6.

Centre de greutate (masa)

Campul gravitational al Pamantului se manifesta asupra corpurilor printr-o forta cunoscuta sub numele
de forta de greutate . Daca masa corpurilor este m, atunci greutatea este :
G = mg
(1)
unde : g acceleratia gravitationala care este aceeasi pentru un anumit punct terestru, dar variabila cu
latitudinea si altitudinea, ( mai mica la ecuator, mai mare la poli ) .
In calcule : g = 9,81 m/s2
Vectorul g este dirijat catre centrul Pamantului . Se considera un sistem de n puncte materiale (fig.6.1).
Gi = mi g
(2)
Greutatile acestora sunt vectori paraleli .
Sistemul de vectori poate fi redus la o
rezultanta :
aplicata in punctul C al carui vector de pozitie

A1

A2

G1
rC

R = Gi

An

G2

C
Ai

Gn

Gi

(3)

i =1

este conform relatiei (46) de la pct. 5.5.5 :

rC

G r
=
G

G i scalarul lui G i

i i

Gi = mig

(4)

Fig. 6.1
Coordonatele lui rC raportate la sistemul de axe xOyz sunt :
xC =

G x
G
i

; yC =

G y
G
i

; zC =

G z
G
i

(5 )

Deoarece Gi = mig relatia ( ) devine :

rC =

m gr = m r
m g m
i

(6)

i i
i

Coordonatele lui rC fata de un sistem de referinta xOyz sunt :

xC =

m x
m
i

; yC =

m y
m
i

; zC =

m z
m
i

(7 )

C se mai numeste centrul maselor

38

Proprietatile centrului maselor :

- pozitia sa este independenta in raport cu directia vectorilor;
- pozitia sa nu se modifica daca masele sistemului se amplifica sau se micsoreaza cu acelasi scalar;
- pozitia lui C este independenta in raport cu originea sistemului ales;
- daca punctele ( vectorii ) unui sistem sunt situati pe o dreapta, suprafata sau intr-un plan centrul de
masa se se gaseste si el pe acea dreapta, suprafata sau plan;
- daca un sistem admite un plan de simetrie, o axa de simetrie sau un centru de simetrie, centrul de
masa se gaseste in acel plan, pe acea axa, respectiv in acel centru;
6.1. Formule generale pentru determinarea centrului de masa (CM) al corpurilor oarecare
Solid rigid continuu material nedeformabil (nu exista in interiorul unui corp nici un volum, oricat de
mic, in care sa nu se gaseasca materie).
In cazul corpurilor continue, acestea se pot imparti intr-un numar nelimitat de parti foarte mici si
sumele devin integrale.
In cazul unui solid rigid (fig. 6.2) relatia (6) devine :
rC =

rdm
dm

(8 )

z
C
dm

iar coordonatele exacte vor fi :

rC
xC =

yC =

xdm
dm

r
O
x

ydm

zC =

(9 )

dm

Fig. 6.2

zdm
dm

6.2. Centrul maselor pentru corpuri omogene

Densitate (volumetrica, superficiala si liniara):
- densitate volumetrica V (corpurile pentru care toate cele trei dimensiuni au acelasi ordin de
marime- blocuri):

= lim

vi 0

mi
dm
=
Vi
dV

(10 )

densitatea superficiala- S (corpurile care au una din dimensiunile lor grosimea neglijabila in
raport cu celelalte doua, se numesc placi) .
S = lim

s i 0

m i
dm
=
S i
dS

(11 )
39

- densitatea liniara l (corpurile pentru care dimensiunile sectiunii transversale sunt neglijabile in
raport cu lungimea se numesc bare) .
m i
dm
l = lim
=
(12 )
l 0 l
dl
i
i

Corpurile a caror densitate sau masa specifica (volumetrica, superficiala sau liniara) este constanta in
orice punct al corpului se numesc corpuri omogene .
Calculul centrului de masa (CM) pentru :
a) volume (blocuri) omogene:
rC =

rdm = rdV
dm dV
V

V rdV

V dV

rdV
dV

(13)

Deci coordonatele CM sunt date de relatiile :

xC =

xdV
dV

ydV
dV

yC =

zC =

zdV
dV
v

(14 )

b) placi (suprafete) omogene :

rdm = rdS
dm dS

rC =

xC =

S dS

yC =

S rdS

xdS
dS

rdS
dS
S

(15)

ydS
dS

zC =

zdS
dS
S

(16)

c) bare omogene

rdm = rdl
dm dl

rC =

xC =

xdl
dl
l

lS rdl
l

l dl

yC =

ydl
dl
l

rdl
dl
l

(17)

zC =

zdl
dl
l

(18)

40

Calculul centrului de masa (CM) pentru sisteme de :

- volume omogene

r V
V

rC =

(19 )

- placi omogene :
rC =

r A
A
i

(20 )

