crizei vrstei a treia) se apreciaza ca "nesiguranta venitului la
batrnete este o problema a ntregii lumi, dar manifestarile ei difera n parti diferite ale lumii".
Pensionari total (A+B) 6 153 persoane
A. pensionari de asigurari sociale - total, din care: 6 110 persoane
- pensionari de asigurari sociale de stat 4 246 persoane
- pensionari de asigurari sociale - agricultori 1 751 persoane
- pensionari de asigurari sociale - culte 2 mii persoane
- pensionari de asigurari sociale - avocati 1 mie persoane
B. Beneficiari de ajutor social (tip pensie) 8 mii persoane. (Numarul pensionarilor, fondul de
pensii si pensia medie lunara n anul 2000, Institutul National de Statistica si Studii
Economice, 2001, p.1.)

I .3. Legislatie aplicabila


Persoanele vrstnice au dreptul la asisten social n raport cu situaia socio-medical i cu
resursele economice de care dispun(art.1,1). Asistena social pentru persoanele vrstnice se
realizeaz prin servicii i prestaii sociale(art.2). Beneficiaz de prevederile legii persoana
vrstnic (ce a mplinit vrsta de pensionare stabilit de lege) aflat n una din urmtoarele
situaii:
- nu are familie sau nu se afl n ntreinerea unei/unor persoane obligate la aceasta;
- nu are locuin i nici posibilitatea de a-i asigura condiii de locuit pe baza resurselor
proprii;
- nu realizeaz venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ngrijirii
necesare;
- nu se poate gospodri singur sau necesit ngrijiri specializate;
- se afl n imposibilitatea de a-i asigura nevoile socio-medicale, datorit bolii ori strii fizice
sau psihice.(art.3)
Nevoile persoanelor vrstnice se evalueaz prin anchet social care se elaboreaz pe baza
datelor cu privire la afeciunile ce necesit ngrijire special, capacitatea de a se gospodri i
de a ndeplini cerinele fireti ale vieii cotidiene, condiiile de locuit, precum i veniturile
efective sau poteniale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale
vieii.(art.4)
Nevoile persoanelor vrstnice aflate n situaia de pierdere total sau parial a autonomiei,
care pot fi de natur medical, sociomedical, psihoafectiv, se stabilesc pe baza grilei
naionale de evaluare a nevoilor persoanelor vrstnice, care prevede criteriile de ncadrare n
grade de dependen.(art.5)

II. CAPITOLUL 2 : TIPURI DE INSTITUII


II.1. Caminele de batrani
Atributii :

Asigurarea confortului psihic al persoanei ingrijite - Aceasta se face de exemplu prin


activitati de relaxare, stimularea abilitatilor de comunicare.

Asistarea alimentatiei si administrarea alimentelor - Asistarea alimentatiei presunpune


inclusiv, daca este necesar, efectuarea de cumparaturi si prepararea meniului.

Acordarea ingrijirilor igienice pentru persoana ingrijite - Ingrijirea igienica include


printre altele spalarea, ingrijirea corporala si imbracarea/dezbracarea persoanei
ingrijite.

Asistarea / ajutarea persoanei ingrijite la satisfacerea nevoilor fiziologice

Asigurarea conditiilor igienice auxiliare, de confort - Lenjeria din patul ocupat este
schimbata periodic sau ori de cate ori este necesar prin aplicarea tehnicilor specifice si
este efectuata cu indemanare pentru asigurarea confortului persoanei ingrijite.

Mobilizarea si transportul persoanei ingrijite .

Supravegherea starii de sanatate a persoanei ingrijite - Evolutia starii de sanatate a


persoanei ingrijite este evaluata zilnic pe baza analizarii si coroborarii tuturor datelor
specifice. Orice modificare in comportamentul persoanei ingrijite este semnalata cu
promptitudine familiei sau echipei medicale.

Tehnici de tratament pentru persoanele bolnave sau cu disabilitati. Alegerea tehnicilor


de tratament vizeaza riscul minim de infectie si securitatea maxima a persoanei
ingrijite iar aplicarea tehnicilor de tratament este corecta si conforma cu prescriptia
medicala, facandu-se cu respectarea stricta a normelor igienico-sanitare.

Respectarea si aplicarea prescriptiilor medicale si administrarea medicamentelor.

Acordarea primului ajutor persoanei ingrijite.

