www.dacoromanica.

ro

Cariect ae ,Tur
jff lur

filexandru jlfacedonski

--,-,....0'M

BUCURESTI

Stabilimentul graphyc Albert Baer

Strwla Numa-Pompiliu, 7- -9.

1902.
www.dacoromanica.ro

CARTEA DE AUR

www.dacoromanica.ro

DESPRE ALEXANDRU MACEDONSKI

- NOTE BIOGRAPHICE $1 CRITICE -

Alexandru Macedonski, este nascut la 1854, Marte in

14, si este fill al generalulul Alex. D. Macedonski, fost

ministru de resboiii si general sef a tta puterea ar-

math' din Romania si Moldova. Manta sea, care odinira, prin frumusete, intelligenta si instructiune a fost
una din reginele societatei mad bucurestene, este rillscuta Fisenta, o vechie si straluciti familie de peste Olt,
asta-di stinsa, care a dat lui Matheiii Basarab un mare
vornic vestit prin intelepciune. Mihail Fisema, strabunul poetului, a servit in Rusia in garda imperiala sub

numele de Fisenski si a priimit titlul de conte de la

Imperatsa Catherina Il-a.
Prin tata, neintrecutul poet cobri din o familie po-

lon care a domnit in Lithuania si care isi tragea origina din familia princiara de Biberstein, una dintre celle
mai puternice de pe Rhin. In familia poetului, se afla in
acesta privinta, documente doveditre, si elle ense-le sunt
sprijinite de celle coprinse in Eraldica Poloniel din bibliotheca imperiala din Vienna. De altminteri, armada familiei Macedonski,
nume ce in limba polona se scrie
attesta aast obirsie, fiind armaria 13iMaczedonski,
berstein-Rogala,

www.dacoromanica.ro

Despre Alexandru Macedonski

Der nu e aci locul a se face istoricul complect al

originel unui om de geniu ale cdrui titluri de nobleta
celle mai marl sunt viata sea plina de vitejie i virtute, scrierile selle i inaltimea caracterului sell. In fond,

densul, cu tote ca prin tata este din o clasi sociala inI cu tOte c prin mama este rudi de sange cu

nalt,

Brailoii, cu Urdreni si cu alte nmuri boeresci fruntase,

nici nu s'a reclamat de o alta nobleta de cat de cea la

care ii da dreptul intellectualitatea sea uriasa i adanca
eruditiune ce transpirl din fie-ce rand pe care il aseda
pe hartie.
Modest discipol al acestui apostol al litteraturel romane, o alti sarcini mi-am impus attunci cand s'a hotarat ca aceste pagini se appari sub ingrijirea mea. Pentru
a mi-o indeplini voiu incepe prin a resuma, pe cat de

scurt imi va fi putincios, viata: sea, operile sale, suffletul seti, directiunea sea litterara, tot ce este de natura se puna in plina i sincera lumina, pe om si pe
poet...
Macedonski, in lyceul din Craiova, era o natura concentrata i seriOsa, S i cu tOte ci nu era intre premianti,
avusese darul Anc de attunci, se inspire sympathii ce
i-au remas credincise. Expansiv si tot de o data sfios,

viata lw, se schiteaza de attunci chiar, ca o lupta cu

sine...

Acesta lupta a fost mare si pOte c dureaza :ince in

poet care nu o data spune intimilor cat reti i-a facut

si

ii face sinceritatea

timiditatea... 'Si 'I pOte inchy-

pui ori-cine ce era pe bancile sclel, in acest oras al

Craiovei pe care 'l'a iubit atat... Der, pentru ca ori-cine
se pOta avea o idee deplina despre ce era Macedonski

copil, se va da aci un portret pe care i'l face un fost

camarad al set de lyceu, d. Ernest Arno ldt, director al

Institutului de baieti Arno ldt din capitala Olteniei. Acest portret, nu e de cat o scrisOre; der are o insemnatate, ce, cu timpul va merge crescend. Nimic nu este

www.dacoromanica.ro

Note Biographice

in adever mal greil de cat se fii om mare pentru cei

cu cad ai stat intr'o brick i magistrul prea iubit, mi-a
marturisit nu odata, a nu este ornmagiu care sel fi
fost mai precios de cat cell pe care i'l a addus Arno ldt,
set cle cat cell al poetului G. 0. Garbea, profesor la
gymnasiul Cantemir, un alt camarad al seil care, de pe
tribuna Atheneului, proclama in o sera memorabila, gloria radis a lui Macedonski.
Ett acea scriseire:
lubite mice ci fost conscolar,

Mi-al facut o deosebita placere prin amintirea-ti de

acum 30 de ani ; tablouri ultate, acoperite de paejenisul si de mucigaiul timpului, de odata s'at infacisat
lucitiSre, in vechia lor splendre, mernoriei mele, si
am vedut intre altele, pe acella al unui tener inalt, palid,
blond, cu perul lung, buclat, care 'mi arEta la scOla
portretele iubitelor selle rude si me onora cu confidentele sale. Sciu ci sympathisam mult cu acell caomarad, caci avea gestul bland, vocea dulce i fugea
de cel sburdalnici dintre condiscipoli sl. Nu m'ain

mirat and am audit ca acell tener este poetdin cei

mai gustati asta-cli ;era natural,avea firea idealist.

Multumesc amicului de odinira de bunul sCU suvenir

esi 'I rog se crcla ca acest suvenir este absolut reciproc.

aTe rog spune poetului acest lucru i ca me inchin

inaintea geniului seu,

Tie, draga Alexandre, un Shake hand din anima.
Craiova, 14 Febr., 98.

Al tEu
ERNEST ARNOLDT.

Cand Macedonski parasi din clasa V-a lyceul din Cra-

i plea in straintate pentru a'si depune bacalaureatul in Geneva, el, de si abia copil, era, prin energie,
iova

www.dacoromanica.ro

bespre Alexandru Macedonski

aprOpe om la o etate and alti se Oa cu srneul, si era

aprpe savant prin cunnoscintele ce 'si ensusise singur

prin citirea bibliothecei tatalui seu, intre trei i patru

mit volume. Cu tote aceste, tenerul inalt, palid, blond,
cu perul lung si buclat, remase cu gestul bland, cu vocea dulce, sfios ca o feta,dercontrast isbitor,incepura se se affirme la acea epoca i indrasneli ce attingeat une ori temeritatea. Cam de la 14 ani, Macedonski, calletori singur, se conduse singur, si, nu abus
de libertatea sea. Pe rand, studia in Vienna, in Geneva,
la Universitatea din Pisa si Neapol, locui in Florenta,
in Roma, in Turin, visiti Parisul, Marsilia, Nizza, Lyon,
petrecu cat-va in Munchen, colinda Tyrolul, Styria, Karinthia, Bohemia, isi amplu ochi de privelisti colorate,
de aer albastru, de sOre luminos.
Macedonski al acellor timpuri, e infacisat de cei cari
Pat cunnoscut ca un pharmecator. Incanta pe ori-cine ai
facea pe ori-cine se se mire.
Enthusiasmul Si vioiciunea sea, puterea sea de rationnament, bunitatea i temeinicia prieteniei selle, resar
din tote scrisorile ce i sunt adresate...
De alta-parte, omul physic, attrage de o potriva. Ochi
set adanci hypnotiseaza. Pe strade, multe capete se intorc se '1 privesca, er in Italia, nu i se mai dice de cat:
afrumosul Circasian.

Reintors in terra in 1873, temperamentul sea cornbativ II arunck in politica. Intr in partidul liberal si fu
unul dintre membri fondatori ai acestui club in prima
sea formatiune. In publicistica, debuta din 1870 arid publica in Telegraful Roman din Sibiu, o poesie. George
Baritiu, marele patriot si litterat ardelen, il compara cu
Schiller in antetele luT manifestatiuni. In 1872 dete la
lumina un mic volum de versuri : Prima-Verba ce fu
intempinat de presa politica si litterara cu termeni de
tot magulitort. Der corentul politic, in 1873, se tacu

www.dacoromanica.ro

Note Biographice

vijelios. Poetul se schimba in cliarist i intemeil in

Bucuresti liarul Oltul. Domnitorul, ast-di rege, era

attacat cu violenti de mai tote diarele si de mai toti

Omeni de stat din oppositiune. La o asemenea scOld,

Orneni maturi n'aU resistat... Poetul, aluneca pe un povirnis primejdios. Popularitatea II inbeta. Nu vedu abysul sub rose. Versurile selle politice,
pamphlete si
satyre muscatOre,ii purtara numele pene in satele celle

mai departate. Diarele nu mai erau citite de cat ac

coprindeau versuri de densul.
In 1875, guvernul se insdrcineaza sail dea o stralucire si mai mare arestandu'l i detinendu'l in preventiune in temnita de la Vacaresci timp de trei luni si

jumetate. A fost aperat la curtea de jurati de douedeci si trei de advocati, cei mai celebri ai baroului, Si
achittat.
Pugin in urma, purtat pe brate de popor, vorbi in
meetingul de la Mazar-Pasa.
.

. ........ .

1876, inprejurarile se schimbd Liberali iaU puterea. Der mama lui a perdut averea,
e ruinata. Cu
In

multa greutate obtinu a fi numit prefect cu titlu provisoriu al judetului Bolgrad. Trel luni, Si demisionna.
Cu illusiunile perdute, remase in oppositiune, nevoit
firesce, se se allature de dusmani de erL Corentul anti-dynastic incepu se fie nutrit attunci de dynastici din
ajun.
Annul 1877.
Resboiul.
Un diar cotidian
apparu,
Vestea,
cell antia cliar ce s'a vendut in

Bucuresti cu dud centime. E aiarul poetului. Lupta e

mare la Plevna, der lupta e tot atat de mare in Bucuresti.

Inchiaiarea pacel adduse o liniste, un fel de infratire intre partide. Poetul e numit loc-tiitor de prefect
in Dobrogia, administrator al gurilor Dunrei, si la urma,
Inspector general financiar si Inspector al monumentelor

www.dacoromanica.ro

Despre AlexandnI Macedonski

10

istorice, er mai 'nainte decorat cu Bene Merenli clasa I-a.

.........
.........

Acesta, e ultima lui functiune. In total :

luni de serviau public.
.

opl-spre-rlece

In annul 188o, el fondeaza <cLitteratorul inpreuna cu

Bonifaciu Florescu si avend ca secretar de redactiune si ca

administrator pe d. T. M. Stoienescu. Acesta revista

este inceputul unel epoci. 0 grupare se facu. AprOpe
tot] scriitori de insernnatate, a luat parte in acea miscare seu au fost produsul el.
.

In 1883, o epigramma ne-adresata nimenui, ne-purtand

nici in frunte nici in corpul el vre un nume, a fost luat

drept cal de battaie pentru a se incepe contra Litteratorulul si contra lui Macedonski o campanie miselsca.
Insultele triviale curg. Presa se coaliseaza pentru a nimicci pe poetul Noptilor si pe ducetorul inainte al miscarei lui Heliade. Discipoli sel 11 parasesc. Cei ridicati
de densul ii lovesc. Nu mai e diar care se nu 'I attace.
hnpopularitatea ii copere cu cenusa si noroiul el.
Der tenC.'rul inalt, cu perul lung si ondulat, blond,
cu vocea dulce, rennane ne-clintit. El cresce, pe cand
scad. Versurile selle se fac de diamant.

Si,insurat la 1882, o casatorie de inclinatiune,

cu dornnisOra Anna Rallet, coboritre din Ghika, din

Slatineni, din Campineni,zadarnic viata i se intuneca
si zadarnic ii infasOra lipsa... Linistit si optimist, credincios in dreptatea lui Dumnedeu, indur ori-ce, Si
climbesce la ori-ce ultragiu...
ori-ce rebCu tote aceste, din vreme in alta,
due un diar al seu appare...
dare are margin],
.

In trasuri generale, aceste sunt evcnimentele de ca.petenie din viata poetului. Activitatea lui e complexa:
Pamphletar, diarist, om de littere, poet, om de sciinta,
el a mirat, si a pasionnat secolul seiA,

www.dacoromanica.ro

Rote Biographice

44

Opera sea de capetenie nu este o poema set o bucata de prosa : Acesta opera este ensesi limba rornna
careia, el, i-a imprimat sigiliul definitiv al plasticitatei
si al colOrel. Noptile Selle, Psaltni, poema sea dramatica
Vodd-CuKa, Formele, Un beneficiu, Ocnele, Steppa, intregul

volum Excelsior,--volumul su frances 'Bronzes, tragedia

Saul,operile selle ne-imprimate ance,peste opt volume de scrieri alese,totul, il face neintrecut.
Nu exista nici prosator nici poet roman al crui nume

se pOta fi allaturat de al set.

Remane singur i ne-immitabil dupe cum in viata s'a

aflat isolat si mendru.
Carlea De Aur ce se publica asta-cli, este pictura Si
viata. Stylul si limba sunt orchestrari ce vor respandi
o vecinica glorie asupra lui i o vecinica rusine asupra
epocei ce l'a batjocorit, i dispretuit.
Fie cd s'ar citi Pe Drum De Postd,acest virtej al unel galopari de cal in timp de opt-spre-clece ore, in care
suffletul poetului si al mamel selle este schitat, fie ca
s'ar citi pi De August, set ori-ce alte pagini din acest
volum, nu va fi om, afara de natang si de pizmasiu care
se nu recunnsca in acesta carte un monument fail semen ridicat in onOrea litteraturel si terrel romane.
Pe langa acesta, Nalucile Din Vechime, vort dovedi
fie-carui c deck' Macedonski a evoluat spre o limba
litterara sciintifica, n'a facut acesta din ne-putinta de a
scrie in cea vechie...
Ncilucile Din Vechime, sunt, precum at i fost nummite

attunci cand,cu multi ani in urma a fost publicate

reslete i lard semnatura prin (Pare, margaritare unice

in litteratura romand.

Ce supera ense pe forte multi, e orthographia. Acsta e firesc. lgnoranta nu se inpaca de cat cu ignoranta. Der litteraturd far orthographie nu se face in nici
o terra. Orthographia sea coprinde in sine istoricul fiecrui cuvent si este innobilarea limbel romane. Mace-

www.dacoromanica.ro

12

bespre Alecxandru Macedonski

donski, ca si Ion Helliade Rddulescu, a carui orthographic

a adoptat'o apthpe in general,lasand la o parte numai

supprimarea semnelor de pe vocale, i pe q intrebuintat
de Heliade in loc de c, la : acest i la altele,duplica

consnnele, attunci cand trebuie se le duplice, si la scrie-

rea cuventului, reurca la origina lui,la cea latina den

el se afla in limba din vechirne set' la cea elina, si la
cea francesa deca ne-a venit pe acesta calle. Cunnscerea acestei orthographil este litteratura real, i pentru
acesta, buchieri o reproba. Lor le place se zIie si fug

de armonie si de sbor inalt fiind-ca sciti bine a n'ati

asemeni vocatiuni.
Der marele poet, n'a ajuns negresit dintr'o data, nici

la acesta orthographie, nici la culmea pe care se afla.

Cand a inceput se scrie, se cugete i se simta, nu exista
o limb litterara propriu disa. Admirabila limbd a lui
Helliade era prea specialla pentru a putea se ajunga
limba litterara a intregului rornanism. De alta parte,

scOla lui Barnutiu exagerase. Bolintineanu incetase de a

scrie. Helliade i Alexandri tacusera.
Principele Rogala, un savant orientalist, consangen al poetului, descrie admirabil in Revue Iuternationale din Paris acesta
miscare in litteratura romana si ivirea lul Macedonski
in No. de la 31 Dec. 1892. Treptat, materialul addunat
de Helliade, de Barnutiu, de Alexandri, de Aug. Treb.
Laurian, de Baritiu, de Dimitrie Aug. Laurian, de Odobescu, de Ion Ghika, de Grig. Alexandrescu, de Bolintineanu, de Grandea si de alti luptatori at lirnbel
litteraturei, se limpedi si se coordonna sub condeiul lui,

treptat de asemeni, adduse el nsusi, contributiuni

la lirnba si la scrierea rornana, ce nu sunt cell mai mic
titlu de glorie pentru el. Forma, il rapi dilnic mai mult,
statornicind c fondul nu pte se fie altul de cat ce 'I
face forma se appara. Dusman hotarit al d-lui Maiorescu, tinu pept acestel invadari a provincialismului in
cetatea santi a litterelor. Versificarea i prosa lui Masi

www.dacoromanica.ro

Note Biographice

cedonski, ii ridica

43

II von1 mantinea in toti timpi mal

presus de toti. El, este un legiuitor, ale carui legi esthetice, aU fost adoptate de chiar dusmani sei. Cat despre fond, cugetare mai inalta si simtiri mai delicate nu
s'ad produs. Faptul Ca, adesea 'si-a desbracat versurile
de forma traduandu-le in prosa francesa si ca a stirnit cu tote aceste admiratiunea tutulor, dovedesce acsta cu prisos. Trei-cleci i unu de ani de vita de
publicist, Pau dus la acest apogeu. A scris in tOte ge.
nurile litterare. A dat nascere la o miscare tot asa puternica ca cea a lui Helliade. Munca sa ea fost de Titan
si cine II cunn6sce de aprOpe i ii scie munti de manuscripte se pOte mira ca abia la etatea de 48 ani, activitatea sea a realisat asernenia minuni. Cand i-a ajuns

lui timpul pentru acksta ? A scris in t6te cliarele romane. A avut el nsusi vre-o doue-cleci de cliare proprii. A scris in numerOse dim straine. A publicat sute
de studil politice i sociale. A fost nuvelist, conferentiar, dramaturg, critic, poet, philosoph...A fost er, om
de societate, tata de familie, Soc...
A stat in relatiuni cu cei mai marl Omeni al trrel si
cu cei maT fruntasi litterati francesi... C. A. Rosetti,
IOn Bratianu, Kogalniceanu, V. Boerescu, Manolaki Kos-

taki Epureanu, P. Ghika, Nicolae Blaremberg, Bosianu,

IOn Cmpineanu, N. Cretulescu, C. Campineanu, V. A.
Urechia, G. Vernescu, Alexandri, Gr. Alexandrescu, Sion,
Ion Ghica, Hasdeil,
cunnoscut, i uni l'ay admirat,
alti i-aft fost prieteni, r toti aU veclut in el un om de
inalta valOre. In Paris, a stat in legaturi intime cu Le-

conte de Lisle, cu Alph. Daudet si cu tOt pleiada

strilucita a Francel. Cei esiti din miscarea aLitteratoruluio sunt numerosT i uni illustri. Ast-fel, Duiliu Zarnphirescu, frati Alexandru i Trandaphyr Djuvara, Mircea
Dimitriade, Traian Demetrescu, Cincinat Pavelescu, Scar-

lat Orescu, Constantin si Anton Bacalbasa, D. Teleor,

Dumitru Stancescu, i o intrega serie de mult talentall

www.dacoromanica.ro

14

Despre Alexandru Macedonski

scriitori mai tineri sett mai in virsta, appartin aceste!

miscari, sU, ca Traian Demetrescu si olti, sunt cu totul
zamisliti de ea.
Tows!, in acsta vit, e si o umbra, si eti am zari-

t'o neincetat. Acest om de geniu care s'a ridicat asa

sus prin scrierile slle, a trait Fara sE 'si dea sema de

augusta ce a veghiat asupra

destinelor Romaniei. Terrat [kite de pasiunea sea proprie, indrumat pike de exemplele timpului sett de pasiunile politice in midilocul caror s'a aflat, ori retacit
de sufferintele amare ce a avut se indure, pe cand cei
mai multi au recunnoscut ca luasera o calle gresita ;
pine er, inrait de situatiunea in care a fost lasat cand

marimea providentialla

de uni cand de alti, interesati,cine scie ?se aibi tot

d'auna la indemand o forta suffletesca si un talent de o

energie selbatica, el a reams, adversar al regelui si al
dynastiel. Este adeverat ci acesta a facut'o sincer i ca
a luptat leal si facis,cu peptul descoperit,punendu-si
in joc vita i viitorul i chiar viitorul copiilor se!. Macedonski ense, in acesta privinta, a fost nedrept
crud. Este de credut Ca, la inceput, regele, 'si-a regretat patria, c n'a putut, de la descalecathrea sea chiar,

s6 se asemuiasa cu romani. Dr cu cAt a trecut, cu

atilt regele 'si-a iubit misiunea i patria de adoptiune.

Acest cap coronnat, attacat cum a fost, a trebuit s aiba"

o rebdare de Dumnedeti spre a nu 's1 lua lumea in cap si
spre a nu un si dispretui pe cei cari i-at aruncat noroiti. Der acesta rebdare, regele a avut'o, i tocmal acesta il face mare.
Condus de asemenea idei, cjilnic am cautat se fac se
strabatta lumina in suffletul genialului poet. Der aU fost
timpuri in cari, dusmania ce 'I isbea thalasuri dupe thalasuri precum i greutatile cumplite ale vietei selle de tata

a cinci copii, fr avere,nu puteau firesce se 'I dispona se me asculte. In o di, in 1900, aflandu-me in Paris,
la o scrithre a mea, priimiiu respunsul pe care sunt au-

www.dacoromanica.ro

Note Biographice

torisat asta-di de el ensusi

15

all communic cititorilor scrie-

rilor sale. Ca tot ce ese din mintea si anima lui, acesta

scrisOre este cavalersca, miscatre si sincera.
BucurqtT ice," Augubt in 20.
.

....In sfirsit pot se'ti spun ci al dreptate i c sunt

umilit faca cu mine. Ai dreptate. Am trecut prin epoca
mea fait se fiu isbit de o glorie ne-marginit de mare.
Der ce voiesci se fac ? Dca asin spune asta- di ce cu-

get, dusmani ar sari se me lovesc si mal mult. Ei

ar dice Ca voiesc se lingusesc, ca 'mi desmint viata,

caracterul meU Si celle-l-alte. Cel cari me cunnosc, ti

sunt leali, sciu negresit cd nu m'am plecat nici-odata

interesului. Am luptat din convingere contra regelul.

Top a luptat contra liii, l'au urat

i pOte ii urasc
aria la adapostul facarniciel ingenuchiarilor i tamiiesrilor. Eram tear si educatiunea mea suffletsca a fost
indreptata in acest sens. 'a profitat de lipsa mea de
experienta, si fara se'mi dau sema, am servit de unlt multor cari a facut de attunei incoa pe dynastici servill. Inteun cuvent, scumpul men, gresla mea
cea mare e ca am intrat in politica. Poeti, trebuie s
se marginesca se remana poeti. Cu tote aceste, au fost
momente cand ochi mi se deschideati. La proclamarea regatului, enthusiasmat, am scris versuri pentru
regele ; de asemeni, in alte occasiuni, l'am intrevedut
mare, mal roman de cat romani, intellept cum n'a rost
altul, marinimos si ertator. Der sOpte venite cand din
o parte cand din alta, m'an fAcut se re-cad in erOre.
Erau socotesc, forte numerosi cei interesatl se nu es
din ratiicire nicl-o-data. Asta-di imi intorc ochi inprejur cu jale i me cutremur vedend ca sunt una din
acausele inaltarei atator Omen! re! si midi la suffiet, atator nulitati i atator pecatosi din ori-ce punct de
vedere. Uni a ajuns Omen! politic! cu vcla, alti litterati marl, i nu pucinI aU fost intre densi si de cei

www.dacoromanica.ro

15

Despre Alexandru Macedonsla

cad at ajuns ministri. El at sciut se attace pe rege

anumal cat timp nu li s'a satisfacut interesele. Ea, am
amers ca nauci inainte si nu mi-am dat sema intre cine
traiesc. Imi merit si itni prea merit pedepsele de tot
felul ce indur. Puteam ense, se fac alt-fel ? Era In cacracterul met se mirral la timp si se ling mana la timp ?.
((Der jalea mea e mare mai alles pentru alt cuvent*Ochi

emi s'at deschis pentru tot d'auna, si sunt sdrobit de

durerea de a fi dus o lupta ne-drepta a card violenta,
cu atat maI mult nu mi-o pot erta. Sermanul rege Carol. Cat de ranit si de scarbit trebuie se fi fost el attunci cand lovirile nu'l crutat. Dintr'o terra selbatica

a facut un mit.. Din o gramadire de omen! a fcut

aprOpe un popor. A reinviat prestigiul militaresc al

Romaniel. A cucerit prin vitejie si minte, independenta

si regatul. Bucuresti sunt acjl o capitala Occidentala.
Intre Dunare i Carpati, industria, e pe calle de a se
desvolta. Deja, mi mai suntem robi Occidentulul pentru
o multime de obiecte : Zaharul, hartia, franc-cafeaua,
mobilele, oglin4ile, sticlaria, farfuriile, chibriturile, stofele pentru vestminte, covOrele, panzaria, cravatele,

acuiele, gratarele de sirmi pentru gradini, feraria, trasurile, pene si plugurile, cat si o multime de alte obiecte, ce telte se adduceat odinien1 de peste granita,
ase fabrica acum la no!. In acest sens maI cu seml,

regele, dupe resboiul peutru independenta, 'si-a indreptat

aactivitatea, i ast-fel am incetat aprOpe de a fi tributari

strainilor. Acesti opera este pOte tot asa mare si naa tionala ca resboitil. Este opera romansci i adauga la
egloria regelui.
Regina, ea care il este tovarasa stralucita, lucreaza de alta-parte la indulcirea moravurilor,
ala inaltarea suffletelor... Tot ce era romanesc, la venirea

el in terra, era dispretuit. Ea nu statu In cumpena.

aGustul el fin isI dete sma de avutia si maiestatea

costumulul terrnesc. Inbracii zevelca, puse vilnicul de

borangic si se fact] din*. a Pelesula Donnnele- din aris-

www.dacoromanica.ro

Note Biographice

17

etocratie resistari cat-va, der in sfirsit o immitara... Cosetumul romanesc este asta-cli cunnoscut si admirat la tote
curtile europeane . .
.
.
. .
.

Si nu este opera mare la care regele sal regina s

nu se asocieze. Regina, Principesa de corOnna, princi(Tele,
augustul rege viitor, se intrec a se pune in
fruntea orl-carui avent national.
Oh ! de ce, cu anl inainte, scumpul men, nu m'am
oprit pe povirnisul fatal ?... SOrta mea, ar fi remas pro-

ebabil aceiasl,cacl ce ar fi putut regele pentru mine

intr'un mediu social ca al nostru ? der ce irnporta
sOrta unul om faca cu adeverul ? Cell pucin mi-asin
fi crutat mustrarile de cuget. Ense, cand esti sub munte
nu'i poti vedea marimea. Asa mi s'a intemplat i mie.
Omenilor in micll-locul carora am trait, temperamenatului meU, inprejurarilor mele de familie, dtoresc ceal-alta parte a retacirein.
ScrisOrea, mai are pagini multe der reserv publicarea
el in intregime in fruntea Operilor complecte ale poetului,

cad e de creclut c o subscriere publica sal un roman de anima avut, va contribui intr'o di la inaltarea
acestul altar al frurnosulul.
Prea iubitul meu magistru, dandu-mi voie se daU publicittei aceste randuri ale

sale, tine ense a se sci c n'a facut nici un sacrificit,

c n'a avut de sustinut nici-o lupta cu sine pentru a
face pe public partas acestor intimitati suffletesci ale
selle.
De altminterl, o data ce lumina s'a facut in
simtirile selle,_ el tinea ca aceste simtiri se nu fie ascunse. Un sufflet mare ca al seu, nici nu putea se fie
oprit de consideratiuni personnalle intru a nu'si marturisi o vina i o gresela. Viata sea intrga, sta chic-

zasa a desevirsiteT slie desinteresarI, et- gloria regelui,

se affirma si mal stralucita.

Puteati lingusitori si pot se ample volume cu gloriUn singur rand al unui dusman ca

ficarea regelul,

www.dacoromanica.ro

18

Despre Alexandru Macedonski

Macedonski are mai multi valre de cat tot ce s'a scris

de officialli i officiosi in tot cursul augustei Dornnii.
Cat despre miscarea culturala germani pe care poetul
a combatut-o, ea n'a pornit nici- o data de la rege. Regele, inainte de ori-ce, este roman, si dca. El este stranepotul lui Frederic cell mare, El este tot inteo vreme
Si stranepotul lui Napoleon cell mare.
Der, pentru ca cititori s 's1 dea cu desevirsire sma
despre inaitimea poetului prea iubit pe care il serbatoresc aceste randuri, este bine a se sci ca, poesii de ale
slle aU fost traduse in limba germana, englesa, italiana,
francesa, grca i chiar in limba ebraica. Nizzet, un iilustru litterat belgian ii dedica poesii i ii nummesce mare
ti neperitor poet Ana din 1877. Bruto Amante si contele de Gubernatis, scri despre el cu caldura in Italia.
Marco Antonio Canini, ii citza in cursurile selle la
Venezzia. Franceschini, Bossi, tin conferinte in cari Ii
glorifica. Paul Marieton, Charles Fuster, Doctorul Janvier, d. du Cleuziou, Gabriel Sarrazin, Riehepin, Mme
Juliette Adam, ii adresezi scrisori, ii iubesc sill admira.

Nici-un roman, n'a dus mai departe Si mai sus numele trrei slle. Scrierile slle se infflnesc in paginele
differitelor diare si reviste francese la cari collaboreaza...
Ast-fel, numele se schinteiaza pe rand in Revue Contemporaine (colloboratori : Zola, Richepin, Lotti, Alph.
Daudet si alti) Ana din 1884 ; in Nouvelle Revue, in Journal Des Dthals, in Revue Francaise, in Revue Internationale, in Walonie, cjiar din care a esit intrega miscare
symbolista,
in Echo De La Semaine, in Revue Bleue, in
L'Independance Litteraire, in Pesther Lloyd, in Journal De

Florence, in To Paron (Athena), in Express-Orient si asa

mai departe.

El e asemuit aci cu Victor Hugo, aci cu Byron, aci

cu Leconte de Lisle sti cu Baudelaire...

L'Echo De La Semaine, revista parisianni la care collaboreaza L4o Claretie, Abel Hermant, Jean Richepin, Hec-

www.dacoromanica.ro

Note Biographice

49

tor Ma lot, Drumont , Paul Marguerite, Paul Bourget,

Octave Mirbeau Si alti scriitori straluciti, publicand in
No. seu 397 din to Mail."' 1896 un Sonnet al lui Alexandru Macedonski, se exprima in urmatori termeni:
D. Macedonski, marele poet roman, ne da anteietatea unui sonnet ce va figura in fruntea preciosului
seu volum de versuri francese ce va apparea in curand.
Suntem fericip ccl putem offeri cititorilor nostri cari
ii vor precui cugetarea nu mai pucin ca forma.
Despre Alexandra Macedonski, s'a vorbit in lunaea

intrega. Geniul set a fost consantit de cei mai illustri

litterat straini. In carp cu privire la litteratura, e pus
de francesi allaturi cu cei mai mari poeti europeni, er
Pierre Lotti, intr'o scrithre pe care i-o trimite din Paris
ce se afla in posesiunea poetului, ii dice intre altele :
Versurile d-telle sunt adanci i stranii, le iubesc, Si ip
strang mina in tta syrnpathia.
si

De alta parte, eta tot cu privire la marele poet in

ce mod a fost priimit volumul seU Bronzes in cercurile

intellectualle din Paris :
La `7\Louvelle Revue Internationale, cunnoscuta revista
a carei directre era Principesa Maria Letizia Bonaparte,
in darea de sema din numerul de la i Fevruarie, spune:

Etta un volum de versuri francese, scrise, i acesta

nu este de loc banal,
de un roman de poetul volumului Prima Verba si al volumului Excelsior, poet

care a fost nummit Victor Hugo al Romaniel.

Aci, Revue Internationale reproduce sonnetul Avatar si

poesiile Halte Dans Tarass Boulba i Haine.
D. Albert Mockel, fostul director al revistei La Wal-

lonie, ce a dat nastere unei intregi miscari litterare

la care au colaborat Werhaeren, Maeterlinck, Stuart Mend/ etc., si actuall cOTaborator la marea revista din Paris Mercure de France intr'o scrisre adresata d-lui Ma-

redonski ii spune intre altele:

eVe-ati familiarisat inteadever cu limba nstra atat

www.dacoromanica.ro

20

Despre Mexandru Macedonski

de mult, in cAt cea mai mare parte din poemele d-vstra par scrise aici i admir c cunnelcett aa, bine

secretele versulut frances, cad trebuie un instinct

sigur de artist pentru ca se pott gasi inteo limba

strina, oil cat de perfect III ar fi cunnoscuta,

subtilitatile rythmulul, gradatiunile stralucireT,
tot ce face colrea adeveratelor versurl.

'Mi-a placut cu osebire Or J'Entendis, in scurtirnea

ei de poesie inadins scris ast-fel :
Imi place forte mult Avatar si mica poema Verlainean: Leurre. Acesta din urma e usOra, melodica, o
niusic frumOsa der nu si zadarnica.
Der temperamentul d-tlle, se desvdluie mai ales in genul liric, in Le Steppe seu in Halle Dans Taras Boulba...
In Mai de aserneni, sunt versuri superbe si de cell
mai bun metal.
Personnalitatea d-telle se arta, chiar si in limba Iran-

cesa, fOrte puternica. Dca, te presintI ca artist sub

a.ngustul vestment frances, ce artist, cu mult mai
nobil i mat liber trebuie se fit sub larga qi magnifica stofd a frumOsel limbi romanecb..

Le Journal de Dibats dice :

aSemnalam attentiunei litteratilor o carte de versuri
francese, BroRes, editati la Bucuresti.
Acesta carte este dedicata Franciei, singura patrie a
intellectuallilor. Autorul, d. Alexandru Macedonski, este

deja cunnoscut cititorilor nostri; noi am publicat traductiunea utieia dintre paginile selle celle mai graciOse:
Cassa cu No. so din strada Traian.
Negresit, versurile francese ale d-lui Macedonski, nu
ajung la inalta perfectiune a versurilorilor selle romne;
elle sunt totusi cu totul remarcabile si unele dintre bucatile slle, sonnetul ,Avatar de exemplu,
ad re-

lieful i puritatea de linit a unet medalit Syracusiace.

