6.

AVANTAJELE PROCESARII PRIN INDUCTIE ELECTROMAGNETICA

Caldura este dezvoltata direct in interiorul materialului de prelucrat.
Randament local al instalatiei bun 60 85 la suta
Posibilitatea automatizarii procesului tehnologic.
Menenanta usoara
Durata de viata a echipamentelor aferente este mare
Spatiul ocupat de echipamente este mic
Lipsa contactului intre inductor si obiectul de incalzit.
Poluare redusa.
Reducerea pierderilor de material prin oxigenare.
Posibilitatea controlului vitezei si temperaturii de incalzire.
7. PRINCIPIUL PROCESARII PRIN INDUCTIE ELECTROMAGNETICA. RELATIA ADANCIMII DE PA
TRUNDERE, FORMULA, SEMNIFICATIA MARIMILOR.
8.TRATAMENTE TERMICE. DIAGRAMA TEMPERATURA TIMP. TRATAMENTE TERMICE DE RECOACERE
. TRATAMENTE TERMICE DE CALIRE.
Tratamentele termice reprezinta ansamblul de operatii de incalzire, racire si me
ntinere la o temperatura unei piese cu o anumita viteza de incalizire/racire. Ba
za teoretica a acestui principiu o constituie transformarile structurale aduse d
e variatiai de temperatura.
Recoacerea reprezinta tratamentul termic ce consta in incalzirea la o anumita te
mperatura dictata de transformarile in stare solida , mentinerea prelungita la a
ceasta temperatura urmata de incalzirea suficient de lenta pentru realizarea uno
r echilibre structurale si fizico-chimice.
Recoacerea are rol de corectare a defectelor de prelucrare prin sudare, forjare,
laminare, etc., pentru a corecta tensiuni interne si pentru a pregati materialu
l pentru prelucrari ulterioare. poate fi de revenire, de detensionare, de omogen
izare.
Calirea reprezinta tratamentul termic ce se aplica otelurilor pentru a le mari d
urirtatea in special in stratul superficial al produsului.
Acestea cosnta in incalzirea la o anumita temperatura dictata de diagrama de ech
ilibru fier-carbon, mentinerea acestei temperaturi pana la omogenziare dupa care
racirea rapida in ulei sau apa.
9.AVANTAJELE PRELUCRARII CU FASCICOL LASER.
Energia este concentrata puternic, avand un grad ridicat de focalizare, intensit
ate si rezolutie.
Viteza mare de procesare.
Procesul poate fi aplicat oricarui tip de material
Randament local bun al energieiinjectate.
Nu necesita o atmosfera de lucru controlata sau conditii speciale de protectie.
Permite reproducerea cu mare precizie a parametrilor functioinali.
10. FORMAREA FASCSICOLULUI LASER
Efectul laser consta in amplificarea luminii prin emisii stimulate de radiatie.
Acest fenomen se bazeaza pe tranzitiile atomilor de pe o stare energetica pe alt
a.
Orice dispozitiv laser este construit dintr-un mediu activ, o cavitate rezonanta
si o sursa de pompare a energiei catre mediul activ(flash), oglinzi de reflexie
.

11. AVANTAJELE PRELUCRARII CU FASCICOL DE ELECTRONI

Energia este concentrata puternic avand un grad ridicat de focalizare si rezolut
ie.
Viteza mare de procesare
Procesul poate fi aplicat oricarui tip de material
Nu necesita atmosfera controlata sau conditii de securitate speciale.
Randament local ridicat al utilizarii energiei injectate.
Reproducerea fidela a parametrilor functionali.
12. SCHEMA DE PRINCIPIU A UNEI INSTALATII DE PRELUCRARE CU FASCICOL DE ELECTRONI
. APLICATII ALE PRELUCRARII CU FASCICOL DE ELECTRONI.
aplicatii - tratamente termice, alieri si sudari superficiale. perforari, gaurir
i, taieri.
13.?
14. SCHEMA DE PRINCIPIU A UNUI GENERATOR CU PLASMA.
15.AVANTAJELE PROCESARII IN CAMPURI ELMG DE FRECVENTE INALTE SI ULTRAINALTE.
Puterea este injectata direct in interiorul materialului.
Incalzirea piesei se face mai uniform decat la alte procedee datorita faptului c
a undele elmg patrund in tot volumul corpului.
Spatiul ocupat de echipamentele aferente este redus.
Poluarea este redusa din moment ce nu sunt emise gaze nocive.
Incalzirea nu necesita contact direct intre sursa si materialul de procesat.
posibilitatea de automatizare a proceselor tehnologice.
precizie si viteza mare de procesare
posibilitatea selectarii materialelor dielectrice in functie de valoarea factor
ului de pierderi.
16.CARE SUNT CELE MAI UTLIZATE GENERATOARE DE MICROUNDE. PRINCIPIUL DE FUNCTIONA
RE.
Exista doua tipuri de generatoare de microunde cu suficienta putere la un pret a
ccesibil
Magnetronul si Klystronul
Magnetronul este un generator de microunde folosit anterior in sisteme de radar
aeriene si ulterior in aplicatii de incalzire.
Acesta este un dispozitiv in vid, contine un catod cilindric inconjurat ed un an
od cilindric crestat la interior. Electronii emisi de incalzirea catodului sunt
accelerati in spatiul intre electrozi , unde se aplica doua campuri - electric r
adial si magnetic longitudinal.
Klystronul este un generator de microunde care spre deosebire de magnetron are o
structura liniara.
17.?
18.?
19.?
20.?
21.?
22.?
23.?
24.?
25.?
26.?

