Biochimia ciclului menstrual

Generalitati

Ciclul menstrual reprezinta o serie de schimbari prin care trece corpul unei femei pentru a o pregati pe aceasta
pentru o posibila sarcina. In fiecare luna pe peretele intern al uterului se formeaza de novo un epiteliu cu o
anumita grosime (endometru), pregatind astfel uterul pentru nidarea (fixarea) unui ovul fecundat. Cand ovulul nu
este fecundat si sarcina nu se produce, acest epiteliu uterin este distrus.
Astfel se produce fenomenul de sangerare lunara numita menstruatie, prezenta la femei o data pe luna incepand
din perioada adolescentei si pana la menopauza, in jurul varstei de 50 de ani. Durata ciclului menstrual poate fi
masurata prin notarea cu 1 a primei zile de sangerare si numararea zilelor pana la urmatoarea menstruatie.
Ciclul menstrual reprezinta perioada cuprinsa intre ziua 1 a mentruatiei si ziua 1 a menstruatiei urmatoare. Cu
toate ca lungimea medie a ciclului menstrual este de 28 de zile, un ciclu menstrual cu o durata de 21 pana la 35
de zile este considerat absolut normal.
De asemenea, este normal ca adolescentele si femeile in jurul varstei de 40 de ani sa aiba cicluri menstruale
neregulate sau cu o durata mai mare. In cazul adolestentelor, duratele ciclurilor menstruale ar trebui sa se
egalizeze in timp. In cazul femeilor care se apropie de varsta menopauzei, ciclurile menstruale vor deveni
probabil mai lungi si ulterior vor disparea.

Care sunt factorii care controleaza ciclul menstrual?

Sistemul hormonal (endocrin) sta la baza controlului ciclului menstrual. In timpul fiecarui ciclu,hipotalamusul,
glanda hipofiza si ovarele trimit semnale hormonale ciclice, stimuland ovarele si uterul sa se pregateasca pentru
o eventuala sarcina. Hormonii estrogen si progesteron joaca rolul principal in producerea schimbarilor uterine din
timpul ciclului menstrual.
Estrogenul stimuleaza producerea epiteliului uterin (endometrul). Dupa producerea ovulatiei, cresterea nivelului
sangvin de progesteron asigura proliferarea endometrului si pregatirea sa pentru nidarea unui eventual ovul
fecundat. Scaderea nivelului de progesteron (impreuna cu estrogenul) produce distrugerea endometrului, astfel
incat acesta se desprinde complet de peretele uterului.
Orice schimbare survenita in aceasta succesiune de evenimente va produce probabil modificari ale ciclului
mestrual sau ale fertilitatii. De exemplu, in timpul procesului de tranzitie in care se petrece trecerea la perioada de
fertilitate sau iesirea din aceasta perioada, adolescentele si femeile care se apropie de varsta menopauzei tind sa
aiba niveluri joase sau neregulate de progesteron. Acest fenomen poate avea ca rezultat aparitia unor menstruatii
neregulate si abundente.
Printre factorii exogeni (din exterior) care pot modifica ciclul menstrual se numara utilizarea hormonilor, cum ar fi
de exemplu pilulele contraceptive, existenta unei cantitati totale scazute de tesut adipos; pierderi masive in
greutate, exercitiul fizic sau stresul. Cea mai comuna cauza pentru absenta menstuatiei (amenoree) este
reprezentata de sarcina.

Simptome
In timp ce unele femei nu simt nici un fel de disconfort in timpul ciclului menstrual, altele experimenteaza
simptome moderate sau severe. O data cu ovulatia, care are loc la jumatatea ciclului menstrual, unele femei
prezinta macule (pete) rosii pe piele pe o perioada mai mica de o zi sau au dureri pelvine joase; ambele
manifestari sunt normale.
Cu o saptamana sau inainte de producerea menstruatiei femeile au frecvent simptome premenstruale. Astfel, ele
se pot simti mai tensionate, nervoase sau emotive, de asemenea, pot avea dureri la nivelul sanilor sau
prezintaacnee.Totodata, pot avea mai putina energie decat de obicei si se pot simti mai putin capabile de a

efectua exercitii fizice. Cu o zi sau doua inainte de menstruatie pot aparea dureri (crampe) la nivelul
abdomenului, spatelui sau picioarelor. In timpul primelor zile ale menstruatiei, aceste simptome dispar.