In alt numdr acellas diar dice ci Macedonski fduresce

www.dacoromanica.ro

Note Biographice

21

versul frances pe o nicovall de aur i cl scOla parnasianna pOte se recunnsca in el pe un maestru.

De la directorul lui Efitneris .Acropolis, cell mai principal cliar din Athena, d. Macedonski a priimit urmatOrea scrithre :

E o adeverata placere, forte fina si fOrte delicata,

pe care ati avut extrema graciositate se mi-o procurap tramitendu-'mi preciOsa d-vOstra opera: Bronzes.
Am citit-o si am recitit-o de mai multe on si sentimentul mea ii voia traduce, de si fOrte imperfect,
inteo dare de semi pe care voiii avea placerea se ve-o
trimit.

In fine, din partea lui Josephin Madan, d. Mace-

cedonski a priimit urmatOrea scrisOre :

Multumesc de o mie de ori pentru volumul Bronzes,

e domnule i scumpe poete; de cum voia avea un prim

morn en t de recullegere, II voiu citi, cad sunt acum cu
totul rapit de fOrte caldurbs priimire ce mi se face aicL
aTotusi, pot cell pucin se ye spun in graba cat sunt de
magulit de onbrea pe care 'mi-ati facut- o si de placerea pe care 'mi-a procurat-o scriscirea d-vOstra.
Cu tOta sympatia.
PELADAN..

Romdnul, sub rubrica Rdvase, adreseaza neperitorului

maestru, urmatOrele randuri attingetOre. No. 323. 1 2
Febr. 1986.

D-lui .Al. Macedonski.

Sermane Confrate, Nici nu ni poti inchypui cata

uimire m'a coprins cand am citit, dilele trecute, intr'un
diar din capitala al carei proprietar e unul dintre drnitori tel, aceste randuri :
Citim urmatOrele in revista parisianna L'Echo de la
Semaine, relativ la noul volum de versuri al d-lui Alex.
Macedonski.

www.dacoromanica.ro

Oespre

22

lexandru Macedonski

Priirnim din Bucuresti, un volurn tie versuri rorniine

intitulat : Excelsior, Autorul sEU, d. Macedonski, nu este
gun necunnoscut pentru cititori francesi. Journal Des Debales, i-a addus de curand ellogiile cele mai magulitore.
El collaboreza la Revue Conlemporaine, la Revue francaise,

la Nouvelle Revue, la allouveile Revue Internationale,

etc. Este de origina polona si a priimit o educatiune

cu totul francesa. In Romania, represinta cu stralucire
litteratura nstra nationala. Versurile selle romane ati o
forma inpecabila ; inspiratia sa e pe rand suava si de

sbor inalt, er limba in care scrie este de o energie si

de o avutie asa mare, in cat cu drept cuvent a fost
enummit de uni Lordul Byron roman.
Drept e ci al platit forte scump, prea scump chiar,

aceste laude trecEtOre. Der tot e bine c incep i cel mai

neinpacall vrajmasi sa'ti recunnOsca talentul teU puternic,
fie macar reproducend laudele adduse de confrati de peste
none marl si terri.
Pentru terra nOstra, acesta e un progres nemEsurat cad
nici odata intellectualli nostri n'aii fost alt-fel de cat
pitici de sufflet i uriasi de patimi.

SE nu le cerl, deci, mai mult. si nici se pretindi pa-

triotilor nostri se 'tlarunce o framitura de pane in schimbul muncel telle,pentru gloria talentului tai, din darpurile

pe cari 'si le inpart intre densi.

0, nu !- Nu cere stupidilor i tuturor pungasilor sE te

inalte penE la densi !
Multurnesce-te cu sympathiile modestilor necunnoscull,
cari te intelleg.
SERMANUL DIONIS.

Revista To Paron din Athena in ultimul ei numer

se occupa despre litteratura romana.
Reproducend o bucata de prosa a poetului Macedonski Pomul de Craciun, publicata in Romanul Si (Litteratorul, acea revista &ink scrie despre densul urmathrele :

www.dacoromanica.ro

Note Biographice

23

Alexandru Macedonski s'a nascut pe la 1854 si este

fit al generalului si fostului ministru Macedonski. El
s'a distins ince de mic copil in cunnOscerea limbei si
ca poet in deosebi. Dupe mrtea lui Alexandri, tine,
incontestabil, cel d'anteiti loc intre poeti din terra romana. Poemele lui Macedonski se disting prin originalitatea creatiunei, tonul si frumusetea sculpturala a
ideilor, diversitatea forme, mladierea si dulceta ei.
Alexandru Macedonski a intrecut pe tot] poeti din

naintea lui. Pe cand se afla la Paris, a fost redactor

la mai multe reviste ale Francei si Belgiel. Operile selle

erati priimite cu multe elogii si mult appreciate. Intorcendu-se la Bucuresti, mai de curand a luat directiunea
revistel Litteratorul, ridicand stindardul reactiunei in
potriva cellor cari at introdus in linnba provincialismele

si luptand puternic pentru frumusetea limbei si inteemeiarea ortographiel romane.

Pentru rodnicele selle lupte pe terramul litterar n'a
aculles lauri ce i se cuveneau ci a fost resplatit cu ingratitudine si amaracium. Din chiar cantarile poetultn
se intrevede acesta.
Pe timpul cand Vasile A. Urechia era ministru al cultelor, attunci abia, a fost decorat cu Bene-Merenti de
I clas.
[Extras din .12.6sboiul.]

Mercure de France, marea revist litterara din Paris,

fondata la 1672, si la care collaboreaza Maurice Barres,
Henri de Regnier, Remy de Gourmont, Strindberg, Albert Mockel, Pierre Quillard, Stuart Merill etc. etc., in
No. tot tomul XXVI, fascicula pe Maiti 1898, pag, 540
coprinde urmatOrea appreciare asupra volumului de versurf Bronzes al d-lui Alexandru Macedonski. Artico-

lul este al unuia dintre critici cei mai severi, d. Pierre

D. Macedonski, a repurtat cu Bronzes un
Quillard.
triumph ce va remanea o glorie vecinica pentru Romania. Criticul frances, merge in adever One a da ca mo-

www.dacoromanica.ro

Despre Alexandu Macedonski

24

del pe marele nostru poet, pentru ensesi limba i technica

francesk cellei mai mart Orli a poetilor francesi contimporani, er intru cat privesce fondul, regreta numal, si

acsta o face cu o delicatet extrema,

cl poetul e
prea occidental, cu alte cuvinte ca nu e destul de barbar.
Etta articolul in cestiune:
Bronzes. D. Alexandru Macedonski traiesce la Bucuresti si a scris in rornanesce poeme de o mare fru-.
musete, Npiea de Mai de exemplu, al caret singur
defect e de a nu fi fost conceputa intr'o limba vorbita
de cinci-cleci milieme omen!, asa precum spune intr'o
excellenta prefaca la volumul Bronzes, d. Alex. BogdanPitesci. D. Bogdan, adauga pucin mai departe: Inteuna

din clile a voit se scrie in francusesce dr nu se scrie,

nu se cugeta, nu se simte de cat intr'o singura limba.
Acsta carte este un adeverat lour de force.
De sigur,urmeaza criticul frances, este un destin singular de tragic cell al unui inalt poet condamnat
la o glorie restransa, la o inriurire mediocra asupra cugetarei timpului set din causa ca idiomul sal natal este
abia fixat sett intrebuintat de un numer mic de guri
omenesci.

Multatuli nu ne este cunnoscut de cat de prea pucin

timp i ince in mod imperfect fiind-ca a scris in limba
olandesa ; si totusi, not ghicim ca in el se ascunde un

geniu ce ne este frate, mai apropiat mult de not de cat

cugetarea cutarui set cutarui frances din Franca. In aclever, D. Alex. Macedonski de si familiar cu limba
nOstra ca cea mai mare parte dintre compatrioti set
instruiti si culti, a tentat cea mai periculOsa aventurd
cautand pentru cugetarea sea, exprimata in limba fran-

ces, un public infinit mai numeros de cat celle opt

milieme de moldo-romani, risipiti in Romania propriu
disk in Transilvania, in Basarabia si in Macedonia.
alntr'o dedicatie extrem de attingetOre, iT consacra
cartea sea : aFranvi, singura patrie a intellectuallilorn,

www.dacoromanica.ro

Despre Alexandru Macedonski

((INCA asi indrsni se 'mi permit o critica faca cu un

om a crui limbi si a carui technica sant irreprosabile
si ce ar putea se servsca ca exemplu cellei mai mari
Orli a asa cjisilor poeti francesi contimporani, ar fi cea
c s'a suppus in mod prea docil influentel domnithre a
lui Leconte de Lisle si a lui Baudelaire si c nu a lasat se transpard mai des, in limba frances, suffletul gin-

lei sale, sufflet enigmatic, resemnat si violent, esitand

intre orientul mongol si slay, si intre occidentul latin,
sufflet de servituti si de crudimi ce s'a exprimat in
Doinele, in illorele si in gCanturile Haiducesci ale
Folklorului, sufflet necunnoscetor de ori-ce notiune morala, si in care, voluptatea se exaspera pna la sange,
One la mrten.
In Faune 9, Lais Vierge si in Crpuscule Romain, Domnul Alex. Macedonski, conservandu-si maestria marta,
a dat totusi drumul acellei furtuni simtualle si. brutale,
si ar fi de dorit se bine-voiasci mai tardiii, i intr'o
forma tot asa de perfecta, se consimta cu o mai pucina
reserva influentelor ereditare.
Nu-mi mai remane de dis nimic. Asupra nemuritorului poet lumina e facuta. AIi, vor contribui in viitor
s'o faci mai mare. Acest volum pte sa fie acum deschis si citit. Cartea de aur a lui ,Alexandru Macedonski,
va straluci in tote limbile si in tOte timpurile.
UN DISCIPOL.

11 Acest cap de operl, mind a fost tiptrit in romnesce a Cost bat-

jocorit de gazetgria roman& i in special de d. Caragiale.

www.dacoromanica.ro

QI DE AUGUST
DOrnnel Smaranda colonel Mate-

escu, ngscutil Bupn, castelana de

la Parepa, autorul inchin cu vene-

ratiune.

www.dacoromanica.ro

pI DE AUGUST
Departe de Bucuresti, intre doug &Hurl: de cari

se agata satele ca nisce rOndurele de strasinele

caselor, se deschide gura frumsel val. cu apa Plavita pe midlloc, rift limpede ce isvoresce tocmaI din

muntele Crestat i. ce se duce printre un zavoia

de plute si de salcii argintil. Ea ingOna sOpte
vesele 0116 la loud unde face un cot spre m4a-4i

spre a intra intre zagazurile de la mra pitaruluI

Stmbulache.
Apa, patrunde attunci sub o Ms& de salcil ce se

inpreuna cu totul pe de-asupra el, r strOns& intre zagazuri, dnsa, se addncesce, si tot de o data,
pare a se immobilisa ; faa el, TO perde nuancele

str&lucite pe cari srele le fulgera peste undele

gongonitre... 0 liniste tainica strabattuta de fire
r6corOse se latesce sub frunde, si o melancolie
maiestusa domnesce neturburata. Pucin mai la
valle, se afla mra. Dinaintea el, dont' t6ranI inwww.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

30

covoiati de greutatea sacilor ce descara dintr'un

car, se oppintesc en injurtuil de cruel pe buze
ei cu credint5, nestrAmutat in sufflete. Morarul,
ridic in sfarsit stAvilarele. Apa mult timp contenitA, se reppede intre jghiaburile vet* de mucigait, apol, de la in'altimea kr, se sparge pe roti
cu sgomotul surp6rel, se maccin5., se preface intr'o spum5, alha ca a laptelul i reia ce-va mai
jos cursul el linistit.
Mallurile acestel ape ce, pe unele locuri, se schim-

bOn t'ermuri cu nesip alb si m6nunt amestecat cu

tepligi de aur i argint, pajistele ce se desasdr5,
dincolo de rift 0116 in pelele dellulul din drepta,
conturele depArtate ale acestui deli, casele s'atesci
ce se zresc pe cestele iu, eoperisele de tinichia

de la cate-va clopotnite, liaritre sub cerul albastru al unel dile de August, er dincoa de P15,vita, in pelele dellului din stinga, biserica communel Sta,mbulesci, stolurile de porumbiel alM, ce
dad ocol ingurluindu-se turnului el de scanduri
innegrite de pleie i vreme, se topesc intr'o armonie desg,varsita. Tete la un loc,r,cu multiplele
kr nuance, triste set mai vesele, bAtttere la och1
sett mai dukl, intocmesc un fel de raiti pmentese
ce schinteiazg pe acest petec de natua sngts&
en verdta i cerul neminjite anc6 de fumul nicinnel locomotive.

www.dacoromanica.ro

pi de August

34

Cu priveliste pe acst& valle phArmeatre, colt

de idyllA antica, albesce la jum6tatea dellulul din

stinga, casa cu foisor de zid a pitarului St6mbulache. Pe cesta in sus, ure& spre dnsa, ulmi
uriasl cu frundetua mnanta si desa, pruni clug6resel cu pme galbene, pruni communi ce se
incoveie sub redele lor albastre seri roseate, dudi

prguiti, nud cu fol late si umbra mirositre. Amestecatit in acel1as1 asalt pe care natura ajutata de om pare ca. '1 da, dellului, cati-va corcodusl,

doui WA trel visini, isl ridic fruntile eat pot ca

AV facA, loc la sore printre summa de copaci truphasl. Acesti pom'i isT inflg rAdacinele clestese in

pmentul povirnit der bogat si rsar din balril

sub forma de trunchiurl si creel nodurese de sub
a c6ror eej5, plesnita, mustul unei vieti prisoselnice se scurge dilnic.
Jos de tot, sub cest, licsaresce oglinda de argint a unui iaz sniltuit pe locurl de verdta lumei de frunde ce'l privesce din dell, sangerat pe
altele de moturile purpuriI ale trestiilor, pestritat
pe margin): si chiar pe mid:floc cu flori de apsa,
trandaphyri plutitori, uni cu petale albe, alti cu
petale galbene, ce se rotundesc ca nisce ciftburl si se mice& in voia cellel mai usere adierl. Printre aceste flori, boul-balteI, insect dadata cu cantee monoton der r6sunna'tor, tistesce
www.dacoromanica.ro

32

Alexandru Macedonski

de un sfert de stinjen in sus sA descrie in faca

apei cu o iutl ne-pomenith semi-cercuri orizontale ce se incrucisea in differite puncte.
Odath en vegetatiuea uriasa, a copacilor, a

i blriilor ce asaltz5, curtea boiersck suie dilnic spre densa, si mai sus de curte
spre piscul dllului, cantecul tainic al frundelor
si suspinul firelor de rbg. Cu elle inpreun vipomilor

breaz Vita poema de glasuri exalath de vietuit-

rele ce misuiesc printre stufurile de leustn, de

ismb, i cimbru inflorit, printre lumea alba si galben& a musAcelului, printre grupele de liliac, ale

moturilor de curcan, ale laptelui de cue cu nasturi de aur, ale garofitelor mohorale ea sangele stt
pembe ca rosta unei fete marl,
flori de camp
ce nasc i mor, cu aceiasi aspiratiune : De-a

urea, de a se inmulti, de-a cuceri generatie cu

generatie dllul intreg, culmea radis5..
Acsth aplecare obstsa amenintg, din ce in ce
mai malt gardul culla Dnsul sov6iesce sub presiunile cotropitOre. Cfiti-va dintre pArmaci aft adut

deja sub muscAturile rdcinilor. Un numr dintre cel-l-altt, Ouriti de insecte, apsati de trunchiuri, stet s6 each., i, dc pitarul n'ar pune
sa i se drg 6. inprejmuirea in fie-ce an, tth vegetatiunea de pe cste, vallea intrg6, ar nvli inauntru, ar mplea eurtea cu orgia ei de frunde, de
www.dacoromanica.ro

Vi de August

33

arbori, de for): i rdacini, ar urea pe zidurT, ar

facea se dispare, casa cu aceias1 inlesnire ca gardul

i s'ar uni en prunaria din dos ce 'si desia-

sOre, mersul el urcator, tot in sus,mere t. in sus.

Stembulache nse, nu este om se ingaduiasca o
asemenea violare de domicilit fie ea cat de poetica : Asa a mostenit el, casa si mosia de la pa.-

rin%i lui, asa vrea se le lase fiului sea, er de

acesta parere este firesce si gresulia cuena Paraschiva, respectabila sea socie.
Pentru acest cuvnt, cu tote c6, amenduoi betrani eciti ert, flul lor Costica, care de vre-o done
septemani 's1 a sfarsit studiile luandu-sT licenta
in drept, are se se intOrca peste cate-va cOsurI,
densi, II ved de treburile obicinuite ca si cum
anima nu le-ar tresari de bucurie, ea si cum singurul copil ce le-a druit Dumneclea pe vreme de
batranete n'ar fi asteptat cu cell maT mare neastampar.
Cu tote aceste, din vreme, in vreme, pitarul pa-

'Isere pruneria din dosul easel in midilocul careia, flacra si fete scutura pomi, gramadesc prunele

intocmind cu elle movile albastre sOti brumarit

In nelinistea ce'l coprinde attunci. Stambulache,
se urea repede in foisor, ia ochianul si se uita
lung spre drumul cell mare. CucOna Paraschiva,
din cuhnia uncle priveghia bttutul putineilor l'a
2

www.dacoromanica.ro

34

Alexandru Macedonski

vdut cu coda ochiului, si, mica 0 grasa cum este,

gifaind, a urcat scara dupe el.

Par'ea vM ceva, ingana, dAnsa tragendu-si r-

sufflarea cu greutate, der tocmai cok, departe,

de la dell de mOra Srbului, in dreptul plopilor din hotarul Virteseilon.
Stambulache, cu o batisi v6rgata, 10 sterge
sudOrea de pe frunte, de pe capul ski plesuv, neted
si lucios ea un pepene verde, Ii apropie din nott

de ochian ochi cuprii de-asupra carora nu se mai

afla de eat vre-o cate-va fire abbe ce se sbirlesc
in drepta si in stinga, si se uita de la dell de mOra
SArbului, in dreptul hotarului din Vertesci.
Pe drumul cell mare nu se plimba Anse, de cat

praful ridicat de un vent baltaret praf ce se incolacesce in spirale i o pled], de-a lungul drumului

in vArteje albe ce allerga unele dupe altele ca

be-tele unei rschitori in miscare.
Stambulache, Il lasa ochianul, if sterge sudOrea de pe frunte, cucna Paraschiva cobOra, in argea

s6 veda &ea s'a 'naintat cu tesutul scOrtelor,

si el, se intOrce in ograda'.
Fetele, in lipsa lui se lasar de culles pentru a
se zbegui cu biei earl le imbranceat ori le punti
cu de-a sila pe genuchi, in vreme ce alti scuturaii
din creel o pl6ie rapanit6re de prune. Si rOdele
cu

gogonete alunecaa intre camasile desfacute, se du-

www.dacoromanica.ro

pi de August

35

cea-ri de-a lungul pepturilor pirlite, se opreaa intre

sinurile petrOse, cu gidelturi nebunatici, cu sire-

tlicuri idyllice, dali nascere la mid tipete ce coloral si mai mult vorbele virile ale flacailor cu sange

ars de s6re si cu musculature, incordata.

La vederea pitarului al carui halat de stamba
galbena cu vergi samanii filfaia umfiat de vent,
toti se pusere, de izmiva pe lucru... Flacaii reincepura se scuture pomi sett se se catere printr'ensi,
fetele isi reluara copaile, se apucara se le ample
er, se le descarce grabit peste movilele ce se marear" ca prin pharmec, cu tote ca, pe sub earnest, o
nadusela potopitOre le prididea de la subtiori in

jos si le scalda One a calcaie in sudrea intrematOre a muncei.

Si pe cand pitarul, trecea de la o grupe la alta,

prunele urmali se rapaneasca... Paserile speriate 41
paraseart cuiburile ascunse in ulmi ce inbetraneati

de mai bine de o suta ani in fundul ogradei,

er vntul baltaret plutea pe de-asupra pomilor du-

cnd catre padure miasmele aquatice, germeni

fermentarei trestielor cadute si ai plantelor mrte.

In vremea acesta, Trana a Stanchei, feta de

trel-spre-liece ani, scutura Lin prun ce crescea mai

la o parte. Der fiind-ca rOdele ne-cOpte bine nu

cadeaa destul de iute, ea, sglobie si vesela, se urea
intre crecile lui macar ca yenta' if luase pe dewww.dacoromanica.ro

36

Alexandru Macedonski

desub camasa si fusta r6sfrangendu-i-1e in sus de

i se vedeaii pulpele si genuchi.

Sub prun, Nita al dascaluki, voinic de optspre-4ece ani care se facuse calaras cu schimbul
de pofta, pasa-mi-te ca'i pusese gandul, ca.'1 toca
vercri si. uscate, IT spunea c'a dovedit intr'unul din

ulmi un puitt de merla alb... Trana, frumusiea de

pica, cu gropite la colturile gurel. (Mr cu trasurile
anc6 de copil, se uita pe furis la el, II arunca cate
o eamtatura dogoritre in care se amesteca umbra
unei temeri nedeslusite, if respundea ca nu'l crede,
ridea, il lovea cu prune in cap, ii: asverlea prune

in sin, lsa cate Tina WI pice drept in gura, k

el, o prindea din sbor, o crapa sub presiunea alba
a dintilor ski o strangea intre buzele MI rosii cu
mustatI mijitre 0116 ce o desumfla ea pe o Nib&
de strugure de tag, zma coprins in voluptuOsa
ei carnatiune.

Acest joc tinu cat Om, dr fiind crt densi yedeaa ea toti pruni dinprejur s'a-a culles si el r6masesera singuri, orl fiind a se simteaa inbrancit1
unul spre altul, se pomenir mergend allaturi printre urcusurile si. coborisurile ogradet Si. unde le
era-ni mintile numaI ei scin cg, in loc 0 se indrepte

catre partile de unde veneaft glasuri, se duceal,

pte pe ne-gandite, catre ulmi seculari printre

www.dacoromanica.ro

Vi de August

37

cari mAcesi si stufurile de porumbe se insira b. ca

un gard vit.'.
Trana a Stanchei, fetica de trei-spre-dece ani,
ar cam fi vrut ce este drept sA se intOra 'napoi.
Ense Nita al dascAlului il trecuse bratul pe dupe
midiloc, 41 apropia obrazul ardAtor de al ei, II
soptea in urechiA despre malte si se jura pe lege
cA puiul de mera nu este nAscocire, a are glas
de privighiAtOre, cA este alb ca zApada, c5, trebuie
sA fie vre-o ursitOre care s'a schimbat in pasere si

.a 41 are cuibul intr'o crcA a ulmului Al mare.

Trana, pe de-o parte da din cap, pe de alta,
credea,cu tote c, de ce se apropia de mAces1 si
de ulmul cell mare, Anima incepea sl svicnscA

si un fel de fria,

frig si cAldurA,

o nApadea

de tOte pArtile ; Anse glasul lui Nita se facuse

dulce-dulce, bratul lui o strangea tot mai tare,

buzele il sufflati pe obraii o dogorl5, nespusA si

macesi erail aprOpe, ulmi vijaiati sub vent, r

intr'Ansi, suiera o merlA, si cants., o privighiAtOre.

Si cAnd amnduol se fAcurA nev6dutl, crecile

ghimpOse, date o clipp la o parte, isi reluarA

locul obicinuit. De-asupra lor, rAgaci reincepurA
sA sbOre

si A sbirnaie, martori ferici ti. ai tai-

nel ce se inplinea, al shrutaxilor slbatice ce pun

vineteli pe grumaji, al furtunei ard6tOre cu descArcArI electrice si cu svircoliri sdrobitOre.
www.dacoromanica.ro

Alexandra Macedonski

38

In celle-l-alte plti ale prunAriel, aceiasi r6pk-

iall si acelleasi glume rsreati dintre pomi sg6.cinati, dr de ast5,-dat, Sthmbulachie nu mai
vedea ce se petrece. Flacrtii i fetele ar fi putut
s6 se lase de culles cg, el nici nu le-ar fi bgat
de sm6,. Ce ? SOrele cobora... Cinci csuri, -- si
Costic6, nu mai sosea, m'acar c 'I trimesese postalionul la oras!
CucOna Paraschiva, in odaia cea mare, unde
intinsese mesa, audise de malt bttnd chindia

in tOca de fer, a doua i fiind Dumineck si era

tot asa de ingrijita,: Val de ea si de ea! S'o fi

bolnvit, i s'o fi intemplat ceva, l'o fi r6sturnat trsura; pr5,pastii peste peapastii ii veneaii
in minte, o friceati WI tremure mhnile i s risipeasc piperul pe mesA,, de-asupra cruia presara sare, ca s nu &a, vre-o cht:a.
Si de dile ori se deschidea usa i intra FlOrea,
un fel de Via de sufflet, 1rranc5, pe care o crescuse de la vrsta de cinci ani, Anima incepea s6-1
batt5, iute :
Tot nimic, FlCreo ?
Apoi, far5, s astepte rspunsul :

Pune tava cu curcan mai la midiloc".Si trecnd de la una la alta : Tichslosul de Tudorache
s'o fi inb6tat, o fi acut vre-o pozn5,...
S6 bagi
de sm

nu cum-va, s6 dea ciorba in foc. Uncle

www.dacoromanica.ro

Pi de August

39

e urda ? Azyma s'o arunci la cuptor numal cnd

s'o zgri trAsura.
FlOrea, fath de opt-spre-4ece ani, frumsh ca o
clink in zevelch t6rrhn6sch, dr cu cismulite de
brunel, mbla prin cash, esea, intra, adducea thvi

en pme, farfuril cu mezeluri. Pe faca mesel,

albh, cu dungi de borangic, se grAmhdea ast-fel
tit& inbelsugarea domestich : smntnurile, laptele cu orez de-asupra cu scortisrh, curcanul au-

rift, pestisori Plvie, rnnun1 i prhjiti in unt

prsp6t, limbile de pore thiate i ase4ate pe talere felii-felil, curmalele de terg, merele domnesci,
perele i prunele, brnzeturile de tot felul, se

amestecatt printre clondirele en vin de Orodel de

la un cap al mesel la cell-l-alt ca si cum osptul
ar fi fost preghtit pentru dou6-4eci sit trel-cleci
de insi.
Cncoana Paraschiva, cu Mt grija ce o turbura

nu 'si putea sthptini mendria si se oprea adesea

in faca mesa', arunchnd peste intinderea el o cuttur blajin i infhsurhtre.
Paraschivo ! Paraschivo !" se au4i de-odath din
foisor.

Era vocea Jul Stmbulache care, in neastamprul lui, se reurcase i luase ochianul.
Nu mai inchpea Indoial c trebuie sh fie Costick : Trsura II appruse la inceput ca un punct
www.dacoromanica.ro

40

Alexandru Macedonski

negru ce aluneca cu iutel& in mictllocul unul nor

de praf. Der punctul se apropiase, se marise, se
f&euse trasura cu patru cal la rOt& qi cu duel inainta1. Apol, ajunsese la priporul unde trebuia se
se abatt& de pe drumul cell mare, pe vallea Fibvitei in jos.

Nedomirirea nicl nu tinu mult, cad pe cand

cucoana Paraschiva eqea afar& cu Flerea, tr&sura
o cAxtnea drept c&tre sat, oppintindu-se spre PM-

vita printre hopurile ce duc la podul de birne.

Stambulache cobori scara, cate duce trepte deoda* er betrana, remasa in fo4or, lua la randul ei ochianul si ne-mal putendu-se induoi 41
ralfaia batista in vent ca si cum Costic& ar fi
putut s'o zaresc&.
Din prunarie, flac&ii ce'sl dessumeteati mane-

cile patrundea t. in curte in grupe de chte trel

patru, fiind-ca ispravnicelul oprise cullesul din porunca pitarului. Fete le ii urmat, se amestecati cu

densi, se insiraii de-a iungul jignitel, ori se mega& pe sub patule. Glumele i risetele mpleaq
curtea incruc4ndu-se cu un sgomot urcator printre care intellesul vorbelor se perdea. Abia cale
odat, nota mai ascutita a unel voci, t&nd&rirea
isbucnitere a cAte unui ris, obuz vesel ce se spargea in tete partile, spinteca uetul furtunos ridicamdu-se de-asupra lui. Der butia sees& in girliwww.dacoromanica.ro

Vi de August

41

giul pivnitei de argati earl o desfundaii facu ca

sgomotul se scada ; cei mai multi se apropiatt unul

cate unul, priveaii cu jind la ea. Apoi, zarind la

01.t . duoi lautari esiti ca din 'lament, cinghinele earl in antereio sdrent6se sdranganeail cardele de la o cobza si de la o viOra, i datL cu cotul,
strigati: se traiasca cuconu Stambulache".
Cand trsura sosi la pOrtd, srele santea dupe
&Hurl, Olele cu yin trecusera din mana in maul,
firele din sprancenele pitarulul, se sbirlisera, si se
desbirlissera de bucurie. FlOrea aruncase azyma
la coptor, cuc6na Paraschiva se hotarise se intempine pe fiul sea tocmal la Crucile din vane",
si lutarul cu viOra, dupe poruncile kiefuite ale
lui Stambulache,
Trage ci6ra
Din viOra
Se s'auda pen'la mOra

canta de rupea pamentul; cobzarul ii tinea ison,

flacaii i fetele battusera curtea sub un inceput
de bora.
Costica,

teller de doue-4eci

cinci

ani, cu

flacari rescolitOre in ochl, inalt si subtire ca o

fta, natura, nervOsa der puternica, sari jos in

micjilocul strigatelor de buna venire. El Ii ascunse

capul pe sinul mama slle, II saruta mainile, se

www.dacoromanica.ro

Alexandra Macedonski

42

atirna de gitul ei, trecea la tat'-s6ii, multumea

t6rrani1or, se rosea cand venea cate-o fta s6'i
duck mama la gal% si la frunte, i ca s scape
din incurcatura, intreba de mgi.
Mama sea, se repel:lea attunci pe scara. Stambu-

lache, Costica si preotul satului o urmati. Parvu

it intempina in usa cii un clondir de tuica pe o
tava cu pane si cu sare. Singura FlOrea nu esea
din nauntru, cauta sIll faca trbk Ii baga capul prin dulapurI. .116trana, prea uimit ca s se
uite inprejur, schimba apa de prin paharele cu
verbine, cu busuioc si rosmarin, en ochiu-boului
pi

cu alto flori de Ora, 41 stergea ochi licari-

torI de lacrymi vesele, tusea, 41 suffla nasul cu

sgomot.

Ministru! s6 te vM ministru!" se audea glasul lul Sthmbulache din foisor, si pitarul mai da
cate-o tuica peste cap.... Santia sea, Ii neteclea
barba, bea cu smerenie, Ii lingea buzele, mai bea
ate nicel, se oprea, parea muncit de gandul de
a rosti un logos. Dr Parvu, care lasase tava en
rachiti pe un scaun de paie, se urea pe scara cu
ciorba,
un castron alb cu margini albastre.
Fhirea, child Costica intr.& in casa, vru sel s6rute mama. Ense el 'si-o smuci inapoi : Cum ? Nu'i

era rusine ? Nu copilarise inpreunk n'allergasera

Ora dupe cuiburi, nu se duel% de-a dura pe costa
www.dacoromanica.ro

pi de August

43

in valle printre buruieni si mArgcini, nu se ca.-

teraser prin dudi si nuci de se intorceaii

cu

buzele rosii si cu mnile negre? Dr moriscele

ce le fitceatt pe nesip inprejurul cluturel pe coperisul ereia crescea leusteanul, innecat de p&lAmid6, si urdici ? Dr socul cell mare din care
Wail creel si le fIceaA puscOce ? Apoi, crede
dumnia c copilhria se Ilia ma lesne, ca' dcg.
a fost la Bucurestl, nu s'a mal. &Ida la nimeni?
Ce sunt attunci trandaphyri de matase, pe foi cut
roll& de sticl5, pisat pe caH i-a cumpe'rat anume

pentru ea si ce se afl asedati frumos de-asupra

cellor-l-alte lucruri din ladk intr'o cutie cu meld'
de tote fecele ?

Si strui s sd la mas6.
FlOrea care se fhcuse rosie ca sfecla, vru s
ssa afarg. DOI. Costia sari de pe scaun, o apuc
de amAndou 'e. milnile, o"aseda, lang6, el, si in midi-

locul hazului pe care '1 facea cuc6na Paraschiva,

pitarul si popa ClocArlie, o ameninta c6. de se va
scula, o va Aruta Par5, altg, vorbg..
Dupe cum se intemplA tot-d'auna la mese de
felul acelleia, clorba de potrOce fu 1ip6itit in sgomotul buzelor si lingurilor, 6r pe barba si pe
mustAtile netede ale preotului, zma galbenA, se
agAta cu stropi mail ce, cnd nu readeatL in taler

se perdeati in Oduratice adncimi. Cnd veni

www.dacoromanica.ro

Alexandru Mazedonski

44

randul mezelurilor, child se mp1ur i se golirl

paharele de mal multe orl, cand se adduse claponul cu hrean si mal alles cand Sth,mbulachle se
apuce, se despice curcanul cu guse, grase, si came
rumene, vorbele ce la inceput se tirrati cu greutate pe de-asupra mesel, sburali si se incracisait,
se amestecat. una intealta, ne-16,sand s dom-

neasce de cat sfarmaurl de phrase,. Vinul de

Orodel deslegase tote limbile, Ministru! se te
\red ministru" se audea ca un refren de cate ori
betranul is1 ridica paharul. In vremea acesta, Cos-

tick, vorbea despre Bucuresti, Flerea, despre Avoid de la mere, betrana, despre vremea ce apucase, popa despre patrafirul ce i se rupsese...
Bucuresti ! Ce oras! Ce lume ! Der si ct
ticalosie...