27.?
28.?
29. TABLA SILICIOASA LAMINATA LA CALD. TABLA SILICIOASA LAMINATA LA RECE. PROPRI
ETATI.
Tabla silicoasa laminata la cald are un continut de 2-4 % si prezinta pierderi s
pecifice mai mari decat cea la rece.
Tabla silicioasa la rece ( cu cristale orientate/neorientate) prezinta pierderi
specifice mai mici si are o solenatie de magnetizare redusa.
Tabla (tola) cu cristale orietnate are proprietati magnetice ssuperioare si este
preponderent folosita la transformatoare mari, cu pierderi specifice reduse. Ta
bla cu cristale neorientate este folosita in constructia de masini electrice.
30. TABLA AMORFA. PROPRIETATI. UTILIZARI
Tabla amorfa reprezinta un aliaj fier bor siliciu cu grosime 0.025 0.050 mm si p
rezinta proprietati magnetice foarte bune.
- utilizata preponderent in industria electronica si electrotehnica la transform
atoare de distributie si impuls.
-pierderile specifice de fier sunt de 3-5 ori mai mici decat la tabla silicioasa
-puterea de magnetizare este de 4-5 ori mai redusa
- principalul dezavantaj il reprezinta inductia de saturatie mica.
-pretul de cost este mai ridicat.
-permeabilitatea magnetica maxima ridicata de 50.000 fata de 20.000 la tabla sil
icoasa.
31. FERITELE. PROPRIETATI. UTLIZIARI.
Feritele sunt miezuri magnetice obtinute din arderea (sintetizarea ) din pulberi
de oxizi metalici de fier cu oxizi de mangan, nichel, zinc, magneziu, etc.
Acestea sunt utilizate in circuitele magnetice de frecventa inalta.
Feritele au o rezistivitate mare (ajung si la 10^ 8 ohm cm) si au pierderi prin
curenti turbionari accepatible. Acestea insa au proprietati magnetice reduse cop
arativ cu alte metale magnetice. Feritele se livreaza sub forma de mezuri tubula
re, cilindrice sau de tip U,E,C,tor,oala.
32.CE ROL ARE ADAOSUL DE SILICIU IN TABLA ELETROTEHNICA. DESCRIETI INFLUENTA PRO
CENTULUI DE SILICIU
Adaosul de siliciu in tabla electrotehnica reduce pierderile specifice in fier,
si mareste concomitent campul magnetic H, necesitand un camp de magnetizare mai
mare.
Siliciul influenteaza plasticitatea unui produs, astfel incat un procent de cont
inut de peste 4 la suta influenteaza plasticitatea, facand bucata de tabla mai
casanta.
33.COEFICIENTUL DE UMPLERE. DEFINITIE. MARIMILE DE INFLUENTA.
coeficientul de umplere kfe. La miezurile magnetice masive, sectiunea neta a fie
rului sfe este egala cu aria geometrica s, calculata dupa dimensiunile miezului.
la miezurile magnetice din tole, sectiunea bruta a fierului este mai mica decat
aria geometrica s.
kfe=sfe/s.
kfe<1 intotdeauna.
factori influentatori:
calitatea tablei si a stantarii