Profilaxie
Femeile pot alege dintr-o gama variata de absorbante si tampoane pentru a face fata sangararilor menstruale.
Oricare ar fi alegerea facuta, ele trebuie schimbate la cel putin 4 ore. Absorbantele reprezinta alegerea optima pe
timpul noptii.
Multe femei isi pot ameliora simptomele prin efectuarea de exercitiu fizic in mod regulat, printr-o dieta sanatoasa,
limitarea consumului de alcool si cofeina si reducerea stresului. Aplicarea unei comprese calde, a unei sticle cu
apa fierbinte sau chiar o baie fierbinte pot ameliora crampele menstruale.
Utilizarea inainte si dupa sangerarile menstruale a unor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene care se pot
elibera fara prescriptie medicala, cum ar fi de exemplu ibuprofenul, calmeaza in mod semnificativ durerile
menstruale si premenstruale si reduce gradul de sangerare.

Cele trei faze ale ciclului menstrual

Ciclul menstrual are 2 faze principale: faza foliculara si faza luteala, intre ele avand loc ovulatia (fazele se mai
numesc pre, respectiv post ovulatorii).Fazele ciclului menstrual sunt declansate de anumite modificari hormonale.

Perioada mentruatiei

In prima zi a ciclului menstrual, epiteliul ce captuseste la interior uterul (endometrul) incepe sa se desprinda de pe
peretele uterin. Acest moment este marcat de inceputul sangerarilor vaginale (menstruatia). Durata normala a
menstruatiei este de 2 pana la 7 zile.
Majoritatea cantitatii de sange se pierde in primele 3 zile ale menstruatiei. Tot in aceasta perioada femeile pot
avea crampe la nivelul pelvisului, picioarelor si spatelui. Crampele pot fi moderate sau severe. Ele au ca
mecanism fiziopatogenic contractiile uterine, care contribuie la desprinderea endometrului. In general, toate
simptomele premestruale resimtite de femei vor disparea in aceste prime zile ale ciclului menstrual.
Faza foliculara
In timpul fazei foliculare, un folicul ovarian (formatiune care este raspunzatoare de producerea ovulelor) se
dezvolta pentru ca ulterior (in faza luteala) sa se rupa si sa elibereze ovulul. De obicei, cu fiecare ciclu este
eliberat un singur ovul. Acest proces poate avea o durata mai scurta sau mai lunga si joaca rolul cel mai
important in determinarea duratei ciclului menstrual.Totodata, in timpul acestei faze incepe sa se dezvolte un nou
endometru, cu scopul de a pregati uterul pentru o eventuala sarcina.
Ultimele zile ale fazei foliculare impreuna cu ziua ovulatiei reprezinta fereastra fertila. In aceasta perioada exista
probabilitatea cea mai mare ca o femeie sa ramana insarcinata daca intretine raporturi sexuale fara a utiliza
mijloace de contraceptie.
Faza luteala (premenstruala)
Aceasta faza debuteaza cu ziua ovulatiei, in care ovulul este eliberat de la nivelul folicului ovarian. Acest fenomen
poate avea loc in orice moment incepand cu ziua a 7-a si pana in ziua a 22-a a ciclului menstrual normal. In
timpul ovulatiei femeile pot prezenta pentru o perioada de timp mai mica de 24 de ore macule (pete) rosii pe piele