Da, in vremee mea, boeri...

Si tete, lumea, cucOne, Paraschivo, tete, lumea era credinciesa.
Mal ii minte, Domnule Costice, cum era se
ne 'nece,m in Plevita ? Ne dusesere,m la mere,
Stambulachie nse, ridica paharul :

Ministru! se te ved Ministru!" striga el din

noA, cu glasul pe,iejenat, cu capul pe spate.
Cand se sfarsi mesa si esith cu toti in foisor,
se innoptase bine. Der ispravnicelul ingrijise de un
foc, ce ardea in midilocul curW cu bilbetei limwww.dacoromanica.ro

Vi de August

45

pecT1 si ce facea ca intunecimea de prin prejur se

par mal (Msg. Chypurile apprinse earl resareat.
Para veste din umbra, energia formelor, varietatea
inbracamintei, infloriturile albastre i rosiT ale
camasilor, fluturi de pe cate-o zevelch, fustele de
stamba, eibreci stremtl ai cator-va baleti, gat-

cclulile negre
0.114 de-a lungul cusaturilor,
puse intr'o urechie seui indesate pe-o sprancene.,
strigatele, chiotele, hora ce se ducea de colo-colo,
i se pareati ml Costica lueruri noul, castigatt in
ochi

hit o insemnatate. De alta parte, dincolo

de intnnericul bicinit de sfircul flacarilor trosnitore, nOptea, se popula cu taine poetice, en pharmece nespuse. Dellurile din face., padurile i satele,

ghicite mai mult de cat intrevedute,

cate nfl
foe ce licarea,
sesul despartit in done de zavoiul Plavitel , biserica innabusita sub intunerecul snrpat pe densa, II navaleaa in privirT, in
sufflet, II readduceati copilaria, jocurile i fericirile eT,

pe Flrea gait& de densul, macanitul

de rate, mugetul melancolic al vacilor chiamandu'sT vieii, allergarile ca se descopere cuibarele

gainilor si gascelor...
Ense hora ce la inceput se trganea, se facuse
vijeliOsa. Ea allerga acum printre intunerec di
lumina en tpene MUM din picibre si en sariturT
ce sgnduiat. prtmentul. Lautari, luati la mictiloc,
www.dacoromanica.ro

46

Alexandru Macedonski

41 zdrang6nea t. cobza si. viOra en fiaari rosii pe

obraz. Ni% 5. al dascOului, cu boneta de easarma

pe CM., cu cisme en pinteni, in pantaloni de

uniforma ce'l trosneaA pe picire, in turiic A. de
dril deschieiath la pept, Area cat dece :
Uite-asa!
Si asa !
Si 'nc-asa!

Trana a Stauchei, la o parte, 41 ascundea vinetelile de pe git, ochi battuti, buzele pirlite ; de
abia se tinea... Picirele i se inpleticeatt ea si cum
ar fi fost beatA, ; vrea s6 nu se maI uite la Nita

dr privirile i se duceaii tot eatre el, cad el ii

furase ochi si gura, o furase terta ea oehi lui
de jaratic, en buzele lui la colturi cu must641.
mijitre, cu p6rul lui scurt ce scapAra la lumina
foculu i.

schinte1 roseate.

Si cum se uita la el, hora se invrtea tot mai

repede, battaile din picire si sariturile se faceat.
tot mai tail:. Era un virtej ne-pomenit de chypuri,
de picire musculse, de pepturi bine legate, de
r6suffiarl apprinse, de fuste si zevelei, din care,
printre ariturI si sgomot, sapa din cand in cand,
glasuri innbusite, syllabe abia inganate :
Tot asa!
Si asa!
S'ne6-asa!
Hel 1 Hei!

www.dacoromanica.ro

pi de August

Si

47

hora se micsora st se marea, dupe inpre-

jurari : F15,0,1 si fete se desprindeat dintr'ensa pe

rand. Uni se odihneal. Alti, o luatt cu altele prin

prunarie, de unde apol, r6sufflati sgomote ciudate...

Hora, in mid,Alocul curtel, da pe brand., sarea in

sus, se strangea si se largea, se lenevea soil se

iutea, ajungea Or vrtej, zguduia battatura, cutremura d011ul.

Uite-asa!

Si asa!
S'nc6-asa!

Hel! Hei !

Nita, care se desprinsese la randul sat, se aprode Trana ; dOnsul, cu buzele intredeschise

pia,

suiera peste un fir de Orb& pe care '1 Onea in

dintl... Feta, se da intr'o parte, se ruga incetinel
s'o lase... El o tot inbrancea, I allatura obrazul
de al el, o departa de hora. Intunerecul se latea
inprejurul kr, prunaria ii coprindea din noil in
immensitatea el, r6sufflarea hi se scurta, cercuia,
micillocul Tranel cu bratele, o ap6sa Cu peptul,
&auto,

a1

asvrle pedicl en piciorul. Ea se sba-

tea cu denadinsul ; nu mai vrea : Nita, Nita" ;

gura el fugea de a lu, se ap6ra cu manile, eu

unghiile, cu dinti; nse un cutremur o sguduia

de-odata : Nita" Nita".

www.dacoromanica.ro

48

Alexandra Macedonski

Si de la mute, printre sgomote si rApMeli surde,

urea in syllabe inn6busite, aprOpe stinse :
ITite-asa!

Si asa!
Si 'nc6-asa !
Hei ! Hel !

Er cand se ridicA, luna, din bora ce se sparsese, nu mai eimsese de cat focul ce se stingea...
Foisorul era pustill, o 1inite fericita se lasa asupra easel, i r6cAneii cu rythm6ri1e kr monotone,
inpreuna, cu cate-o hant6 de cane, lua t. in stpanire wiptea ce se facea albastra., ce se inmuia
in argint si in schinteieri de saphyr.

www.dacoromanica.ro

SORE SI GRAU
Sos6ua se ducea inainte,

panglica prfuita,

se ducea in albastrimea 4 ilei, se ducea in aurul

srelui ce fulgera holdele si le infasura intr'o
departe,
lumina% calda. In urma,
verdta intunecOsa a unei paduri, posomora campul taiandu-1
de-a curmeziul si prelungindu-se cu nuante co-

boratOre, din ce in ce mal sterse, catre amndou6

capetele orizonului. Inainte spre Bucuresti, precum si in drpta si in stinga aid', sesul monoton

dr schinteiator de sore si de marea nesfarsita

a thalasurilor de spice galbene, nu era aceidentat de nimie. El se largea si se lungea ca o steppa
vesela, topindu-se in marginile cerulul, si numai
pe unde buruienile si Orba nu fusesera navalite
de gral, florile albastre ale cicOrel, 41 mes-

tecaa frage4imea cu garofe de camp, pembe si

www.dacoromanica.ro

50

Alexandru Mace donski

rosii, cu romanite albe, cu aglice lucise i lilia-

chil. Trsura cu patru cal se oprise in drum, in

dreptul unei sire de graa de curand secerat, si
pe cand vizitiul i un om de trra se oppinteail
WI ridice osia de la o rt rupta, pe un par aflat
in santurile soselei, stapani, spre a se adaposti
de arsita, se apropiasera de sill, intrall in umbra ei si's1 aprindeaa tigarile. Coprinsi apoi de le-

nea 4ilel, se lungeail pe paiele ariei de-alldturi.

Dr de si campul era pustia, ca prin pharmec, si
cum se intmpla in basme, din drpta si din
stinga, dinainte si din urma, rsarira far& veste
copil de tta, mama. Printre ei eratl i cati-va bai-

etandri cu puiluiril negre de pisla i cu flori de

macesi la elle. Si el erail multi, Fite vre-o trei4eci,
mai midi, mai mari, Ochesl, balani, cu
ochi negri sat cu ochi turburi ca un cer furtunos, cu camasi desfacute pe pept, cu pepturile
pirlite,
bronz si amniui anti* idyll& de-ale lui
Theocrit sail bucholica Virgiliana. Si veneali mititeii, veneait asa cum eraii, cari cu cuiciulile infundate pe ochi, cari cu pluiriile la o parte ori
pe cfa, naivi i b1ni, errani ne-conventionali,
animi de aur prin graul de aur, in miVocul aurului ilel, el Ansi-le aur i flori de cicre, romanite i garfe de camp. Si cum rideat.! i cata
bucurie n'adduceaA cu ei Si cum pereat. umbrele

www.dacoromanica.ro

Sore

i Grirt

51

grijel de pe fruntile drumetilor ! Si cum era de

uitat orasul ! Si cum ar fi dorit el s rman6
mult, mult de tot, csuri lungl, dile
acolo,
intregi, luni i anl, tot-d'auna.
Dr srele coborise. Rustici adduseser 6. drume-

tilor ap5., de b6ut de la un put ascuns sub o poticnire a sesului, si rota de la tr6sur, cu chiti

cu val, fu ridicat5, pe parul ce avea s'o proptease& p6n6 la satul vecin.

CAltori intrar ithuntru. Mici trranl, precum
si mai m6riceil, tot): cati 16,sasera, in minte nestrsa lor intyp6rire, Or puyin in urmk chiar
sesul cu holdele lui, graul i diva veselk se in-

tunecar5,, perir din ochi ph6rmecati al acellor

fericitl de-o cIip, i trAsura, terrils-grpis, Ii duse
0116 la han unde innoptark pe cand luna ce se
ridica Si cani cari MtraA sub sr, inchia,Cat diva,
stirseati visul.
1896 Bucure,d, lunie

www.dacoromanica.ro

PE DRUM DE PO*TA

www.dacoromanica.ro

PE DRUM DE POSTA
MAMEI

In careta inhamata cu doui-spre-clece cal de

posta, manata de trei surugii, pe capra cu un
soldat, se afla o dOmna a card frumusete era anc6
stralucitre cu tote c inplinise sia inplinea treIdeci i cinci ani, i un ten6r, aprOpe un copil, fptur delicata ce trecea pragul cellor cinci-spre-clece
ani al s61 cu o sn6tate sovaitOre.
DOrana,
mama acellul produs bolnavicios a
carui nervositate era extrema, nse ce era inzes-

trat cu simtire si intelligenta superiOra verstei

slle, antithesa bizara in care germeni r6u1ui si
binelui se ciocneati cu desfaprari de puteri egale,

scotea de la un moment la altul patratul de

hartie cocolosita, pe care se aflati lipite benti ori-

zontale cu littere de typar stampate in albastru,

depesa priimita cMar in acea 4i de la o ruda a
www.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

56

soului ei, a carui bla se facuse grava, mortal&

pte.

Pled, si nu mai astepta" clisese din departare

gandul i condeiul cellui care chibzuise telegramma,

plea si nu mai astepta" transmisese fulgerarea

electrica ce sguduie sirma intinsa intre Bucuresti
Craiova.

Aceste cuvinte, terribile in laconismul si in albastrimea lor, resareati de pe fundul alb al imprimatului telegrapho-postal i treceatt pe dinaintea
vederel soyiei-mame -pentru a doue-clecea-Ora. Si
pentru a doue-clecea-Ora, litterile fatale II ampleaui

ochi cu schinteieri rosii printre carl, marca terrei

typarit in negru, punea doliul ei. In acellas timp,
dintre fie-ce cuvent, famfare funebre se ridical
Un dric, pompuos i nalucitor de aurarie pe sub
zabranicul ce '1 invelea, apparea esind de la Se,rindaru. Mu de soldati, ostirea tt, Ii urma,
pusti aplecate spre pament, sabil trase, musici,
in capul, in miclilocul, in coda cortegiului....,
spaliere de soldatl, soldati inainte, soldaci inapoi,
trasura Domnesca, ministri i ambasadori, incar-

cati cu decoratii, pe jos set. in trasuri, tunuri,

stguri, popor, lume din lume. Ce ? Se fie cu pu-

tinta ? Socul ei, omul cu care a trait doue-cleci

ant, cu care a inpartit bune si rele, se fi murit
in adever ? Ce ? Ea n'are se'l revada de cat sub
www.dacoromanica.ro

Pe drum de Pula

57

form de cadavru, cu chypul desfigurat, cu pete

vinete i rosii pe densul, cu prul capului si al
mustAtilor cAdut, ultime indicil ale ma pe care
a banuit'o din momentul priimirel acellei vesti
fatale si de care acum, de ce cuget g. mai mult,
pare sigura ? Ce ?,.. Ce ?... i tt6 viata el, covisele i illusiunile el de fet 5. unia la

Orinti bogatl, logodna el, el, allesul, frumos,

tank, cu talie de fetti, in fracul de praporgic, ro-

chia el de mire* rochie de p5.pus, atilt era de

mic5, la pal-spre-dece ani, se inatail incet din
adncimile trecutulul, se oglindeaii cu vioiciune
pe g4murile aburite ale caretel in midllocul inserarei norse ale unel dile de pe sfrsitul lu Septemvrie. Venea in urm 5. tth lAntuirea de lupte,
de sperante, de deceptiunl : Cariera lui, cuceria

grad cu grad, strmuthrile miliarescI dintr'un

colt al trrei la cell-l-alt, revolta companiel de la
Ocnele-mari, ea asvrlindu-se desplgtitg, intre cei
cari '1 inconjuraserg., coperindu'l cu corpul, ocrotindu'l cu Anima, sc4ndu'1 cu eroismul, socie care
striga soldatilor rsvatiti : tragetl" i dinaintea
creia, fruntile se plca, genuchi se incovie,
puscile scap6 din math' I Pasiunea cu care densul
o iubea, slabiciunile lui de voluptuos ce'l fceati
s '1 dea rivale, desnAdejdea ei, violentele i certurile, citintele i inpAcAciunile I Ce ? Ce ? i acest

www.dacoromanica.ro

58

Alexandru Macedonski

om, pe care '1 iubise cu calitile i defectele lui,

pentru care se devotase dou6-cleei ani, pentru care
fusese geniul cell bun, stua cea luminsrt, pe care
'1 petrecuse 0116 la culme" ca tovarsa credincis6, acest om s fi murit ? De acest om s6 se
despart6 ea inainte de timp ? i inserarea ce se
rasa peste natur pAlrundea in Anima, ei, lacrymile
o podideati, chdea n. cu pichturi largi pe hartia ce
tinea in miln6, r careta strb'attea campiile ca un
virtej, fugea, allerga, sbura pe drumuri aprpe nemblate, se strecura printre hopuri, printre r6sturnisuri, trecea prriurile i riurile, cobora ville ski

urea dllurile, din aceiasi fug6, din acellasi sbor.

Soldatul de pe caprA, euegia, s pleea motrator
in drepta, in stinga, visa cu maw, pe puscA, la Tita
In dragostea c6rei rsbise tocmal in 4iva plecrei.
Surugii, desculti, cOdari pe deselate, cu ismene de
panz5, ce li se ridica ti. de-asupre pulpelor armii
bhnhnhiai l. din piciOre de jos in sus si de sus in

jos, isbeaA roibi cu alcadele, injurati de ceara

mgsel.", hrtiab., mna, scuipau, clopotele MangAneati, chte-o mit5, de cal Ulega drumul alburiu, sfircul biciului Ii plesnea si singur sbirlirea
p6rului trh. da sbircitura pelel, arsura durerei.
Dar cu ciit se innopta, virtejul mersului in loc
55 se domolesc se ducea mai repede ; se ajungea
la jum6ta4ile de post6, pe ne-resuflate, se asvirlea
www.dacoromanica.ro

Pe drum de Potttk

59

la oistie a1l cal can i. asteptati din porunca de la

Bucuresti cu hamurile pe el... ln urrna cu felinarele
apprinse cad nptea inainta i intunericul ce se
asternea peste deal si peste valle se facea besna,
cu cal prspeti intre piciOre ce bagel pe dracu
'n ei, troscaielile bicelor isbucneati din noti, hairile reincepeati, spargeati atmosphera posomorata a

noptei cu slbaticia lor cutremuratre ori se prelangeati cu sfasieri durerUse i duioil nespuse.
Rutile sfirriati, careta scotea gemete din tote incheieturile ei, se apleca peste roti, indeplinea salturi mortale, parea corabia primejduita pe care

fie-ce vall este gata s'o inghita si ce se ridica

deasupra fie-caruia.
Inauntru, copilul, v6d6nd ea mama-sa atipesce

cu o parte a obrazului infundata in matasea cap-

tuselei, Il lipea fruntea de geam, se uita in intunericul nabusitor brasdat langa portita de fulgerarile galbene si rosil ale unuia dintre felinare,
cerca se ghiceasca privelistele. Unde era valle credca C e deal, i se 'Area ca vede ape marl
Rnse
trasura se apropia de locuri padurOse. G-rupe de
copaci defilaa ca nisce naluci negre, povesti de huti
Ii ampleati. mintea.... Cell mai mic porn, stuful cell

mai neinsemnat, i se oglindea in priviri cu proportiuni gygantice. Crecile noduroase se schimban

in pusci, trunchiurile luati forme hotarate, se fawww.dacoromanica.ro

60

Alexandru Macedonski

ceatt bmenI, haiduci 141 in spete, cu cciulile pe

sprancene, cu ochil schinteietori...
Chte-o suieratura de surugitt, scurta stt ascu-

tita, urmata de vorbe inganate de-a 'n calare, Ii

intAreati i mat mult in credinta ca nu se insla,
ca acelle suieratur1 sunt semnale, c n'aveati
s6 scape din acea npte.... Ingrozit, dnsul se
tragea attunci de la geam, se ghiernuia in coltul

sti cu urechile vijeietOre, cu ochi dilatati de

intunericul pe care ar fi vrut 0'1 patrunda... Contractari nervse 11 scuturati i voMd s se faca
viteaz, s se amagsca singur, se infsura in salul
mamei sle, sal scotian cu dungi albastre pe fund
rosu, punnd fire i scuturari pe sma until: frig
inchypuit.
Cu tote aceste, minutele adduceatt cu elle sfertu-

rile si jumttile de cOs. Careta iI urma mersul,

Or fiind-c 5. era ajun de tirg, siruri de care incepeati s6 se zaresca, treceati ca printr'o lanterna
magic& in scurtul spaciu de lamina' cucerit de felinare. Strigatele Orranilor ce le abatteatt, scartaitul rotilor, injuraturile surugiilor, se indeseatt.

Ense o data cu tma de hati ce disparea, frica

rsturnisurilor se ridica dintre dllurile ce se inmulteali, napadea dintre prapastiile vil1or ce se
deschideatt. copilul, desteptase pe mama-sea. Soldatul ce se detese jos de pe capra i inpedecase

www.dacoromanica.ro

Pe drum de Bpi

61

rotile, grabla pe langg portitg. Surugii o lasaserg

la pas, r careta, in bglgneanirile clopotelor ce

se domoliserg, cobora pe mama i pe copil, cu
doul-spre-dece cal in sir, cgtre adncimi necunnos-

cute, care funduri innecate de intunerec.

Wrsatul diorilor apucg pe drumetl departe de
Pitesti cu dou6 poste. Ense somnul ce amortise
pe baiat mal dinainte, urma s6 faca pe sub pleopele lul plumburil aceiasl besna inasuratOre ce
allerga din tote colturile campulul, ce se tinea de
trsura fulgerata de acelleasl licarirl scurte ale
felinarelor cu lumina galbeng
Copaci
de pe culmi, reincepeatt ast-fel, s6 se desire pe
sub ochi lui, nalucl negre, cu forme hotarite...
Der densi, in loc sa se schimbe in Omeni, in haiduel latl in spete, cu caciulile infundate pe sprancene, se aceat de asta-data, procesiunl de ea1ug6r1 cu glugile in cap ce calareart intunecimea
de pe langa caretg... Apol, ca in balada lui }Huger din albumul illustrat ce i se daruise de anul
noti, unele glugi cgdeaA, vntul le filfaia prelungindu-le printre negurele scaparatOre, ochi calu&nor se roseait ca nisce arbuni, fecele lor galbene li se albgstreati sg li se inverdeati ca flacarile ce jOca pe ate un mormnt, degetele si picirele li se lungeati, li se ascuteaA... Densi luati
infacisarI de demoni, se tineatt virtejurl grozave
www.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

62

ce se ajungea1t si se intreceaa, ce appareati and

la un geam cand la cell-l'alt, ce ampleati tot drumul, inainte, in urma, la drepta, la stinga, spre
r6sarit, spre meda-nOpte, ce se revrsaa peste
camp si peste valle, ce se urcali pe dlluri i o
luati de-alungul muchielor huhuind cu risete spaimantatOre, ducndu-se cu fIirl fiorOse, cu rinjete i scrijniri, cu urlete si latraturi ! Si in midilocul visului s6a, pe cand sud6rea ce-i deschidea
pori,

II lipea de temple Oral ondulat si mole,

un OVA, strigat de disperare nemarginita, cerca

se-I deschida, buzele, dr se oprea intre gitlejul
ce se Augusta, murea fart, sunnet intre flcile ce
se inclestat., r prin vijelia uetului de rotl, dintre demoni, se napusteail duoi, patrundeaii inauntru, 'i se aruncati de grumaji, 11 coprindeati cu
brate de flacarl, ii pironeat sub ei, se asedati
grecesce pe peptul lui. Unghiile lor ii sfasiati
carnurile, scotoceaii pe sub cOste. Ghiare de fer
ii apucail anima, sangele curgea... Destul ! Destul !"
Nu, nu e destul" Ii sufflaa attunci anfenduoi : i acelleasi ghiare, i se infigeati in raruchi, se urcati spre plmani...
Mama sea care se desteptase audindu-T resufflarea

aci grea i lunga, aci suieratOre i scurta, voise

se'l scOle in mai multe randuri, dr ne-isbutind,
lasase jos gmul. Aerul tomnatic l unel dimiwww.dacoromanica.ro

Pe drum de Popl

63

neti ragusite sub un cer incetat patrundea 0116

la el, II r6corea fruntea. Battai le neoranduite ale
inimei i se liniteati, sangele 41 relua cursul regulat, i de-odata, cel duoi demoni ale caror chypuri devenisera confuse, se prvMeatt sfarmati

de pe peptul WI, sub taiusul unei sabil muiata

in schinteierl de briliante si in foc de rubine...
Opaluri ce se desirati de pe cordele de fir riura:tt
inprejurul copilului, II dimbeatt cu irisrl Hari-

tore. El se simtea invelit de sus p6n6 jos intr'o

haina de lumina. Corpul i se facuse strav646tor.
Aripl 11 luau i. in sus. Se ridica intr'o splendre
gloriosa, plutea de-asupra v64duhurilor ciochrbet, i vocea sea, coborndu-se de la inaltimile
ametitOre, infsura Vrra, se impunea viitorimeI cu

modulari de o dulceata nespusa si cu rinjetele

sarcasmele intrupate In armonia larga a desmadejdei finale.

Dnsul, deschise ochi toemai pe cand trsura

se afla la jum6tatea unui deal. SOrele isbutise s6
sparga ceata sub care statuse cenusat. Rai:fele

liii repalite ca nisce sagetl de aur, redatt naturei colori i veselie. In stinga drumului, copaci
se urcati din fundul viei cu frurniatura ance"
dOs, nse roscata de arsurile sufferite in timpul verel si galbenit,a de attingerile phtisieI atmospherice. In jos de tot, la o adAncime, de peste

www.dacoromanica.ro

64

Alexandru Macedonski

cinci-deci metre, se desfasurati One la marginile

orizonului camping ondulate ca vallurile marei,
valcele si dellusoare, dintre earl', turnuri de biserid resareati, semnalarI de porturI supreme, aceste singure limane de scapare suffietsca in furtuna vie0i omenesci.
*i. caii urcaa merea. S'ar fi cregut acum, ca el

se duc drept in cer, atat de inalt era deallul si

atat de departe culmea.
Disha, vrnd Dumnalett, vom fi in Bucuresti"
gicea mama. In urma, scotea din bisactea iconita
Maicel-Precistel pe care o purta cu densa de cate

ori pleca la drum, il scutura cu batista corana

de rade tintuita inprejurul fruntel, il seruta argintul poleit, si n'o punea inderet 0116 ce nul
descurca sirurile de margaritare menunte ca 136bele de linte, salba de rubiele cu care o inpodobise de feta,. Anima el, reincepea attunci, se se

ample de nadejde: Nu, era cu neputinta ca

densul se plece ast-fel, se nu's1 ia adio de la femeia pe care o 16,sa veduva, de la copii pe earl
i-ar lsa orphani. Ce? Craiova, era la o mie de
poste ? Dca cu adeverat ar fi fost gra bolnav,
n'ar fi vestit'o din vreme? Ar fi asteptat cell din
urma ces ? Afara de acsta, nu'l lasase sanetos in lagerul din care nu plecase de cat de o
luna.... Si '1 revedea, inconjurat de un stat-major
www.dacoromanica.ro

Pe drum de Po It&

65

stralucit. Trmbitele r6sunnaa, tobele btteaa, sol-

dati presintatt armele. El, crunt si aspru cu eel

mari, tin'endu'i paralysatl sub priviri, palpitatori
ca vrabiile in ghiarele ulTulul, trecea pe dinaintea frontulut Prestigiul 11 in* ura. Respectul
sbura inaintea lul. Se imbunea cu grackle inferire, intemeia pe elle, nadejdea militarsca a
t6rrel.
DOca,,

dca nse va fi murit ? Da ii vor

fi omorat ?

Si la acsta, cugetare, un trecut de erl de-alalta-eri fl re-adducea marsul militar commandat de socul el, cati-va soldati intailiandu-se prin porumbi,
sutimele de mortl cu cari, organele oppositiunei,
semenatt campurile, ampleati vaille i dllurile,
santurile si colOnnele lor. Er pentru antia data,

Il da sma cu lamurire despre ce ar fi sOrta el

si a copiilor dupe mrtea ml. Dusmnii neinpacate, ingratitudini ascunse, asteptati Ore alt-ceva
de cat momentul priincios ? i ei, i se va erta
Ure, frumusetea, positiunea sociala, epoca triumphald, dispretele pentru aristocratia de nascere neinsocita de cea suffletsca, sangele boeresc ce-i

curgea in vine curatit de scrofurile prejudecarilor ?...

Da. Va r6manea cu ore-care avere,zestre pa-

rintesca,va putea s lupte cat-va timp. In tot.

a

www.dacoromanica.ro

66

casul, I

Alexandru Macedonski

va cresce copii... Ense, dupe acsta,

intunerec, npte a viitorului ne-patrunsa de ochl

omenesa cat despre sprijin Domnesc, ,cu insemnari pe catastife", cum putea s prevada ce avea
sg fie ? Ce scia, ce simtea, este ca o data cu
mrtea lui, dca' va avea nenorocirea s6 r6mana
in trril, va intra intr'un necunnoscut prapastios.
Si attunci, vindea din gand, case, mosii, tot,
pleca in Franca ; se stabilea acolo cu copii, nu
se mai intorcea nici odata. Aci, isl cump6ra din
gand, o ferma in Normandia, pe liinga Dieppe ski

Etretat, se induiosa la gandul de a ingriji de

gaini, de a face yin de mere, de a priveghia mulsul vacilor, se vedea cu boneta alba pe cap, punea sort albastru, tiaia cu liuite i inbelsugare.
Aci r, adducendu-si aminte de copil, isI schimba
planul, se statornicea in Paris, baga pe cell mai
mare in ostirea francesa, lasa pe cell mictilocill st
'si urmeze vocatiunea, s scrie romane, piese de
theatru, poesii, ce i-o placea.
Cat despre cell
A de
mai mic, zapirstea,
Ba-be-bi-bo-bii"
densul nu se despartea, 11 tinea langa maman",
!

II lua profesori in casa, r mai tarcliii, v64end

si facnd".
In vremea acsta, trtisura se apropia de Pi.
testi. Copilului i se facea %me. Cosul cu ou6 r6scpte, cu un curcan fript, cu salamurl i branze-

www.dacoromanica.ro

Pe drum de Po 9ti

67

turi, era ridicat pe genuchi. Se scotea si se intindea

un servet alb ca laptele. Se spargea ti. si se curata a. ouele de coji. Gusa i peptul curcanului
se *earl nev6clute. Vinul de Bordeaux scadea in
sticlk roseti caldurOse urcail pe amenduoe obrazurile, ochi battuti de ne- odihna, se insuffleteati,
viitorul apparea mai pucin nuoros. Nu, nu se pu-

tea ca el se fi murit ast-fel", r copilul, incepea

s6 crda si el ca., nu se putea" i r6manea ganditor.

Pentru el, tatal OA era un fel de spaimale.

Nu'i vorbise mai nici odata de cat cu restla.
Ii silea pe el si pe frati s s Irina in tote 4ilele
ca set diet : Bon-jour pa-pa, Bon-soir pa-pa". La
mesa, le poruncea s
da pe scaune, smirna,
drepti ca soldati, s se uite in ochi lui cand le
vorbesce. Se sperial de ate ori se supra pe buattar. 1 se parea c aude nc andaririle de
farfurii si trentiturile de scaune.
Cu tOte aceste, dnsul, l'ar fi plans mai mult
de cat orl-care. Dr in acelle momente, o lupta
ciudata se petrecea in consciinta lui. Se simtea
coprins de betia emei pe care o dail caii ce inintrasera in sosea, aspira catre libertate. Virilitatea ml prematura se revolta contra jugului de
tot minutul. Ce era bun in el era nvalit de ce
e rti. Cerca se"I. analyseze simtirile si nu isbuwww.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

68

tea. Ar fi vrut

s5:1

innece lacrymi si se'l sguduie

hohote pentru a's1 dovedi 1111 singur ca ar regreta

tat'set, dca in adever ar muri.

Der o laie de tiganl asedat a. la marginea orasului incaleca soseaua cu tabararea el. Densa,
dupe ce se intocmise cu addunaturi din felurite
parti ale trrei ce amestecasera inpreuna rudari,
netotl i lietl, se statornicise mall din vreme ca
de obiceiti, i campul se arnpluse nurnal in ateva dile de cosarele lipite cu pament galben si de
bordeiele ce pareati a fi acolo de cand lurnea.
Porci, gin, leote de danciuci in pelea ea. Iletote ce se certati la sOre pe gramedile de baligi
pe

uscate ce addunasera de cu vra, sgomotul cujni-

telor, costorirea cator-va tingiri nauntrul chror

gasperite arduie invirteati otrepele ghemuite sub
piclOre, inpetecarile de tote fecele ce le inbrca,
rnargelele rosil sti albastre ce le tacanea la gituri, carpele i sdrentele murdare agatate de maracinl ori purtate in paranga de crecile ate
unui porn, grohairile scrOfelor, sisarile gascelor,

Or mal presus de orl-ce, hairtlairile guturale ale

certurilor, apucal careta in haosul kr.
Cali, Ii iuteatt mersul fara se mai fie napustiti de surugit.. TJni, speriati, asverleati cu piciOrele. Ense, cel mal multi, puneatt capetele in
pept i fugeati cat puteat., ridicatt nouri de praf,
www.dacoromanica.ro

Pe drum de Popi

69

furtuna de aer in miscare ce insan6tosa in drumul el atmosphera inputita de lulele i de duhorl

otravitOre.,Copilul, ultandu-sl posomorarea, scotea
capul pe ferstra i ridea de balaOnele ce ocaraii
en mascari sa ce 'si puneaa pOlek in cap ca s6
's1 batta dosnrile la surugii ce le arsesera cu sfir-

cul biciului. In aceiasI vreme, dintre cosare si

cocine, se repecleaa danciucl. El se tineal drOie
de gOna cailor, si, gol-pusca, se det tumba pe
lang6 santurile soseleI cand nu cadeati claie peste
grmada de-asupra craitarului sburat intre dnsi,
luandu-se la battaie, rostogolindu-se prin Orranii,
morman aramiii de spinarI calrite, de burtl
stranse intre piclOre, de obrazurl turtite sub secluturi, de sgaibe in sus, de manI inclestate pe
tot ce putusera se' apuce.
Rutile trasurel sguduira in sfarsit caldaramul
Pitestilor. Bice le, chiotele, scoteati in usl pe pravaliasi din ulita cea mare. Trecatori se opreal in
loc. Ense, cu eat se inainta catre bariera Bucurestilor, se producea un fel de inbulzla.... Trasurile se inmulteaa. TJlita se amplea de lume, r
din departare, se inalta o rapaiala monotona ce
se apropia mereti i ce se urma cu o cadentit sta-

S'ar fi cre4ut a este o mare in reflux,

ea un cataclysm indeplinit fara veste a sfarmat
stavilarele pe earl vcurile lea pus la gurile

ruitOre.

www.dacoromanica.ro

70

Alexandru Mecedonski

Dunarel, ca apele salci1 in cari densa se vrsa,

s'ati ridicat de-asupra nivelulul obicinuit, si ca,
reintra umflate si spumOse in matca kr preistorica dintre Carpati si Balcani. Cu tote aceste,
vijelia rythmica lua proportiuni deslusitOre. Sforairi MITI, ca celle pe earl le-ar produce cate-va
mil de fOle in miscare, se inpreunait intr'o resuflare gygantica ce se propaga prin ondularile
symetrice ale atmospherel odata cu fanfare argetOre de trembite, cu battal in toba cea mare si cu
uruiri de tunuri.
Si drum-drum-drum, dururum-drum- drum", capete de colOnne appareatt. Soldati inaintaii cu pasuri

mesurate dupe toba, recucereatt orasul ulit6 cu.

ulita.... Abia apuca se' treca uni ca alti le lua locul.

Cornisti din fruntea companiilor isi inbucart instrumentele cu incretirl de barbill albastrite de perdafurile bricelor. Stegurile se desfAsurati de-asupra

luminisuld de spangi cu fliscuri si cu sumete

de aript Oficeri dintre plutOne sett de pe marginile kr, se duceaft cu sabiile trase si cu epolete
de aur pe umeri, fie-care catre sOrta lui ; cafe unul
care zarea ordonanta de pe capra, siluia cu priviri

cercetatre penumbra din careta ce se oprise si

recunnoscend chypul ostenit al dOmnel dinauntru
trecea salutiind militaresce fulgerat de coborarile
si ridicarile oyelulut cavaleresc. Numele persOn-

www.dacoromanica.ro

Pe drum de PopA

71

nei salutate. soptit din oficer in oficer, ajungea

ense, One la seful divisiunei, un colonel ance

ten6r care '0 punea calul in galop...
Adeverul, voiesc s5 sciti adev6ru1...

