Sunteți pe pagina 1din 1

Iugoslavia (bosniac, croat, macedonean, muntenegrean, srb, srbocroat sau croato-srb, sloven: Jugoslavija; chirilice: ;

literalmente n romn: "Slavia de Sud" sau "ara slavilor de sud") este un


termen care descrie trei entiti politice care au existat succesiv, n peninsula
Balcanic, din Europa, n cea mai mare parte a secolului XX.

Prima entitate cunoscut sub acest nume a fost Regatul Iugoslaviei, care,
nainte de 3 octombrie 1929 a fost cunoscut sub numele de Regatul srbilor,
croailor, i slovenilor. A fost nfiinat la 1 decembrie 1918, prin unirea
Statului slovenilor, croailor i srbilor i a Regatului Serbiei (la care Regatul
Muntenegrului fusese anexat la 13 noiembrie 1918). La 13 iulie 1922,
Conferina ambasadorilor de la Paris a recunoscut oficial unirea[1]). Regatul
Iugoslaviei a fost invadat de Puterile Axei n 1941 i, din cauza evenimentelor
care au urmat, a fost oficial abolit n 1943 i 1945.

A doua entitate cunoscut cu acest nume a fost Federaia Democrat a


Iugoslaviei, care a fost proclamat n 1943, de micarea de rezisten a
partizanilor iugoslavi n Al Doilea Rzboi Mondial. Ulterior, a fost redenumit
Republica Popular Federativ Iugoslavia, n 1946, cnd a fost instaurat un
guvern comunist. n 1963 a fost iari redenumit n Republica Socialist
Federativ Iugoslavia (R.S.F. Iugoslavia). Acesta a fost cel mai mare stat
iugoslav, deoarece Istria i Rijeka au fost incluse n noua Iugoslavie la
sfritul celui de-al Doilea Rzboi Mondial.
Cele opt elemente constitutive care formau federaia erau ase republici
socialiste: Bosnia i Heregovina, Croaia, Macedonia, Muntenegru, Slovenia,
Serbia i dou provincii socialiste autonome (Kosovo i Voivodina), incluse n
Republica Socialist Serbia. Dup 1974, aceste dou provincii autonome au
devenit, de asemenea, membri egali n federaiei[2][3]. ncepnd cu 1991,
R.S.F. Iugoslavia s-a dezintegrat n rzboaiele iugoslave, urmate de
secesiunea entitilor constituente ale statului federal.