Planificarea activitatii zilnice - In colaborare cu familia sau persoana ingrijita,


succesiunea fireasca a activitatilor este identificata pentru intocmirea corespunzatoare
a unui plan zilnic de ingrijire.
6

Igienizarea camerei si dependintelor - Camera persoanei ingrijite si dependintele sunt


igienizate permanent pentru a mentine starea de bine si sanatatea.

Comunicarea interactiva - Discutiile cu persoana asistata sunt purtate si orientate


permanent pentru obtinerea unei relatii interpersonale pozitive.

Servicii de menaj - Pregatirea mancarii, a mesei, calcat, spalat, curatat, aerisit,


efectuarea de cumparaturi si alte aprovizionari, curatenie, precum si orice alte servicii
ce tin de ingrijirea fireasca a unei gospodarii.

Exemple: AbosCare

Compania AbosCare a fost creata la inceputul anului 2010 printr-un parteneriat


romano-olandez, avand la baza un mare entuziasm dar si valori etice si profesionale
menite a dovedi clientilor nostri seriozitatea, dedicatia si profesionalismul cu care
lucram.

II.2. Directiile generale


Atributii:

Evaluarea/reevaluarea persoanelor varstnice i elaborarea planului individual de


intervenie;

Inchiderea/restructurarea centrelor cu o capacitate de peste 50 de locuri;

Crearea i dezvoltarea unor sisteme alternative integrate care s furnizeze persoanei


varstnice un complex de servicii (alimentatie,terapie, tratament, medicaie, consiliere);

Extinderea reelei de asisteni personali profesioniti pentru beneficiari;

Infiinarea de ateliere protejate care s faciliteze autosusinerea persoanelor varstnice


i creterea gradului de independen a acestora;

Formarea i perfecionarea personalului ce lucreaz n sistemul de protecie a


persoanelor varstnice;

Dezvoltarea i ncurajarea parteneriatului public privat prin implicarea ONG-urilor n


proiecte i servicii oferite persoanelor varstnice la nivel local i judeean.

Exemple: Servicii sociale pentru adulti

Servicii de asistenta sociala a persoanelor varstnice la domiciliu, in institutii

rezidentiale, centre de zi, cluburi pentru varstnici, apartamente si locuinte sociale.


Servicii de prevenire a separarii, abandonului, institutionalizarii si mentinerii familiei.
Servicii pentru prevenirea marginalizarii sociale si sprijinire pentru reintegrare sociala,

consiliere juridica :
1. Centrul de Ingrijire si Asistenta pentru personae varstnice Husi
2. Centrul de Ingrijire si Asistenta Ranzesti
3. Centrul de Ingrijire si Asistenta Bogesti
II.3. Asociatiile
Exemple: Asociatia Young for You
Obiectivul este s oferim btrnilor suportul moral i material, s nlturm sentimentul
copleitor de abandon i s crem astfel prin implicarea i dedicarea tinerilor voluntari, o
punte de legtur ntre generaii.
Scopul Asociatiei Young for you este construit ntr-o manier durabil a unui viitor mai
bun al comunitati si a ntregii regiuni, prin ncurajarea bucuriei actului de solidaritate. Are
drept scop promovarea, sprijinirea, realizarea si coordonarea de activitti care s
contribuie la dezvoltarea comunittii n care trim din punct de vedere economic, social,
educational, cultural, sportiv, religios, ecologic si turistic.
Asociatia Crestina Peniel Tinca
Beneficiarii serviciilor din Centrul de varstnici Peniel sunt persoane de varsta a treia,
aflate in situatii de dependenta partiala sau totala de interventia unei alte persoane, aflati
temporar sau pentru o perioada lunga de timp in imposibilitatea de a-si desfasura
independent activitatile zilnice, sau izolate psihosocial, persoane aflate in risc sau pericol,
acestia pot suferii de afectiuni fizice, senzoriale sau de alta natura, care le limiteaza
autonomia personala.
In acelasi timp despre beneficiari se mai poate spune ca sunt persoane ce au dobandit un
anumit grad de handicap, bolnavi cronici, persoane care sufera de boli incurabile.
Asociatia Caritas Bucuresti
Asociatia Caritas Bucuresti este o organizatie umanitara infiintata in 1990, cu scopul de a
contribui la eradicarea problemelor care afecteaza viata si demnitatea fiintei umane. In
contextul unor continue provocari si nevoi sociale, asociatia si-a definit, ca ratiune de a
8