Dr densul, cu chipiul tinut cu o larg curtenire in maim drpta, cu cea sting5, pe frene, se
apleca inainte, o re-asigura pe gmul lsat : nu
scia nimic, se re-intorcea de-a dreptul din lager,
nu se oprise in Bucuresti de eat o ji, timpul trebuincios pentru a '0 odihni divisiunea ce reintra
in circonscriptia ei. Nrea mirat ca' o 'ntelnesce.
Dca ar fi fost ceva gray, lucrul i-ar fi ajuns la
aucl in trecerea lul prin capitalk.
C era bolnav, nu inc5,pea indoiala... ense... dr..,
,Si Drum-drum-drum , dururum-drum-drum" ,
vorbele lui intunecate de rtipirea brutara a tobelor prtreati di, se cojesc de poleia15,, nu mai 0AI-un-

cleat inauntru de cat sub forma unei sbirnhiri

surde, Ii perdeati elocenta convingare. Soldati
de differite arme se scurgeati ca apa. TJruirile tunurilor si ale ambulantelor mn1ocuia musica disciplinar5, a pasurilor, ulita se libera, colonelul se
inclina pe cal cu o ultirn salutare, surugii plesneati din bice, clopotele se scuturati, rade se inverteati, Pitesti r'emneatt in urni, gema II rehia
physionomia ci selbatia. De ast5,-dat5,, sosua n'ayea s sfarssca de cat in Bucuresci, dnsa era

www.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

72

neteda, cii petrisul bine battut, vM, d1lur, eran

pucine,

Adeverul, nu voia se scie de cat adeverul."

Ense, cu cat se nainta, iula mersului inpreunata cu ostenla drumului luat, ii strangea templele cu cercuri angustatere. Testa i se golea de
idei, ochi i se tintean pe cuiele poleite ce prindean perdelele, miscarile i se faceati automatice,
uita de unde vine si unde se duce, isi stergea
pleepele umflate cu apa de trandaphyr dintr'o sticluta, sett, hypnotisata, se lsa pe spate cu singura aspirare de-a sosi, de a'si infunda capul intre paint moul, de-asi trage plapuma pe obraz.
Copilul, sub aceias nimiccire, simtea c privirile i se paiejeneaza. Careta, locornotiva de mica
viteza, nu mai punea de la o posta la alta de cat
doug cesuri ; se ajungea la Gaiesti cu sgomotul
unel pravaliri. Prunariile din acesta localitate se
desfasuran de amendoue paqile soselei. Case albe,
cu stilpi si pridvOre vechi, cuiburi de fericire ascunse intre frundis, fugeati printre desisul rarit, ca

nisce scurte licariri. Se esea dintre live4ile roditere: Campuri monotone si nesfarsite ampleatt
orizonul, erati lasate in urma, se iveani din non.
Serele, ce deja incepea s6 cada de la zenith, aureolisa globul in aphelie. Miryade de schintei orbitere se inparlean in aer. Pulverea drumului se
www.dacoromanica.ro

Pe drum de PeTtA

73

schimba in praf de aur. Scaieti i mgrOcini se poleiati. Perul surugiilor se incendia. Excitarea gonel le vilvora obrazurile cu flacArl, le suffla in
corpurI viri1it4i aprige. Sdrentuirile cgrasilor
dispAreati. Frumuseti supra-omenesci II inbrIca.
Tepenia muschilor vorbea de drOgostiri nebune cu

restignirI pironitere si exala pharmecul aphrodisiac al manifestArilor fortei.

Der ochi pAiejenati al copilului se inchideaii

pe jumnate. Clopotele cailor II sunna t. in cap, ostenela f'Acea s6'i tree& pe dinainte sirurI de bobite

galbene sat albe ce se ridicat si se coborail la

ie-ce miscare a pleOpelor. Dnsul, urma'rea phenomenul cu o curiesitate crescenda : acelle mOrgeluse

rait atat de frumese, se insiratt cu o diversitate

le moduli asa de extra-ordinarg, in cat il duceati
a clOdirI de theoril, la conceperi de idel bizare :

Da, pentru ce ochi n'ar castiga in momente de

upra-excitare pOtrunderl ce le lipsese in stare
wrmal5, ? Luml cu totul ne-materialle nu puteart

re se existe si s6 populeze spayiul ne sfarsit?

Lumina bune-Or, este ea materiallO? Si dccea, este,

pentru ce de cum inchicII oblenele unel od61 se

ace intunerec ? Pentru ce nu pot): s'o primp: si
'o ii arestat inauntru ?... Apol, inmultea dedu'erile, ajpngea la sufflet, se convingea de exisenta lul,

Dumnecleti cobora peste densul cu teta.

www.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

74

poema immensitatel. Deslusea hyeroglyphele cernrilor, se cufunda in albastrimile adand... Timpul

si local dispareati. Stellele i se grupail inprejur,
ii sopteati ca elle, inpreuna cu tot ce este materie,

triliesc de o viata proprie. 0 ! Sufferintele i bucuriile gygantice desp.re cari ii vorbeet, voluptAile

transcendente ce '1 spuneaa ca resimt sub insementarile sguduitere ale cate unui sere, sfasierile durerese ce '1 faceall s'e" pricpa ca indura pe

fie-ce minut al voluptatei sett rodniciei lor !

0 ! Pantecele bor cutremurate sub strapungerea
desflorarilor, spintecate sub silnicia nascerilor !
0 ! Isvorerile de ape printre crepaturile mamelelor ! 0 ! Ethopeele cu earl mplea spaciurile :
adernenirile i tradrile, plansetele si surisurile,
prelungirile misunathe de vita ale infinitului, desfrenarile sorilor, infectiunile Venerice, phtysiele
lunare, luptele pentru existent& ale astrelor, battaliile titanice, pravalirile unor intregi systheme,

cerul plin cu tabere permanente, cu ostasl colosali !

Der serele ce cadea sub orizon, disparea ; bras-

dele lui mohorcite, nuanc.ate in descrescere cu

portocaliul i galbenul topazului sO cu cernla liliachie a amethystulul limpede, se stergeatt repede

inneeate de nori opaci. NOptea ajungea caii din

urma ; la marginile extreme ale intensitatei rawww.dacoromanica.ro

Pe drum de Po 7t5

75

ilelor visualle, acolo unde cerul se inpreun cu

pamentul, inserarea brum4rie, zitbranic de un albastru mai anteiii deschis i anc6 strav64etor, se
ridica, coprindea grad cu grad pereti interior): al'
clopotului immensitititeil, topea colorile i1e expirate
intr'o singurit nuan0 universalhi, indigo preschimbat inteun negru des'avrsit de lichririle stellelor
ce 'I punctuau. Careta, cu felinare re-apprinse se
cufunda din noiti in intunerec. 0 infinitate de licuria ce pAreall c'a se mut6 dintr'o parte intr'alta,
se araatt in facu soselei, iimpleatt pe momente
campul... Soldatul se apleca spre g6m, bratea intr'ensul : Bucuresti, cuconitil !" Anima mamel
tresArea, o pornea iute de tot, furtuna cailor sosea

in dreptul Minesel, aluneca pe dinaintea el, se

nApustea in rondul ntifl Mmpile de petrol roscaii
pe rand intunerecul, copilul scotea capul si se uita
inaintea cailor, nu scia ce simtea, d6r era coprins
de tremurri nerv6se, rondul al douilea se trecea
cu ocolire pe dupe havuz, surugii opreati in scurt,
'andarmi clAri si mai multe tritsuri. ocoleall ca.eta :

Nu, n'a murit, dr...

lute attunci ! Lite !
rotile duruiril pe podul Mogosie; elle sea_
parafl scbintel din petre, g6murile sbIrniatt intre
pervazuri, se trecea de biserica Sa'rindarului cu
www.dacoromanica.ro

76

A lexandru Macedonski

portile si t6t6, inprejmuirea in negru f6rit ca

cei dinauntru se bage de shag., se cotea pe o

ulita, se lua pe alta, se intra in sfiirsit pe o prtA.,
se oprea la o scarg, portita se deschidea, mama
si copilul great!. jos : Cum II e ? Cuin ii e?"Slu-

gile thceail, o femeie in negru se areta in capul

sc&rel, se arunca de gitul nouel sosite :
Ah! ma tante, ma chere tante!

www.dacoromanica.ro

MORA PE DUNARE
D-lia Ed. Dall'Orso, ommagiu.

In migilocul apei albastre ce curge cu soliti de

aur si de smarald, cu pilpairi de sore de-asupra
fie-carui vall, in firul ei i dincolo de Nicopol, acolo unde scapra rubine si se rostogole topaze,
este ancorat un pod-amblator. Scandurile din cari

e facut nici nu se vd. Peste pod, a fost carat si

risipit pamnt vegetal; ploile, vntul, srele, Pan
battut, i frageta Anc6, rba '1 copere pe locuri.
Dusumeaua, chiar la margini, dispare sub malluri
neregalate din earl at r6sarit maracinisuri vercli.

Privit de departe, acell petec de terren artificial

are infacisarea unei insule. 0 baraca de brad, adapostesce petrele morel, r afar6, intr'o scobitura
a podului, din dosul baracei, rOta invrtita de cur-

gerea Dunarei la valle, macina apa monoton, o

prguiesce ea pe o zapada viscolita, i Dunarea
se duce, se duce nici mai iute nici mai domOla,
nepasatOre ca vremea, apriga ca viata.
www.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

78

Turci stapanesc duce termul pittoresc. Pe cres-

cetele dalurilor, minarete subtiri se inalta numenise si albe in zarea azurie.

Au morarul, s'a dus din cliva trecuta la tirg.
Ostrovul plutitor e pustiu. Rota dinapol macink
apa in sec. Numal o pisica galbena cu ochi de
jeratic, ii rotungesce spatele in sore, r printre

larga dira de

faint'',

cursa de la usa baracei

One in marginile podului, urme de sreci se incrucisza In felurite directiuni , dati de faca
trandavia dusmanei lor seii prea marea lor multime.

Der o panza alba se lamuresce de-o-data, in pe-

numbra stancilor departate ale termului. Pisica

se aplOca peste apa ea si cum ar zari-o. Panza voltha in vent, descrie zig-zaguri, se maresce si conturul el se affirm& neted. Luntrea ese dintre bras-

dele vallurilor. Saci cari o incarca ar putea se fie

zariti de pe ostrov, i treptat, barba alba a morarului, cealmaua lui, sangerata de rosul violent
al fesului ce '1 formeaza fundul, se deslusese. Cateva clipe Alice si graul aural va fi desearcat, mra
va reincepe Se macine...

Si in adever, ta a Ali a si prins podul cu

carligul canget Luntrea e acum legata ca de obiceia de te'rrulul vechiui. 1.1-nul dupe altul, saci
s'atl gramadit la usa baracel. Cell din urma, mai

www.dacoromanica.ro

MOrri pe Dunke

79

grea, face ense pe b6trAn s6 soviasca. Cu un picior

in luntre i cu altul pe pod, se oppintesce. Dr

fringhia, r6a. infasurata pe dupe lemn, se desface
fara veste, i luntrea e furata de un vall. In caderea 1u, zadarnic morarul crca a se agata de
pod. CArceie '1 paralyseaza si se duce afund, infra

de desub, nu se mai vede.

Pisica, ai &Axel' ochi de j6ratic sclipesc mai tare,

ca i cum ar sei ce s'a intmplat, Ii ridica coda,

isi rotungesce spinarea si se aplOca peste apa...
r Dunarea curge la valle.
1896 lunie Bucure0.

www.dacoromanica.ro

POM DE CRACIUN
Fiilor Iiicet mele: Alexandru,
Nikita, Pavel, Constantin 0 Anna
Macedonski.

Zapada Craciunului, zapada copilariel mele,

par'ca era mai alba. Fulgi el, par'ca eraa mai

marl. Si clind viscolea, ce viscol ! Fluturi de rna,

abi fluturi al lui Decemvrie i Ianuarie, se duceati de cok-colo.

Oh ! fericite i bine-cuventate timpuri cand primaria nu se grabea s noroiasca podurile, se morfolsca stratul de argint al stradel ; ciind nu eraii
legl communale s silsca pe proprietari caselor cu
coperisurl trilingbiulare, pe boeri cu imomele de

chiblibar al copilariel mele, se dea jos ninsUrea

de pe coperisurl ; cnd tuturOiele de ghiatA aveati

voie se aterne in libertate, s licarsca la sore,

s albastrsca la 1un
cilte unul mojic...

i une ori se sparg

i capuI

In acelle vremuri, par'c i criv6tul musca mai

tare, par'ca i poleiul era mai sclipitor ; par'ca,
www.dacoromanica.ro

Porn de Crriciun

gi

jucariile mai frumOse, der par'c

81

i Omeni eraa

mai. avuti.

Acesta copilrie despre care'ml place s6 vorbesc asta-di, mi-am petrecut'o intr'o casa. vechik

ceva ca un castel. Ea era in midilocul unel curti

marl, cu spatele la o gradina in care te perdeai,
er jur-in-prejurul curtei, stilpi de caramida netencuitk stachiete verdi intre densi. Prta, se arcuia intr'un zid inalt si monumental, era mai
mult arc de triumph de cat simpla intrare a und
inprejmuiri.

Der ce 'mi-a rmas cu osebire in minte, nu e

nici casa cu coridOrele ei intunecOse, nici salonul

cell mare in fie-ce parte a lui cu cate o sob&

uriask nici glasul crivelului ce se vaita la gemuff., nici primavera cu trandaphyri ei de dulcdta
inflorict ce ureat p6n6 la ferestre ; ce mi-a r6mas

in minte, este nOptea Craciunului, sunt hainele

mele celle noul, catifeaua i dantella lor ; greutatea cu care puteam r6sbi cu tata si mama pn6
la biserica mahalalei, caii gifaitori prin zapada,
careta amenintata s6 se r6strne, dascalul din
strana din stinga, preotul muiat in aurul odajdielor, thmiia i smyrna cadelnitata sub bolti. 'Mia mai rmas in minte si intrcerea acasa : mesa
intins, limbile afumate, suncile, cartabosul,tot
ce era divin si tot ce e prophan.
www.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonsld

82

Etta-m6 ense in anul al trei-ded si sselea al

vietei ; Ufa pe tathl mai disparut de mult ; tta
pe mama gata s dispara ; in sfarsit, la randul
meA, etta-ma si pe mine tata.
Dr cu tote ca nu se asOrne'na Craciunul meti
de asta-d1 cu Craciunul mai de attunci, mi-am pus

in gand s nu'mI para fell de cell vechiti, ci 0

m6 inpac cu cell nofi.
Prin urmare, am oil: n'am bani, voiti face ce nu
se facea attunci, porn de Craciun,si acsta, pentru voi, scumpi mei, pentru tine Alexandre al tatet

pentru tine dragalasul met. Nikita. Deci bagati

bine de sOma : deschide01 ochi vostri marl-mart
P6ru1 vostru cell de aur, privirile vOstre celle ne-

gre, fiinta vOstra t0ta, este ce voifi s6 v6d ca

schinteiaza ca flacara cellor trel-decl si sse luminari de eh& apprinse in bradul verde din midilocul odaIel.

Uitati-v6 nse, copilasi mei, uitati-v6 pe ramurile acestui brad si vedeti cum stralucesce resfi-

rath betla cu care mama vOstra 'si-a legat la

Sarindar sOrta ei cu a mea ; printre acst beta&
sunt agatate si jucariile ce am cump'clrat pentru
voi,
jucariile ! aceste schintel, aceste singure
schintel de fericire omensca.
Pentru tine, Alexandre dragul tatel, pentru tine
fiul meti mai mare, etta un cal, dOr ce cal! E

www.dacoromanica.ro

Porn de CrAciun

roib cum Il place tie, si nu te uita c

83

ua mut

e de baxtie, pentru c en clic en e de catifea.

cli acesta sea nu e cusutn, cu fireturi
pentru c en i1l spun cn sunt fireturi pe &Ansa
0 et e muiatn in aur.
Vel incnleca intr'o di, dragul tatel, vel incnleca
tu pe un cal adev'erat der de o cam-datn, multumesce-te s te uitl la acesta, on s. te joci cu
el. Ense, in 4iva cand vel fi chinmat s incaleci
pe un cal adev6rat, tine minte, Alexandre dragul
tatel, s6 nu cum-va s. te pcalesci se incaleci pe

nu te uita

unul cu numele Pegas, cn cea mai p'ecntsn, mar-

tegn tot te va duce mai departe de cat calul cu

numele Pegas. Ia '1 acum inpreunn cu aceste born-

bone si inpreunn cu acest drum de-fer, cu care,

dc'o fi s pled intr'o di, s te duel unde te va
duce el, numal de terra tea s nu'ti uiti, pentru
en, coltal de pnment pe care am sufferit e, trebuie s fie sant pentru tine, pentru vol amendoul,
dragi mei, copilasi mei prea iubiti.
Apropie-te anse i tu, mititelule : numal, bagn
de semn s6 nu casli c abia te tin piciarele. Uite!

Pentru tine am o mince : cu cat dal eu ea de pnmerit, cu atat sare mai sus. In luptele vietel s
fil si tu ca dnsa : de cate off te-o arunca norocul
mai jos, de atate, s te ridicl mai sus.
DCr tot de-o data, baiatul men, tt si o carte
www.dacoromanica.ro

84

Alexandru Macedonski

din care a invetat fratele tea se dea gologani la

serad. Se 't1 spuna el ce este nauntru Si se te
invetY din vreme se fil si tu milostiv. Ca ve4I, in

ea este povestea unel mid vengetre de chibriturl. Zugraveala ti-o areta cu picierele gOle prin
zapada i sdrenta'rsa ca vai de ea... S'ar interce
acas, der tatal el e un betiv Si ar battea-o de
nu i-ar adduce destul gologanl. si biata fetita, in
coltul unde s'a pitit, apprinde unul cte unul chibriturile de cera din micile el cutil cregend seisi
incahlesca manusitele vinete, degetele el rebegite

de frig. Si fulgi de ninsre ce cad merea, i s'atern& de gene, il infloresc Oral cell blond, o
coper binisor-binisor, er lumea ce trece pe langa
densa n'o bag& 'n sell* grabita cum e lumea in
nptea de Craciun. Tu, baiatul meti, cand vel fi
mare, se nu fad ca lumea. Se nu fad' ca lumea,
Dumnezea se ye bine-cuvinteze pe amendoui,
precum i pe ce1-1-alt1 copil de pe faca pamentuluI
ce serbeza stt ce nu serbeaza Craciunul.
Zapada a copilarieI mele, Craciun al copilrieI
mele, reit nu'ml mal pare c'atl trecut.
Se mi se adduce, un pahar cu yin ; voiti se'l
ciocnesc cu al dumnevestra, cititori, si fie se '1
golim cu toti intr'un ces bun, amin.
ci

www.dacoromanica.ro

TRECEREA OLTETULUI
Ditif Gr. N. Mann, ommagift.

Un sir de cal la o trhsurh en zonturi, vremea

vechih, nepte i marginea Oltetului. Pe mallul din

potrivh, printre copaci, printre pomi roditori desformati de intunerec, satul Bals. Ceva mai sus,
pe dell, un turn de biserich, din, care sunnetele desnhdejduite ale clopotulul alleargh vijeliese peste

lunch. prrani toti sunt pe mallul riului ce s'a

versat din dell in dell. Focuri se apprind sub riph,
de-a-lungul. Trhsura a stat cal-va oprith. Cei din-

nauntru, ait coboritt gemurile, si printre vent si

plOIe, art vorbit cu surugii. Chte trei diceah a nu
pot se trech, c merg la merte sigur, der chlletorul,
fire semth i aspr, le-a Agaduit bani, '1-a amenintat, i '1-a silit se intre in aph. Doul chlhreti,

cari urmatt trhsura att dat vestea in sat. Cu mid

cn marl, aft esit attunci toti terrani, in frunte
cu popa, si la biserich, clopotul balanghnesce vijelios, sunnh i resunnh de url5, dellul. Caii, aprpe

www.dacoromanica.ro

86

Alexandru Mac edonski

de cum s'ati b6gat in Oltet, ati dat in not. Tre.sura, luata de ape,, e terrat6. Surugii, lupt'a cu
mrtea, plesnesc din bice, scot chiote lungi. De
pe malluri, alte chiote le respund... Cai inntk
trsura plutesce, plUla se versA cu galeta. Apa
a intrat de mult innauntru. 13Arbatul incepe a fi
ingrijit si a se cai de ce a filcut. Socia lul, 'ti-a
ridicat copii pe genuchl, Ii mangle, cautA se-I
reasigure, der din cand in cand, se lilt& pe gem
afark i spelmentat de curgerea turbure, de bolborosi spumosi, isi perde cumpetul. Der ea, nu
dice nimic, si se rOge, lul Dumnedett ealduros, stirute, mereti o iconitn" de aur. Chiotele surugiilor,
plesnirile de bice, se indesesc, si de pe mall, alte
plesniri i alte chiote,
aceste mai dese, mai
jalnice si mai taxi,
amplu ved.duhul, inputernicesc pe cal, inbilrbAtez animile. Cu tote astea.
luate, dinapol de apA, trsura tot se duce la valle
ei caii tot innotk resuffie, greti pe nexi, misc urechile, el oppintindu-se intr'o parte, pe cand, ve-

chia he,enbaie ce pare a se l'asa mai greti, trage

intealta. Patru inaintasl, slbesc cu totul, sunt
gata se se innece. Surugiul care se afl pe unul,
Il face semnul crucel, tale sleaurile de la calul
seii cat si de la eel-I-alp' trel, i elite patru, en
el cinci, se duc in jos pe Oltet, spre a mai esi la
mall off spre a nu mai esi, Dumnedeti scie. In
www.dacoromanica.ro

Tree erea Olteiu lui

87

vremea asta, t6rrani allrg'a pe sub rip5., clopotul

suniaa, tot mai tare, popa 'si-a pus odAjdiile. Dr
tocmai cand se art6 ca nu mai e sapare, 1.6-tele
incep s6 srt din ap5., caii nu mai innt, urc5.
dintr'o unhurt oppintire pe un prundis, si zapciul
care auclise si el de primejdie si astepta pe mall
isi frcA. mAnile de multumire... Vel-clucerul, clu-

cersa si copii se dat attunci jos, er el le ured.

bun& sosire.

www.dacoromanica.ro

CAII NEGRI
Lui Manoi31 Satineanu.

Lume din lume la sosea. Vodg-Cuza trece cu

trAsura pe sub teii infloriti. Cuckele sunt in num6r

mare. E Maii si sunt in rochi subtiri. Ale unora

sunt de tarlatan cu volane mid mgrginite cu panglicute veil): sii albastre ; ale altora sunt de gaz
de matase pe transparente colorate, oH de grenading ngrg cu corsagiul inveselit de purpura
apprinsg, a cate unel rose... Plgriile le sunt incgrcate cu viorele, cu micsunele, en boboci de trandaphyri. Se sehimbg cjimbete si salutaxl. Trgsurile

merg incet sg iute, d6r tOte sunt luxu6se i pe

tOte le infgs6rg nuorul de veselie si de orgolig al
Domniei pgmntene. Pe sub alee, salami i teii
ning zgpadg infloritg. Fustele scrobite, se afl cucone earl' pOrtg pe sub rochi dite dou6-spre-clece,

fitseie, le denuncg attentiund. Consuli toti, demnitari Statulni, se intrec in lux, appar in faitOne,
www.dacoromanica.ro

CaiT Negri

in carete, si dispar

89

fulgerati de schinteierile fi-

returilor,cari singurl, cari cu sociile...

Der etta o trasura si mai stralucita de cat cellel-alte. Este a ministrului de rhboiii. Vizitiul si feciorul pert& livrele aprOpe ca celle Domnesci: Frac verde

galonnat cu argint, jiletca rosie cunasturi de bronz,

pantaloni de catifea rosie, scurti,ghetre galbene

inchelate cu sidefuri. Caii stint iutl si zabalele kr
de argint zanganesc musical. Capetele 'sl le -tin
in parnnt si fug. Trapul le este reppede COmele
le flutura luciese ca 'Dena corbului. Miele 'si le
terrasc aprOpe in pulverea drumului. Copitele kr
lustruite si vcsuite art reflexe metalice. Si de

sus Oa jos sfmt negri. N'ati nici o pata alba.

El par nisce cal al intunericului,silnt tocmai precum il cautase commandantul ostirel si al marelui
Stab Domnesc. Taki ii admir.
Cand trasura se opresce la rondul al duoilea,

chiar Voda tramite un adjutant se-I intrebe de

la eine i-a luat si cat i-a plata. Cinci-sute de galbenl, attunci, treceall de la o mana la alta cu usu-

rinta. Pe atat ii cumperase.

Der cat se trudise pene se-I aiba. Grasise cu dou6

luni inainte, la acellas gembas, nisce cal la fel cu

aceia, de o msura cu el, tot asa frumosi si tineri,
mai eftini chiar cu o suta galbeni. Der ce foks ?
www.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

90

Nu-i pacea6 fiind-ca erati roibi. Ce auta, ce

vrea, emit cal negri ca abanosul.
Gembasul, intellesese acesta de la Anteia vorb6

f6r6, se staruiasa de prisos se-si trce, roibi,

ii rugase se mai astepte : o septemana, done, trei...
Si asa, trecusefa doug luni. Ciind ense nerOdarea
mustereului sett ajunsese la culme,caii fura descoperiti la moment. Si el erati negri cum il dorea,
tineri i iuti cum il inchypuise. Ba ce este mai
mult :

nu erati pestritati cu un singur fir

de

per alb. SC-1 fi c'autat cu luminarea nu-1 Oseai.

Erati adeverati copii al intunericulul. Besna de pe
el era ca a Tadului si luck's& ca o oglind. Cum
era se mai stea la cnmp6,na commandantul marelui

Stab Domnesc si al Ostel, ministrul trebilor de

la resboiti ? De mult II dorise, i acurn Ii vedea In
per si in tise dinaintea ochilor. Pe langa acesta,
ce insemnatt cinci sute de galbeni ? Nu vnduse
el,
abia trel septemfini trecusefa de attunci,
o pildure de pe una din mosiile selle zestrale gi
gece mill de gAlbenasi nu-I climbeaA, cal41 si pros-

peti, ferecatl i zimtuiti, de cilte on Ii deschidea

sertarele de mahon ale scrinului ? E drept ct fagaduise sociel slle se ia cu (16110 o casti. Ense,
tot stricase din el vre-o done sute.

Adica de te n'ar mai lua cinci site ? Cu ce-1

remnea, tot era se scota casa pentru a Carel
www.dacoromanica.ro

Cali Negri

91

cumpgratOre intrase in vorba. Ance nici nu-1. tre-

buia atat. Caii fur& cump'erati. Dr el tot nu

scOse bani se-1 dea One' ce nu inchina mai anURI remrtsita, jurandu-se pe crud si Dumneclei
cit n'o s'o mai attinga,
vorba st,> fie. II cercase mai anteta la cabrioleta. Officerul ski de
ordonanca, capitanul Lizu, Ii cautase dupe dinti, II
inspectase la unghiile picirelor, la cOda.In sfar-

sit, esisera buni, buni de tot, si acum, stapanul

lor, mai ales ca i lui Vod Ii detesera in ochi,
era cu dreptul mendru de ei.
Der Ott& ca, de unde era di cu sore, un nuor
coprinse o parte a cerului, ivit nu se scie de unde,
i acest nuor se sparse intr'o
nuor de vra,
phite repede. In clipa, cosurile de la trasuri se
ridicara, burdufele se pusera, si fuga incepu.
Calsca ministrului fugea ca si ale cellor-l-alti
muritori. Ce s vecli ense ? Caii de la densa se
osebeail de al tutulor. Be unde fusesera negri

corb, acum erail portocalii, albastri, de tote fecele,

numal negri nu mai era-a. De pe densi
curgeatt nisce zOie cumplite. Lumea, cat ii vedea,

ridea cu hohot ; Voda chiar, Ii bag& de sma si

bufni.

Commandantul marelui Stab Domnesc, seful os-

tirei, fu singurul care se' nu rid'A. Se ghemuise

in fundul trsurei si cand ajunse acas, si cand
www.dacoromanica.ro

92

Alexandru Macedonski

41 dete serna si mal bine de adev6r cnla se

stersese si caii r6m6seser6 roIbl... erail tot cel pe
Dupe ce
cari II vkluse cu dou lunt inainte.
sparse chte-va gmurl si dupe ce tranti cate-va
usi de se sgudui casa din temelie, porunci caraulelor de prin curte s6-1 adduc6 pe gmbas pe
sus. Der el era din Odesa si o tulise din ajun.
Mal tardit, rise si commandantul marelui Stab
Domnesc.

www.dacoromanica.ro

DIN CARNETUL UNUI DESERTOR

26 Auguzt, 7 ' 2 ore a . m. A1a1t6eri diminta am trecut Dunrea. Smuls dintre ai mei,
a trebuit se merg de nevoie. Convoiul din care fac
parte, se indrpth in directiunea Plevnei. Soldati,

cu pasi mecanici, cu ochi morti, se apropie dobitocesce de primejdie. Printre oficeri, cel tineri
de tot se areta, mai enthusiasti. Ei par a crede
di a muri pentru terr5, este dtorie i glorie.
9 ore qi a. m. Lark'rile salvelor de pusci,
ale focurilor de plutOne, incep se se auda,. Bu1

buirile tunurilor isi incrucisez sunnetele. Cti-va

locuitori ce intelnim, ne spun prpastii. Credinta
lor, este O. Turci vor fi biruitori. Unul din oficeri
vdendu-I coprinsi de grOA, voiesce se.-1 unbarbitteze, cum s'ar dice se le ridice moralul.
Ce, nu v6 e rusine se fugiti ? N'o se murim
toti odata?

www.dacoromanica.ro

94

Alexandru Macedonski

Apoi de, Domnule, asa o fi, respunde un

mosng, scrpinendu-se in cap, der de ce se murim
cu dile ?
Si terrani Il urmeaze drumul spre Dungre.
Acest de ce se murim cu dile", al mosngu-

lui, n'a miscat pe nimeni, ense pe mine me pune

pe ggnduri.

12 ore. Lovirile de tun nu se mai aud cu

tOte c ne apropiem de Plevna. Prise, cum ne oprim

isbucnesce dintr'un nuor de praf o rapgire de cal

ce alldrgg cgtre noi i sosesce val-vrtej, inpreung
cu cgrutele Crucei Roeit".
DOmne, Dumnezeule.De sub coviltirile lor nu
se ridicg de cat gemete sfasietOre. Ciind trsurile

tree pe dinaintea nOstrg, presintm armele ca

un singur om. Intr'una din elle, zgrim lungit pe
pe un logiat ca de vre-o 22 de ani. El e galben
ca mOrtea si are done decoratil pe pept.
Unde-i remit, intrbe, cApitanul nostru.
Se trgiti, domnule cgpitan, un obuz i-a luat
amendoue piciOrele.
Si trgsura cu bgiatul frg amendoue piciOrele

cu done decoratii pe pept, trece.

27 August, 8 ore sera. Detasamentul nostru
a sosit de eri, i generalul, dupe ce ne-a trecut
in inspectie, ne-a spus chte-va cuvinte forte bine
simtite, er la urnig, inconjurat de statul sett masi

www.dacoromanica.ro

131n carnetul until dezertor

95

jor, a reintrat in baraca de scanduri in care si-a

stabilit cuartierul. Peste un sfert de orl, et% si
un alt soldat, am fost tramist s schimbam sentinelele de la usa baracet
Generalul pranzea inconjurat de statul sti
major.

Pe la trel ore, sentinele noul aA venit s6 ne

inlocusca, r pe la patru, colonelul, ne-a scos in
front si ne-a cetit o poesie r6sboinica pe care d.
Alexandri a scris'o la mosia sea Mircesti. Cuvintele

de dor si sand,
cate-va minute.

amplut audurile in timp de

29 August, 10 ore a. m.-- Tot ce am vdut

erl nu se pte spune. Vail le, dllurile, albia apelor,

sunt pestritate de cadavre. Membre sburate de

gbiulele zac peste tot, colea cate-un picior, dinNice o mama.

Londra, 20 Octomvrie. In diva de 30 August, colonelul, ne-a addunat o-data cu Orsatul

diorilor i ne-a spus ca csul hotrtrator a sunnat,
ca trebuie s murim pentru -Ora pe'n6 la cell
din urma roman. (Dr attunci ?...) Ca, dca vom
sci s murim, numele nostru nu va fi ultat, ct
ne astpta gloria si c. s6 ne facem demni de
Mihaift Vitzul si Stefan cell mare.
Preda, un soldat voinic, a esit din front si a
spus colonelulut c s6 traiascrt, dr ca are copii
www.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

96

acasa, i ca eine o se ingrijesca de &Ansi deca o

muri el.
Va se dica cntezi se 'ml spul c5. esti an las,
a fost respunsul coloneluhil. Apoi, a poruncit se '1
pun& la asalt in celle anteiti randuri.
Si printre domni ofiyeri, nu se mai audea de cat

terrra", glorie", on6re militara".

Preda Anse, me intreba ca ce este las? Er (led,
'i-am spas ca las va se (Ilea fricos, a stat de s'a
gandit ce s'a gandit.
Apoi, ce se die, 'i-a fost respunsal, de frica,,
mi-e frica, a de mOrte cum se nu ti se faca Oral
maciuca ?

Mirat, nu '1-am mai dis nimic, der el tot nu

m'a lasat in pace :
Der bine, domnule, da' de batut, de ce ne
battem ?

Intrebarea lui 'mi-a dat de funk cu tete astea

m'am cercat se-1 lamuresc treburile.

Tera", Onerea militara", Gloria".