si pot avea dureri sau o senzatie de disconfort la nivel pelvin. Aceste semne ale ovulatiei sunt normale.
Sarcina incepe daca ovulul este fecundat de catre un spermatozoid si se implanteaza (nideaza) la nivelul
endometrului. Astfel, sarcina dateaza din ziua 1 a acestui ciclu. Pe de alta parte, daca ovulul nu este fecundat
sau nu se implanteaza, endometrul incepe sa se deterioreze. Dupa anii adolescentei si inainte de atingerea
varstei din preajma menopauzei, cam pe la 40 de ani, faza luteala este foarte predictibila. In mod normal durata
acestei faze este intre 13 si 15 zile, din ziua ovulatiei si pana in prima zi a sangerarilor menstruale, cand ciclul
este reluat.
Aceasta perioada de 2 saptamani se mai numeste si perioada premenstruala. Majoritatea femeilor au
simptome premenstruale pe parcursul intregii faze luteale sau pe perioade de timp mai scurte. Astfel, femeile se
pot simti tensionate, nervoase sau emotive, de asemenea, pot creste in greutate datorita retinerilor de apa si se
pot simti balonate sau pot avea dureri la nivelul sanilor sau acnee. Cu o zi sau mai multe inainte de menstruatie,
femeile pot incepe sa aiba dureri (crampe) la nivelul abdomenului, spatelui sau picioarelor.
Este normal ca femeile sa aiba mai putina energie in tot acest timp.Unele femei au de asemenea simptome
precumcefalee (durere de cap), diaree sau constipatie, greata, ameteala sau se poate intampla chiar sa
lesine. In momentul in care simptomele premenstruale afecteaza in mod considerabil viata de zi cu zi a unei
femei, se spune ca aceasta sufera de sindromul premenstrual.
Inceputul fazei foliculare coincide cu prima zi a ciclului menstrual si cuprinde schimbarile hormonale care
pregatesc organismul pentru ovulatie. Durata fazei foliculare poate varia mult intre cicluri, de la 13 la 18 zile, si
depinde de dezvoltarea foliculului la nivelul ovarului.
In timpul fazei foliculare hipofiza elibereaza hormon foliculo stimulant (FSH), care, dupa cum sugereaza si
numele, stimuleaza dezvoltarea foliculilor ovarieni. Dintre mai multi foliculi ovarieni in dezvoltare, unul devine
dominant si continua evolutia pana la maturare si eliberare de ovul. Aceasta dezvoltare este insotita si de o
crestere a estrogenului.
Fertilitatea creste odata cu evolutia foliculului catre eliberarea ovulului, perioada cea mai fertila fiind cu 5 zile
inainte de ovulatie si 2 zile dupa ovulatie. Cele 5 zile inainte de ovulatie sunt datorate duratei de supravietuire a
spermatozoizilor, iar cele 2 zile de dupa ovulatie sunt datorate perioadei in care ovulul poate fi fecundat. Cu alte
cuvinte, daca cu 5-4-3-2-sau-1 zile inainte de ovulatie are loc un act sexual cu eliberare de spermatozoizi in
vagin, acestia pot supravietui pana are loc ovulatia pentru a fecunda ovulul. La fel, daca dupa 1-sau-2 zile de la
ovulatie are loc un act sexual cu eliberare de spermatozoizi in vagin, acestia pot fecunda ovulul care tocmai a fost
eliberat de foliculul ovarian maturat.
Cum am zis mai sus, odata cu dezvoltarea foliculului dominant are loc si o crestere a nivelului estrogenului. Daca