exista, ajutorarea comunitatilor defavorizate, a persoanelor varstnice, sarace, singure,


bolnave, cu dizabilitati si a persoanelor aflate in situatii critice.
Misiunea Asociatiei Caritas Bucuresti este cea de transpunere in practica a doctrinei
sociale a Bisericii Catolice, fiind activa in actiuni complexe de justitie sociala, prin
programe socio-medicale si educationale, programe destinate persoanelor defavorizate,
sprijin in cazul dezastrelor naturale, cooperare internationala, fara a face discriminari de
orice tip.
II.4. Centrele de zi/noapte
Sprijin direct acordat batranilor in situatii de risc
Atributii:

Alimentare, medicamente, produse de igiena, achizitie de mici aparate electrice


necesare

Plata unor servicii de imediata necesitate: interventii medicale (mici operatii, proteze,
ochelari), igienizarea spatiului de locuit

Servicii de asistenta sociala (facilitarea accesului la sprijin financiar de la ONG-uri,


ex: ingrijiri la domiciliu)

Consultanta in domeniul juridic (caz de evacuare din casa, abuz, maltratare)

Psihoterapie / consiliere psihologica, terapie ocupationala si grupuri de suport .

Exemple:
Fondul Special pentru batrani
Fondul Special pentru batrani este un fond de urgenta pentru persoanele in varsta aflate in
situatii de risc prin care acestea primesc sprijin material sau financiar, consiliere juridica,
sociala sau psihologica, dupa caz, pentru a rezolva probleme precum: saracie extrema,
foame, urgente medicale, abuz, izolare.
Grupuri tinta:

Persoane in varsta (peste 55 de ani) care au nevoie de ajutor la domiciliu sau in


institutii

Beneficiari ai ONG-urilor sau institutiilor care se ocupa de persoanele varstnice

Categorii de nevoi abordate:

Foame si saracie extrema (costurile necesare unei vieti decente depasesc veniturile
existente)

Risc de excludere din domiciliu (ca urmare a datoriilor la intretinere, datorita unor
probleme de ordin juridic)

Risc de accident sau imbolnavire in locuinta (echipamente casnice in stare


necorespunzatoare, conditii de igiena precare, lipsa incalzirii.).

III. Echipa de specialisti


Echipa de specialisti implicata in problema persoanelor varstnice este formata din:
1. Broker (agent) social. Denumirea este preluata din domeniul activitatilor bursiere. Se
stabileste o analogie cu agentul de bursa care isi asista beneficiarii in vederea valorificarii
cat mai eficiente a resurselor, prin investitii sau vanzari de actiuni. Pe baza unei
specializari, brokerul isi utilizeaza contactele si cunostintele legate de piata, selectand
variantele cele mai potrivite pentru a atinge obiectivele beneficiarilor. Prin urmare,
brokerul are rolul de legatura intre anumiti beneficiari, mijlocind cererea si oferta pe
anumite piete. In mod similar, asistentul care isi asuma acest rol de broker stabileste
legaturi intre persoana asistata si comunitate pentru a putea fi realizate obiectivele definite
in cadrul contractului. Aceste activitati presupun o buna cunoastere a resurselor existenti
in comunitate, ca si a procedurilor prin care pot fi stabilite legaturi cu acele resurse
(agentii si servicii sociale, organizatii neguvernamentale, voluntari, retele de sprijin etc.).
(Manual de bune practici sociale, 2010).
2. Asistent social. Acesta are rolul de a efectua ancheta sociala la cererea persoanei
varstnice interesate de un ajutor social. De asemenea acest ajutor social poate fi cerut si de
reprezentantul legal al persoanei varstnice interesate, de o instana judectoreasca, de
personalul de specialitate din cadrul consiliului local, de poliie, sau chiar de organizaia
10

pensionarilor, sau organizaiile neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistena


social a persoanelor vrstnice.