Preda Anse, s'a dus miscand din cap, si cand
s'a dat semnalul attaculai, ia-ne, pe Preda i pe
mine, de unde nu eram.
Cum s'a intemplat lucrul e complicat. Tot ce
ini-adduc aminte, este ea, cu cat se apropia cesul hotarat, cu atat me simteam coprins de o neliniste mai mare. 0 tremurare nerves& me scawww.dacoromanica.ro

bin carnetul unuT dezertor

turti, in sfarsit din crescet in thlpi. 0 sud6re rece

me trecu. Anima incepu se'mi batta in asa chyp
in cat credeam ce, ea are se-mi sara din pept. Tem-

plele imi svicneart. Revedeam copilgria mea, pe

mama si pe tata. Imi reinfayisam str6dania pe care
o pusesem pentru a studia : ducerile la lycet, pe
ger, pe pl6ie, pe zaduf : clasele pe earl le cucerisem ora cu orl si di cu di : examenul de bacalaureat, acsta culme la care ajunsesem conjugelid pe tipto, tiptis, tipti, tiptomen, tiptete, tiptusi" : sperantele mele, aspirarile mele, tot ce
fusese in mine via si nrducitor. Si ideea de a me
jertfi pentru terra, nu me incaldea. OnOrea mili-

tall", me lsa rece. Gloria de a face parte dintr'o hecatomb& cat de colosalk fie chiar pentru a
inzestra Europa cu un regat not., imi marmurea pici6rele, iml lega bratele, imi paralysa limba.
Mintea mea nse remanea liberk inprejurarile o
ridicart :

o clipire imi fu de ajuns, ca se'ml dal

sma despre intrga falsificare a educatiei omenesci, indreptath cum este in potriva simtirilor
naturale.
EI da : Imi era frica si nu-mi era rusine ca
imi e frica. Ceva mai mult : Chiar asta-di, cand

me aflu la adepostul distantei ce am pus intre

mine si lauri campuluI de battaie, vitejia conscienth a soldatului ce se duce se m6ra, mi se pare
4

www.dacoromanica.ro

Alexandru Mace donski

g8

un sentiment de dementa, folositor guvernelor si

thronurilor, dr ingrijitor pentru starea intellec-

tualla a omenirel, cas de hysteric eroica, ce ar

trebui s attraga asupra-I -EU& bagarea de sma
a specialistilor.
S6 ne inchypuim in adev6r, di toti soldati unui

stat attacat ar face ca mine. S'ar intempla alt

ceva, de cat ca statul navalitor si-ar intinde granitele ? Si apoi ?... TJn thron, un guvern si o firma
mai puyin. Deca voia lrgi acum cadrul, hypotesei, Europa, r mai la urma lumea intrga ar

ajunge s nu mai intocmeasca de cat o singura

natiune.

Si dca tot se tine la Imperil", care altul ar

fi mai frumos de cat cell al Omenirel" ?
Paginele din carnet se sfarsesc aci.

www.dacoromanica.ro

INTRE COTETE

www.dacoromanica.ro

INTRE COTETE
Casa lilt Pandele Vergea, nu era desprtitl de
centrul orasului de cat prin cinci-spre-clece minute de amblet. Cu tote aceste, isolath, de sgomot prin tAcerea uliteI coboratOre in culmea c6reia domnea, prin locurile virane ce se deselaA la
valle de-a drepta si de-a stinga aiet cenusaa
de praf, prin nemeti de verdVt al Cismegiulut,
tihna terrgnsc5, ce o infilsura it era turburata
rar. Cradire vechi6, cu pridvor de samdurt sprijinit pe stalpi de lemn, cu coperis de sindria a
crul strasing, a adtipostea pridvorul si ferestrele,
dnsa, '1st da usile de perete inainte de a se crepa
de dila.
dim* in midIlocul orasului,
ca
Curtea,
la un semnal asteptat, incepea "attunct se" cutcuruzsck mIcamea, girAia, lua amlurile, intr'un cuvent, insuffletea inprejurimea cu sute de glasuri.
Pandele, sculat cu nOptea in cap, urma dupe pucin,

www.dacoromanica.ro

102

Alexandru Macedonski

si, de pe scaunul pe care se asecla in pridvor, gurea negura potopita anc de-asupra curtei cu ochiul

rosiu al tigarei slle, aspira cu simturile dilatate

monotonia ce '1 ocolea, intunecimea de pe pament,
zarea nehotarita ce incepea s6 spalaceasca un petec de cer. Ca si cum ar fi voit s grabsca sosirea i1ei, cocosi turcesci, intovarsea ti. esirea afara

a lui Pandele cu bttal din aripi. Trimbitarile lor

rapciugse spargeat. atmosphera. Erail famfare
triumphale in cari, diezuri si bemolur i. se amestecall precipitat, ere.% carcairi de gaini galcevitore,
cloncianiri de closcl nevrosate pe oua ind6rtnice,

glasuri posomorate, sunnete limpei, babylonie !

Der Vergea n'apuca sa
bea cafeaua ce i se
adducea de Marghiola, dadaca, pe al card maul
crescuse , de se facuse om de 35 ani, ea' petecul
de cer spalacit se schimba in brazda galbuie inseilaud in tta intinderea kr vOduhurile orientale, largindu-se si inprumutand diorilor rosta kr
delicata, de trandaphyri anemici.
Sub dell, orasul, innecat de intunnerec, se la'Arta desirlindu-se printre incrucisarile lui de fe1 inare, suia catre inlimi1e piee1 theatrului, se
cocota pe dllul Spirel, pe urcusurile Mitropoliei,
ondula de la apus la r6sarit cu aceiasi navala,
urias. Casa cu casa, i ubi cu ulita, Bucuresti,
parcel ca se inbrancesc inainte pentru a intra ma
www.dacoromanica.ro

Intre Cotete

103

grabnic in fasia de lumina orizontala a dilei. Cladirile, cu anghiurile sterse, cu coperisurile valmasite, luatt apparente bizare i allergal ctitre deprthri ca nisce marl thalase de besna. De-asupra
lor, theatrul intr'o directiune, spitalul militar intr'alta, pluteatt cu proportiunl de vapOre nemsurate. Ultimele becuri de gaz ce se inchideatt scurtatt

in sfarsit departarea dintre naluca

i naluca si,
inpreunandu-le inteun singur corp de negura convulsionnata, Ii culca la urma, inform si colosal,
peste dllurile i vtdlle nivelate, peste Bucuresti
mistuiti din faca p6mntului.
Cu tote aceste, dimin6ta luand in stkpanire marginea de capital& ce i se afla in drum, piclea albicisa a evapor6ri1or pamntesci, strapunsa pe
locurli de tumuli' i clopotnite, se inpingea deasupra intunerecului. rrit. Opacitatea condensarel aburse se subtia, formele se re-intoemeati, in

cer pornea s curga o Dunare alba cu 1tdirI netermurite ; ce fusese umbra se facea lumin& ; colrea asvarlea peste tot insuffletirea el, tivea rs&ritul cu visini, teagea de-a lungul norilor dungi

rosii si inflAcarand adancimele eclipticei solare, le

paiejena cu poleiell.

Catre fundurile curtei, rthuasita de spoiegela

innecaciOsa ce ap'esa invelisurile trianghiulare ale

unei seril de cotetc, se punea in miscare, se lasa

www.dacoromanica.ro

404

Alexandru Macedonski

tot mai jos si sdrentuindu-se de ghimpi scaietilor,

se inghesuia de a lungul gardului cu ondulatiuni
mol. Acea ultima ragusela a oxigenului, maturata
in sfarsit de pretutindeni, se absorbea evaporata
in albeta diminetel i aerul Il recastiga limpediciunea albastra. Dintre gmurile easel, celle earl

priveati spre rharit, se sangeraa, er in cer, un

incendia de rositi ardetor si de galben cald,
urea, isbucnea larg

triumphator. Nori, poli-

chromi, se tigheleaii cu pembe. se rostogolea t. catre

bizari in conture i colorari, seri

cate-o-data antropomorphi, vergati cu aur pe

funduri liliachil. Uni, mai vecini cu stacojelile
ce se versati in spayiti, se innecatt in elle si vilvorati ; der cei cart urcati catre zenith si coborail
de acolo catre apus, harseati regiunile superiore
ale atmospherei cu albeti nernaculate.
Pandele, in midilocul cotetelor selle semenate
in curte cam din intemplare, apparea attunci, in
deplina lumina a dilel, spelb si slab, cu picierele
lungi, cu bustul cocarjat, cu gitul inpins inainte.
Intardiat de somn, manifestarile sgomotese cu
caH paserimea sea domestic 11 prilmi intr'o asemenea dimineta, se schimbara, la deschiderea cosi

tetelor, in adeverate ovatiuni. Vergea nu se simtise

nici o-data atat de fericit... Puici albe, pestrite,

galbene, porumbate, ii inconjuratt. Ginl, motate,
www.dacoromanica.ro

In tre Cotete

105

intre cari, cate-va negre ca pna corbului der cu

creste rosii ca sangele, napdeati afar6. Cocosi
commun i turcesci, acestia incUtati i fa1os1;
gci ltse, cu ciocul de colrea morcovului, cu
pene carliontate ; curci negre-verqi si curd aprpe
albe ; curcani, cu rAtoieli in gusA, manic* pc nosul ce da foc cerulni; claponi, pAunatil cu verde
inchis, cu auritt, cu faca schimbAcis6 a guseI de
porumb ; rate de cas si rate lesesci, se n6pusteaA
din tote Oxtile, se inghesuial Girrsairile i cutcurezrile, mAanirile i crcielile, cutcudaciurile
nesfarsite ale g5.inilor sculate de pe cuibare, turburet vecintitatea. Vergea, inconjurat de curcani
ri cocosi, general, in mictilocul statului s6ti major, sub inviorarea adierilor, inmagazina pnin
toti pori, fericirea din rusticitatea vieteT slle.
Der ovatiunile galinacee, in loc s6 scad5., ii
inPasurati. Elle se ridicati ascutite i spartigose,
sett, risipite si confuse, turburati aerul cu note
stinse. Platoul intreg cadut sub imperiul valutasiei de sunnete, se ciimpenea. Curtea se prefacea
in camp de Wittaie. Asaltatt de gaini, de giisci,
de rate, curcani o i cocosi perdeatt terrenul. Dnsi,
Inbocuii treptat inprejurul stttpitnului de stratele
inferiOre ale lag6rului permanent, protestatt. Pandele, sufferea attunci o na,vala Parg, sm6n si, ne-

mai putend s'o pridideasa, naufragia in mictilowww.dacoromanica.ro

106

Alexandra Macedonski

cul gascelor ce-1 apucat de pantaloni, in vreme

ce puicele, i se aga ii. de haine, Ii cioc6,neati verful ghetelor.
Cu gaini pe umeri, cu gasci pe spinare, omul,
nu mai scia uncle s6-si dea capul... Ar fi vrut s6
intre in pament numal s6 se faca nevMut, atat
era de isbit in fa i inapol de vallurile mereil
innouite ale dragostel domestice de paseri grase.
Ense llIarghila, urmata de closci cu pul abia
es4I din ghice, dichisita i cu baris conabiti la
cap, incepea s6 adduca taInul obicinuit. Thibe le
portocalii de porumb, si grauntele auril ale meiului, asverlite cu maul pline rapaiati i erraiati
ca o plOie cu sore.
Nins de fulgi ce i se agatati pe haina, bustul lui
Vergea re-apparea attunci de-asupra legiunilor de
capete dr pentru a se re-apleca si a se re-inalta...
Banitele, adduse una dupe alta, se goleati... 0
parte din battatura curtei, galbenita sub bObe,
centralisa ciocniniie pripite. Giscele, sIsiatt ca
si depArteze de elle pe curcant Cu tote aceste,
in pofida belsugului, dOnsi zoreati WO' ample gu-

sile cu fonduri de reserv si se apropiati de merticul cellor-l-alte pascri. Bibilicele, esite din cotete tocrnal la urma, ampleati de gba curtea cu
strigatele lor de : p6cat ! pecat ! p6cat ! Cine
era mai tare ii facea si de acea data partea cea
www.dacoromanica.ro

Intre Cotete

larga. Puii, pirpiril

407

goTai, calcatl in picire,

scapati cum puteati. Cloncanirile desnadejduite ale

closcelor r6sunnati In directiuni oppuse. Cocosi se
apucail de cu diminta s incotopensca puicile

prin balaril. Una, tn6ra de tot, luata la scrivell

de cell mat craidon. se refusa. Calcarea fecundatore, in s6versirea eI silnica, revolta cu asprimea
el, sexualitatea feclorelnica, r glasul puicei, sub
vijelia simtualla, se facea gutural...
In vremea acesta, sOrele ce resrea, schimba
cerul intr'o balta de aur fusionnat. Coperisurile de
tinichia ale caselor, ingalbeneati, scaparail liedriel vesele, isl tramiteati, unele altora, sageti nlucitre. Atmosphera, prfuia de-asupra Bucures-

tilor, pulveri diamantate. Cruel le de pe biserici

fulgeral Gmurile de la sute de ferestre se prefaceati in placI de topaz. Colorile morte inviati in
aer, pe ziduri i pe fruncle. Deja, in apropiere,
penumbra tremuratOre a pomilor pata cu sdrentuIelI cenusil galbenul jigarit al cladirilor, ski indulcea albeta dna prOspt a varului. Din prta
easel, ulita, clesmoriamtata cu desvarsire de sub
intunerec, se repeclea printre destrabalarile gardurilor ce o margineati, rustica Si colorata in verdOta blonda a Cismegiului. De-a drpta el, celle
dou6-treI carcIuml in paiente, zidite cam intr'un

pes, se desteptait Btei, cu p6ru1 stnf, cu

www.dacoromanica.ro

()chi

408

Alexandra Macedonski

palejenati, se intindean in prag, baie luata in albastrimea atmospherel ce avea sCI fac flcI tepent: apol, re-incingend sortul verde, elates:a litrele coclite, gilgaian cAte o cincjeca de tuica, se

captusean cu ete un basamac pentru a se re-anoul.

puca de treba, meremetisiti,
Der un trasnet de aur isbi coperisul unei dopotnite vecine, o infnsura intr'o incolacire glorksa, aluneca pe coperisurile caselor din valle
si apprinse gmurile ferestrelor si ale felinarelor
cu scitnteieri de mica". Bucuresti, attitia cat)." se
zreati de acolo, se re-intregean ulita cu
Asudarea pinntului se tot retrasese, er srele,
arhi-finger al spayiurilor ce facuse qiurt peste eras
cu un singur dimbet din lumina sea Dumnecleiasca,

rsarea gygantic intre spartura dellurilor.

Paserile, sfarsiseth WO: maniince merticurile,
ampleati, cirduri-eirduri, curtea cu portile inchise. Parte din elle, grase, se toltinean sub cativo, duji, pe lAnga cotete, peste tot pe unde scion
c vor fi ajunse de umbra; der cea-l-alta parte,
in pisma ingrijirilor si dragostel 1u Vergea pentru elle, se arka nemultumita. Curtea nu le mai
inc4ea. Se siratean la stremtul lor, isi qiceart
oh sunt intemnitate. Putean ore, addunate la un
kc in asa num'er si de atOtea nmuri, s se simta
fericite ? Apoi, tin cum-va, gogeamite roi, goswww.dacoromanica.ro

Intre Cotete

109

gogea curcani, p6uni protipendari, galce capitoline, claponi superfini, toti coconi si cocOne de bun

nem, eraii s6 suffere vecinic umilirea de a'si da

cotul cu mojici i mojice, cu gAini de tirg
cu cocosi. de sate, nagode i pocituri cari le fAceati
(Tile fripte i cari se inmulteat inprejurul lor adi

cu una, mane cu clece?

De ! De ! 0 gandi ce-o pofti Musili Vergea, der
lucrul nu mai putea s6 merg5.... Nu e vorba, dumnlui s'o fi asteptat si la recunnoscint5, pentru ale
cilte-va bbe de porumb ce le asverlea,
ense,
slobod ! voia la dumnlui...

TArz. si clone,

cut-cut si car-car, asa cugetail seti 'Area lui

Pandele c cuget& naltele straturi ale aripatei

sale domesticiati... De intristat, dnsul, se intrista, (Mr tot de-odata., le da i dreptate

Cu
tote aceste, el, Pandele, in ce era de vin6 ? Nu
se rugase de Nichiforescu, prietenul i advocatul
lui, iinc de o spte'man6,, MI mai gaseasc5, ceva

bani ? In sfrit, ce este si mai mult, nu se hovendti p'en i petecul de movie p6.rintka, ce'l mai rmg,sese ? Si, o-dat mosia yendutA, nu'si pusese in Wind
cumpere locul de
Varase

nfl
din valle al lui NAstsa'sachie carciumarul,
ce se apucase de po1itic5,!
i s l6rgesc6 curtea cu el ? Ho ! ho! Ce summ de cotete noai avea s6 mi'ti triintCscA I Si cat de in
ticAlos

www.dacoromanica.ro

410

Alexandru Macedonski

larg si de multumite it vor fi paseruicele liii,

dregutele lui de gsculite i mendruti lui de paunasi ? Ho ! Ho ! DOr cocoseii lui, gainusele i pui-

culitele ? Bibilicele si curcanasi ? Toti si tete

ea, vedi ! asa era el,
la adica, scia se fac jertfe
der se pazea se se addune cu desmetici. Se'l feresca, Dumnedet de una ca asta. Audi! Omem

cari ii tca averea cu cri1e, cu birjele, cu lde

furile, cu nesdravaniile din fundaturile pasagiului,

de la Putu-Spatarului... Nu, zeti!D Cuminte se

nascuse 1 cu minte avea se mOra, in casa lui, in
patul lui, intre gascele i puicele lui, ca un om
cinstit, ca un om cum se cade, de isprava Vita

viata,de isprava One la sfarsit.

Serele ce se tot urcase domnea acum in crescetul cerului.
Musculite, rnuiate in veselul aer al primaverei,
dali ocol unul dud. Era o hora intinsa printre fire

de betla. Aripi, stravedetere si azuril se amestecati cu aripi opace. Captusela apendicelor sbu
ratere inpartea hicLriri, ochi musculitelor ce se
menail en 01116E1 tencuite cu rosu stins, cnd se
urmareati in ocolire, se infocaii, i tete, sbirnaiati
zizaiab., se domoleati la umbra, se agittail la sOre.

Vergea, care mdnase de amiadi, isl ispravise

mainaliga i feluritele zarzavaturi cu cari se lira
nea i incredintandu-se c prietenul SI1 Nichifo

www.dacoromanica.ro

Intre Coteie

111

rescu n'are s6 se ivesca, se hotarase s6 st, prin

tirg dew de o da de densul. II cam ghiorlaia pantecele, dr came n'ar fi mancat s6'1 tai. Ou6 si
intr'o di,
lapte, mancase cata-va vreme, cand
41 detese sema ca laptele e trebuincios viteilor; cat despre ou6,
atatea gaini perdute cate
ou6 mancate.
Vergea, pleca de acast, ingrijit, aprOpe posomo

rat... At era s6's1 lase paserile

oil mra de fOme ?

Si cu pasuri largi, scurta drumul dintre SchituMagureanu i piata Theatrului. Din nenorocire,
cu cat inainta, se indesea i multimea. Fie ca
era Dumineca si di de prima-vra, fie ea era altceva, chypuri ce se ve'd rare-ori pe podul Mogosiel, mitoca'xiime, femel, barbati,
trrani chiar,
misunaii.

Cand fu s6 apuce in Lipscani, nu mai putu

s6 strabatta. Pantaloni creti 11 inpingeat inainte,
alti II dat napoi; appucat .intre pepturi, r6suf-

flarea i se scurta, nu mai scia ce st faca. Isbit

de vijelia populara, cu obrazul vapaiat de dogorelile multimel, battea apa 'n piva, pe loc, set, fulg
luat de corrent, se lasa in voia lul, mergea fart.
6 scie unde, i aprOpe inconscient de primejdie,
iutea pasurile.
De o-data, din am6ndou6 capetele ulitei, o v.este,

mu de strigate ce se inpreunar intr'unul : Arwww.dacoromanica.ro

112

Alexandru Macedonski

mata! Armata" se ridicark trecura stridente si

ascutite pe de-asupra palariilor si caciulilor, er
jobenat cum se afla, Pandele, se pomeni fugind
in mi4llobu1 poporului suveran sabiat de uniformatl calarl... Grangurile, pivnitele, podurile caselor chiar, se amplura intr'o clipa de call putura
s nemersca aceste adaposturI. Cel-l-altl, calcaf
sub copitele cailor, se risipeart ca puii de potirnichie... Vergea, care appucase s6 strabatta' intr'o
curte, se pitise dupe o Firth . si nu'sI parasi ascunPtrea de cat pe la csurile trel dupe dolt&
spre-tiece. Cu tote aceste, avu piaza buna s dea
ochi cu Nichiforescu. Advocatul, se pregatea tocmai 0 vin la densul, chef,
clicea el,
Vergea nu trebuia s scape prilejul ce'l gasise de
a's1 vinde mosia cu prey. Tref mil de galbeni
pentru patru sute de pogOne in Ilfov, nu i se parura lul Pandele ban): puyini, si and, peste o

sept6menk se intOrse de la tribunal cu trba

ticluita, cu vendarea scrisa si r6scrisa in peste
opt condice ; nand lefter de mosiOra lui parintsca

Ur cu trel miisOre de galbenasl impkatescI la

pungk isl zavori usa, 41 prinse in ace perdelele
de cit de la ferestre si incepu WO' numere sgriptori Kesaro-KraiescI, bucuria lui trecu de hotare.
Ho ! Ho ! Va putea in sfarsit s cumpere locul
lui Nastasachie, WO inmultsca cotetele dupe
www.dacoromanica.ro

Imre Cote te

413

plac, s se tavalsca in puful fulgilor, s6 nu mai

lase s se prd ott neclocit, s nu'si mai manance vremea cu allergr1 dupe banI.
Ho ! Ho ! i nu va mai fi incotopenire de puica,
scremet de gina pe ouare, esire de puiii din &ilea,
care s scape nevMute de el. TJn singur lucru
mahnea... Cocos, de ce nu'l facuse Dumne(leti co-

ws, ca n'ar fi r6mas puica nici gaina necalcata ;

ba chiar, largindu-si cadrul theoriei, nu s'ar fi
sfiit s mrga cat de departe
Gainele i puicele in orl-ce numr, nu l'ar fi indestulat; gascele, curcile, ratele, bibilicele, l'ar fi ispitit de-o
potriva ; ar fi dat nascere la incrucisari de rase,
la noul feluri de vietuitre. Catiri erail ei altceva de cat produsele inperechiarilor ne-firescl
dintre armsari i magarite ?
Ho ! Ho ! Si Vergea, 41 alegea din gand, ochi
rotuncli, rubine in cercuri de chihlibar galben,
crsta sangerie, cOd cu pene albe i rosii, se incalta cu fulgi cenusii, se pregatea s6 fat& experiente. S'ar fi dat cu preferenta pe 1ang6 curca
motata ski pe 1ang6 gasca latsa, alba peste tot
si carliontata de '0 era drag% lumea, numai c
'i-era tma, fiind-ca le scia cam slab*, s nu le
nemersa sterpe. Vorba era s brodsca cate-va,
trel-patru, cari WI ou ; la urma, din ou6, s
ce-ar esi... Cine scie ? n'ar fi tocmai de mirare
www.dacoromanica.ro

114

Alexandru Macedonski

ca sgriptori la cari se uita, momificatl acum pe

aural galbenilor, s fi fost in vechime, realithti
de came si ose. Adica de ce nu ? Pentru ce
acesti sgriptorl s nu fi existat nici-o-dat& ? Faptul ca att dou6 capete nu dovedesce nimic; de
asemeni, does& asta-41. li

s'a perdut ruda, este

pote, din pricina ca., de sus ce aft sburat, se vor

fi cufundat in cer. Tot ast-fel, phenixi. aceste alte
paseri minunate despre cari citise multe, cu eioc
pembe, cu chyp aprope omenesc, cu argint, cu
aur si carmin pe aripi ; pe git, cu feeele curcubeului ; cu viete de sute de annl, cu renasceri
din cenusa lor, nu puteati s fie simple inchypuiri. Si, dca erati mai mult de atata, ce lucru
asa afar& din calle ar fi fost ca, intr'o bun& diminta, A se re-ivsca unul-doui,
phenixi set
sgriptori
dintr'o curcire ori dintealta :?
tr, tot num6rand si tot resfirandu's1 galbeni,
Vergea, apucat de nOpte, nu mai esi din casa.
Mai fericit ca de obicell, somnul, il fura repede.
Ense, cu cat inainta in cea-l-alta lume,--in trra

visurilor,aiurarile mintei,la inceput confuse,

se precisat.... I se parea ca reincepe vita, a era
tot d'Onsul, si cu tote aceste, ca nu mai este acellas. Simtea ca i se intempla ceva ciudat, aprope

nefiresc, der nu intellegea ce... Tot ce scia, era

ea, hainele i se subtie pe corp, 41 da sma ca
www.dacoromanica.ro

hare Cotete

115

se sdrentuiesc, se vedea r6mnnd in pelea gOlg...

Un fel de picoteli porneati attunci s6'1 intepe...

Ho ! Ho !" Pricepea in sfarsit ce se petrece, si
rada durerea, o bine cuvntea chiar. Erati fulgi,
fulgi ce aveati delicateta catifelei : fulgi galbeni
si cenusil ce't cresceati., ce se inmulteatt, ce'l copereati piciOrele, ce I se urcati pe pept, ce'll IAvaleati spatele, bratele, gitul, si ce sfirseatt prin a'T
coprinde obrazul, prin a'l cuceri intreg... DOI.... Dr...

0 cugetare il nelinistea si rgsufflarea i se ingreuna : Se va face el, g1inA ski cocos ? cure& stt

curcan ? erati intrebaxI la earl nu putea 0 rgspunch,- cell pucin de-o-cam-datL

Si, fulgi i se scuturatt, erai inlocuiti cu pene,

der cu pene stralucite : de aur, de argint, cu pene
cum nu s'ati mal vklut... Ochi i se rotundeatt...
gura i se ascutea, se schimba in cioc... peptul si
spatele si1 luau alt forma : se pomenea c5, d'a
din aripi, r la urnA de tot, tocmai cnd se desnAdejduia, sexul i se hothra, attribute extra-ordinare inlocuiatt pe celle. vecht
Cocos, se simtea cocos din WO in crescet, cocos

cu totul si cu totul de aur, inpintenat si indiltat,

cu voce de trambit1, ocolit de puict de gAint de
bibilice, de curd si de gasce... Ho ! Ho ! Si tote
i se suppuneat, i se puneat sub piciOre, il cereati,
11 chibi,mati, se uitatt la el cu jind.

www.dacoromanica.ro

116

Alexandru Mac edonski

Sufferinta trupsca, pe care le-o pricinuia cu ne-

prasnicia liii aspra, i-o rebdati... De la dnsul, ar

fi vrut se indure de dece off mai mult : se le

sfasie, se le rupa, se le faca WO dea suffietul
intr'un spasm genesic. Ho! Ho! Si el luandu-le
pe rand, una-cate-una, le acoperea pe tote cu aripile, se rafina, ciocamea gainele pne le sangera,

le facea se'si prda moturile, se repalea printre

curd' si printre gasce, siluia pe unele, &aka pe
altele, ademenea cu sosele cu momele pe celle ne-

calcate, si cand le incoltea, vedeaii pe dracu, nu

scapail cu una cu done.
Energice battal in 110, intovarasite de vorbele
Marghicilei,
sunnete inganate : Cu-cOne ! CucOne ! ard chiliile bisericei scapara pe o puica,
alba de cocosire... Tocmai o inhatase si o prididea dupe 4ile de tircOle... Vergea, trebui se se
destepte. DOr cand se desmetici bine, cand se
uita pe dnsul si vedu ea nu e cocos, cand se incredint,a ca MarghiOla nu e puica cea alba, si cand

luandu'si scurteica pe umeri esi in pridvor, focul

apucase se scufunde o parte din coperisul until
patrulater de case.

Elle de mai mult de un vc, luasera la midiloc biserica de pe dellul vecin, si aeum, in loc
s'o ocrotOsca, o infasurail intr'un vrtej de foc.
Flacarile, la inceput domOle, se multumisera se
www.dacoromanica.ro

Intre Cotete

117

linga lemnaria. Une-ori chiar, se innecafi in fum

i se arelail ca se sting. Asa, la sosirea pompie-

rilor, incendiul nu parea menit s aiba urmari.

Ense, de si Dambovita curgea in valle, la o battaie de pus* apa lipsea. Din susul si din josul
ulitei, sacalele, se iveail &le.
Pompieri, se pusesera pe lucru, sparsesera usile,
se"repeclisera inauntru, si printre fum, trraisera

peste focar pucina apa ce'si putusera procura.

Tulumbuirea, in asemeni conditiuni, re'mase far&

effect; in curand, flachrile, atitate de corentele

de aer ce se deschisesera, se ridicar rosii. lintde-lemnul, luminararia de cra,
reserve ale
santelor slujbe,
contribuira la desastru. Gratiile tavanului , grincjile , usile , ferestrele, ar-

deal.. Dusumeaua, se povirni in pivnita, coperisul fumega nimiccit de jur-inprejnrul bisericei.

In urma, intr'o clipa, fu o surpare sgomotosa in
miclilocul unui foc de artificil : stelle albastre
si rachiete stacojil printre palpitarile scinteielor
ce se incrucisati sub intuneric ca nisce insecte
de aur.
Biserica,attunci cand nu era mascata de fum,
re-apparea neclintita printre panza miscatre a
flacarilor. Crucea ei, superba in vrful frontalulul

trianghiular al amvonului, nu era apropiata de

foc de cat pentru a fi transfigurata.
www.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

118

0 intrga spuzra de petre scumpe, brilliante

si saphyre, se misca de la amendou extremitatile

catre centru.
0 parte din copaci Cismegiulul, i casele de pe

ulitele din valle. se scaldati intr'o aurora sangerOsa,

sii, dupe cum battea vntul, reintratt in npte

recuceritl de intunerec. Pompieri cari, cata-va
vreme, se mantinusera pe crescetul zidurilor so
vaitOre, le parasiser centralisandull actiunea tu
lumbelor pe biserica. Apa, sosea acum, inbelsugata
si linistitOre. Strigatele sacagiilor, ale sergentilor
de uliti, ordine date brusc, sgomotul multmel tinuta la distanta, noul surparl ale coperisului
palpairi de artificiarI noul, se incrucisall intre cello
doug povirnisuri ale dllulul. Gainria lul Vergea,
crecind ca se luminza de 4iva, se desteptase ;
cocosi batteati din aripi, gainile se piguleati ; apol,
care girraind, care cutcurezhnd, inchideati si re
deschideati ochi.

Jos in ulita, capete, se intorceail de acea parte.

Dintre multime, uni, pOte 's1 adduceatt aminte, de
traiul de trra, de vremea copilariel, de frumOsele
idylle campenescl ce adesea r6mAn nesterse din
cugetare chiar dupe anni de orsenire, chiar dupe
ce s'a indurat grozavele necazurl ale vietel pamntescl,
viata blesternata. Cu tote aceste, nu
www.dacoromanica.ro

Intre Cotete

419

e p`arinte cu dare de mna s nu's1 introduca co-

pilul intr'ensa cu tobe si lautari.

Inprejurul bisericei, focul invins, rourea intre
p6reti scrumiti ai chihelor. Pompieri, eseati din
intunerec mai rar ; cei mai multi, cu fecele anc6
vApaiate, dintr'un salt, se asvarleati pe furgeone.

Strengari de mahala, baietandri de la trel-spredece la cinci-spre-dece anni, probabil in dorinta

de a se initia din vreme in traiul si in moravurile de casarma, se foloseati de faptul Ca ajutasera
la pompe pentru a fi priimitl pe capra cate unuia.

La urma, in fuga cailor lasati in voie, prematuri derbedei, isi puneati ciupercile de Warn' pe
o urechia, suerati printre dinti, se soldateati din
puteri. Locasul sant, intre chiliile lui incendiate,
r6manea ast-fel in urma, dr, cati venisera si cati
plecail, se duceati urmAriti de ochi de jeratic clipitor ai ocolitorului sir de ferestre.
Mita, reintra cu incetul in lime. Marghiola care
multumea lui Dumnedeti ca scapase biserica neattinsa, se hotara A mai tragA un pui de somn,
fie-care isi re-integra domiciliul, si paserile, inaun-

trul cotetelor, re-cadeati in piroteala. G-ardisti,

pentru a's1 tine de urat, reincepeaA sa fluiere.
Nisce fugari de scOla, ingamfati fiind-c 5. gasisera,
adapost pe la differite gazette politice ale timpului,

credndu-se deja barbati de Stat ski poeti satywww.dacoromanica.ro

120

Alexandru Macedonski

rid)." de frunte, primejdii pentru guvern, luail fluerile politienesci drept semnale, se credeati urmariti,

ridicati gulerele de la haine.

Vergea, re-intrase i densul in casa, Gr in acea
npte, nu mai putu s inchida ochi.
Visurile ce '1 turburaserk bucuria ca detese de
bani, starea liii de nevrosare urcatre, se inpreunail

s6'l arunce intr'o neliniste hysterica.