acest nivel ajunge la un anumit prag, hipofiza intelege ca foliculul este pregatit pentru eliberarea ovulului. Acesta
este momentul cand hipofiza produce hormon luteinizant (LH), care declanseaza ovulatia. Ovulul este eliberat in
trompa uterina si poate fi fecundat (daca are loc un act sexual fara protectie contraceptiva).
Ovulatia marcheaza sfarsitul fazei foliculare si inceputul fazei luteale. Numele fazei vine de la corpul luteal,
formatiune care joaca un rol esential. Corpul luteal este foliculul dominant care tocmai a eliberat ovulul si
urmeaza sa secrete progesteron, hormonul care mentine conditiile optime in uter pentru o eventuala fecundatie si
implantare.
Daca are loc fecundatie si implantare, corpul luteal continua sa secrete progesteron pana la inceperea dezvoltarii
placentei in al 2-lea trimestru de sarcina. Daca nu are loc fecundatie si implantare, corpul luteal se dezintegreaza
dupa aproximativ 14 zile, cauzand o scadere a nivelului de progesteron, ceea ce marcheaza inceperea unui nou
ciclu menstrual.
Daca faza foliculara are o durata dependenta de evolutia foliculului si poate tine de la 13 la 18 zile, faza luteala
are o durata fixa de aproximativ 14-15 zile (perioada dupa care se opreste secretia de progesteron din cauza
dezintegrarii curpului luteal in lipsa fecundatiei si implantarii). Tocmai din cauza asta, la ciclurile regulate, dar cu
durata diferita de 28 de zile, data cea mai probabila a ovulatiei se calculeaza ca fiind cu 14 zile inainte de
incheierea ciclului menstrual.
Asta e in mare un ciclu menstrual considerat normal. Durata unui astfel de ciclu menstrual variaza de la 21 la 40
de zile, avand o medie de 28 de zile. Pentru a afla cate zile are ciclul tau menstrual trebuie sa numeri zilele de la
inceputul unei menstruatii (prima zi a ciclului menstrual) pana la ziua premergatoare urmatoarei menstruatii
(ultima zi a ciclului menstrual)
Durata menstruatiei poate fi intre 1 si 8 zile, cu o medie de 4-5 zile, perioada in care se pierd cantitati similare de
sange de la un ciclu la altul.
Chiar daca majoritatea schimbarilor se petrec fara a putea fi constientizate, exista unele care te pot ajuta sa-ti faci
un calendar: menstruatia (ai prima zi a ciclului menstrual), cresterea temperaturii bazale (ai ziua ovulatiei), la care
mai adaugi 14 zile si ai sfarsitul ciclului menstrual. Poti urmari si evolutia caracteristicilor mucusului

FSH

Informatii generale
FSH, impreuna cu LH (hormonul luteinizant), apartine familiei hormonilor gonadotropi. FSH si LH sunt secretati
pulsatil de hipofiza anterioara, ca raspuns la eliberarea intermitenta de gonadotropin releasing hormone (GnRH)
de la nivelul hipotalamusului. Nivelul sanguin al hormonilor gonadotropi este controlat de hormonii sexuali
(estrogen, progesteron, testosteron etc.) prin feedback negativ pe hipotalamus.
La barbati FSH stimuleaza spermatogeneza (un nivel scazut de hormoni gonadotropi poate cauza azoospermie).
La femei FSH, alaturi de LH, stimuleaza cresterea si maturarea foliculilor si biosinteza estrogenului la nivel
folicular. Nivelul de FSH are un maxim in perioada de mijloc a ciclului menstrual (faza ovulatorie), insa cu
o crestere mai mica decat in cazul LH.
In mod simplist, nivelul de FSH si LH este crescut in cazurile in care hormonii sexuali au o productie deficitara
(hipogonadism, sindrom Klinefelter, anorhidie, sindromul testiculului feminizant, alcoolism, castrare, menopauza).
Nivelul de FSH si LH este scazut in insuficienta hipofizara sau hipotalamica, tumori testiculare sau suprarenaliene
care influenteaza secretia de estrogeni sau androgeni.
Cresterea nivelului bazal de LH, cu un raport LH/FSH >2, la o pacienta cu anovulatie cronica este sugestiva
pentru ovarul polichistic.
Recomandari pentru determinarea FSH

La barbati: elucidarea disfunctiilor axului hipotalamo-hipofizo-gonadic (in principal pentru diagnosticul diferential
intre insuficienta testiculara primara si deficitul de stimulare testiculara), afectiuni genetice cu aberatii
cromozomiale (ex.: sindrom Klinefelter), definirea disfunctiilor testiculare, sindromul testiculului feminizant.
La femei: elucidarea disfunctiilor axului hipotalamo-hipofizo-gonadic (in principal pentru diagnosticul diferential
intre insuficienta ovariana primara si deficitul de stimulare ovariana), ovarul polichistic, tulburari menstruale
(inclusiv amenoreea), definirea fazelor ciclului menstrual in cursul evaluarii infertilitatii, evaluarea sindromului
menopauzal.
Pregatire pacient - jeun (pe nemancate). Pacientele vor mentiona: data ultimei menstruatii; trimestrul de
sarcina.
Specimen recoltat - sange venos.
Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator.
Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se lucreaza serul proaspat; daca acest
lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8C sau la -20C.
Volum proba minim 0.5 mL ser.
Cauze de respingere a probei specimen intens hemolizat.
Stabilitate proba - 7 zile la 2-8C; 6 luni la -20C; nu decongelati/recongelati.
Metoda - imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA).
Valori de referinta - sunt dependente de varsta si sex:
Valori (mUI/mL)
Varsta (ani)
Barbati

