Pozitia pacientului :

Activa : atunci cand pacientul se poate misca fara ajutor si si

poate face toaleta singur
Pasiva, cand pacientul sta la pat in stare grava, lipsit de forta fizica
si are nevoie de ajutor la schimbarea pozitiei.
Fortata- o pozitie neobisnuita, impusa de prezenta unei boli sau de
necesitatea unui tratament.
A. Ortostatismul repr. mentinerea corpului n pozitie verticala
B. Clinostatismul repr pozitia culcata a corpului.
C. Decubitul este pozitia orizontala a corpului : dorsal, ventral, lateral.
POZITII IMPUSE DE BOALA :
Decubit contralateral- n pleurita ptr calmarea junghiului toracic,
sau in ulcerul penetrant cand pacientulse ghemuieste apasand cu
pumnul in epigastru.
Ortopnee o pozitie antidispneica, cand bolnavul sta asezat pe un
scaun, sau la marginea patului, cu mainile fixate pe marginea
acestuia : n astmul bronsic, insuficienta acuta, stenoza mitrala.
Genupectorala sau de rugaciune mahomedana ce consta n
plecarea corpului ,ainte, membrele inferioare flectate si membrele
superioare trecute pe dupa genunchi. Este adoptata in pericardita
acuta, favorizand scaderea presiunii
Ghemuit (scatting) sau pe vine- n malformatii congenitale,
uneori amelioreaza dispneea
Decubit homolateral (mereu pe aceeasi parte), ptr ca favorizeaza
miscarile ample respiratorii cu hemitoracele neafectat.
Atitudine antitusiva cand pacientul cauta o pozitie care sa
impiedica scurgerile secretiile bronsice spre zonele laterale ce
provoaca tusea.
Pozitia de Arc (adica sprijinit n ceafa si calcie) o ntalnim in
atitudini fortate prin contractura musculara n tetanos din cauza
contractarii generale a muschilor extensori
Trismusul repr nclestarea gurii prin contractarea muschilor.
Semnul lui Trousseau se realizeaza n tetanos ,cand apare
mna de mamos caracterizata prin contractura muschilor
maini (adica mna ramane ndoita de la ncheietura, pe verticala
cu varful degetelor n jos).
cocos de pusca prin hiperextensia capului, tripla flexie a
capului, a membrelor si decubit lateral. O ntalnim n TBC.
atitudinea de baioneta o ntalnim n herniile de disc lombare,
prin scolioza pe segmentele nvecinate (coloana n forma de S).
1

decubit dorsal pe o perna subtire, este indicata n anemii

posthemoragice, n afectiuni cerebrale.

POZITII IMPUSE DE TRATAMENT SAU MANEVRE

EXPLORATOARE :
pozitia genupectorala n explorarile anorectale ptr diferite
afectiuni ale acestei zone : pacientul e asaza pe genunchi, care
sunt usor departati, pieptul atinge planul orizontal, capul ntr-o
parte, cu toracele lipit de pat si minile pe lnga corp.
Decubit lateral stang cu membrul stang intins si cel drept flectat
n timpul clismei
Decubit dorsal n punctia lombara, in rahianestezie, n afectiuni
ale coloanei- bolnavul este culcat pe spate, cu fata n sus, cum
inile pe langa corp, fara perna.
Decubit lateral drept sau stang- bolnavul sta culcat pe o parte, cu
piciorul dinspre pat ntins si cu cel de deasupra flectat, cu o perna
sub cap si cu bratul pe langa cap. Intalnim aceasta pozitie in
meningita si pleurezii. La bolnavii inconstienti se aseaza un sul la
spate si o perna sub genunchiul flectat.
Decubit ventral bolnavul este culcat pe abdomen cu perna sauf
ara, cu capul ntors intr-o parte- este indicata la pacientii
inconstienti, la cei cu escare in regiunea sacrala, la bolnavii operati
de rinichi, paralizati, iar sub glezne se aseaza un sul si o perna sub
abdomen,
Pozitia sezanda, n pat sau fotoliu- trunchiul face cu membrele
inferioare un unghi de 90 ( se realizeaza prin asezarea a 4 perne
la spate, gambele sunt n semiflexie pe coapse cu un sul sub
genunchi ; la picioare are un sprijiitor special iar mainile se sprijina
pe cate o perna. Aceasta pozitie este indicata in criza de astm
bronsic sau n insuficienta respiratorie.
Pozitia semisezanda- se realizeaza cu somiera articulata la unghi
de 35-40, sau prin sprijinirea cu doua perne. Indicata n tulburari
respiratorii, n afectiuni cardiace , insa este contra-indicata la
bolnavii comatosi si cu tulburari de deglutitie.
Pozitia decliva sau Tredelenburg, se realizeaza prin coborarea
patului la extremitatea proximala u 60, astfel incat bolnavul sa fie
cu capul mai jos de corp. Indicata in anemii grave, in drenaj