Fara indoialk nu anteia Ora, se pasionase el
pentru o causa mare. De copil, iubise natura in
multiplele ei manifestari vii. Si, acsta dragoste
a sea, o tradusese in fapt anc6 de la doui-spreCiece anni. .Dr, pe attunci, parinti lul traiaa.
Tatal sIt, pe care un profesor isbutise s6'1 scOta
din minti, abia tarcliti, se induplecase s6'l Inst$nsc peste o odaie spre a se indeletnici acolo
cu asa numitele IAA studil dupe natura", cell
pucin, acesta era titlul cu care, dascaliciul, botezase aplecarile biatului. Pandele, fara se" se turbure de ne-ajunsuri, facu cell anteirt pas pe callea
sciintei prin crescerea i inmultirea furnicilor. In
timp de peste doul anni, odaia lui, schimbata in
furnicar, inflori i prospera. Furnici cu aripi,

negre,castanii,roscate, umplur casa, curtea,

gradina, nu mai lasara loc pe care s6 nu'l negresca cu miile. MusurOie, r6sareau1 pe unde cu
gandul nu gandeai : in rzrele cu zambile, langit

www.dacoromanica.ro

Intre Cotete

121

put, in pragul usilor. Prin odhi, furnicile, eseah

din scandurI cu miile. De geba, pe dusumele, se
turna gaz. Insectele, farh ca b6tranu1 Vergea s6
scie de uncle s'a potopit peste el plaga, se tineah
dirh. In diva in care btranul afth, adev6rul, mania,
stacojie i ven6th, 11 stranse de gat inairite de-a
apnea s 4ic un cuvnt.

Pandele, chit, dr tot intr'o vreme bucuros, pe

de o parte jertfi furnicile memoriei tataluI stti,
pe de alta, inchlech, cu hothrire pe Ducipalul nouel

sale pasiunl. Gandaci de matase succedarh furnicilor. Infectiunea molipsi aerul easel. Paturile
de scandurI suprapuse, se ridicat. One' la tavanul
odhilor. Din nenorocire, furnicile, ne-stirpite bine,
se re-intorceah. Frundele de dud, uhe-or1 crude,
alte on bttute de chiciurh, m'areah calamitatea.

In ate cinci odile, vermusi mureah. Pucini isbutirh s6 urce pe tufe, s6 se inchidh in gogosi.
&Ind Pandele inplini dou6-cleci i doul anni,

epoch la care mama sea apusese la rndul ei,

densul, Ii terminase seria de studil.
Trecuse la brOsce, la soparle, la pesdi, i, ance

de attuncl, se preghtea s vndh una din celle

trel mosii agonisite de munca phrintsch.
Asocihrile de ideI ce'l sileah in acea nOpte s
re-urce corentul viete1, Ii facurh s se relied& copil.
41 retrhi cs cu cs, cjilele scurse. Tath, mama,
www.dacoromanica.ro

122

Alexandru Macedonski

rude, camaradI din anni si blondi, pareati, in

midilocul reactiunei ce '1 misca, re-intregiti, de
faca... Nu, de sigur : felul sea de viata nu fusese

al unui om in tOta firea. Ce '1 mira, era faptul

ca nu '11 detese sma din vreme despre .adever.
Cu cartea ce invetase, n'ar fi putut si el se insemne in lume ce-va,
se 's1 faca un rost ca
ori-care ? Flecarescu, desmeticul din gymnas, odi-

nira intr'o clas cu dnsul, nota 3 in cursul

annului, r la examen, cea trecetOre de milk
n'ajunsese deputat ? Se mai vorbea prin gazette
de cat de el ? Nu se spunea chiar, ca are se fie
chiamat la minister ?
Deputat ?... Ministru ?... Se se OA de mofturi,
asta-di cu rosi, mane cu albi, poimane... independent", dupe poimane, en rosu, apoi din no t. alb.
ba cu Voda, ha contra Ell Voda, nu 4eti. ! se 'I
fie de bine lui Flecarescu, dr lui unuia, asemeni
lucrurl nu 'i-ar fi placut. Cu tote aceste,si asta
vedi asa e,cine '1 ar fi oprit se se insOre, se 's1
alga o nevestica,scii inumal bung... s ajunga
om cu greutate, tata de familie, caci,drept vorbind, de ce n'ar fi prasit mai bine copii de cat
gaini ? Si cum '1 ar fi iubit mititeii de ei ! n'ar
fi fost jucarie pe care se nu le-o cumpere, prajitura s nu le-o adduca, catifea cu care se nu'l
inbrace... Der el nu s'ar fi multumit cu unul-doui...

www.dacoromanica.ro

Intre Cotete

123

'I-ar fi trebuit sse, dece, doul-spre-clece,un bat-

talion, curtea i s'ar fi btttorit de dnsi ca in

palmh, s'ar fi jucat de-a mama-gaia", de-a ascunsele.

Cate-odat6, vera, le-ar fi fcut smee: el Tar fi

tata", tat6,", Ii inconjurati deja,
ett6-1: dchiesi, pavitl, mai marl, mai mici,

inconjurat :

patru,

cinci,

opt, si Anc6 patru, i Anc6 duol...

tat6 ! tate,esind de prin odal, de sub lilieci,

de dupe jicni0.
Ce te faci nse, cand se apropie rna ? Trebuiesc haine, ghete, cril. Profesori si doctori dai
pedagogi, a1terneaz6, cu clystirul,
hires easel,
cicaleli, strigsate, z6p6cl... Ddacele '01 iat lumea

in cap, doica nu mai este de tinut, copii se hainese unul, la sc616,, se addun cu baietl striati,
se da, la deprinderi relic ; altul se bolnAvesce greti,
more.
Nu cferi. !

Scia el ce e insurAtOrea ce sunt

copii.

Cutcurez6rile cocosilor vesteati. intOrcerea

Pei.

Un fel de zare apparea intre perdelele de cit.

Gemurile se alb6streati. Intunecimea Il perdea
clensitatea: Inbuc6turit'a, se retragea in celle patru co4uri alle odhiei. lllintea lui Vergea se repopula cu ganduri normale. Nu; de clece oil.' nu;
Mai bine cu cocoseii i cu Oinusele lui. Pentru

www.dacoromanica.ro

124

Alexandru Nacedonski

ce s'ar descalueri? Pentru necazurile, desamagirile i desgustul ce Tar astepta in lume. E

adeverat ca nu cunnoscea vita sociala de cat din
audite. Cu tote aceste, buna-Ora el, n'ar fi un negbiob deca nu s'ar folosi si de experienta altora ?

Fluturi, stralucirl de o clipa, se afia destui earl

'si ard aripele in flacara ticaloiilor pamentesci...
Afara, era 4iu alba. Voios, se scula, se inbraca, desprinse perdelele din ace, si o luna dupe
acea nOpte, locul lui Nastasachie carciumarul, cum-

perat, inmultea cotetele, largea curtea i o facea

se cobre dllul de catre partea apusului; singun sgriptori imp6ratesci de pe galbeni ce'l r6masesera se inpucinati. Intretinerea unei prasile
ce 'si sporea num'erul cu cate cincl-sse capete pe

ces, nu putea s dea alt resultat.

Hypotecarea immobilului domiciliar, cuib al n-

mului s6ti. din tata in fiti, abia isbuti se inpinga

lucrurile pene la inceputul lunei Octomvrie. De
la acea data, pravalirea, aluneca pe povarnisul
ce duce la prapastie cu iutla unui troian de zapada din vrful muntelui blondit de sere.
Scaun cu scaun, Pandele, Il desmobila interiorul pentru a '01 hrani paserimea. INIarghiela, ca
reia i-se supprirnase cbiar taInul de pane, se suppusese la regimul mamaligel, der, intr'o Dumineca,

Isl ridica lada de cu nOptea, o arunca pe capra

www.dacoromanica.ro

Intre Cotete

425

unei birje si se duse. In acea di, Vergea I astepta zadarnic cafua. Cercetari, in buctitarie, in
odal, Il convinsera despre adev6r. La nou6, amarat,

ventura dinaintea pridvorului fundul unei banite,

rmasita de bObe descoperita din intmplare, oi

re-urca treptele scarel cu capul gol de ganduri.

Dupe el, usile rmannd deschise, casa, lu g. infacisarea unel locuinte in care cine-va a murit
de curand.

Dr in curtece de asta-data era coperita in

lung si larg cu carduri domestice de paseri
glsuirile pantecelor flaminde inprsciati manii ;
fulgi de nisre, fluturatori de o jum6tate de cs,
indesiti i micsorati, picural en intepari usturatore. Cotetele nu mai incapeati inpopularea ; frigul,
rebegea ; gtinile i gascele, II ascundeati in pene,
nand un picior nand cel-l-alt ; ptuni, cobeati a s'eracie si a pustietate ; curcani, revolutionari si
rstiti, umblati de colo-colo. Infoiati, cu cOdele
rotunclite, el se addunati, intocmeati battaline
pareet munciti de o idee ne-stramutata. Din cand
in cand, dintre randurile lor pestrite, nate unul,
trupe i mutat, se deslipea, allerga catre tab6ra
gascelor, le Apia ordine i lozinci.
Alti, repediti printre gaini i puici, luati intellegere cu cocosi, fraternisati cu bibilicele, cu pauni, organisert resmerita, hotarati csul. Consonwww.dacoromanica.ro

426

Alexandru Macedonski

nantele asiatice ale commandantilor se multiplicat.

Rhbdarea, trecuse peste margini ; propaganda,
guturalh st. vocalisanth,
punea communitatea
in miscare. Gasce, cocosi, curcani, gEni, rate,

claponi, pn i puii ne-scuturati '6=6 de puf, se

uneal in principit.. Da Vergea, trebuia exterminat : cell mai puyin, scos din cash i dat afar&
pe pOrth. ChldurOse i inchp6tOre, opt odhi, appartineati mai cu drept unel obste de cat unul
om. Afara de acsta, dch nu se scia volnic s le
hrhnsch, de ce le addunase, le prhsise si le inv4ase cu binele ?
Intocmith pe nesimtite, ordinea de lahttaie fu
cea care se obicinuia in mischrile offensive. Cor-

pal principal al armatei, patru divisiuni de ghini, formati centrul. Cocosi de terrh, bibilicele si

curcile, regimentati in cadrele cavaleriei, se repro-teat' pe amendou flancurile. Battalionul sacru,

cell chruia i se dhruia gloria de a phtrunde in

cetate in urma gascelor, compus din rate si rhtoi, mhchnea de ne-rhbdare, mascat de gascele
desfasurate in tiraliori pe tot frontul armatei,
ce, la un moment dat, avea instructiunea de a
se concentra pentru a constitui anteiele scadrOne
de attac.
Curcani, phuni, un num6r Ore.care de cocosi
tnrcesci, toti commandant): supremi, ca oficerl ce
gi

www.dacoromanica.ro

Intre Cotete

127

fiinta b. marele stat-major, se pregatexa s domine si s6 conduca lupta de la adapostul unui

cotet, isbanda sei1 peirea unel cause aternand de

densi, si capeteniile, fiind dtere a nu se expune.
Ast-fel, commandanti, inpreuna cu reserva, o brigada de closcl si doug regimente de claponi, nu
'si vor muta cartierul general pentru a occupa

locul cucerit, de cat attunci cand va fi statornic

ce dusmanul a fost expulsat.
Neptea se lsa cetsa. Sirurile de felinare se
apprindean. De pe dell, elle se incrucisail de-asupra Bucurestilor, 11 presareati cu meteore rosil,
galbene,cu figuri geometrice orizontale si, uneori, aprOpe perpendiculare ; elle in, departari, se
grupaii in hyeroglyphe de flacari. Sub intunerec,
zpada de pe trotuare, se nuanca cu albastru. Cea
de pe micTilocul ulitelor, morfolita de trasuri, terra

printre casele capitalei dira ei cafenie.

Statul-major ce, la adapostul unul cotet departat, chibzuia in permanent, gasi cu calle s6 astepte ca uliele se intre in stapanirea gardistilor.
Un curcan, tantos der caclut de betranete era cell
care indemnase mai mult la o actiune immediatg.,
Scia Ca, cu politia, nu e de glumit, c vera la
opt, i rna la cinci, Bucuresti sunt al gardistilor.
Despartirile commisariale ii erat. cunnoscute din
tinerete calla abia scapase ciont din mana unul
www.dacoromanica.ro

428

Alexandra Mac e don ski

epistat care afar 6. din pOrta cur%ei, 11 prinsese in

flagrant delict cu o curck

Insistenta invalidului reduse oppositiunea ce i
se facea de minoritatea consiliului de r6sboitt.
Elpciugos, de si r6suntAtor, glasul cocosului
turcesc ce urmh s6 dea semnalul suprem, cutcurez& : o-datk de-dou, de-trei-ori.

Gascele, ce copereati armata cu desasurarea

lor semi-circonferentiallk inaintaser'a de la cea anteitt famfar5.. Una, cea care occupa centrul jum6-

tht,ei de cerc, se aventurl Ode' la treptele de

scanduri ce urcatt in pridvor si se crAcgmi peste
fie-care in midilocul linistel amenintWre ce inlasura casa.
Faptul eroic, indeplinit sub ochi battalionului sacru, puse pe rt,o1 in miscare. Flancat de cavalerie,

grosul armatel, se sbuciumg, la moment, r la

cincI-cleci de pasuri de pridvor, se rndui in coMune de asalt. Dintre officeri, uni, ar fi vrut s
domolescrt aventul. Dupe judecata lor, enthusiasmul, se cuvenea se' fie pstrat pentru mai tarcliti.

Corentul, prea mare, terra pe tog.

Companiile din frunte, apucate intre zidurile
easel si soldAgmea ce le sosea in spate, c`a4ur6.
Piuirile rupeati anima. Desordinea se generalisa...

Statul-major care asista la catastrophk cauta de

gba Wel dea sma de causa ce o produsese. De
www.dacoromanica.ro

intre Ntete

120

dupe cotetul unde se afla, ingrozit, si credend ca.

dusmanul a operat o esire, cg, a repurtat victoria
cuteuriga, semnaluri de retragere. SituaOunea lui
era critic& Reserva il pargsi de la inceputul ac-

tiunei. Cu cilte-va caprarii de gg,ini ce raliase,

statul-major dete in sfarsit din aripi, miscg, din
piciOre, o rgsni la fugg, si se val-verteji de valle.
Desastrul, dinaintea pridvorului, se mg,rea. Soldati, nu mai recunnosceatt pe sefi. Cereal sg scape
din inbuldlg, si nu'sl puteati croi drum. Gg,inile
chdea4 peste cocosl, rg,toii, peste gasce. Luptg,-

tori, farg, osebire de sex, se inhatag.. Fulgi penelor sburaa. Neschiloditl seaparg, pucini si mai
mult de o vietg, illustrg, se curing, acolo.
Cu tote aceste, un numgr Ore-care dintre gds.-

cele ce attacaser6 la inceput, atoi, grvini, jumetatea until batalion de curd, cate-va plutOne de
bibilici, cinci-cfeci de cocosi, strAbratuser in prid-

vor. Elle, dupe ce pe rand, occupaserg, sala, salonul si sofrageria, din odaie in odaie, pg,trunseserg, in tac. In momentul anteitt, Vergea, addncit
in ganduri, nici nu's1 ridicase capul. Pinentul, se

invertise sub el de dimin40, il simtise al fuge

de sub piciOre, si acum se beatifica inlenmit in
prodromele estatice ale sfaxsitalui. Attunci, in odaia
amplutg, de bestii, se petrecu un lucru nepomenit.

Escaladat de gasce ce i se inclestart de pantawww.dacoromanica.ro

Alexandru Mecedonski

430

loni, in miTilocul bibilicelor, al curcilor si al cocosilor ce i se aruncati in cap, orbit de unul, cu

urechia spintecata de altul, Pandele voi s6 se

scOle. Caqu, se 1115,10, re-ca4u. Cu obraji siruitori

de sange, instinctul animalitatei ii repunea pe

piciOre. Turbarea, 11 reintrema. Vedea rosu si era
cutremurat de ris. Inprejurul s611, puicl tronaneat. repeclite de scanduri ; gasce i curei, eraui

date cu capul de peretl p6n6 li se sleiaii creeri.

Striviti de cisme, ratoii i bibilicele, cari mortl,
earl cu cotiele rupte, se insirail de la pat la
usa. Battlia parea perduta. Navalitori goleati odaia. De Pandele nu se mai agata de cat un mic
num6r de curci. Un cocos turcesc, rosu, de o statura neobicinuita, proclet ce, pne aci, nu participase la lupta, i se napusti nse in obraz, i un
racnet de durere sfasirt, miptea.
Coperindu-si cu o mina, ochiul, pe care cocosul
i-1 cr6pase dintr'o lovitura de cioc, en cea-l-alta,
ap6randu-se cum putea, Vergea, esi in pridvor,
r de acolo, attacat de multimea ce se desmeticise, cobora spre pOrta i o tuli afara, condus si
petrecut in ulita, de alaiul triumphal al curcilor
de sishitul gascelor, de cutcurezarile monstrase
,

ale cocosilor.
Cocos ! m'am facut cocos ! r6spundea el a
doua-4i vecinilor cari ii g6seati lungit pe una din

www.dacoromanica.ro

Intre Cotqe

131

lavitele chrciumei ce, de asth-data se ducea de-a

berbelca cu ulita cu tot, catre Cismegiul mocirlit, care desolatiunea far& margini a crecilor far
frunde si a cercfuluil de zapada intins peste faca
gradinel ca peste un catafalc.
Er One ce prietenul s6i1 Nichiforescu, caret
luase curatela, gasi un mustereil pentru cask
densa, cu intellegere deplina, fu stapanita de bunele paseri, de gasce si de curci, de ratoii din
batalionul sacru, de bibiice, de claponi, de gaini,
si maI ales, de cocosul rosu din acest poveste.

www.dacoromanica.ro

0 NOPTE IN SULINA
Lul Wilhelm Goldenberg, poei amicului adev6rat.

tulu

Dobrogia abia fusese luat& in stpanire.

Noul administrator al gurilor Dun&rei, pe o di
de primavra, 23 Aprile, cobora din vapor in luntre
spre a debarca in Sulina. Vntul ridicat din spre
mare, suffia in r6sp6r apa albastr a gyganticului fluviu i o da rsvr6titg inapol. Cerul era curat
ca un cristal i sOrele Ii amplea cu veselie. 0-

rasul incOeca bratul Dun6rei cu case albe, cu

minarete subtiri. Pe unele coperisuri, grAdini atrprimav6ran.
leandri Infloril i lm,
nate,
atmosphera. Nuance rose si verdI se fldancat. Un

sbor de libelule,nor azuriA,a1b6strea de-asupra Deltei cu deprtri pe earl trestia si papura

tnr le fragedea. Administratorul, 26 ani i ochi
addanci de viator, furat de rsvrtirea vallurilor,
ametea, era coprins de fiorI pe cari nu-I simtise

www.dacoromanica.ro

0 mipte In Sulina

433

vre-odath. Marea, inpinsn de vent, era,pene la

mnath in susul Dunnrel.,
un sgomot de battlie isbucnea.. De-asupra apeI,
pe spaciurile unde srele curgea torential, bnttean
ca nisce late aril)); de aur ale unor paseri: colosale. Cnd termul fu appropiat, sunnetele de argint ale clopotelor bisericei triumphara.
In cathedrala orasului, locuit ma mult de greci
ei maltesi, se celebra un Te-Deum pentru onomastica regelui George. De cum luntrea se opri, representantul guvernulut intempinat de primar,
intrA in haosul administrativ, ascultit plangeri, fku
si priimi visite infsurat de atmosphera inghiatatn
a banalithtel dimbetului official pe care '4i-I stereotypase pe buze.
Une-orf, intrernpea convorbirile prin cale o aOre-care distantn,

desiune, prin cale o exclamare sen prin cte o

intrebare, fragmente de phrase calculate se dove-

desc marele s interes, pentru cte i se spun.

In realitate, ganclul sen sbura pe marea de azur
luminos ce se znrea de pe ferestrele unor case,
sbura pe luciul Dun6rei ce, muiat in aur, palpita
sub altele, sen se rethcea prin rogozul i printre
papura verde a Deltei. ce stnpanea orizonul entre
o alth parte a orasului. Der sera venea si putu
se respire. De pe terrasa easel unde fusese gAzduit,

Sulina, cjIn. nudA One la bra, i se desthirmi cu

www.dacoromanica.ro

134

Alexandru Macedonski

deplinitate in midilocul pharmecului de ape. Largi

brasde de sange mohorati apusul cu dungi orizontale pe a c'aror violent'a brutalk celle doug pharuri
ale portului, minareta gmiel si turla bisericei, se
conturaA exaltate de aceeasi. aphoteos'a.
Pe mare, pe Dun'are i prin trestil vibrati schinteierile roi, albastre, aurii i violete ca ale pris-

mei unei enorme rev6rsari de petre scumpe. Vapore, cu miscarea matrozilor pe punti, insuffieteati
portul priutr'un exotism de forme, de chypuri,
de color): si costume. Spre larg, in directiunea
insulei Serpilor, un vas-pilot, fulgerat de sOrele
ce se innecase pe trei sferturi, se misca in gloria
suprem6, a unei agonii de incendiii. In drpta portului, palatul commisiunel europene, edificiu ca
cell al Universith.tei din Bucuresti, in micillocul
cuartierului de vale al inpiega0.lor s61, privea
marea cu intreitul lui sir de ferestre supra-puse,
ca si cum el, de sus pn6 jos, ar fi fost vestmentat de-o luminatiune phantastic5.. S'ar fi creclut
cil, in fie-ce camera', electricitatea i gazul se intree pe policandre i tor-tare de bronz, pe girandole de cristal, se" serbeze o cununie de imp6rat
tenr i frumos, gata s6 calce pragul thalamului.
DOr pe nesimpte, nuanva viorie de pe valluri se
catifelA cu intunearile lila ale mini indigo ce se
posomora neincetat.

www.dacoromanica.ro

0 nOpte in Sulina

Rose le murir 5. in cer

135

i pe ap. Crini de ar-

gint expirarl la apus. Ferestrele palatului se

stinser i c'ascar5, guri de besn5, asupra clar-

obscurului. Apusul singur mai r6mase albastru.

Ense i acell azur se domoli, 41 perdu vioiciunea
spre a se preface la urm in verdele sters al peruzelelor ce inbetritnesc. Secera de argint a lunei II oprise scinteieerea, i odat& cu inoptarea
cerului si a mgrei, o melancolie dulce se lati.
Din spre stationarul de rsboiii engles, un cantec tragrtnat de voci tinere, ce amesteca suavitatea unor sonoritati blande, Alba de depgrtare,
susurua inpciuitor. Aspiranti tinereVi albe ca
un lapte in carl ar fi cklut foi de rosa, ur-

catl in funii, agMati de catarge, II mangaiati

exilul cu duiosia rythmului. D6r pe stradele orasului, o multime inpOiriath, se imbuhlea se' A,suffle r6cUrea.

Acea multime, spre a sap, de tintari, neobosia, agitta batiste. In acellasi scop, uni dintre
locuitori, fAceati focuri in drum. Fumul retr5,mitea pe speti mid i rsboinici in stuhaxia
bIeL Chypurile lumei in miscare, cnd ajun_
geati in lumina flac6ri1or, licreati o clip in
apotheosa unei frumusql vigurOse. Fo4a scaOra din colre si forme. Femeile preah minuni
ale unel Grecii antice re-constituite, tineri, Alwww.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

436

kibiadi, cu nuorI creti de per pe frunte, cu fulgere in oda', set. Antinousi molatici, energii si abandon suav,
ducealt gandul la propylee, spre

timpi socratici. Ense aerul se rcorise. Ventul

se ascutea. Nuori allergaii. Inteun moment, stradele remaserA pustil. Vaiete jalnice. symphonii fio-

rose, watt din funiile vaselor ancorate. Marea

si Dunrea detunnati.

La medul noptei, urgia din cer si de pe ap,

innAbusea orasul. Gernurile vibratu

Bombardarea furtunel cutremura aerul.

Si Sulina, in midilocul stridentei, se mormnta
sub intuneric.
1896.

www.dacoromanica.ro

PADUREA ULMILOR

Lul Gr. G. Tocilescu, illustrul

istoric, 0 archeolog.

Calarasul o luase spre Tergoviste, ca, 'sI ispra,

vise schimbul si venise randul slujbei. Era disde dimin0,. I?iorile abia se iveati si r6cOrea il
infiora pe sub pinza tunicei. Vioiciunea aerului
II brobonase pelea pe pept si pe brace. 41 puse
calul in trap. WI' un gaud il r6pi, si un climbet
truphas ce i se agWa de vrfurile mid ale mustrt-

tilor ii miji pe buze. Nu'I mai era frig. 0 flacar& il infasa ca o manta. Obraji la vilvorar.
Tineretea, sanelatea si puterea ce eraii intr'nsul
ii sufflar in anima o vijelie. Gandul ce'l furase
era al feta de la bordeiul din PAdurea Ulmilor,
p6dure pe unde avea s6 trc5, curand ; acest gand
era al clinel codrului cu cosit6 galbenA. Si nu o-data
o vduse el. Ca, de mai multe orl, chypul alb, midi,
locul tras prin anel, 11 sclipisera, prin minte. Fta

de frumsa, era frumOs6,frums6 cat nu se mai

www.dacoromanica.ro

138

Alexandni Macedonski

putea, i n'aveai ce dice. Dr vedi ca nici pa-

paza, nici cucul nu-o spurcase, fiind-ca se ferea,

sirta! s6 sa afara pe nemancate. Acum nse,
tot a vechie nu o s6 mal fie, ca, cucul canta inprejurul lui i inaintea liii, r l Thaati nu i-a
audit 0116 aci glasul asa de cu n6ptea. D6r-d6r
de-o insemna asta ceva. D6r de-o fi esit Ruxandra din bordeia eu anima gOla, si ce o fi fost
de randul Asta "Kite
scris,
dca o fi fost,
s'o intempla.
Si tot asa gandindu-se voinicul isT infigea pinteni in cal, sabia Ii zornaia pe cps i calul o
lua la fuga, Il marea trapul, lii schimba in
gna, ridica nuori de praf pe earl s6rele ce fe'sla urma,
rea II suffla cu aur. Padurea IJImilor,
vestita padure a ciocoiului
se arta si ea,
din Bucuresti,
cea care se intinde in drumul
Tergovistei pe o lungime de o jum6tate de posta,

cea in care canta merla si

cinflorul,

in care

curg prrurile albe ca laptele, 6r unde rba e de

smarald i frumlele de matostat. Cu tote astea,
verde, tainica, mingaiOsa ca un basm, cu bordeiul

el din raristea cea mare, cu faa el cu cosita

ea nu este crescuta pe locul unde se
afla pentru ciocoiul din Bucuresti, care de bogat
ce este, nicI n'o scie, nici n'a vMut-o...
Calarasul, cand o ajunse, Il domoli carlanul
galbena,

www.dacoromanica.ro

Pldurea Ulmior

139

inpAciuit de linistea ce-1 ocolea. Susurarea frun-

delor, sptele apelor, cAntecul de paseri, n kc

s'o turbure pArea cA o mAresc. Copaci nu eraA

grosl, dr desl, r pe sub el nu se zArea de cat

o addAncime albastrA si verde. Frunclele de ann,
eadute i mOrte, cu faca samanie, ruginite, asterneati pe sub creel un covor fremA,Utor. Ici-colo,
erburl i flori, lstar i rAdcini Ii spArgeaA, 41
faceati loc printeensul cAtre lumina primAverel.
GAndaci sbirnAia6 i sburat.. Osti de furl:deli-11411nel

grabite, addunati din vreme hrana pentru rnA,

bani eel albi pentru iie1e celle negre. Boii lui
Durnnedeil pe trunchiurile mai vechi urcati printre

i cAnd se opreati unul lngt altul, se

insirat ca nisce bObe de rnArgean rosu. Fl haul
se &idea attunci la dile nu i le-ar adduce dinel
muschiti,

lui, dcA,...,

decA asa Si altminterea,

si Anima
apprind

incepea s6-1 battA Ir, dogorla s6-1

obraji i calul se: se pornscA pe fugA cu pinteni
infiptl "in el si de-alungul cstelor cu neastAmOral pulppelor vinjse ce-1 grhbeati i ce-1 isbeati,

mereii mai nemilostive, mal n6praznice. Copaci

se nAluceati repede pe dinaintea ochilor eAlAretulul, calul gIfaia, se poticnise de dou6 orl,
ameninta se' nu-1 mai dud,. Dr ttA cA raristea
se deschidea, i bordeiu1,mare i inalt, lung de
mai bine de trel stanjeni.esea dintre frunde, pe
www.dacoromanica.ro

140

Alexandru Macedonski

pajistea lui verde,ca nit boreit l. din vremea de

de-mult, bordeitt dintre celle la earl veneatt se
poposesc ventori domnesci dragi ca nisce fetifrumosi.

De obiceid, patru-decicinci-deci de care, injugate ori desjugate, 11 inconjuratt, c acolo se opreati

terrani, si el de mergeatt la Targoviste i 61 de se
intorceart. Der acum, prejma lui era pustie. Glib-

rasul descaled, si intrrt innauntru. Unchiasul si

matusa, pe semne c asa fusese scris,se dusesera. se vede la sat dupe merinde, a nu se z6reati
niaieri. Feta, prinsa, de friguri, atipise pe nisce
velinte. Sinurile ei petrese, mici ca dou portocale, se miscah sub camasa de borangic subtire.

Aiurb, din somn. I se prea a de cu neptea, o

spurcase pup6z i c un sme n chyp de om o
inclestase in brate, o manca cu buzele. Si. in visul

ei se lupta cu neuca. Chinul nimiccitor crescea.

De-odata, deschise ochi, der chinul il era in faya.,
buze pe buzele ei, i acestui chin nu i se mai
inpotrivea, il strangea la pept, se topea in el.
Inprejur, ulmi antet o doin5, duiesA; isma crta.
si leustenul de pe fntana 1an0 care credea
se afl, cimbrul inflorit, o inbtaui de miresme...,
er serutrile Ii cantati pe buze i pe ochi, Ii
cantatt canteeu ]. priveghia,trei din pdurea ul-

milor...

www.dacoromanica.ro

Pldurea Ulmilor

14i

Er nand c6,16rasul esi din bordeiti, era in de

amecli. Dimbetul ce i se agta de mustAti era par'a,
mai truphas, Ur o du1ceat5. nespus6, ii inneca ochi.
Inc6 1ea, si se duse.

www.dacoromanica.ro

MASCA
Admirabilului cantaret al suffletului roman, 110 Jules Brun.

Casa, in fundul curtei coprins6 intre ziduri,

se desfasura maiestuUstl in tihna intunerecului.
Si cu tote c orele noptei nu erau 1-tnc6 addncI,
strada, dosnica, i troinit 5. de ztipada, era pustie,
Porti le curtei, inchise, zAvoreati cu strAjnicie, odihna boersa a inprejurimei. Dr Andrei Licescu,

mostenitor de curand al unel insemnate avery,

se pregtea, tnr i frumos in midllocul elipsei
de aur a oglindei, s6 sfarssc5, annul vechit intre
butelcile de sampanie ale unel petreceri de prieteril. Mustatile slle, umbre blonde, cutezatt, ascutite pe transparenta chypului de mascul prospet, cutezati atre asalturi de volupthti mortale;
leg`atura, alb inprejurul gulerului stralucitor,
domolea nAlucirea schinteietOre a peptarului c6,Easel cu nuanya innocent& a muselinei perfide.
www.dacoromanica.ro

Masca

143

Etta ense, ea orele un-spre-clece sunnatt la pendula de abanos cu vibrri de o solemnitate antica.

Licescu, se grabi se inbrace redengota, adduna

pe mesa o risip de aur, Il amplu cu ea posunarele.

Der un sgomot ciudat turbura linistea ingrijitore a casei.

Pareati loviril nabusite, cu tete aceste, struitore,

r une-ori, loviri ce aveafi tonalitatile brutale ale

unei spargeri de list Licescu, care din nevrosa

modern& nu cunnocea de cat pe a petrecerilor
usere, nevrosa din spuma de sampanie si din petale de trandaphyri, nu era spiritist. Indata, II
dete sma de inprejurare. Nu puteat se fie de cat
facetori de rele. Pe servitori II concedlase de cu
sera; ferestrele, mormntate fiind sub transparente

de matase gresa, facada easel, urma neaperat se

se arete stinsa de lumina. Curtea i casa, puteat
se park pustii.
In timpul acesta, sgomotul, ne-hoterat la inceput,

castiga temeiti, patrundea in odaie cu affirmarile

brutale alle unor sfarmari de scanduri, stridenta
voce a lemnului violat in echilibrul afinitatel lui
molleculare. Nu mai incapea indoiala : emit hoti.
Si in adever, usa ce da in gradina, cacluse deja
despicata sub mojica tepenie a brutalitAtei flamande,

www.dacoromanica.ro

144

Alexandra Macedonski

Si deja prin coridOrele depArtate, se lungeat

pasuri de bestii ne-cunnoscute.
HaV !
Si usi dupe usi se deschideat trntite
de perete. Din sala de mncare, surp6x1 de ar-

gintaxii se fespdndeti cu sunnetele sithstre alle tcei

de fer in timp de incendiu. Cke-va secunde anc6,

si tenrul, descoperit in odaia sea, avea A pla.tescA cu vita osebirea social r6slA4ita intre Omeni.

Licescu, dinaintea oglindel, 'Area ens6 mrmurit

intr'o nep6sare bizar6. Usr, o Paliditate, vestea
singur, miscri suffletesci mai repecli. Er in momentul cand usa unel cameri vecine, fortath si
sdrobit6, detunna intr'o cAdere nimiccitre, blondul

-Leder psi tot ne-turburat c6tre un scaun pe care

se afla desfprarea mtAss6 de domino rosu si
masca oribil de Satana cu caH la balul din ajun,
asverlise in Iadul voinicesc al verstel rose mai mult
de un anger anostit de seraphyce symphonii. Si
pe child in camera l'aturalnica., scrinuri si dulapuri,
deschise silnic, v6rsail pe covre tainele avute

ale coprinsurilor. el,blondul tAn6r,inbr6ca mantia cea rosie de demon cu aceiasi liniste ca si cum ar

fi fost A re-plece la balul din ajun, si cu masca

pus pe obraz,Satan'a cu ochi ellectrici i cu rinjire ingrozitre,apprea,vedenie pgAna, !In
pragul usei pe care o desz'avora cu sgomot.
Trei strig'ate si pasuri de bestil ce se lungeat.
www.dacoromanica.ro

Masca

145

intr'o fug& rappaitre rsunnar prin coridOre i

marira innabuite in zapada albastrie ce troianea
curtea...
Este ca, in lume totul nu aterna de cat de masca.

www.dacoromanica.ro

NICU DEREANU
LuT G. 0. GArbea, Profesor la gymnasiul Cantemir, poetului, fostului con9colar 0 amiculut

www.dacoromanica.ro

NICU DEREANU
Lul G. 0. Gfirbea, poetul, fostului concolar i amiculta.