3. Cadrul medical. (medic, psiholog etc) Are rolul de a consulta si de a face recomandarile
necesare pentru persoanele varstnice care beneficiaza de astfel de servicii, de exemplu
persoanele care necesita ingrijire la domiciliu, acestea fiind imobilizate la pat sau cu diverse
probleme de sanatate ce nu ii permit sa paraseasca domiciliul. Serviciile de ngrijiri medicale
la domiciliu se acord pe baz de recomandare pentru ngrijiri medicale la domiciliu, innd
seama de starea de sntate a asiguratului.
IV. Tipuri de servicii
IV.1. Clasificarea serviciilor sociale
Serviciile sociale reprezint activitatea sau ansamblul de activiti realizate pentru a
rspunde nevoilor sociale, precum i celor speciale, individuale, familiale sau de grup, n
vederea depirii situaiilor de dificultate, prevenirii i combaterii riscului de excluziune
social, promovrii incluziunii sociale i creterii calitii vieii.
Serviciile comunitare asigurate persoanelor vrstnice n instituiile de tip rezidenial (cmine
pentru persoane vrstnice, uniti de asisten medico-sociale, centre de ngrijire i asisten ,
adposturi) sunt:
a) servicii sociale, care constau n : ajutor pentru menaj, consiliere juridic i administrativ,
modaliti de prevenire a marginalizrii sociale i de reintegrare social n raport cu
capacitatea psihoafectiv;
b) servicii socio-medicale, care constau n: ajutor pentru meninerea sau readaptarea
capacitilor fizice ori intelectuale, asigurarea unor programe de ergoterapie, sprijin pentru
realizarea igienei corporale;
c) servicii medicale, care constau n: consultaii i tratamente la cabinetul medical, n
instituii medicale de profil sau la patul persoanei, dac aceasta este imobilizat, servicii de
ngrijire-infirmerie, asigurarea medicamentelor, asigurarea cu dispozitive medicale, consultaii
i ngrijiri stomatologice.
11

Referitor la ngrijirea n centre de zi, cluburi pentru vrstnici, case de ngrijire temporar,
apartamente i locuine sociale, precum i altele asemenea evideniem:
a. Casele de ngrijire temporar, apartamentele i locuinele sociale se adreseaz vrstnicilor
aflai n situaii de criz care necesit adpost temporar, vrstnicii aflai n situaii conflictuale,
expui riscului victimizrii, izolai din punct de vedere social i care nu-i cunosc drepturile i
modul de a i le proteja. Serviciile de care beneficiaz persoanele vrstnice sunt servicii
medicale, de mas cald, cazare i spltorie, servicii de consiliere, asigurarea suportului
emoional, creterea stimei de sine, medierea conflictelor, ntregirea relaiilor familiale,
ntocmirea documentelor pentru obinerea drepturilor de protecie social etc.
b. n centrele de zi sau cluburile pentru vrstnici se asigur masa cald, servicii de consiliere
psihologic, juridic, administrativ i se desfoar activiti de socializare, organizare de
evenimente, invitarea unor personaliti locale i specialiti n diverse domenii, ergoterapie ateliere de creaie, alte activiti artistice i culturale (pictur, desen, dans, lecturarea unor
cri i a presei, vizionarea unor programe TV, poezie, dezbateri i prelegeri pe diverse teme
etc.). Principalul rol al acestor instituii este de a menine active persoanele vrstnice, de a
preveni izolarea i marginalizarea lor social, de a valorifica potenialul fiecrei persoane
asistate i de a stimula participarea, solidaritatea inter si intra-generaional. Activitatea din
centrele de zi sau cluburile pentru vrstnici se poate realiza cu specialiti din domenii precum
psihologic, juridic, ergoterapeutic sau din sfera cultural, dar pot fi angajai i voluntari, n
mare msur. (Sistemul de servicii rezidentiale pentru persoanele varstnice , cnpv, 2013)
V. Tipuri de prestatii/beneficii sociale
Nevoile persoanelor vrstnice se evalueaz prin anchet social care se elaboreaz pe baza
datelor cu privire la afeciunile ce necesit ngrijire special, capacitatea de a se gospodri i
de a ndeplini cerinele fireti ale vieii cotidiene, condiiile de locuit, precum i veniturile
efective sau poteniale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale
vieii.
Principalele sisteme de sprijinire a populaiei vstnice sunt urmatoarele :
-

familia

sistemele de pensii

serviciile de ngrijire medical


12

serviciile de ngrijire la domiciliu

instituiile specializate de ngrijire a persoanelor vstnice

instituiilede sprijinire pe termen lung a populaiei vstnice

Beneficiile de asisten social se acord persoanelor vrstnice care se gsesc n situaii


de vulnerabilitate, respectiv:
- nu realizeaz venituri proprii sau veniturile lor ori ale susintorilor legali nu sunt suficiente
pentru asigurarea unui trai decent i mediu sigur de via;
-,,Aspecte ce privesc asistena socialca modalitate de respectare a egalitii de anse i
aprarea drepturilor persoanelor vrstnice ;
- se afla n imposibilitatea de a-i asigura singure activitile de baza ale vieii zilnice, nu se
pot gospodri singure i necesit asisten i ngrijire;
- nu au locuint i nici posibilitatea de a-i asigura condiiile de locuit pe baza resurselor
proprii;
- se afl n alte situaii de urgent sau de necesitate, prevzute de lege.

