Nedelcu Ana-Maria

Facultatea de Litere, an III, semestrul I, grupa 7

IMPACTUL BIETUL IOANIDE N PERIOADA

COMUNIST

Comunismul n Romania era cunosut sub denumirile de Republica Popular Romn sau
Republica Socialist Romania, in care guvernul era condus de Partidul Comunism Romn.
Deoarece statul romn datora URRS-ului aproximativ 5 miliarde de dolari, datorie de razboi.
Uniunea Sovietic a nfiinat companii mixte romano-sovietice. Cei care se opuneau sau erau
oponeni politici erau nchii, torturai sau asasinai. ntre 1960-1970, Romania ncepe s capete
independen faa de Uniunea Sovietic. Nicolae Ceauescu devine eful statului in 1967.
Revoluia din decembrie 1989 se produce din cauza austeritatii si represiunii interne prin
creditele mari obinute din vest.
n primul deceniu, Comunismul impune o literatur numai de tip propagandistic in
sprijinul direct al regimului. Pentru a-i ndeplini scopul, comunismul a controlat producia
editorial i a ncercat manipularea contiinei scriitoriceti prin organizarea de atrape, de
deturnri i de piste false. Oamenii au fost pcalii prin alarme inutile i repetate despre venirea
ruilor, dar sunetul de siren a patriotismului a fost un success pna n momentele de criz ale
regimului. Puterea a propulsat false valori prin organizarea de campanii nemeritate de denigrari
si prin discordia n rndul scriitorilor de bun-credin, care au optat la o politic de regrupare i
fraternizare disperat. Puterea a reuit s sperie populaia prin confuzie, valori care preau
suspecte si prin polarizarea cultural. Critica i spiritul lucid au fost inta unor numeroase
ncercari de dezbinare, intimidare i de ameninri repetate.
Imediat dupa 1948, literatura este tolerat doar daca avea teme didactice, spirit optimist
pentru partid, o tipologie anume, o tonalitate luminoas i conven ional. Scriitorii erau

Nedelcu Ana-Maria
Facultatea de Litere, an III, semestrul I, grupa 7

ndrumai s abordeze pozitiv tematica majora a prezentului. Eroul controlat era comunistul
omul nou, muncitorul naintat, aranul care mbratieaza noua viaa de socialism. Campionii
realismului socialist au fost scriitori consacrai in vechile generaii naintea razboiului, spre
exemplu: Mihail Sadoveanu, cu Pauna Mica; Mitrea Cocor, cu Aventura n lunca Dunarii;
Eusebiu Camilor, cu Temelia; Ion Clugru, cu Otel i pune; Cella Camilar, cu Cantemiretii;
Cezar Petrescu, cu Oamenii de azi, oamenii de ieri, oamenii de mine. Ei au dezorientat, apoi lau luminat pe cititor.
Dupa moartea lui Stalin, la sfritul primului cincinal de regim democrat-popular, au
putut tipari cteva romane, spre exemplu: Bietul Ioanide, 1953; Toate pnzele sus!, 1954;
Moromeii, 1955; Strinul 1955; Cronica de familie, 1957; Groapa, 1957; numite de putere
realist-critice, ele fiind o prelungire a prozei noastre interbelice. Pentru a-si putea spala
reputaia in faa poporului, n 1955 se ridic interdic ia de publicare, astfel au fost publicate
volumele lui Tudor Arghezi.
George Clinescu (n. 19 iunie 1899, Bucureti d. 12 martie 1965, Otopeni) a fost critic,
istoric literar, scriitor, publicist, academician romn, personalitate enciclopedic a culturii i
literaturii romne, de orientare, dup unii critici, clasicizant, dup alii doar italienizant sau
umanist. Este considerat drept unul dintre cei mai importan i critici literari romni din toate
timpurile, alturi de Titu Maiorescu sau Eugen Lovinescu. i-a semnat ntotdeauna articolele ca
G. Clinescu, dup o mod destul de rspndit n perioada interbelic. A fost colaborator al
revistei Contemporanul si Flacra, unde ii public scrierile sale literare. A fost director al
ziarului Naiunea, organ al Partidului National Popular si colaborator la revista Lumea i
ziarul Adevrul i deputat n (Sfatul) Popular al regiunii Galai.
Decidenii culturali cehi din perioada comunist au avut o relaie dificil cu personalitatea
i opera domnului G. Calinescu, deoarece criticul si prozatorul romn s-a dovedit cu idei de
stnga, sprijinand platforma comunista dejist. n Romania anilor cincizeci, acesta reuise s
impun publicarea unor idei de factur precomunist. Clinescu nu a fost convingator s
mbraieze noua sa legatur politic, prin stilul su care trdeaz o structur, pe fond,
ireconciliabil cu doctrina impus de comunism.