Nicu Dereanu se n6scuse in Ploesci. El era nepotul unui fost ministru. Isi Pacuse studiile lyceale
in Bucuresti uncle luase bacalaureatul, fusese nu-

mit copist la un minister prin staruinta uncbiului

s6tt, i acum, urma la drept,cand urma. Cu tOte
aceste, Nicu, cunnoscea de minune edificiul de peste

drum de statua lul Mihait.-Vitzul alare pe un

cal mic cu cOd mare, r in mama sting& cu un
topor cat tote dilele cu care ameninfa de child
se afl6 in acst5, positiune, in general, Universitatea, in deosebi, slile facult4eI de drept i pe
profesori cari yin la curs,
child yin. Mal ales
sra,

Ii pracea lul Nicu s se arde pe banca

verde din turn6toria Lemaltre ce se afla tocmal

in faca frontispiciului coronnat cu un vultur de
ciment de Portland, refractar la igrasie. i pe
and, sub lumina gazului ce indulcea verdele inchis

www.dacoromanica.ro

150

Alexandra Macedonski

al teilor, trotuarele de asphalt gemeati sub pasuri

dese, tineri cu ghiete englezesci, cu tocuri scurte,

cu pantalonl stremtl ce fac s6 rsara, reliefuri,

cu sacouri ce abia tree de talie, se amestecati cu
btranl ciudati 1a'inf4isare, sovaitori sub un erotism senil, urmareati cardurile de femel cu rochi
umflate pe la spate intr'un mod exagerat, treceati

in sus si in jos, lase' in urma kr cascadele de

note false ale risetelor insolehte ce isbucneati, ale

vorbelor triviale ce sburati din gura in gura ca

nisce mind asverlite in aer, prinse in sbor de
maul dibace si retrecute mai departe. Nicu, in
midilocul acellui sgomot, isbutea sg 'si isoleze
mintea, vederile, de tot ce se petrece. Cu ochi
marl' si negri, cu obrazul Oches, cu buze frematande de rosta san6tatei, cam slab, cu Or de
inspirat, mole si ondulator, cu privirea tintita in
timp de ore asupra aripelor plouate ale vulturului,

el 41 petrecea multe din noptile de vra, fara A

scie nici cine trece pe dinaintea lui, nici eine '1
sunt tovarasi de banca. Este drept ea', privelistea
ce '1 pharmeca cu osebire, era Eliade inclinat pe
pedestalul de marmora, ense un Eliade gygantic,
uitandu-se de sus la Palatul Sutu si chiar la ce-

remonia trecerei in revista a trupelor din garnisOna...

Eliade ! Pentru ce n'ar fi si el un Eliade, ca

www.dacoromanica.ro

Nicu Dereanu

151

aiba, si el o statue, alba cum este curatenia

ce 'I arippza, snffletul, o statue,gygantica in
sa

forul public,- gygantica in anima fie-carui roman.

E adev6rat ca nu este de cat un simplu copist.

Ense, ce face acsta ? Bolintinnu n'a fost si el

copist ?... Bolintinnu ! pentru ce n'ar ajunge si el

poet mare, n'ar muri si el in desolatiune ca nici

el s6 n'aiba, statue, caci, ce alta glorie mai mare
de cat s'o meriti si s6 n'o aibi ?
Si visurile ce '1 ademeneati, se coboraa stoluri,
se aseqati pe fruntea lui ca nisce porumbei albi,
de o albta mai stravaptre ca lumina clilei, sli
ca nisce privighiatori cu mil de cantece. In acelle
momente, i se 'Area c stellele se aplca asupr'i
si '1 infasra, intr'o substanta, lactee, cum este
pe cer lumina nebulselor, ma in cat, se simtea
ridicat de la pament, p6n6 ce 'i lua singur avntul, i sbura mai departe, in lumea viselor, in
splendrea gloriei vecinice. i cat de mare ajungea : cel ant6iti. dintre Omeni ! Poet, legist, orator,

militar, inventator! Adica de ce nu? Poet? Asta-di

fie-care scolar are ate o dragoste in anima, cate o
presimtire funest c 43data cu caderea frun4elor...
r fie-care scolar, tine s6 communice tote
aceste simirI, rrei, lumel intregi. Legist ? Dr
ce ? Nu se proclama, in principiti c cetatnul e
considerat ca avnd deplina cunnoscinta a legiui-

www.dacoromanica.ro

152

Alexandru Macedonski

rilor existente ?
Orator ?... Sa i se arate lui
Nicu un singur advocat de la judecatoria de ocol
care s6 nu posede in fond arta de a vorbi ?
In cat despre nobila cariera a armelor, ce coprinde in sine afArarea patriei, cu alte cuvinte,
ap6rarea budgetului i legilor, legi votate pretutindent pentru trebuintele cellor tar)", fie-care ce-

tatean, dupe noua organisatiune,nasce soldat,

r fie-care soldat are in rani:0,, in lipsa bastonului de maresal, galonul unui general divisionar.
RAmane cestiunea descoperirilor mart Dr Nicu

scia forte bine ca dca nici una nu s'a effectuat

p'en6 acum, causa este ca pucini romani 'll-ati
applicat facultatile intelectualle in acsta directiune. i apoi, tot exista descoperirea facuta de
un fecior de popa care a gasit micplocul sA fabrice un vapor ce se pOte cufunda, i tOth lumea
cunnOsce, c experiente numerOse a demonstrat

p6n6 la evident& posibilitatea de a cufunda un

vapor si de a'l tine sub apa ori-cat va voi inventatorul, r acsta, multumit& cellor clece mil de
lei ce s'ati accordat de Camerl in scopul 4is
El Anse,
Nicu Dereanu,
n'are de cat sa
voiesca spre a da o lovitura de tun pe senin, una
dintre acelle loviturl al carei fAsunnet s se auda
in tOta Europa. Ce '1-a preoccupat tot-dauna ati
fost mai ales cestiunile commerciale ; in acsta
www.dacoromanica.ro

Nicu Dereanu

453

ramura trebuie se se fad, cercetari, ad in epoca

actualla, ori-ce descoperire, fie ea cat de mare,
este condamnath se reman embrionara dca applicarea el nu este practic si dca este prea
costisitre. De-o-cam-data, pentru ca se nu vorUse& de alt-ceva, numai el scie ate (Tile, ate
nopti nu '01 a Mtut capul ca se ajunga la traducerea in fapt a acestui principit : Obtinerea
migdrei prin miqeare. Carbuni, electricitatea,
aerul conprimat, trebuiesc repudiate : Elle, pe
langa faptul c dai nascere la cheltuieli neproportionate cu resultatul obtinut, produc o summa
de intemplari nenorocite. De all& parte, fumul de

carbuni, mai este de natura se prapadsca sanetatea cellor expusi la absorbirea lui. Cu totul altfel ar merge lucrurile dca el, necunnoscutul de
ad, dr pte omul celebru de mane, ar gasi pe
cine-va se intellga marele principit pe care '1-a
scos din neant i pe care '1-a formulat intr'un'
mod atat de 16,murit ! De sigur c6, la inceput, i s'a

obiectat de multi cat si de intelligenta lui superiOra, c

un principiiI cat de intemeiat, nu

este indestulator se -dual, la realisarea lui. In

asemeni materii, se cer probe. Nicu, mai mult
de cat ori-cine, simtise valrea acestor obiectiunt. Las& c adesea, practicarea unei theorii nu
correspunde cu adeverurile demonstrate theoretic,

www.dacoromanica.ro

45-4

Alexandru Niacedonski

6nse chiar deca inventatori nu s'ar insela nici-odatkei cari merg pe dibuite,caci acolo unde incum era se'
ventiunea incepe sciinta sfarsesce,
prefaca Dereanu lumea, r mai ales pe conpa-

trioti lui cari nu admit a un roman etc.

Si in sfarsit, istoria differitelor progrese obtinute
pe tkrramul sciintific nu este destul de conchiplre ?
Fulton, propune lui Napoleon I intrebuintarea aburului ca micliloc de locomotiune si marele imperat

da din umeri : Fulton ? lin nebun!

Daguerre, presinta Academiei de sciinte din
Paris, un raport amnurrtit al descoperirel ce 'sl
attribuia, r secretarul inv6tatului corp, demonstrza mathematic printr'un raport rmas celebru
c5, affirmarile in cestiune intra in domenul utopiei. Firesce dr, ea totul pov6tuia pe Nicu s6
trca cat mai curand, de la principiti la applicarea lui, asa ca, pe banca verde din faca Universittei, 41 intocmea adesea masina ce inchypuise.
Si nu era mecanism care sil nu functioneze de minune : ca acest locomotiva' nouii se va misca, ba
;ince cu o iutla superiOra aburului, nu se mai
putea tagadui. Nicu, o vedea deja, la gara, aseclata pe sine, si 'n ochi lui de halucinat, vag-

nele, se intindeaa in urma el intr'un sir lung.

Peronul era negru de lume. Toti Bucuresti sunt
in picire. Delegati presel cauta s6 'si faca loc
www.dacoromanica.ro

Nicu Dereanu

155

prin midilocul multimel. D6r inbuldla este ne

pomenith,. Mai multe &mine gasesc oportun s6
lesine. Incurcatura se maresce. Publicul schimba
ghionturi cu gardisti. Prefectul politiei se repede inauntrul statiei telegraphice ca s6 reclame
sosirea pompelor. Semnalul de plecare este gata
s'e" se dea . . .
Nu se mai astpta de cat regele... In acest timp, Nicu, inbracat in negru,
cu simplitate, asista de pe platforma locomotivei
la tot ce se petrece far& ca pe faca lui s'e" appara

cea mai mica nuany de neliniste. Din potriva,

un usor dimbet de triumph se schiteza la coltul
buzelor lui, ca si cum densul, ar voi se arte
multimei cat de sigur este de inventiunea pe care
tta lumea o va constata in curand.
Enthusiasmul trece attunci peste o parte a publicului, il face se'si ridice palariile in sus, s salute cu marl* strigate, pe cand alth parte, ca spicele unei holde de gra il. battuta de vent, arta
semne v6dite de neincredere.
Dr nerabdarea cellor earl se afla pe peron
sfarsesce prin a 's1 attige culmea. Dinaintea garel,

in curte, trasura regelui se strecra printre multimea care face un gol inprejurul ei. Cei din trasura,,
un adiutant si o &Mina de onore, cael
curtea e in doliii si 11I.M. L.L. s'ait abtinut de a
void, said& cat pot, inpart 4imbete inAlte, Vi,
www.dacoromanica.ro

156

Alexandru Macedonski

Attu], rosu si gras sub livreaua regala, intrce

si opresce drept laugh' scara. Multimea un moment intredeschisa, se re-'nchide inprejurul cailor
cu sgomotul mare): in reflux. Sub geamlicul ce ada-

postesce vagemele la earl se afla inhamata faimOsa locomotiva, o fluieratura scurta r6sunna,
semnalul. Aprpe in acellas moment, trenul, resimte in tta lungimea o sguduire puternica, dupe
care, se pune in miscare, la inceput incet de tot,
apol, din ce in ce tot mai iute, pe'n6 ce in sfarit,
proportiunele lui se micsoreaza, se perd in departare. Asisten-ki, scot tocmai attunci un lung
strigat, unificat de si compus din mii de voci. Acest
strigat se ridica in sus gygantic, se lovesce de coperisul de sticla, cobora marit anc de ecoii, isbucnesce
vijelios afar& i o pornesce pe urmele trenului
extra-ordinar din care nu se mal vede de cat stgul

cu colorile nationale ce falfaesce in fruntea lul.

pe cand strigatele de enthusiasm se repeta
in gara, locomotiva pe care se afla Dereanu, il
sporesce iutla la fie-ce secunda. Vagnele incep
se sara pe sine intr'un mod ingrijitor. Dr densul, in picire, cu manele inclestate de pereti
platformei, suride, se transfigureaza, se simte
aprope Dumnecjea.

ttal stapan peste

srta lui, peste acesta sOrta, ce n'a fost pentru

ei uo cat o mama vitrega, ense pe care, de asta
www.dacoromanica.ro

Nicu Dereanu

157

data, a isbutit s'o invinga, s'o tina, strivit sub

talpi ! Mai iute ! Mai iute ! sunt cuvintele ce'l

ratacesc pe buze, pe and gesturile cu cart taie

vntul ce-1 isbesce in pept si'i suer& la urechi
se fac violente. Cc ? Lumea intrega nu este de
asta-41 a lut? Numele lui n'are se cutreere tot
pamentul trembitat din terra in terra de sutimi
de mit de voci ? Averea,o avere ce nu se pte
calcula, n'are WI riure inprejur o pleie de aur
ce nu va inceta se cada ? Si One la mOrte, nimic

de cat fort, de cat cer senin, de cat viciurile ce

simte deja ai musca, de 'anima, satisfaeute, schim-

bate de lume in virtutl, s t. cell mult in mici

gresell nedespartite de ori-ce naturi superiere...
Aur ! glorie ! zeitati ce ridicati pe om de-asupra
omenirei, de-asupra legilor conventionnalle. de-asu-

pra moralei naturale chiar, ette-ve in stapanirea

mea, in stapanirea unui Nicu Dereanu !..
Si trenul ce aluneca repede, necontenit mat repede, cu iutla ventului, se intrecea cu sborul
trianghiular al berzelor, se pravalea ca o furtuna peste valle. In departare, un oras, apparea
cu clopotnit1 aurite, cn cruel muiate in splendOrea unei sore de Iulie, cu plopt argintii si vercli
ce'sI miscaa umbra de-a lungul unlit riA cu mal-

lurt neSipOse. Cu cat ense, distanta dintre tren

si oras se micsora, cu atat se incrunta si figura
www.dacoromanica.ro

158

Alexandra Macedonski

lui Dereanu. Orgoliul ce adineauri anc6 il infasura tta fiinta intr'o atmosphera, luminsa, parea

a'l fi paxasit cu desavarsire. Milne lui inclestate asupra manivelei freului de oprire, o Inverteail cu o slb`aticie crescenda.
Dr trenul isi urma mersul ingrozitor. Locomotiva si vagnele trecusera de mult ca nisce
naluci uimitre pe dinaintea statiunei unde trebuia s6 se opresca.
Magazine de pe linie, statiunea, oraseni ce asteptail nernd'atori, turnurile de biserici, plopi
argintii si verdi, riul cu mallurile nesipse, fulgerasera numai un moment pe dinaintea ochilor
lui Dereanu si disparuser.

Dr acum, in faca si in urma lul, nu se mai

vedea de cat panglica alb a soselei cu celle dou6

sine ale ei, ce se intindeati formand dou6 paralele nesfarsite in midilocul monotoniei campului
de-a drpta si de-a stinga caiei ferate.
Ense, tocmai in momentul cand desn'adejdea
hi era mai mare, eh' ci locomotiva 41 ajunsese
acell macsim de i*15, dincolo de a c6ru1 granit5,
catastropha inform, haos de vagOne rupte, urcate unul peste altul, asteptA sdrobitre, densul, audi, set credu a aude, sunnetul metalic al
unui orologiA ce se repetal de patru ori si se prewww.dacoromanica.ro

Nicu Dereanu

159

lungi funebru in nOptea ce i se facuse clinaintea

vederei.

Eral in adev6r patru ore de dimineta and

Nicu se desmetici din visul bizar ce-1 infasurase

in tesaturile lui precum inftsda o 'Ariz& de paiajen pe prada destinata cOlului ascuns in intunecirnea panda

Cand studentul se ridia de pe band., luna

albea, aprOpe strsa in petecul de cer din stinga
turnului Co ltei. Celle-l-alte constelatiuni, trOsesera

peste elle perdna albastra a diminetel princlend'o cu briliantul colosal al luclarului.

Doui gardistl addormeall pe treptele intarei

Museului, si din and in and, ate un pantalon
cret al unui ajutor de mAcelar, spatos si cu brate
musculse sub maned pe jum6tate summese, flaair pe care nu se afla dole& s6 nu-1- urmeze cu
ochi lungi, apparea pe strada Co1el spre a se grabi
cu pasurl rsunnatre in directiunea pietei mici.
Nicu, se intase acasa incet; bratek si tart, spinarea II erau intepenite de umeclla noptei.
Piciaele i se inpleticeati. Abia mai puteati se'l

dua. Cati-va camara41 din facultate earl il intenirri, in dosul pasagiului, credend c ese de la
vre-o petrecere, voiaIl en ori-ce prec si-'1 silsa

a'i insoyi la Pisica alba" pentru a se drege. El

se smulse din miclilocul kr si se grabi s se dewww.dacoromanica.ro

160

Alexandru Macedonski

parteze, in urma'l ea risetele si cu glumele triviale ale unora ce-1 ajungeatt ca nisce glonte.
Realitatea il relua dr in stapanire far% transitie. Etta'1 din not, cadut din inaltimea visurilor
ca o pasere cu aripa rupta de alica vnatoruluI,
din inaltimea cerulul luminos; ttal din noli biet stu-

dent s6rac far alte midllce de cat celle pe carI

i le da functiunea, vera cu pantaloni de erna si
galosl, &ma fart, palton si cu ghetele caseate la
OrfurI prin noroiul cleios al ulitei.
Cu tote aceste, frigurile ce'l trentira la pat,

il silira s nu se intOrca la cancelarie de cat a

treia qi. Cand re-apparu, mustrarile ce-1 asteptaa
isbucnira furtunOse. Cum ? Dumnlul isl inchypuia

et, affacerile de stat pot s stea pe loc fiind-ct,

1-a venit gust s6 se bolnavsci ?.... De sigur a
lucrurile nu pot s6 mrga ast-fel...
Dca, e bolnavicios, coconas, s fact. bine WO
dea demisiunea.
Sunt cinci-spre-dece candidat1 cari astOpta,

si totI cu bacalaureat ! 0 functiune cu viitor !...

Nou6-tlec1 si cati-va lei pe luna, de-o cam-data,
pentru catl-va anni, Or la urma, coronnarea carierei cu inaintarea la gradul de sub-sef de binro4 ! Dr perspectiva pensie ? Ce fel? Puyin lucru este s scil ca. dca vei servi treI-decl de ani si
vei attinge vhsta de 60, vel avea dreptul s6 staI
www.dacoromanica.ro

Nicu Dereanu

pe saltea, set1 odihnesci betranetele,

161

fil pen-

sionar, se vii regulat la Fialkowski si se beI

ate o cafea ngre.. Apoi, Dereanu, maT avea
perspectiva se ajunga advocat.
Si cand functiunea ce occupa IT inlesnea acesta,
dumnnlui, in loc se fie recunnoscetor sefilor cari.
'1 tineati in pane, in loc se 'el fac e. dtoriile, se
prescrie circuI.ri1e, ordinele, Ii permitea se stren-

garsca, se face, pe bolnavul. Se bage nse de

sme., de ast-data i se trece, der la cea antairi
occasiune, se scie c va fi inlocuit.

Nicu, 1 pled, fruntea sub mustrari, I1 re-lua

locul obicinuit pe scaunul de paie ce '1 subtia
fundul patalonilor, si, aplecandu-se asupra mesei
pe care zacea un vraf de hartiI, incepu se se pun
in corentul lucrarilor de 4i, conceptiuni ce, de obiceiA, se apropie mult de modelul urmator :
Domnule Prefect,

Vi se pune in vedere a in cestiunea pe care

suppus'o in raportul cu No. 150, suntetI cu
onre invitat se ye conformatI intocmai cu spiritul si littera legei.

Priimiti etc.

.Ministru LEGALICESCU.

Ordine de asa fel mint in adever de mare insemnatate de vreme ce dal loc la urmatrea lucrare
in cancelaria prefecturd dare care sunt indreptate:

www.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

462

Domnule subprefect,

Vi se pune in vedere a in cestiimea pe care

ne-ati suppus'o in raportul d-v cu No. 640, cerndu-nedeslegare despre modul cum trebuie s6 urmati,

sunteti invitat (cu onre se supprim'a de ore-ce un

prefect nu pte s vorb4sa subalternului sthl cu

omire), sunteti invitat s6 v6 confor map intocmai
cu spiritul si littera legei (aici se adaug6), curt_

noscend di la din contra ye VOIR face direct

respund6tor.

.Prefect, PIRJOLESCU.

Sefi, se aretark at-va timp multumiti, caci, pe

cand uni dintre collegi lui, fumak igrl, vorbeat

despre viitrea feta pe care aveatt de gaud s'o punk

la mnk, sal despre amktari arora le trkseserk

chiulu, i pe and alti, mincet pe sub mese struguri addusl de afark infksurati in gazette, el singur,
re'mnea neclintit, tot-d'auna ca peptul inainte, cu

spinarea incovoiat asupra lucrkrilor ce avea de

facut.

I)ilele, trecea4 acum pentru deusul, monotone

si regulate ; venea la cancelarie la opt diminta,
se aseda linistit in apparen ta. dinaintea calimarilor de pkment ars, si,masink de copiatscuipa
litterk cu litterk, bine-fgatOrele dispositiunl ministerialle intocmal cu spiritul i littera legei. Dr
dck renuncase la visurile lui de sub cer liber,
www.dacoromanica.ro

Nicu Dereanu

163

dcl tma de a remnea pe drumuri il silise

s6 nu mai fac& sra pre amblri al caror resultat
ii: fusese catbegoric pus in vedere, el nu renuncase
si la voluptatea de a'si rasa condeiul sa, allerge
pe cola alb& inteun mod aprOpe mecanic. Si cu
cat trecea, cu ata acesta dispositiune psychologic& particular& se pronanca, lua proportiunile
unei bole, nevros& ce '1 facea s6 trisca dou6
viet1,una automatic& si tempitOre,alta, plin&

de visuri bizare, creatiuni ce, and nu fac

s'e"

sovaiasc& echilibrul faculttilor intelectualle, is,i

iai avntul aripate de geniii.

In acelle momente, ca si pe banca verde, Dereanu, uita tot, nu mai scia unde se ailk nu mai
aullea nimic. De cate oH, nu se vMuse,vis intre
alte visuri ale lui,bune Or& la granitk pe marginele unei ape, pe o cmpie intinsk intre mit de
soldati, cu b&t&lia inceputk ad r'esboiul se declarase si inamicul inaintase cu iutOla.

Nicu care, prin imaginatiune intrase ca voluntar, sosise tocmai attunci cu alti studenti, si,
in mixplocul detunnarilor si al confusiunei, nu
scia la eine s6 se adreseze... A 'si lua rndul si

a merge inainte era tot ce avea de facut. Asa

si urm6. Camaraiii. 11 immitar&.
Fumul il inconjOrg deja. GrlOntele intunecg aerul

cernute ca de tin ciur gygantic. Obuzele sbOrk

www.dacoromanica.ro

164

Alexandru Macedonski

vijaie, cad, crpa, se tandaresc la drpta si la

stinga lui. Salve de 'nisei Mira cand mai aprOpe,

cand mai departe. Peste tot, flacare, baionete,
plumb topit, merte i racnete. Dintre romani, generalul care conduce lupta, isbit in 'anima, cade
jos de pe cal, un armasar negru ce face spume

in zabale. Un strigat de grza se ridica dintre

sirurile nestre... Un alt strigat, der acesta de
bucurie, II respunde : Inamici ai vedut cderea
generalului roman... Rosiori se asvirl de geba
nainte. Ostea se indupleca, se da in4oi. Batalia e perduta. Ense el, Nicu Dereanu,
'si-a dat
sema de primejdie. Dintr'un salt se afla calare,
ia comanda armatei.
Pe cap, a pus chypiul divisionarului, i cu spada

in man& se arunca... Din fericire pentru terra,

actiunile lui n'aa scapat din vederea soldatilor,
si de unde stafi gata se fuga, o mare parte se
repede pe urmele lui ca un troian ce se surpa
de pe cestele unui munte intr'o prapastie. Hura!
lures! Cei d'anteiti soldati cad ; cad randurile ce
urmeaza. Der Dereanu appare printre fum, ridicandu-se in scari, cu statura inalta, cu gestul
magnetic. Asaltul ce se da redutelor inamice este
hotarator. Armata romana merge perte catre o pe-

ire sigura, ense, in tot casul, o astepta o glorie

vecinica. Cate-va regimente iati in acell moment

www.dacoromanica.ro

Nicu Dereanu

165

redutele in cOsta... Dereanu inplanta cell anteiii,

stgul romnesc pe una din elle. Inamici sdrobiti

de Urfa artileria nstra bat in retragere, gema

ce li se & e pentru densi atht de desastruOsa in
cal soldati nostri abia pot se mormenteze cadavrele armatel de invasiune...
0 ! triumph ! 0 ! glorie ! In sunnetul clopotelor,

pe calul ski negru, printre multimea de popor

care 'I striga hura, Dereanu, reintra in capitala
de unde plecase simplu soldat. Si child ajunge pe
bulevard, suride cu mendrie, trece incet pe dinnaintea bailee): vercli, pe cend, gloriosul seti armasar, slabit de ranile priimite, ol,Taiesce sub greutatea cornnelor adduse de o populatiune in delir...
Te-am prevestit de maI multe orl, domnule
Derene, el al' s'o pati, fura cuvintele ce '1 rsunnara in and intr'una din gilele de la finele lui Septemvrie, tocmal pe cnd densul urmarea una din
aceste stralucitOre himere.
Si i se communica destituirea. G-reselile ce i se
strecurail in transcrieri. erail in adever de nesufferit.

De trei oil: i se intemplase ca in loc de intocmal cu spiritul si littera legei" se' puna intocmai cu legea si spiritul ei".
Alta-data en, isi permisese en precugetare, se
modifice unele formule. De citte orl nu i se spuwww.dacoromanica.ro

166

Alexandru Macedonski

sese se nu mai pung : Am onOre se ve invit, etc."

ci cu onre ye invit, etc.". Apol, unde am ajunge
dc cel cart indrasnesc a se attinge de santenia
formulelor administrative n'ar fi cu asprime pe-

depsiti ? Dumnlui, n'a gasit de cat ce a cautat.

Audi ! Bine '1 sde, teller cum este, ance pe bancile sclel, se indrasnsca, se correcteze pe Omeni
cu experientg, vechi in biroucratie, i cart, in tot
casul, i sant sefi directi.
Nicu, audea aceste cuvinte ce patrundeatt una
cate una in urechile lui ca atatea bucati de plumb
topit. Dr sunnetele Thr, se amestecati pentru densul in ne-oranduialg, cu vibratiuni surde ca celle

produse de un glas ce ar rsunna intr'o pivnitg

de unde ar navali printre crepaturile usel,desformate de angustimea locurilor prin caH ai trecut,
pe garligiti in sus si de acolo afarg. In
timp de un moment, o idee rosie II injectg ochi.
I se pgrea c cine-va '1-a asverlit de vitt intr'un
cuptor inflacgrat, c limbile serpuithre ale grozavului element i se urcati de la teApi la crescet,

al muscati chinuindu'l cu dureri selbatice, eVl

infasurail si ca nu mai avea alt midiloc de a's1
scapa faca, de cat, se inchida ochi, se cadg la
pament, cu manele pe obraz, in convulsiunile din
urmg ce misdi epileptic corpurile insuffletite cand
sunt gata se re-dea capitalul lor de materie growww.dacoromanica.ro

Nicu Dereanu

167

pei re-nasc6tre. Dr cand era s savi.rssca faptul, privirile lui intelnira scandurile murdare, cu
urme de norola pe elle, cu salivri spumOse ce
se rotuncleat aburii, celle mai multe cu proportiuni

modeste, ca si cum ar fi cadut pe locurile unde

se aflat cu un fel de sfialk st, ca si cum s'ar

fi simtit onorate de a figura allaturi cu ate-va
allele, mai marl, tolanite in largul lor, ca ale dorn-

nului archivar si ca ale ate unui senator in fayore, care,

une-ori, consimtea s fact', s r6sunne

tusea lui respectabila la auclul copistilor One'

ce i se da not t. despre numrul hartiei ce urn-Area.

Un sentiment de scarba, unit cu al amorului

proprit ce renascea intr'ensul, scapa pe Dereanu
de rusinea de a se da In stambk r, pe cand
urechile lui tipati anc6isi desprinse pillaria din
cuier i esi far% s6 clica un cuvent.

Afara, o phiie de thnna, monotona si patrun0tOre, se cernea din inaltimea posac a vMduhului.

Ea spala petrele din curtea ministerului, in care,

birjari puternicilor 4ilei, infasurati in giubele rosii
si albastre, Il infundat cciubile pe ochl. Pe uliti,
cu cat ploua mai mult, noroiul se facea mai lipiclos, se agata de tocul si de verful ghietelor, se
pleostea in stropi galbeni pe pantaloni treckowww.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

168

rilor si IAA pe gemurile dintr'o bucata de la

pravaliile marl.

Nicu, in haina LA ngra, lustruita de prea

multa purtare, cu umbrela in man& pe care n'o
deschidea, ambla sub plOie cu pasul me'surat, cu
cgesturi moi. El se lovea de ate Ull om de la
care apoi 41 cerea scuse, o lua pe o ulit, revenea
asupra pasurilor facute, o pleca din no-a, si tote

aceste, fra s '0' dea sma despre ce face, fara

ca ideia destituirel cbiar, s vorbeasca, intr'nsul,
s6 '1 redea notiunea exacta a inprejurarilor, a
timpului i locului, st, cell puyin, a existentei lui.
In molliciunea ploiOsa a 4illei, un fel de amortea generala il coprinsese, II destinsese nervi

incordatl. Singura sensatiune, de care putea se'

's1 dea srna, era un fel de liniste desavarsith,

odihna ca cea pe care o resimte un om cand,

dupe ce a priimit o lovitura pe cap, se redestepta
din lesin, intr'un asternut prOspe't cu rage pe4ise
ce se furisza in odaie printre laturile transparentului lasat.

Fara indoiala ca durerea are sa nasca dupe

un moment st dou, si ea, are se fie cu atat
mal nemilostiva cu cat 'si-a suspendat cursul mai
mult timp.
Cu tOte aceste, clilele, trecura pentru Dereanu,
precum tree pentru MU lumea, cel puyin in appawww.dacoromanica.ro

Nicu Dereanu

169

renta, caci face, nu i se schimbase mult,deca, se

schimbase cum-va, de si acum, era in ajunul Craciunului si n'avea unde locui de mai bine de o

Ina,. Unchiul s6tt, care se afla la Nizza, l'ar fi

putut ajuta, der el, gasise cu calle sa pastreze
o tacqre elocuenta.
La inceput,dupe ce stapana easel il dete afara

nefiind destul de batrana spre a gazdui degba

pe studenti s'eraci, Dereanu, intra prin cafenele,
cerea cu vocea stinsa un pahar cu apa, astepta
sosirea cate unui prieten care sa '1 poftsca la o
cafea, vorbea cu vocea tare inpotriva guvernului,
a societatei intregi, facea proces Dumnecleirei, il
tgaduia existenta en gesturi scurte, cu 4imbete
convulsive, se simtea devenind rel, incepea s6 intellga, theoriile socialiste, se perdea la urma in
elle, trecea la comunism, organisa lumea pe alte
baze. Si la cea mai mica observatiune, vinele gitului i se umflati, albul ochilor i se congestionna,
infasura omenirea intrga in aceiasiura. Visul petrolului, cu case ar(Tnd ca nisce masalale, cu surOA detunntre, ii urla in creeri epopea unei destructiuni obstesci. Obicinuiti cafenelei,
stalpi,
faceati cerc, il intartaii printr'o vorba batjocoritre.
Alti, mai neghiobi, se prefaceab. ca '1 inpar-

tasesc vederile, pentru a'l excita si a face la

www.dacoromanica.ro

470

Alexandru Macedonski

urma haz ca nisce Omeni de duh ce erat.. Altedati, allerga de diminta 1360 sera, intre gradina Episcopiei si piata Constantin-Voda pentru
a vna un franc, obtinut sub forma de inprumut

de pe la cunoscuti ce avea, de pe la studenti

mai cu dare de mana, si chiar de la Omeni cari
mucecleail odinira prin salile ministerului tot asteptand A intre in pamenturile fagaduintei al unei
slujbusOre. Dar pentru el, problema cea mare, ces-

tiunea de vita sell de mOrte pe care trebuia s'o

deslege de trei-cleci de ori pe hula, se resuma mai
cu sema in cuvintele ; Unde am sa dorm la npte?"

Si cand se apropia de un-spre-clece csuri, cand

lumea se facea mai rara prin cafenele, lua in re-

visie birturile, se allatura de chiolhanagii, i se

turna in pahar mai mult de cat putea s'e bea,
era silit s6'1 intovarseasca pe la Pu0 Spatarului,
in localuri patentate, fericit de* vre-unul, trasnit
de yin, il invita s6 '1 insoceasca la densul si '1 offerea un pat, o dormesa, mai pucin de atat, un scaun.
Inteo cti, intmplarea il facu 0 intelnesca pe un

teller cu care fusese in clasele primare. Era in

dreptul birtului la Purcel". Nu se vMusera de
vre-o cinci anni, der se recunnoscura.

Tn6ru1, "Am incantat ca revede pe Dereanu.

Cum te-ai schimbat ! Ense,... de sigur ca... in
www.dacoromanica.ro

Nicu Direanu

471

bine. Numal, dupe infacisare,

nu pari in fonduri".
Ei da! M'am schimbat ; cat despre fonduri,
n'am fost nici-odata bogat ; apoi, sunt si Para
functiune : Der tu, ce te-ai frtcut de cand nu te-arn
veclut ?

