Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La varsta prescolara, jocul, care inainte de orice este un modus vivendi, este in
acelasi timp si cea mai
importanta metoda activa de instruire, educare si formare, este modalitatea prin
care copilul se raporteaza la lume si in acelasi timp asimileaza lumea, realul la
propriul sau eu,asa cum se arata inliteratura de specialitate. Prin joc, copilul se
familiarizeaza cu diferite aspect ale realitatii naturale si sociale si isi satisface
diverse trebuinte, jocul fiind o activitate generatoare de trairi pozitive, de satisfactii
imediate.
Educatia cognitiv-emotionala a copiilor prescolari cu ajutorul jocului de rol si a
dramatizarii , metode care au valente formative si educative puternice si care si
careimplica imbinarea lor cu alte metode adecvate acestei varste,si anume
povestirea, teatrul de masa, teatrul de marionette etc., menite sa antreneze
intreaga personalitate a copilului in invatarea prin joc. Pregatirea copilului pentru
scoala tinde sa devina un dusman al educatiei prin joc al copilului. Mentinerea
spiritului ludic in activitatea cu prescolarii reprezinta o responsabilitate deontologica
a educatoarei, ea fiind specialistul investit de societate sa realizeze o educatie
adecvata copiilor prescolari. Tot mai mult isi face prezenta educatia de tip scolar in
gradinita, datorita volumului bogat de informatii cu care copilul vine in gradinita,
uneori, chiar daca nu toate informatiile sunt corecte si educative, de aceea,
educatoarea este cea care asigura respectarea particularitatilor de varsta ale
copiilor, atat in educatia in gradinita, cat si educatia copilului in familie si apoi in
scoala primara, prin diferitele intalniri ale acesteia cu parintii si invatatorii.
Asa cum J. J. Rousseau, la care se adauga si reprezentanti ai pedologiei si
pedagogiei antripocentriste,
printre care amintim pe E. Key, M. Montessori, J. Dewey si altii: educatorii trebuie sa
fie umani si cu grija fata de pastrarea prospetimii si inocentei copilariei Oameni fiti
umani, iata prima voastra datorie! ... Iubiti copilaria, ocrotiti-i jocurile, placerile,
dragastoasele ei porniri! ... De ce vreti sa lipsiti pe acesti mici nevinovati de
placerea unui timp atat de scurt, care fuge si de un bun atat de pretios, pe care nu
stiu sa-l foloseasca rau?(J. J. Rousseau, Scrieri alese despre educatie). Studiul de
fata isi propune sa experimenteze metode si strategii educativ-formative si
interactive inovatoare in desfasurarea activitatilor de educarea limbajului la
prescolari, demersuri educationale menite sa contribuie la dezvoltarea armonioasa
si echilibrata a copiilor prescolari, astfel incat voiciunea, veselia, curiozitatea lor sa
ramana nealterate.
1. Obiectivele si ipoteza cercetarii
Investigatia stiintifica s-a restrans asupra utilizarii jocului de rol si a dramatizarii in
cadrul activitatilor de
educarea limbajului. Prin urmare, obiectivele cercetarii vor face trimiteri in mod
special la aceasta categorie de activitate din curriculum-ul prescolar, fara a se
exclude oportunitatile utilizarii lor in cadrul altor categorii de activitati si domenii
experientiale, cum ar fi educatie pentru societate, activitati de dezvoltare
personala, activitati liber alese etc.
Principalele obiective ale acestei investigatii sunt:
11
1
O1. stabilirea obiectivelor specifice educari limbajului care pot fi atinse cu ajutorul
jocului de rol si
a dramatizarii, in special dezvoltarea si nuantarea vocabularului si dezvoltarea
expresivitatii comunicari in relatiile interpersonale;
O2. proiectarea si desfasurarea activitatilor de educarea limbajului pe baza
dramatizarii si a jocului de
rol in mod preponderent, in vederea realizarii obiectivelor selectate;
provin din familii organizate cu relatii armonioase, 3 copiii provin din familii
dezorganizate, fiind incredintati bunicilor si matusilor, parintii fiind plecati din tara,
iar 5 copii din familii organizate, dar cu relatii tensionate. Din numarul total de 12
copii care sunt crescuti in familii organizate, 2 au frati mai mari. Din numarul de
copii din grupa de control toti au avut o frecventa regulamentara. Baieti fete 3r d
Qtr 4th Qtr
Figura nr. 5. Distribuirea pe sexe a copiilor din gruta A(grupul martor Grupa B (grupa
experimentala) este formata este formata din 20 de copii, 11 baieti si 9 fete de la
Gradinita cu Program Prelungit Nr. 10 Buzau (Figura nr.6), din care 14provin(o fetita
fiind infiata de la sora mamei) din familii organizate cu relatii armonioase, 4 copii
provin din familii dezorganizate, acestia fiind incredintati mamelor care nu s-au mai
recasatorit si 2 copii din familii organizate,dar curelatii tensionate. Din cei 13 copii
care sunt crescuti in familii organizate 3 au frati mai mari. Din numarul total de 20
de copii toti au avut o frecventa normala. Din prezentarea de mai sus reiese faptul
ca exista diferente intre mediile socio-culturale din care provin copiii celor doua
grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii, comunicarii si limbajului acestora.
Baieti fete
Figura nr. 6. Distribuirea pe sexe a copiilor din grupa B (grupa experimentala) Un
numar de 4 copii din grupa A sunt in primul an de frecventare a gradinitei si ceilalti
16 nu frecventeaza zi de zi gradinita. Cei din grupa B sunt in al doilea an de
frecventare a gradinitei. Analiza efectuata a permis evidentierea faptului
ca influentele mediului educativ oferit de activitatile instructiv-educative din
gradinita, care respecta particularitatile de varsta si individuale, sunt favorabile
dezvoltarii psihice a copilului.
Bibliografie
:
www.wikipedia.com
www.scritub.com
www.ro.scribd.com