- bare omogene :
rC =

r l
l

(21)

i i
i

Aplicatii :
a) Centrul de masa (CM) pentru o bara omogena de lungime l (fig. 6.3)
l

x
=
A
B
C

l/2
l/2
yC = 0
z = 0
C
Fig. 6.3

b) Centrul de masa (CM) pentru o bara omogena sub forma de arc de cerc (fig. 6.4)
xC =

xdS
dS

x = R cos +
2

x = R cos
dS = Rd

ds
d

C
R

xC =

cos d

Rd

R 2 sin
R

=R

2 sin R sin
=
2

Fig. 6.4

41

xC =

R sin

radiani

(22)

Cazuri particulare:
- semicerc (fig. 6.5)
2R
OC =

CC

=
2

180

O
Fig. 6.5
- sfert de cerc (fig. 6.6)

OC =

4 = 2R 2

R sin

C''

90

C'

OC` = OC`` = OC2/2 =2R/

Fig. 6.6

c) Centrul de masa (CM) pentru o placa sub forma de sector circular (fig. 6.7)
xC =

xdA
dA

RdS
2
dS = Rd
dA =

dA =

R 2 d
2

2
d

x = R cos +

3
2

2
x = R cos
3

ds
d

C
R

Fig. 6.7
42

xC =

2
R2
R
cos

d
3
2

2R

2 sin
R
3

xC =

2 sin
R
3

radiani

(23)

d) Centrul de masa pentru un triunghi oarecare la intersectia medianelor

Caz particular: triunghi dreptunghic (fig. 6.8)

2
h
3
h
C
1
h
3

Fig. 6.8
e) Centrul de masa (CM) pentru un:
- trunchi de con (fig. 6.9):
O= h

(24)
C
h

3
h
4
O
Fig. 6.9
d) o semisfera (fig. 6.10) :
O=3/8R

3
R
8

(25)

Fig. 6.10

43

Pentru alte corpuri exista in literatura de specialitate tabele cu formule .

6.2. Momente statice . Teorema momentelor statice
Se numeste moment static al unui sistem de puncte materiale in raport cu un plan, o axa sau un pol,
suma produselor dintre masele punctelor materiale care alcatuiesc sistemul si distantele de la aceste
puncte la planul, axa sau polul considerat .
n

(26 )

S = m i i
i =1

unde: i - distanta de la punctul material la plan, axa sau pol

Pentru corpuri materiale continue :
S = dm

(27)

e) Daca se considera un reper de referinta triortogonal drept xOyz , avem

(fig. 6.11) :
n

SyOz = m i x i
i =1

SxOz = m i y i

mi

SxOy = m i z i

i =1

(28)

i =1

Fig. 6.11
Relatiile (28) reprezinta momente statice ale sistemului de puncte materiale in raport cu planele xOy ,
zOx , yOz .
f) Daca particulele sistemului sunt situate toate in acelasi plan (de exemplu xOy) atunci expresiile
devin:
n

S y = mi x i

(29 )

Sx = m i y i

(30)

i =1
n

i =1

care reprezinta momentele statice ale sistemului in raport cu axa Oy respectiv Ox .

Tinand cont de (9) si notand:
n

(31)

M = mi
i =1

masa sistemului avem:

n

m i xi = xC M
i =1

m y
i

= y CM

(32)

i =1

Relatiile (32) exprima teorema momentelor statice :

Momentul static al unui sistem de puncte materiale in raport cu un plan sau o axa este egal cu produsul
dintre masa intregului sistem si distanta de la centrul de masa al sistemului la acel plan sau la acea
axa.

44

Aplicatie sistem de placi omogene

Sa se determine coordonatele centrului de masa pentru sistemul de placi omogene din figura 6.12
a) elemente care se scad
b) coordonatele CM pot fi pozitive sau negative

x C =

CM

y C =

x A
i =1
6

A
i =1

5l

2l
i

y A
i

i =1
6

A
i =1

3l
i

2l
x
O

l
Fig. 6.12

Descompunem placa omogena in 6 suprafete elementare.

l
2l
5

3
1

3l

3l
3l

5l

Placa

4
l

Ai

xi

yi

Ai xi

1
2
3
4
5
6

15l
-l2 /4
-3l2
l2 /2
l2 /2
3/2l2

5l/2
4l/3
5l-(1/3)2l
2l
l
2l+1/3(3l)

3l/2
3l-4l/3
(2/3)3l
3l+4l/3
-4l/3
-l/3

(75/2)l
-l3 /3
-13l3
l3
(/2)l3
(6/2)l3

(45/2)l3
-(3/4)l3 +l3 /3
-6l3
(3/2)l3 +(2/3)l3
-(2/3)l3
-l3 /2

(27/2)l2 -(3/4)l2

(55/2)l3 +(3/2)l3

(49/3)l3 +(3/4)l3

Ai yi

Prin calcul obtinem coordonatele centrului de masa: xC = 1,44l

yC = 2,12l
45