Femei

<=4

0.2-2.8

0.2-11.1

5-10

0.4-3.8

0.3-11.1

0.4-4.6

2.1-11.1

11-13
14-17

1.5-12.9
1.7-21.5

>= 18

1.5-12.4

La femei valorile sunt variabile in functie de perioada ciclului menstrual:

Faza ciclului menstrual

Valori (mUI/mL)

faza foliculara

3.5-12.5

faza ovulatorie

4.7-21.5

faza luteala

1.7-7.7

postmenopauza

25.8-134.8

Factor de conversie: mUI/mL = UI/L.

Limita de detectie - 0.1 mUI/mL.

Limite si interferente
Secretia de FSH este pulsatila (cu variatii circadiene) ca raspuns la eliberarea intermitenta de GnRH. De aceea
interpretarea valorii unei singure determinari este dificila. S-a sugerat amestecul in parti egale de seruri obtinute
dupa recoltari la 15-30 minute interval, pentru a reduce efectul secretiei pulsatile.
Alcoolismul determina cresteri ale FSH; hemocromatoza si anorexia nervoasa cauzeaza reducerea nivelului FSH.
Medicamente
Cresteri: bromocriptina, cimetidina, clomifen, digitala, eritropoietina, fenitoin, hidrocortizon, ketoconazol,
levodopa, naloxon.
Scaderi: carbamazepin, corticosteroizi, estrogeni (efectele depind de doza si durata administrarii: dozele mari
determina scaderi ale FSH, iar dozele mici pot determina cresteri ale FSH), analogi ai GnRH (gonadotropin
releasing hormone) in administrare continua, megestrol, contraceptive orale, fenotiazine, stanozolol.
Efecte variabile: danazol, finasterid, pravastatin, tamoxifen.
Interferente analitice
Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele:
-tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa
minimum 8 ore de la ultima administrare;
-titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu.

LH
Informatii generale
Impreuna cu FSH (hormonul foliculostimulant) LH apartine familiei gonadotropilor. Secretia FSH si LH este
pulsatila si este controlata de eliberarea intermitenta de gonadotropin releasing hormone (GnRH) de la nivelul
hipotalamusului. LH si FSH regleaza si stimuleaza cresterea si functionarea gonadelor (ovare si testicule). Cei doi
hormoni sunt produsi de celulele gonadotrope ale hipofizei anterioare de unde ajung in sange si de aici la
gonade. La nivelul ovarelor gonadotropii stimuleaza cresterea si maturarea foliculilor, formarea si evolutia
corpului galben, respectiv sinteza si secretia estrogenilor si a progesteronului. La barbati LH stimuleaza
activitatea celulelor testiculare Leydig, de aceea mai este numit hormonul stimulator al celulelor interstitiale.Cel
mai mare nivel de LH apare la jumatatea ciclului menstrual inducand ovulatia si formarea corpului galben (a carui
principal produs de secretie este progesteronul). In celulele Leydig din testicule LH stimuleaza productia de
testosteron si controleaza maturarea normala a spermatozoizilor.
Recomandari pentru determinarea LH
La barbati: elucidarea disfunctiilor axului hipotalamo-hipofizo-gonadal (in principal pentru diagnosticul diferential
intre insuficienta testiculara primara si deficitul de stimulare testiculara), secretie ectopica de LH de catre un
neoplasm.
La femei: elucidarea disfunctiilor axului hipotalamo-hipofizo-gonadal (in principal pentru diagnosticul diferential
intre insuficienta ovariana primara si deficitul de stimulare ovariana), boala ovariana polichistica (sindrom Stein-