postural, in hemoragii ale membrelor inferioare, ale organelor

genitale, dupa interventie ginecologica.
Pozitia procliva este inverul declivei.
FACIESUL
repr. conformatia fetei si a capului si poate avea osemnificatie de mare
valoare in precizarea diagnosticului.
fizionomia suferinda apare la cei cu simptome importante sau care
prezinta boli psihice cu stare depresiva.
1) Faciesul hipocratic : o fata trasa, cenusie, cu ochi infundati n
orbite, cu santuri nazolabiale adancite, cearcane si nas ascutit.
Apare n afectiuni grave, cu atingere peritoneala prin perforatie.
2) Faciesul basedowian : caracteristic bolii Basedow : anxietate cu
aspect de spaima nghetata.
3) Faciesul mixedematos- apare ca o luna plina, cu forma rotunda,
infiltrata, palida, inexpresiv, voce aspra, groasa, par rar, aspru,
uscat, decolorat, friabil, specifica hipotiroidismului/ facies buhait.
4) Faciesul acromegalic- prin dezvoltarea accentuata a arcadelor
orbitale, a nasului, urechilor, buzelor si mentonului. Apare in
hipersecretia de hormon somatotrop hipofizar.
5) Faciesul mitral apare la pacineii cu afectarea valvlor mitrale si
este tipic cu cianoza obrajilor, nasului, urechilor, buzelor pe un fond
palid al restului tegumentelor.
6) Faciesul anemic- palid pai, cu mucoasele palide si apare in
anemiile severe, mai ales de tip feripriv.
7) Faciesul congestiv- este opus celui anemic, aparnd culoarea
rosie vinetie, mai ales la nivelul obrajilor, lobului urechii, nasului,
mentonului. Apare la cei cu poliglobulii (cresterea in nr mare a
globulelor rosii , a HTA si marirea splinei) secundare sau primare,
la cei cu HTA sau cu febra mare.
8) Faciesul hectiec- pometii sunt rosii pe un fond palid al fetei. Apare
in formele grave de TBC.
9) Faceisul cronic sau hepatic prezinta o culoare galbena teroasa
(icterica sau subicterica), cu venectazii pe pometi si pe nas, buze
subtiate rosii, carminate. Apare la cei cu hepatita cronica activa si
la cei cu ciroza.
10)
Faciesul adenoidian este specific copiilor cu polipi nazali sau
vegetatii adenoide (care apartine tesutului glandular) si apare ca un
facies cu ngustarea nasului, proeminenta buzei si arcadei superioare,
concomitent cu o voce tipica, nazonata si tulburari ale auzului.

11)

Faciesul rigid repr fata fara mimica- apare n boala Parkinson.

12)
Faciesul cushingoid este tipic ptr cei cu hipersecretie de hormoni
glucocorticoizi suprarenali ; faciesul este rotund cu piele rosie
violacee, gura mica, acnee, gt gros asa numit de bizon , iar la
femei are hirsutismul (mustata si barba).
13)
Faciesul lupoid este caracterispic ptr pacientii cu LES (lupus
eritematos sistemic) si apare ca o eruptie cutanata sub forma de
fluture la nivelul nasului si obrajilor.
14) Faciesul din sclerodermie apare rigid, fara riduri si cute faciale,
inexpresiv cu nas si buze subtiri.
15)
Faciesul vultuos (congestionat si buhait) specific in pneumonii cu
febra mare, gripe etc.
16)
Faciesul asimetric apare in paralizia de nerv facial, cand o parte
a fetei este paraizata si determina asimetria fetei.
17) Faciesul ca o para, apare la cei cu parotidita epidemica
(inflamarea glandei parotide = oreion), sau adenopatii mari
submandibulare( cresterea in volum a ganglionilor limfatici).

MODIFICARI ALE TEGUMENTELOR :

Culoarea normala a tegumentelor este data de :
Continutul de pigment melanic
De nr si volumul capilarelor care iriga pielea
De grosimea (transparenta pielii)
De continutul de hemoglobina al sngelui.
Modificarile de culoare a tegumentelor sunt :
Paloarea
Roseata
cianoza
icterul