Beneficiile de sisten social pentru persoanele vrstnice sunt, n principal:


- beneficiile de asistent social pentru prevenirea i combaterea srciei i a riscului de
excluziune social;
- indemnizaii de ngrijire, acordate n condiiile legii;
- alocaii sau contribuii pentru asigurarea calitii serviciilor sociale,
destinate acoperirii costurilor hranei n cantine sociale, n centrele rezideniale de ngrijire,
precum i pentru susinerea unor suplimente nutriionale;
- faciliti privind transportul urban i interurban, telefon, radio-tv,achiziia de produse
alimentare, bilete de tratament balnear sau pentru recreere, precum i a altor servicii;
- ajutoare pentru situaii care pun n pericol viaa i sigurana persoanei vrstnice, precum i
pentru evitarea instituionalizrii;
13

- ajutoare n natura precum: alimente, ncalminte, mbrcminte, medicamente i dispozitive


medicale, materiale de construcii i altele asemenea.
Alte drepturi de asigurri sociale :
Pensia de urma
-Pensia de urma se acord copiilor si soului supravieuitor, dac persoana decedat
era pensionar sau ndeplinea condiiiile pentru obinerea unei pensii.
Pensia de invaliditate
-Dreptul la pensie de invaliditate l au asiguratii care i-au pierdut total sau cel puin
jumtate din capacitatea de munc, din cauza :
1. Accidente de munca
2. Boli profesionale
3. Boli obinuite
4. Accidente care nu legatur cu munca.

Bilete cu pre redus pe calea ferat


- Se acord pensionarilor 6 cltorii simple cu reducere 50 % dun tariful trenurlor de
persoane ,clasa a II + a.De aceste faciliti nu beneficiaz pensionarii care au dreptul la
cltorii gratuite stabilite n baza altor prevederi legale .
Bilete cu tratament balnear
-Bugetul asiguratorilor sociale de stat suport diferenta dintre valoare biletului de
tratament balnear si contribuia beneficiarilor de astfel de bilete, pentru un numr de locuri
stabilit anual .

14

BIBLIOGRAFIE
I.1.
***2 V. Miftode, Dimensiuni ale asistenei sociale, Editura Eidos, Botoani, 1995,
***3 V. Caradec, Sociologie de la vieillesse et du viellissement, Nathan, Paris, 2001,
***4. D. Grleanu-oitu, Vrsta a treia, Editura Institutul European, Iai, 2006,
***5. Vl. Trebici, Genocid i demografie, Editura Humanitas, Bucureti, 1991,
***6. A se vedea D. Enchescu, M. G. Marcu, Sntate public i management sanitar,
Editura All, Bucureti, 1995, p. 118-119.
I.2.http://www.scritub.com/sociologie/asistenta-sociala/Lucrare-de-licenta-CALITATEAV183181318.php -08.12.2015
I.3. *** Act de baz
#B: Legea nr. 17/2000, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 157 din 6
martie 2007
II. www.aboscare.ro -05.12.2015
http://www.dgaspc-vs.ro/home/index.php-05.12.2015
http://www.caritas-satumare.ro/-05.12.2015
http://www.imparte.ro/ -05.12.2015
http://www.fpmr.ro/ -05.12.2015

III. 1. www.Cnpv.ro (Consiliul national al persoanelor varstnice)-07.12.2015


2. http://www.wikipedia.org -08.12.2015
http://aida-social.ro/uploads/doc42.pdf - 09.12.2015
IV. http://www.cnpv.ro/pdf/analize2013/studiu_servicii_rezidentiale.pdf -07.12.2105

15

V. http://www.cnpv.ro/pdf/analize2012/asistenta_sociala_egalitate_sanse.pdf - 07.12.2105

16

S-ar putea să vă placă și