Leventhal), clarificarea cauzelor de amenoree, boli congenitale cu aberatii cromozomiale (ex. sindromul Turner),
diagnosticul si tratamentul infertilitatii, secretie ectopica de LH de catre un neoplasm, sindrom menopauzal.
Pregatire pacient - jeun (pe nemancate). Pacientele vor mentiona : data ultimei menstruatii; trimestrul de
sarcina.
Specimen recoltat - sange venos.
Recipient de recolta - vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator.
Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se lucreaza serul proaspat; daca acest
lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8C sau la -20C.
Volum proba minim 0.5 mL ser.
Cauze de respingere a probei specimen intens hemolizat.
Stabilitate proba - 7 zile la 2-8C; 6 luni la -20C; nu decongelati/recongelati.
Metoda - imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA).
Valori de referinta - sunt dependente de varsta si sex:
Valori (mUI/mL)
Varsta
Barbati

Femei

0-1 luna

0.1-7.8

0.1-7.8

2-12 luni

<0.1-0.4

<0.1-0.4

1-5 ani

0-1.3

0-0.5

6-10 ani

0-1.4

0-3.1

11-13 ani

0.1-7.8

0-11.9

14 -17 ani

1.3-9.8

>=18 ani

1.7-8.6

1-95.6

La femei nivelul de LH variaza si in functie de fazele ciclului menstrual:

Faza ciclului menstrual

Valori (mUI/mL)

faza foliculara

2.4-12.6

faza ovulatorie

14.0-95.6

faza luteala

1.0-11.4

postmenopauza

7.7-58.5

Factor de conversie: mUI/mL = UI/L.

Limita de detectie - 0.1 mUI/mL.
Limite si interferente
Secretia de LH este pulsatila (cu variatii importante in diferite faze ale ciclului menstrual, dar si cu variatii
circadiene) ca raspuns la eliberarea intermitenta de GnRH. De aceea, interpretarea valorii unei singure
determinari este dificila. S-a sugerat amestecul in parti egale de seruri obtinute dupa recoltari la 15-30 minute
interval, pentru a reduce efectul secretiei pulsatile.
Medicamente
Cresteri: acid valproic, bromocriptina, clomifen, hidrocortizon, naloxon, spironolactona.

Scaderi: digoxin, analogi ai GnRH (gonadotropin releasing hormone) in administrare continua, megestrol,
(suprima varful productiei de LH), noretindrona, contraceptive orale, fenitoin, fenotiazine, pravastatin,
progesteron (suprima varful productiei de LH), stanozolol.
Efecte variabile: estrogeni (dietilstilbestrol, etinilestradiol, mestranol), cu efecte variabile in functie de doza si de
durata administrarii (dozele mari produc scaderi ale LH; dozele mici produc cresteri ale LH; efectele dureaza
numai cateva zile), ketoconazol, finasterid, tamoxifen, acid valproic.
Interferente analitice
Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele:
-tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa
minimum 8 ore de la ultima administrare;
-titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu.