grosimea tolelor si a izolatiei

forta de presare la impachetarea miezului magnetic.
valori pentru diferite tipuri de izolatie:
kfe - 0.92 - 0.93 pentru tole izolate cu lac
0.93 - 0.94 pentru tole izolate cu oxizi.
0.94 - 0.96 pentru tole neizolate.
34.COEFICIENTUL DE MAJORARE AL PIERDERILOR IN FIER. MARIMILE DE INFLUENTA.
La miezurile magnetice realizate din tole, pierderile in fier reale au un contin
ut corespunzator valorii coeficientului de majorare kp. factorii de care depinde
kp sunt:
Volumul si calitatea prelucrarilor facute asupra tolelor.
calitatea izolatiei intre tole
calitatea impachetarii si a prelucrarii miezului impachetat.
complexitatea circuitului magnetic.
are urmatoarele valori
pentru masini electrice
in dintii miezului magnetic 1.6 - 1.8
in jugul miezului magnetic 1.25 -1.4
pentru aparate elecetrice si transformatoare
tabla laminata la cald 1.07 - 1.15
tabla laminata la cald cu cristale orientate 1.05.
35. CE ROL ARE IZOLAREA TOELLOR IN CONSTRUCTIA MIEZURILOR MAGNETICE. ENUMERATI C
ONDITIILE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA IZOLATIA TOLELOR.
izolarea tolelor in constructia miezurilor magnetice are rolul de a reduce pierd
erile prin curenti turbionari dupa impachetare indiferent de tipul de tabla lami
nata.
conditii pentru izolatie
sa
sa
sa
sa

fie compacta si uniforma

fie subtire
aibe rezistena mecanica si elasticitate buna
aibe proprietati termice corespunzatoare.

36. ?
37. CARE SUNT CONDITIILE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA MATERIALELE PENTRU
CONDUCTOARE ELECTRICE.
Cost redus
Grad ridicat de tehnologitate
Resitivitate cat mai mica
Rezistivitatea sa nu fie influentata de variatia temperaturii
Rezistenta mecanica buna
Rezistenta la actiunea agentilor chimici.
38. CLASIFICATI CONDUCTOARELE DE BOBINAJ DUPA NATURA IZOLATIEI. DUPA FORMA SECTI
UNII. DUPA GROSIMEA IZOLATIEI
DUPA NATURA IZOLATIEI
CONDUCTOARE DE BOBINAJ CU IZOLATIE DIN CUPRU

CONDUCTOARE DE BOBINAJ CU IZOLATIE DIN ALUMINIU

DUPA FORMA SECTIUNII
CONDUCTOARE DE BOBINAJ ROTUNDE
CONDUCTOARE DE BOBINAJ DREPTUNGHIULARE
DUPA GROSIMEA IZOLATIEI
GRAD 1 - IZOLATIE SIMPLA
GRAD 2- IZOLATIE DUBLA
GRAD 3 - IZOLATIE TRIPLA.
39. DESENATI SENSUL DE BOBINARE DREAPTA/STANGA.
40. DESENATI TIPURILE DE INFASURARI ALE TRANSFORMATOARELOR CILINDRICE, SPIRALATE
, IN GALETI.
41. CE SE INTELEGE PRIN TRANSPUNEREA CONDUCTOARELOR INTR-O INFASURARE. DESEN EXP
LICATIV.
42. CE SEMNIFICA TERMENII IN RELATIA z=2mpq
z= numarul de crestaturi ale miezului magnetic?
m numarul de faze
q faza
p numarul de perechi de poli ai masinii.
43.?
44. CONTROLUL SI INCERCARILE BOBINELOR. CARE SUNT PRINCIPALELE INCERCARI LA CARE
SUNT SUPUSE INFASURARILE?
Identificarea si inlocuirea bobinelor defecte se face cu ajutorul unor serii de
verificari si incercari. Acestea au si rolul de a evita trecerea la alte operati
i tehnologice a bobinelor sau ale subansamblelor de bobinaj defecte, doar ca ace
stea sa fie ulterior respinse si sa mareasca costul de productie.
Stadiile de productie la care se fac verificari:
dupa executarea bobinei
dupa executarea infasurarii
dupa montarea masinii
Tipuri de verificari:
masurarea rezistentei bobinajelor
masurarea rezistentei de izolatiei
controlul numarului de spire.
incercarea la o tensiune marita
verificarea infasurarii la scurtcircuitarea intre spire.
45. CARE SUNT AVANTAJELE IMPREGNARII INFASURARILOR
mareste
mareste
mareste
mareste

permeabilitatea si stabilitatea termica

stabilitatea la umezeala si alti factori atmosferi daunatori
rezistenta mecanica a bobinei
rigiditatea dielectrica si rezistenta mecanica a izolatiei.

46. CARE SUNT PROPRIETATILE LACURILOR PENTRU IMPREGNAREA INFASURARILOR?

vascozitate scazuta ce permite patrunderea intre straturile de izolatie.
rigiditate dielectrica buna a peliculei de lac.
rezistenta la umiditate si la alti factori atmosferici daunatori

proprietati termice corespunzatoare.