Nedelcu Ana-Maria
Facultatea de Litere, an III, semestrul I, grupa 7

G. Calinescu public Frigmania si Bovania n revista Tvorba, fiind un scurt eseu

alegoric, care se remarc prin expresivitate i umor, avnd drept tema invadarea tarilor cehe de
ctre trupele naziste. El trateaz un subiect delicat pentru publicul ceh si care se adeveresc,
deoarece fusese scris la doar cateva zile dupa ocuparea teritoriului ceh de catre Germania lui
Hitler.

MOMENTUL BIETUL IOANIDE

Acesta a strnit mari controverse cand a fost publicat in 1953. Bietul Ioanide este un
studiu al caracterelor de clasificri morale. El reueste s alctuiasc o cronic a vie ii politice
romaneti din preajma celui de-al doilea razboi mondial.
Eugen Simion vorbete, cu bun dreptate, n acest sens, despre o naraiune poliist cam
tenebroas", care preia cteva dintre conveniile curente ale genului (conjuraii asasineaza cu
stilete furate dintr-un muzeu, se intilnesc in cavouri, umbla deghiza i n sutane i fac presiuni
morale asupra unor indivizi slabi si inofensivi ca Sufleel, Hagienus" etc). n creionarea
personajelor, George Clinescu este un spirit clasic, pentru care fundamentale sunt nu att
valorile individualului, ct categorialul; este de remarcat nsa si gustul pentru caricatura, pe care
G. Calinescu l aduce in aceasta ordine, ceea ce ar putea semnala o anume alunecare a
dominantei clasice in directie baroca. La George Clinescu arata, astfel, N. Manolescu
avem dc-a face cu caricaturi ale umanitii, nu cu indivizi morali n sensul acordat cuvntului de
nsui G. Clinescu. Prin aceasta, consider criticul amintit, Bietul loanide e un muzeu baroc si
un exercitiu de stil".

Mai aproape de o viziune clasic, dect de una baroc, este ns

romancierul n modul n care abordeaz cele doua teme majore ale acestei nara iuni: eternul
feminin, pe de o parte, i creaia spiritual, pe de alta. n ceea ce privete tema eternului feminin,
experiena cea mai consistent o are, n roman, chiar protagonistul, arhitectul Ioanide. Eroul
iubeste plural, nu insa si confuz.
Astfel, Elvira intrupeaz pe Junona, adic familia, pasiunea conjugal" (E. Simion);
alturi de aceasta trebuie menionat Erminia, n care Ioanide vede o logodnic etern, iubita
mistic, femeia al carei rost este acela de a converti energiile spirituale ale omului". Sultana

Nedelcu Ana-Maria
Facultatea de Litere, an III, semestrul I, grupa 7

fiica focoasa a armeanului Safarian Manigomian ar ilustra o alta dimensiune a feminitatii,

senzualitatea pur: Sultana considera Eugen Simion e ipostaza pasiunii agresive".
n sfrit, prin Ioana fata Doamnei Valsamaky-Farfara s-ar exemplifica ideea lui
Gide despre feminitatea amoral". Viaa sentimental a lui Ioanide poate aadar prea ndeajuns
de complicat; ea nu este nsa nici redundant, nici dezordonat, preocuparea de clasificare a
unui spirit clasic. Ct privete tema creaiei spirituale, aici se cuvine men ionat, nainte de toate,
distincia tipologic pe care o face Ioanide ntre artitii metafizici", pe de o parte (creatorii,
adic, marcai de o foarte puternic propensiune a abstragerii din contingent), si fenomenalii",
pe de alta (cu alte cuvinte, spiritele ancorate n imediat i in sfera vie ii practice). Daca prima
categorie este ilustrat ndeobete de Ioanide nsui (care nu are nici mcar deprinderea de a citi
ziarele i care nu prinde de veste nici mcar ca a fost declanat marele rzboi), din cea de a doua
ar face parte nu numai simpli executani (de felul mesterului Butoiescu-Botticelli), ci i artitii de
oarecare dimensiune (cum este i arhitectul Jean Pomponescu, cruia nu i este indiferent
demnitatea de ministru).
Interesant este faptul c, pentru G. C, atitudinea faa de metafizicieni" este oarecum
contradictorie; fiindc, dei, pe de o parte, este ct se poate de evidenta simpatia pe care
scriitorul o nutrete pentru aceast categorie, pe de alt parte, din perspectiva strict ideologica, el
se simte obligat s o condamne. Astfel, n perfecta conformitate cu ideologia oficiala, in Bietul
Ioanide Istoria va pedepsi intotdeauna pe aceia care nu vor sa o ia in seama. Ca structura si ca
modalitate stilistica, Bietul Ioanide pleaca de la premisele romanului traditional, de tip balzacian;
critica a pus insa in evidenta o anume tendinta spre ludic si spre o literatura de tip metafictional,
ce constituie de fapt o marca a modernitii.
n mod curios, Securitatea a aflat pentru prima dat c romanul Bietul Ioanide ar fi
reacionat, dunator regimului, din verificarea de rutin a corespondenei unui expeditor
oarecare din Bucureti, ctre un destinatar, rud cu el, din Iai. Clinescu afla dintr-o not de o
importan deosebit c romanul s-a vandut pna la epuizare, fapt verificat de Securitate. Dupa
spusele unora, cartea a fost tras in doua editii, uneia dintre ele i s-a schimbat coperta verde cu
una roie, romanul fiind, dupa parerea lui Demostene Botez (informator in miscarea legionara),
un elogiu al micrii, o dezvaluire a unor persoane reale, avnd un model pentru diverse