Estradiol
Informatii generale

Estrogenii sunt responsabili de dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine. Impreuna cu progesteronul
controleaza cele mai importante procese reproductive feminine. Cel mai activ biologic dintre estrogeni este 17bestradiolul.
Principalele actiuni ale estradiolului sunt: proliferarea endometrului, efecte asupra vaginului si glandei mamare;
de asemenea are rol in prevenirea osteoporozei si reducerea riscului cardiovascular.
Estradiolul este produs in primul rand in ovar (folicul, corp galben), dar cantitati mici se formeaza si in testicule si
cortexul suprarenalelor. In sarcina estrogenii sunt produsi in principal de placenta. Aproximativ 98% din estradiol
este legat de globulina de legare a hormonilor sexuali (SHBG=sex hormone binding globulin). Nivelul de estradiol
creste de-a lungul fazei foliculare a ciclului menstrual in stransa dependenta cu cresterea si dezvoltarea
foliculului ovarian. In aceasta etapa estradiolul exercita un feedback negativ asupra hipofizei determinand
scaderea progresiva a FSH. Spre sfarsitul fazei foliculare se produce o crestere dramatica a concentratiei de
estradiol, moment in care feedback-ul devine pozitiv si produce o secretie marcata de FSH si in special de LH
care vor declansa ovulatia. Dupa ovulatie nivelul estradiolului prezinta initial o scadere marcata, dar apoi creste,
pe masura formarii corpului galben. La sfarsitul ciclului menstrual se constata o scadere importanta a nivelului de
estrogen, in asteptarea initierii urmatoarei faze foliculare. Nivelul de estrogen la menopauza este in general
scazut datorita diminuarii productiei ovarieni.
La barbati estradiolul este produs de testicule si suprarenale. In conditiile cresterii masei adipoase se poate
inregistra un nivel crescut de estradiol, datorita intensificarii aromatizarii periferice a androgenilor. La barbati
nivelul de estradiol mai poate creste in cazul consumului excesiv de marijuana, alcool sau a unor tratamente
medicale (fenotiazine si spironolactona).
Cresteri dramatice ale nivelului de estradiol se pot intalni atat la barbati cat si la femei in tumori cu celule
germinale sau diferite tumori gonadale.
Recomandari pentru determinarea estradiolului
La barbati : tulburari de fertilitate, afectiuni ale axului hipotalamo-hipofizo-gonadal, ginecomastie, tumori
testiculare si hiperplazia de corticosuprarenala.

La femei: tulburari de fertilitate, afectiuni ale axului hipotalamo-hipofizo-gonadal, ginecomastie, tumori ovariene si
hiperplazia de corticosuprarenala.
Nivelul de estradiol se utilizeaza de rutina pentru monitorizarea ovulatiei in cursul stimularii foliculare la pacientele
aflate in tratament pentru tehnicile de reproducere asistata.
Pregatire pacient - jeun (pe nemancate); pacientele vor mentiona : data ultimei menstruatii; trimestrul de
sarcina.
Specimen recoltat - sange venos.
Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator.
Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se lucreaza serul proaspat; daca acest
lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8C sau la -20C.
Volum proba minim 0.5 mL ser.
Cauze de respingere a probei specimen intens hemolizat.
Stabilitate proba - 2 zile la 2-8C; 6 luni la -20C; nu decongelati/recongelati.
Metoda - imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA).
Valori de referinta - sunt dependente de varsta si sex, iar la femei si de perioada ciclului menstrual, respectiv de
sarcina:
Varsta si sex

Valori de referinta
(pmol/L)

Adulti Femei faza foliculara

faza ovulatorie
faza luteala
postmenopauza
Barbati

46.0-607
315-1828
161-774
<18.4-201
28.0-156

Sarcina (primul trimestru)

789 >15781
Copii (1-10 ani) fetite
baieti

22.0-99.1
<18.4-99.1

Factori de conversie: pmol/L x 0.273 = pg/mL (ng/L); pg/mL x 3.67 = pmol/L; pg/mL = ng/L.
Limita de detectie 18.4pmol/L (5 pg/mL).
Limite si interferente
Nivelul de estradiol prezinta fluctuatii foarte mari in perioada de premenopauza, perioada in care se vor face mai
multe determinari, utilizand aceeasi metoda. Se va evita compararea rezultatelor obtinute prin mai multe metode
datorita diferentelor mari care exista intre acestea6.
Medicamente
Cresteri: clomifen, diazepam.
Scaderi: contraceptive orale (inhiba cresterea fiziologica), megestrol.
Interferente analitice
Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele:
-tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa
minimum 8 ore de la ultima administrare;
- itrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu

Progesteron

Informatii generale
Progesteronul este un hormon steroid produs de celulele corpului galben ovarian, iar in timpul sarcinii de catre
placenta. Concentratia progesteronului prezinta stranse corelatii cu dezvoltarea si regresia corpului galben. In
timp ce progesteronul este putin detectabil in faza foliculara, se observa o crestere a nivelului de progesteron in
ziua anterioara ovulatiei. Sinteza crescuta de progesteron se mentine de-a lungul fazei luteale. Determinarea
nivelului de progesteron reprezinta cel mai bun test de confirmare a producerii ovulatiei. In a doua jumatate a
ciclului pregnandiolul este eliminat prin urina, fiind principalul produs de degradare al progesteronului.
In cursul sarcinii se inregistreaza o crestere progresiva a nivelului de progesteron intre saptamanile 9 si 32,
adesea de 100 de ori fata de nivelul anterior sarcinii. Concentratia de progesteron este mai mare in caz de
sarcina multipla, comparativ cu sarcina unica.
Uterul reprezinta cel mai important organ-tinta al progesteronului. Progesteronul realizeaza transformarea
mucoasei uterine intr-un tesut bogat in glande (faza secretorie), care va favoriza implantarea intrauterina a
ovulului fecundat. In timpul sarcinii progesteronul inhiba contractiile miometrului, dar scade si sensibilitatea la
stimulii fiziologici ai contractiei. In glandele mamare progesteronul (impreuna cu estradiolul) stimuleaza
proliferarea si aranjarea secretorie a alveolelor.

Recomandari pentru determinarea progesteronului

La femei: detectarea ovulatiei si urmarirea fazei luteale, stabilirea formarii si functionarii corpului galben,
stabilirea statusului functional al corpului galben la pacientele cu infertilitate, functionarea placentei pe parcursul
sarcinii, testarea functiei ovariene, tumori ovariene, chisturi ovariene, iminenta de avort, moarte fetala, toxemie de
sarcina. Nivelurile serice de progesteron impreuna cu beta-HCG permit diferentierea sarcinii uterine normale de
sarcina ectopica sau sarcina uterina anormala.
Pregatire pacient - jeun (pe nemancate). Pacientele vor mentiona : data ultimei menstruatii; trimestrul de
sarcina.
Specimen recoltat - sange venos.
Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator.
Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se lucreaza serul proaspat; daca acest
lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8C sau la -20C.
Volum proba minim 0.5 mL ser.
Cauze de respingere a probei - specimen intens hemolizat.
Stabilitate proba - 5 zile la 2-8C; 6 luni la -20C; nu decongelati/recongelati.
Metoda - imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA).
Valori de referinta - Sunt dependente de varsta si sex, iar la femei si de perioada ciclului menstrual:
Sex
Femei faza foliculara
faza ovulatorie
faza luteala
postmenopauza

Valori de referinta (nmol/L)

0.6-4.7
2.4-9.4
5.3-86
0.3-2.5

Barbati
0.7-4.3

 Prepubertar: 0.3-1.8 nmol/L;

Trimestrul I de sarcina: 32.6-140 nmol/L;
Trimestrul II de sarcina: 62-262 nmol/L;
Trimestrul III de sarcina: 206.7-728 nmol/L.
Factori de conversie: nmol/L x 0.314 = ng/mL; ng/mL x 3.18 = nmol/L.
Limita de detectie - 0.095 nmol/L (0.030ng/mL).
Valori critice <16 nmol/L: sarcina neviabila; 16-32 nmol/L: sarcina patologica.
Limite si interferente
Medicamente
Cresteri: corticosteron, clomifen (cresteri peste normal in faza luteala), 11-deoxicortisol, 11-deoxicorticosteron,
dihidroprogesteron, dibenzodiazepina, fenotiazina, hidroxiprogesteron, ketoconazol, pregnandiona (reactie
incrucisata), tamoxifen, TRH.
Scaderi: acid valproic, ampicilina, carbamazepin, contraceptive orale, danazol, dopamina, ergotamina,
etinilestradiol, fenilbutazona in doze terapeutice, fenitoin, levodopa, medroxiprogesteron, pentobarbital,
pravastatin, PGF-2alfa (dinoprost, trometamina).
Interferente analitice
Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele:
-tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa
minimum 8 ore de la ultima administrare;
-titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu.

Bibliografie:

Manual Embriologie Medicala Langman, Editura Callisto

www.sfatulmedicului.ro
www.sunmedical.ro

Referat realizat de :
Drignei Andreea Costinela, Medicina Generala, Seria 8, grupa 87