A. PALOAREA repr coloratia deschisa a tegumentelor si mucoaselor

vizibile, ce consta n disparitia nuantei rozate obisnuite.
Cauzele sunt :
Ingrosarea tegumentelor (n mixedem = insuficeinta tiroidiana
ce duce la scaderea functiilor organismului)
Edemul (in insuficienta enala)
Scaderea hemoglobinei Hb n capilarele dermice
apare in stari nervoase, in abuz de substante toxice, rau de
mare, masina ; in crizele de angina pectorala, indigestie,
lipotimie , frig, hemoragii, boli de sange, stari de denutritie,
infectii acute, diverse boli.
B. ROSEATA sau eritemul, este o exagerare a nuantei rozate
obisnuite a tegumentelor .
Cauzele pot fi :
Vasodilatatie accentuata a vaselor cutanate
Cresterea cantitatii de oxihemoglobina n circulatie
Transparenta accentuata a tegumentelor.
apare n expunerea la temperaturi nalte, stari febrile, efort fiic,
starie motive, menopauza, intoxicatie cu monoxid de carbon,
pneumonie etc.
C. CIANOZA este culoarea albastra- vinetie a tegumentelor si
mucoaselor care se evidentiaza n zonele cu circulatie intensa. Ea
apare la vitropresiune .
Cauza este repr de cresterea canitatii de hemoglobina redus.
D. ICTERUL este coloratia galbena a pielii si mucoaselor determinata
de impregnarea cu bilirubina, cand concentratia acesteia creste peste
valoarea normala de 1mg la 100ml snge.
LEZIUNI ELEMENTARE CU CONTINUT SOLID
1. PAPULA este o proeminenta rotunda cu diametrul de 0,5 cm.
Apare n alergii alimentare, medicamentoase, ntepaturi de nsecte .
2. Nodulul este o formatiune dermica sau hipodermica solida, ce
cuprinde toate straturile pieli si poate avea dimensiuni variabile,
palpabile. Pare ^n ertemul nodos, sifilis, lepra etc.

3. Goma este o leziune hipodermica nodulara de consistenta ferma.

Apare n sifilisul tertiar si n tuberculoza.
4. Keratoza este ngrosarea localizata a stratului carnos al epidermei.
5. Tumora este o masa de tesut neoformat, care se dezvolta n
organism prin nmultirea exagerata a unor celule. Poate fi benigna
(adenom) sau maligna (epiteliom, sarcomelanom = reapare).
LEZIUNI ELEMENTARE CU CONTINUL LICHID
1) Vezicula este o leziune de mici dimensiuni, proeminenta cu
diametrul mai mic de un cm si continut lichidian clar. Apare in herpes,
varicela, eczema, herpes zoster.
2) Bula sau flictena, este o vezicula mai mare rotunda, fragila cu
continut serocitrin( lichid alb- galbui) sau hemoragic. Apare n acnee,
variola, dermatite.
3) Pustula o leziune cu continut purulent, de dimensiuni variabile.
Apare n piodermite, psoriazis pustulos, septicemie.

LEZIUNI ELEMENTARE PRIN SOLUTII DE CONTINUITATE

a) Escoriatia este o pierdere de substanta liniara sau profunda,
accidentatala (julitura). Apare in scabie, eczema etc.
b) Ulceratia este o pierdere de substanta . poate fi superficiala sau
profunda . apare in ulcer varicos, sancrul sifilitic, leziuni de grataj
etc.
c) Eroziunea o pierdere de substanta ce ajunge pana la epiderm.
d) Deseuri cutanate leziuni ce se elimina de pe suprafata pielii,
fiind rezultatul secretiilor fiziologice sau patologice.
e) Scuama un deseu cutanat din exfolierea celuleor carnoase ale
pielii de culoare alba sau cenusie, care se detaseaza de pe
suprafata pielii n lamele fine (ptiriazis), lame (psoriazis), lambouri
(scarlatina).
6

f) Escara sau sfacel, este un deseu cutanat , din necroza

circumscisa a pielii. Are culoare neagra cenusie o cangrena mai
profunda, situata la nivelul zonelor mai expuse la presiune externa
(fese, regiunea sacrala, calcaie).
E. EDEMUL repr o acumulare de lichid n tesutul celular subcutanat,
cu infiltratia hidrica a pielii.
Se clasifica dupa :
1. Dupa extindere :
Edem generalizat
Edem localizat
2. Dupa etiologie :
a) Edem cardiac
b) Edem renal
c) Edem carential
d) Edem hepatic
e) Edem de sarcina
f) Edem catamenial
g) Edem iatrogen
h) Edem inflamator
i) Edem alergic
j) Edem venos
k) Limfedem
Edemul se apreciaza dupa urmatorii parametrii :
Tegumentele sunt initial ntinse si lucioase, apoi dupa retragerea
edemului, tegumentele prezinta pliuri longitudinale sau vergeturi,
aspre, descuamare
Temperatua este crescuta n edemul inflamator si in cel alergic.
Este normala in edemul renal si scazuta in cel cardiac .
Consistenta este moale pufoasa in edemul renal si in cel carential
si dura n edemul inflamator si cel venos.
Godeul este o mica depresiune care apare la o presiune exterioara
efectuata pe un plan dur (pretiabial, maleolar).
Localizarea poate fi retromaleolara, pretibiala, sacrata, la nivelul
fetei sau generalizata.
F. PRURITUL consta n mancarimea intensa la nivelul pielii sau
mucoaselor, provocata de tulburari functionale ale nervilor cutanati.
Provoaca o dorinta intensa de scarpinare. Uneori scarpinarea
permanenta poate provoca leziuni de piele.
7