Nedelcu Ana-Maria
Facultatea de Litere, an III, semestrul I, grupa 7

personaje. Romancierul a fost ovaionat la radioul Vocea Americii, iar Demostene Botez a
relatat urmatoarele Anul trecut, cu ocazia unei edinte a Marii Adunri Naionale aceste (G.
Calinescu) ar fi tinut un discurs care i-ar fi placut tov. Gh. Gheorghe-Dej, care l-a chemat apoi pe
G. Clinescu i i-a spus ca vrea s-l mulumeasc i cum ar putea-o face. Acesta a rspuns c are
de 21/2 ani manuscrisul unei cari, care nu i se da viza de tiparire. In urma acestei audiente s-ar fi
dat dispozitii de tiparire a romanului Bietul Ioanide.
Situatia este diferit. n realitate s-a scos o singur ediie i atunci cartea avea coperta
verde. Din cauza succesului produs de Bietul Ioanide, cartea a fost scoas din circula ie, pe un
pretext absurd, acela c nu avea o copert corespunzatoare. Susnumitul afirm c G. Clinescu
este apreciat pentru munca depus n Istoria a literaturii, dar ca autorul vede lucrurile intr-o
maniera ciudata, aproape razbunatoare. Demostene Botez afirma ca aceasta carte reprezinta o
apologie a miscarii legionare si autorul, in felul lui, a scris o elogiere a miscarii legionare.
Romanul are multe aspect, dar in principal, cartea vorbeste despre legionarii care apar ca niste
<eroi - plini de valoare morala, atat de personala, cat si ca aderenti ai unei miscari
ultranationaliste cu un continut imoral>. In carte sunt condamnati la moarte si executati trei
legionari: doi dintre ei mor <eroic> (un print si un fiu de burghez); al treilea om din popor
moare <urland ca un las>. Demostene Botez a mai afirmat c personajul <Pomponescu>
reprezinta fruntaul cuzist profesor Ion Petrovici, din Iai (arestat), Sufleel reprezint pe Ion
Balamu; eroul crii, Ioanide, l ntruchipeaz pe autor G. Clinescu. Profesorul Balamu a
fost enervat pentru c a fost personificat n carte.
Un anume Georgescu Tistu, funcionar la Institutul de la Academia R.P.R. si prieten intim
al lui Clinescu, a afirmat, prin spusele colegului sau Donat Ioan, c romanul este cu cheie, din
care Clinescu traiete bine din banii castigai din carte, bani nenregistrai, i urmare te s mai
scoat un volum intitulat Scrinul negru. n anul 1952, Gheorghe Clinescu este scos din functia
de profesor universitar, deoarece este cunoscut de noi ca un element cu idei antidemocratice.
Conf. Pandele Olteanu si profesorul Georgescu au intenionat s modifice cartea pentru a putea
sa fie pus n circulaie, nsa Clinescu s-a opus deoarece el a vrut s demonstreze ca un
intelectual i nepregatit politic, poate s judece legionarii din anii 1942-1943, intenionnd s
publice i el de-al doilea volum. Clinescu utilizeaz membrii Institutului, astfel nsu indu- i

Nedelcu Ana-Maria
Facultatea de Litere, an III, semestrul I, grupa 7

documente originale despre Anton Pann, Vlahua si Bolintineanu, refuznd s le pun la

dispoziia colaboratorilor si.
Anchetele Securitii din anii 1954-1955 au reprezentat un eec, deoarece cartea a rmas
pe pia, iar Gheorghe Clinescu i-a susinut ideile si principiile, fr s fie afectat foarte mult.
Acesta a purtat o lupta cu Securitatea i cu legionarii, lupt castigate de Gheorghe Clinescu.