Pe unde credi ca n'am amblat ? Noue terri

si noue marl' ; cu tete aceste, 'ml-a mers binisor...
Cu commeryiul ajunge cine-va departe.
Si din aceste momente, prietenul lui Dereanu, se

areta nedespartit de el, il ajuta, ii puse odaia la

dispositiune, dormeaa inpreuna, faceati chefuri pe
tacute, cand, intr'o sra,Ospele luiNicubeuse mai
mult ca de obiceiii,cate-va cuvinte suierate in mod
inganat il alunecara pe buze in miclilocul unei dis-

cutiuni. Era inganfarea omului cu miclilece ce

triumpha de prietenie. Dereanu, voi se respunda,
respunse chiar, ense, un potop de insulte II talara
vorba... Pucin in urma, odaia caldursa, cu perdelele lasate, resunna lung de sgomotul unei usi
ce se deschide si se reinchide trantita pe titinele et

Si acum, in miptea ajunului, sub un vent ascutit ce allerga tipand de-a lungul ulitilor, Nicu,

in biata lui haina lustruita de prea multa purtare, fr galosl, cu ghietele aprpe caseate la
verf, cu palariOra pe care a desprins-o din cuierul

ministerului fail, se (Tica un cuvent, ambl pe

www.dacoromanica.ro

472

Alexandru Macedonski

podul MogosOie cu pasuri m6surate, tot ca in diva

destituirei, se lovesce de die un om, Il cere scuse,

se opresce dinaintea gemului de la cate o pravalie, se uita la bronzurile, la obiectele de arte

ce schinteiaza la lumina gazului, dr fara s le
vda. Lumea, grabitk Ii d cu cOtele, Il incrucisza umbrele ce se lungese de-a curmezisul trotuarului i pn6 pe micIllocul ulitei printre rtele
trasurilor ce scot vuiete metalice din caldaramul
inghitat.
Cu tote aceste, intre r6sunnetu1 usei trantit pe
titinele ei i intre momentul actual, ail trecut
trel dile, -Erg dile de nemancare si de nedormire
pentru el. Cu cel cinci-deci haul pe earl 'i-a gasit

rataciti in captusla posunarului de la jiletca,

cump6rat o jimbla, din care 'i-a mai r6mas
o bucata ce rinjesce Sub bratul s6i1 printr'o spartura, a gazette ce-o infasra.
's1-a

In acest timp, la Capsa, la Broft, gelatinele

cu fao, galben ca a chillibarului limpedit, tre-

mura pe talere de argint peste tocaturile de

cgrnuri ce all luat forma typarului; pe tavi, purcei

gata pentru a fi fripti, inpodobiti cu zulufi de

hartie, cu parunjel verde in dinti, r, alti,
fripti gata, cu oriciit poleit de fiacari, se uita la
trec6tori, allaturi cu lisite, cu fasani umpluti si
re-inbracati cu podOba lor naturalk printre sparwww.dacoromanica.ro

Nicu Dereanu

173

turi de bombOne ce se topesc in gura, printre

prajituri monumentale ce urea in sus- si astupa
o parte din privelistea interiOra a pravaliel.
Dereanu, a mblat in sus, a arablat in jos. In
sfarsit, s'a hotarit s intre in cafeneaua din piata
Thtrului, cunnoscuta de paraponisiti tutulor guvernelor earl, inauntrul ei; ai aflat tot-d'a-una
adapost i pahare ca apa.
Aci, ati-va negutatori falitl, sedeati dinaintea
meselor de marmora pe canapelele rosii din celle
dou6 colturl situate in faya usei. In mictilocul
fumului de tigrl, lsat de multimea consumatorilor, gazul becurilor, ardea inconjurat de cercuri
rosii, precum se arta ate o-data luna in noptile cetOse ale tOmnei. Nicu, se ase4a si el pe plusul zgait, ceru un pahar cu apa, ce i se adduse
far& observatiune, si se apuca s6 astepte...
Ce ? nu scia nici el,
nascerea mantuitorului,
srta lui pte ? Privirile lui r'etacira mult timp,
inprejurul pervazurilor de la oglimp, despoleite
pe unele locuri, innegrite pe aliele, de-a-lungul
capetelor de alama galbena de la cuiele ce prind
inbracamintea canapelelor, g pe fa:ca lucisa a
cellor dug oleographii din peretele din drpta, cu
o presuppusa mOnastire Tismana intr'una, si intr'alta, cu 0 confusiune de colorl.
www.dacoromanica.ro

74

Alexandru Macedonaki

Ense, gmurile de la usa, se albastreati de

aburi.

Felinarul din piata, pus tocmal In dreptul intrarei laterale a theatrului, abia se mai zarea
prin elle.

Mara, incepuse s6 ning6,ningea de mai bine

de un cs. Vntul, se oprise un moment, fulgi cacfusera marl, se agatasera mai antaii de felinare,

se prinsesera de crecile ate unui pom ca nisce

fluturi albi, se asternusera la urma pe trotuare,
albisera coperisurile caselor, i acum, nu se mai

vedea peste tot de cat acellas strat gros si uniform. Cete de baiet,11 cu Bun dimineata la mos
ajun" se balba,neati printr'nsul, troianiti p'en
la glesne, Iui perdeati galosi, se isbeati in spate
cu bulgri de zapada si se indreptah, uni riOnd,
alti injurandu-se, pe ulita povrnith, de valle ce

formeaza ca un al douilea fund de scena theatrului nostru national. Nicu, esi cell din urma din

caffenea, II stranse haina la pept, Il infunda

inainte, pe trotaarele pustii, mergnd allaturat de case, in umbra
picirele in zapada, i o lu
lor

culcata peste uli, si pe sub gazul ce-o

intrerupea din loc in altul cu angustele lui fasii

de lumina paiejenata. Ninsrea ce urma s6 cada,
i se gramdea repede pe marginile plarii. Ea
se urea in sus inprejurul gatului, II albea spawww.dacoromanica.ro

Nicu Dereand

175

tele, manecile si pulpana hainei, II pudra p6rul

si sprancenile si'l prefacea, din tn6r de dou6-4eci

anni, in mosneag ne mai asteptalor de bunuri

pamentesci.
Pasurile lu, firesce, se faceati meret mai grbite.

Parea coprins de frigurile unei puteri supra-omenesci. Nu era re dtor s insemne in acea
nOpte urmele lui, urmele negre ale miseriei, peste
tot corpul Bucurestilor ?

Da, acsta era menirea lui... El si-o ir4ellegea

acum... Se mira numai, cum de nu s'a gandit mai
din vreme s6 's1-o inplinsck si mergea, mergea..
Inainte ! tot inainte ! ere." cuvintele ce se ridicati
in gandul lui ca un refren, facendu-1 WO misce
buzele si s le articuleze cu vibratiuni surde.

Caci, ce va (lice Capitala, cand se va scula a

doua-4i si nu va ga,si partia ei Acuta, gata ?

Si in delirul ce-1 coprindea, bttea sub picire zapada ce incepuse s6 inghiate i ce trosnea ca zaharul pisat, facea partie, partie larga
ca s incap& pe toti inpaltonati Cr6ciunului. Cu
incetul, vntul se ascutea, se prefacea in viscol, ii
asverlea in obraz virtejuri de ninsOre amestecata,
cu maz6rica, i se vaita 1a urechi cu sunnete desnadjduite, ii silea s se oprsa, s6 se rzime
de ziduri, gifaind, ne-mai sii4ndu-si picirele, cu
dinki clanOnitori,

www.dacoromanica.ro

176

Alexandru Macedonski

De-o-datk, cum se afla in largul bulevardului

spre care o putere ne-invinsk 11 re-adducea, cate-va
tadeturl Iii scuturark pantecele in convulsiunl grozave... Voi se le sthpansck, dr fOmea I ridicase

glasul in el si porunca el era mal mare de cat

vointa 1u. Mal fkcu doul trel pasi i picirele
refusark se '1 mal duck.
Se apleck attunci, rupse tremurand gazetta in
care se afla ultima lui bucatk de pane,un codru

uscat si tare ca petra,

o smulse din hkrtie, o

muirt in zapada, lu zkpad 5. in maul

i o free&

cu dnsa cat putu, apol, duse codrul la gurk, Ii

infipse dinti in el, cu selbkticie, cu un fel de furie.
Inprejurul lui, pomi inarcat i. de ninsOre se

incovoiati sub greutatea multimei de florl albe,

fackneati sub viscol ca nisce bucktl de sticl puse
pe foc. Sirurile de felinare se intindeati printre
densi, pe doue prtl, cu gemurile inbrkcate in
alb, cu gMetie aternate de elle ca nisce stalactite
cu forme bizare.
Celle done statue, Eliade i Mihaii, sfredeleati
atmosphera, appilreafi printre fulgl, cu umbre si
lumini pe densi,Omenl si semi-deI.
Dereanu, pe brand', ajutandu-se cu manele, se
terra acum mai mult de cat ambla, ca un cane
isbit de mrte dr tot credincios stkpanulul seri,
catre banca verde, dare culbul lui de visurl de odi-

www.dacoromanica.ro

Nicu Dereanu

177

nirA, cand luna albea aprOpe strsA, in petecul

de cer din stinga turnului Coltea, cand diminta
tragea perdua ei albastr& peste celle-l-alte constelatiuni i o prindea cu brilliantul colosal al lucfrului.
Si cand ajunse la ea, cand m&tur cu pulpana
hainel stratul alb si mlle ce i-o, ascundea, se las&
de-alungul de-asupra ei, I puse o man& sub cap

alta pe pept, inchise ochi pe jum6tate.

NinsOrea, punea fulgi rotundi pe genele ml cre-

te. EI se topeati la contactul plepelor, inghataii

din no t. la sufflarea crivtului, si se schimbati in
mid bObe schinteietOre. Dr cu cat viscolul t'ipa
mai tare, visul lui era mai dulce, corpul lull mai
usor. Voci confuse II sufflal in urechi melodii rpitOre ce p&reaii a se cobr& din nAltimea cerului anume pentru el. Dou6 vedenil albe, cu ochi
fatal si mama lui pOte, se
blanch i addanci,
inclinatt peste dnsul, II intindeati bratele... 0 lumin& uimitOre, II n&lucea vederile. Aripi! Aripi !
Sim-tea cum ii cresc aripi,
la umeri,la brate,
la picire.

In acest timp, csurile cinci din nOpte sunnati

la Cluerite". Vibrrile orologiului slbite de

distant& fur& cu tote aceste audite de o ctA de
tineri plecati dupe covrigi i glume. Dnsi, ajungelid in dreptul palatului Sutu, se despgrtir6 spre
www.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

a se intrce pe la casele lor. Cti-va, o apacar pe

bulevard, v6clur un om intins pe o banc6, il cre-

Ora, beat i '1 strigar5, aprpe in urecha un resunn&tor: Bun6 diminta la mo ajun".
Si. thcerea re-nscu, zd,pada urm6, s6 cada., viscolul s6 suiere, pomi s6 se incovie sub greutatea

multimel de flori albe.

www.dacoromanica.ro

COMETA LUI ODORESCU

Odorescu era un Mat bun. Scurt, cu dispositiuni Napoleoniane ale pantecului, si cu tote aceste, poet,

poet in puterea cuvAntulul. Locuia

la o mgtusk inprejurul bulevardului cell nok

bulevard ce se va numi al Coltel, cnd va duce
de la sosea la spital. El era in clasa IV gymnasialk dr, de si citea pe capeteromane, poesil,
bun-Org, pe Jules Verne
sell*, vulgarisatk
si pe Flamarion,
rm6sese corrigent. Publicase
si vre-o cale-va versuri intr'un 4iar cotidian, Anse

acsta nu enthusiasmase pe respectabila lul masasOica de origink

si. rea, rea foc. Invtk ticalosule !, II striga ea de ate ori 11 prindea cu vre-una din acelle cartI in man& Si i le
rupea, i le baga in soba. In sfrsit, baiatul se
disperase, parasise domiciliul mAtusel, si, de mal
tus6.,

bine de sse dile, dormea la un prieten care poseda

www.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

180

un intreg stock de carti de-ale lui Flamarion. Astfel, se inplinea aprpe sptmana de cand Odo-

rescu sburase in lumi transcendentale. Pentru

stelle, pentru infinit, renuncase chiar la scrierea
de versuri. Ce incepuse

se-1

trudesca, acum, era o

Hotrat, tot astronomia n'are

representanti extra-ordinari in Romania, si asa
fiind, de ce nu s'ar deda el la un asemenea studill. Si de child se apucase s citsca, pe Flamaalt&

rion, ce-1 turbura mai mult, era problema cometelor... A ! de ce nu da Dumnaleta, cell puyin s
vd 5. si el .una ? Cat ar fi de incantat ! Cum ar
observa-o ! Cum ar cAuta s6-1 deslussca mersul !
scie ?.... pte... 0 ! dr acsta ar fi o
glorie prea mare L.Fite a se va ajunge intr'o

4i a se. (Tice : Cometa 1u Odorescu, dupe cum

se (lice : Conzeta lul Biela.

BEetandrul, fire enthusiast& si nobilk se simtea attunci mai presus de ticlsele inprejurari
ale traiului ce'l inconjura. Ochi i se ampleati de o
luming aprOpe tot asa de apprinsa, ca a smburilor de comete, si beat de bucurie... gloria ! glo-

nu se gandea dc a mancat si nu, asa

c. cesarismul pantecului sti se democratisa pe
ria !

odisa burghesV
pandea de milt sosirea acestui moment psycholo4i ce trecea. 1115.tusa sea,

gic, sio tradare !

I

pus& in corent de amicul la

www.dacoromanica.ro

Cometa luT Odorescu

care nepotul seti dormea,

sr 5. tocrnai pe bulevard,

181

i tinu callea intr'o

pe largul fluviI de

asphalt si granit, ce curge de la margini spre

anirna Bucurestilor, i pe care, lui Ii plAcea se-1
str6bata in ttA, lgrgimea, se-1 mesOre n ttA.
lungimea, cu ochi vecinic tint6 pe stelle, pe lunA,
pe celle patru colturi ale orizonului, thir-dr
de s'o ivi cometa mult ateptat, evenimentul ce

avea se hothrasa despre ce va fi vieta lui,

superirA seA...

grz a grzelor si bles-

sell ce este viata tutulor

Icarilor earl cad din ceruri la p6ment:
tern al blestemelor !

....ccu aripa sdrobith de-a lumeT perfidie

....cu vise, cu-amor, cu poesie... ,

Vocea formidabilA a onoratei mtuse, se Intellege ca, in acea sCr mai cu serna, 11 surprinse
intr'un mod cu totul neplacut... Tocrnai i se paruse, oil: era Fite i realitate, ca zaresce pe cer
o lurnin5, ne-obicinuita, bizark rosie, bttnd pucin in albastru i chiar intru cat-va in galben,
afar numai dCca, nu se va fi inselat...
Invectivele mtusei curgeat.. Vocabularul arneninta se nu sfarsCscl... Hai! pectosule ! d'aia
emi-am pus ett nadejdea'n tine ! ca se ajungi o
hairnana ?... Da' stall ca,-'t1 arta eli. Acum ti s'a
einfundat... 0 se vedi cu eine ai aface... Dca.
vrei se numeri petrele, nun-1611-1e dCr nu cu

www.dacoromanica.ro

182

Alexandra Macedonski

hainele pe earl ti le-am cumperat et._ i ghietele ?. Ale telle sunt, ori tot eli i le-am luat ?.).>
Si onorabila m&tus&, energica nu glum&, il
si inhtase pe bgiat de guler,... 11 desbrAcase de
o manec&... El se sb&ttea, nu e vorba, ense n'ar
fi fost mirare ca m6,tup, se reman& cu victoria,

adia cu haina.
Cum si ce fel se facu, Dumne4A scie. Destul
c& in acelle momente de grea cumpn, Odorescu
ridic& ochi in sus... Asa se intempl& tot-d'a-una

cand esti in primejdie. Ridic& ochi in sus,ense

minune a minunelor ! veclu, vedu, si nu era IAluck veclu o comet6, o comet& adeverata, o gosgogea comet&. cu smburele rosu de te bAga in
recori, i cu un fel de cd, scurt& e adeverat,
dr a arei scurtime era rescumparata de faptul
c& era cylindric& si tricolor&... Acest comet& era
portocalie, rosie i albastra'. si b4&ia.

Ori-cine ar fi veclut'o, nu putea de cat se

simt& perul sbarlindu-i-se pe cap... Baiatul, abia
avu puterea s'o arete matusei selle si se gafaie :
Co-me-ta!" Si in adever, era de sigur o cometh,
era cometa ce-I venea in ajutor, cometa ce seapase de tote ochianele astronomilor din New-York,

Londra, Paris, Petersburg si Berlin, spre a nu i

se dest&inui de cat 1u, spre gloria 1u cea mare,

www.dacoromanica.ro

Cometa luT Odorescu

183

er, la drept vorbind, si spre mntuirea jachetei

lui de ghiarele hrpitOre...
Ace lle ghiare
de si ghiare de malus6, in
faca cometei, se slaMnogir, se desclestar si alu-

necar cu brace cu tot de-a lungul rochiei.

Cometa ! Sarsitul lumei ! val de mine si de
mine ! Hai. Iancule, se ne inpAcem" fur5, vorbele
eel. sbirnAir5, desn6dejduit pe buze, si, podidita,
de lacrymi, se arunc6, de gtul nepotului pe care
il innbusi cu serutri.
Negresit ea" Odorescu, cti tot5, inpcciunea, nu

perdu vremea. Din acea sr& chiar, dete sfr in

Bucuresti despre marele eveniment... Nu prea o
vMuse nimeni, dece, cum-va o velluse cine-vit,
afar'a,' de directorul observatorului meteorologic
care, de cum il sosise svonul, nu numai ce, o veduse, der ii si determinase directiunea. Ea se misca
de la West spre Nord-West, inclina spre pment,
avea o densitate amenintAtre asupra creia nu
se putea insela cu o iot5,, si (ma a doua cli sera
nu se va areta, era o dovad c5, se apropie de
pament cu iutra. In adever, in astronomie, este
ceva elementar ca attunci cand cometele sunt destinate se se deprteze, se nu se ciocnsc cu pe.mntul, reman, nOptea, din ce in ce mai mult pe
cer, ure spre zenith.
In puyin& vreme, Bucuresti full in miseare. A.
www.dacoromanica.ro

184

Al exan dru Macedonski

doua 4i Ara, lume din lume, uni cu binocluri,

ali cu ochiane, se gramadise pe bulevard, navalea spre sosea, astepta ar&tarea ratacitorului
i infricosatului astru. Odorescu innota in glorie

ca in elementul luL.. Trecea de la o grupa la

alta... 0 vMuse intre orele 10 si 10 jum6tate...
Trebuia s6 se ivsca,
Si era cu cOda ?
Firesce c cu cOda : rosie, galbena si al-

bastr.
Cu tote aceste, medul nop1ei sunna, sunna ei
ora unu, Or cometa nu se ivi. 0 parte din lume
pled, acasa deceptionnata... Alta parte,cea p6n6
la care theoria apropierei de pament a cometelor
ajunsese,
era cu totul ingrijata... Uni, attribuiail ivirea cometei Si sfarsitul lumei, dethronarei
mitropolitului-primat Pagani 6nse,
i cati nu
sunt pagani in diva de adi ?nu credeat... pe cand,
oboreni, puneat cometa in socotla intrarei in .Bu-

curesti a imp6ratului Austriel,sosire ce,e

ei

drept a se constata, nu s'a putut intempla de

cat dupe indeplinirea unei eclipse de luna...
Ori-cum ar fi fost, Odorescu, de la o cji la alta,
ii IrMuse visul cu ochi. In Bucuresti, nu se mai
vorbea de cat despre comet !... Cometa lui Odorescu !"

Cu incetul, totul reintra in liniste. Trecusera

www.dacoromanica.ro

Cometa lta Odorescu

'185

doug septemni... Gloriile,chiar celle mai marl,

in unele terri sunt ephemere.Odorescu scapase cu
succes de corrigenta... Pte a profesori, in urma
evenimentului, eraii si interesati s6 nu faca alt-fel.
Pe el Anse, il astepta in curand o mica, deceptiune... Intr'o sra, funesta nOpte ! se afla la

amicul sett, la cell cu carti de-ale lui FlammaHon... Cometa appAru... Era ea, nu incapea nicio indoiala,. Mergea de' la West la Nord-West. Inclina vMit spre pament. Coda ei, scurta, der compensate', prin faptul a era grsa si cylindrica, acea
faimOsa cda, rosie, galbena si albastra, se misca
immita cate o-data legnarea pendunabAdaios
lului, alta data, se da peste cap de trei ori...
SAmburele el era rosu ca para. Odorescu si amicul se'ti n'avura vrenie se 'si schimbe parerile.
Cometa se apropia repede, vijaka de lua lumea in
cap, der o-data cu densa,ce lua infacisarea unui

lampion venetianse zarea si un patrat sumbru,

colosal smeti de hrtie vAnka al unor copii de
peste drum ce aternasera de sfOra cometa lui
Odorescu.

www.dacoromanica.ro

PALATUL PHARMECAT
DomuuluT N. Xanto, ommagiii.

FrumOsele dile s'ati dus, dr tt&-m6 avut,

avut cum n'a fost altul, si ca s 'mi trc& de

urkt am pus 0 'mi zidsc a. un palat. Facada luI
se intinde pe lungime de un chilometru si e de
marmor& alba. E ca unul din acelle palate din
Indii sa din basme. Portl monumentale, galerii
suspendate, ferestre incadrate in chenare de matostat, de lapis-lazuli, de bronz, balcOne aurite,
arabescuri de petre in nuance sterse, il infloresc.
Si pe coperisurile de aur si argint, turnuri, cupole,
svelteti de minarete, se armoniseaz pentru a intocmi poema phantasiei i a banului. La scara lui
principal& se ajunge pe o alee al arei nesip este
din par& de alabastru sf&rmath. Acsa alee este
marginita de o parte si alta, de statui, de sphinxi,

de tripede pe caH ard parfume. Copaci de tote

esentele, inc&rcatI cu florI si pOme, plante gygan-

www.dacoromanica.ro

Palatul PhArmecat

187

tice, partere de corole si petale delicate ca aripile de libelule, il inconjra, il incadrza. Apa,
tijnesce din fontani, alba ca cristalul ; se prfuiesce din havaze, rola prismatic& ; se pravlesce din cascade ca o spurn& de lapte; serpuesce,
argint curat, pe smaraldul pajistelor ; se schimba

in azur si amethyst in cupele de Onix ale basoptesce,

canta.Canta si paserile,
sinelor ;
paserile de tote colorile, de tOte nmurile, din
tOte tOrrile. Inauntru, sute de camerI, de salne,
de salt Pereti coridrelor dispar sub covOre de
Persia. Argintul si aurul se jc5, pe ziduri. Parchete de aventurina licaresc. Tavanul unei all',

e de cristal si nu e de cat fundul unui gygantic aquariu. Pescit albastri si trandaphyrii,

schinteiaza, ca fulgere magice. Catifeaua, matasea, peile de animale selbatice, brocartul, dantella, statuele, obiectele de arta, penele scumpe,
amplu galeriile... osti de servitor): si curteni, de
parasiti si bufoni, sunt aci in o miscare ne-ince-

tata. In aripa sting& a immensului patrulater,

siruri de cameri si de sali reinviaza epoca roman& a decadentel. Sclav): si sclave, inpletesc
ghirlante de rose, se coronneaz6, cu crini. Danturi
de nuditati graciOse flutura, in penumbra sgilor.
Aripa drpta, inpreuna, cu fundul ce complecteaza

palatul si da, asupra parcului, n'at fost nici-owww.dacoromanica.ro

188

Alexandru Macedonski

data strabattute de pasuri prophane. In aceste

prti ale eclificiului se afla o sala de o suta
metre lungime ai care): pereti si al carel tavan
sunt de cristal ce a fost turnat pe Mc pentru a
nu forma de tote partile de cat una si aceiasi
oglinda. Mad se intra in acsta sala, se remane
marmurit. Infinitul se addancesce fara intrerupere,

in drepta, in stinga, in sus, in jos... In o alta,

sal, sunt ferestre la spatele caror, circula neincetat,
chiar si nptea,
o panza colosala,
panorama succesiva a cellor mai frumOse privelisti si orase de pe faca pamentului.
Allaturi,
in sala nummita a bibliothecei,
pe o mesa de aur masiv, se afla o singura carte...
Acesta carte, este legata in petre scumpe si
pOrta titlul de : Cartea Carti bor.

Paginile ei, nu sunt in adever alt-ceva de cat

titluri de renta ale tutulor statelor din lume.
In vestibulul acestei bibliotheci, o pendula de
marmora ngra. De ate ori sunna la ea sferturile, jumetatile si orele, un anger appare si rupe
cate o hartie moneta de o mie lei_
NOptea, tot palatul e un vis. Lumina este emisa

de obiecte, de flori, de lampadare, de pereti si

ziduri, de apa, de nesipul alleelor. Color): vii se
jOca pe covOrele de erba, catifeleaza frundele,
seruta florile.

www.dacoromanica.ro

Palatul Plarmecat

189

Si totI se inching. banului, ingenuchiazg, dinain-

tea banului, ridia osanale aurului...

Dr cand es din palatul meti pha,rmecat, din

acest palat ce m'a costat dou6 sute miliOne,

scot port-tabacul, si cu mirare v 6d c5, nu e ilia'
de aur nici de diamante. Si in urm5,, cand voiti
s 'mi fac o tigare, in fundul lui, n'o gasesc nici
pe aceea.

www.dacoromanica.ro

DRAMA BANALA

www.dacoromanica.ro

DRAMA BANALA
Lul Constant Cantilli, credinciosul men
discipol, poetul simtitor iu delicat.

Serdarul Calomphyr, bkranul taica mosu",

cum ii cjiceati mici se nepoti, era bolnav de-o selpViman. Densi, plecaserA, lunea la pension cu ani-

ma sburatti. Si, odatil. in Mild, intristarea ii

intuneca i mai mult. Ochi le alunecail pe carp.
Citeail fth s6 pricp ce citesc. IsI aminteau grija

de acas. Mereit se gandeati la taica-mosu". Nu

'am dali bine sema despre ce putea s se internple, dr stall cu ochi perduti in gol. S'ar fi cregut ca, astpt6 ceva. Acest taica-rnosu, era apol,

asa de iubitor. El era cell care Ii lua, in (Tilde

de serbtori, si care ii ducea pe sub grit la cofe-

tArie. Si tot el era cell care le tinea parte in

orl-ce inprejufari.
Inprejurul lor,
bgietl, se jucaii cu
mincea, en arsicele. Der de geba. El nu se ames-

www.dacoromanica.ro

194

Alexandru Macedonski

tecaii in jocuri. Fiinta lor suffletsc tte, era

acasri, in sala strelAttute la plecare in verful picirelor... Re-autleati gifeirea si resuffiarea grea a
betrrtnului,intrevedeatt pe o use, erepat, mesa
incarcate, cu doctorii. Sticlutele de tote mrimile,
cu etichete m'arginite cu chenare poleite, gatite
cu scufite verCri, roi, albastre i galbene, le remsesera in minte, le schinteiati dinaintea ochilor.
Chelia fulgeretOre a doctorului Axelmann, be,rbierul cu lipitoH, cu prthrtrele pentru ventuse,
citte-o slujnic e. ascumlend sub stamba vergat a
sortului rotuncjimi de vase, sptele de prin colturi
ale familiei neIinitite, feciori, intrnd i esind,
strecurtandu-se de-a lungul peretilor ca nisce umbre,

er odattt afarrt, allergand, care pe jos, care cu

birja, la spiterie,
la doctori,
era' lucruri
ce intocmeatt greme,dindu-se bataliOne de imagini

a crtror nrtvale, turbufatre le asalta mintile. Lumina phosphorice a fulgerelor intellectualle II fAcea
attunci se intrevedri cate un petec din abysul vietei
omenesci. Ce emit in adever, multimile de chypuri

galbene ce le apprusere, de attttea or, rinjitre

de-asupra carurilor pompuOse der negre, (lea nu
tot Omeni cari patimiser tocmall ca bietul lor
talca-mosu i cari, se duceaii la urm e. intre popi
si ciocli ? i va se clic& : intr'o 4i toti se vor duce
asa ? Si uncle? Si pentru ce ?
midlloeul
www.dacoromanica.ro

Drama Dana la

195

acestor intrebari, copii se perdeaA, dr la urma, min-

tea lor le lasa la o parte. Privelisti mai vesele Ii inviora. Se gandea t. la prieteni ce aveatt in curtea Casa de peste drum cu patule de porumbiei. Re-vedeati
foisorul locuintei parintesci innecat de trandaphyri
de dulcta ce urca-a pen6 la stilpi... 0 ! si crini din

gradinita de sub ferestre si din 'nprejurul foisorului, cat erati de argintil si cum inbalsaman. Dr

gradina de din valle, cat era ea de frumOsa !...

Verdta ei straveclie sub pliiia srelui, pomi e de
argint in mi41-locul poleielei universalle a prima.-

verei, tot ce le facea copilaria vesela si tot ce

avea s le-o faca ne-uitata, le ridea in anima.
Ense, vremea ce trecea, II re-asverlea in realitate. Clopotul ce incepea se sunne pentru clasa,
recreatiunea inchialata, amesteca glasul pedagogilor, aspru i ragusit, cu risete argintii, cu certuri pe capre, pe miele, pe ichiuri. Strigate, dati
ocol curtei. Mai in fund, dupe o magazie, intre

o parte de elevi, se schimba pumnuiri. 0 alta

parte, din care numai cati-va cu tunica de uniforma si pantaloni seri, re-intra.
Se insirail ast-fel, i defi1at, copii de tote virstele si de tote staturele. Uni, ere.' plaviti, cu
pelita obrazului ca flOrea de zarzar ; alti ere'.
Ochiesi,tigani cu ochi de flacari. Perul unora,
www.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

196

fuior de aur. Al altora, scurt si cret, sapha

lumini de bronz, sett, negru ca abanosul, arip6 de
corb, se nuanca usor cu albastru. Cat de frumosi

copil sunt cei ai Olteniel, der cat de iuti, cat de

prematuri !

Cei de la doul-spre-gece anni in sus,

vine-tell symptomadesflorg,r1 ale atmospherei pensiOnelor, ale

aveati deja ochi bAttuti,

tice,

moralitAtel dormiterelor... Cei-l-alti, eratt din

fericire mid angerl, schintei sc6pate din addancimile cerului, picaturi de lapte si fulgi de z5,pada.

Pavel si Grigore, nepoti serdarului Calomphyr,

n'apucasera bine s intre in clask cand, un faiton, calesc a mamel lor care venea WI ia, se
opri la perta.
Acea demnti, de o frumusete rpitere der plarisA,'

pe sub vual si cu obraji apprinsi, vorbi un moment cu directorul. Taica-mosu trebuia de sigur
A fie mai I'M, cugetatt copii chiamati la trAsurg.
Cu tOte aceste, ei, pe loc ce urcar6 nauntru, flub',

terrati in virtejul aerului vitt al libertatel. Sgomotul cu care fusese till-160, portita faitonului,
traphtul cailor ce treceati de foisorul de foc si
eseail in podul cell mare al Craiovel, faimesa
calle a Unirei" ce incepe cu Vallea V16icei" si
sfarsesce en Fiintana cu Tpit", totul, ii interesa.
In dreptul cofeeariel lui Struhala, caii fm.6. siwww.dacoromanica.ro

Drama Dana la

197

litT se 'si domolesca mersul, caci lumea ce misuna

de-alungul pravalielor napadea pe midl-locul podului...

Parea c se petrece ceva neobicinuit : stguri

falfaia ti. de-asnpra firmelor, o music& canta in

rescruciul cell mic. La casin, in spayiul ce desparte cladirea de ulita, o mesa coperita cu postav rosu, cu calimari si cu tot ce trebnie de scris,
se impunea trecetorilor si adduna multimea inprejur, trembita, cu nota el stacojie, marele eveniment, realisarea aspiratiunilor generatiunei de
la 1848 : Domn strain si dynastie din o casa
suverana a Europel. Craioveniboieri, negutatori

sea meserias1,in parte inbracag ance cu paltenele de erna, iscaleati pe capete, si, flocosi ca
nisce ursi, mormaiati scotendu-si focul pe Domnia
pamentena sett proorocind fericiri viitere. Mai jos

de Casin, inapoi spre casa lui Barba-rasa", magazinul de mode al lui Madame Caty Riedl", se
incarca pe din afara pentru luminatia ce avea se

se faca sera, cu felinare de hrtie si candele

multicolore: Croitorul Stanghelmann, expunea la
ferestra, jiletcl Bismarck", cu faya ca a nautului
prajit... Acest nume de Bismarck, nu era destinat
nse se remana ca firma a unel jiletci. El reserva
Europel o surprisa: Avea s fie scuipat in curand
peste lumea latina de tunurile Krupp...
www.dacoromanica.ro

1.98

Alexandru Macedonaki

Don Juani graclinei lyceului, se opreatt dinaintea vitrinei lui Stanghelmann, eraa rapiti de colrea jiletcelor expuse, proieetati. s 'si commande
cat mai grabnic una, i apoi, se departati lasand

in urma kr scart6irea ghietelor de Hula ce's1

pastran'. caracterul
multimei.

distinctiv cu tf rapaiala

Plebiscitul de sub aer liber isi urma ense cursul

sub mitralia de aur a sOrelui i lua une-ori proportiunile unui cyclon de capete ce se miscaa
vijelios.

Mai ales la casin, in faa mesei asternuta cu

postav rosu. sgomotul se facea asurgitor : Un boier
giubeliu care nu vrusese sO, 's1 dea iscalitura in

favOrea fill Domn i unei Dynastii straine, battea

in retragere cocosat sub phlia de lamal si portocale ce i se asverleati, i addunand pe celle mai
bune, 1T amplea cu elle posunarele urmarit de
bohote generale.
Une-ori,
si tocmai child bacchanala populara
parea gata s '01 dea suffletal, un num'er de cuvinte repeclite ca rachetele, se deslipean din coprinsul pbraselor, urcatt cu sforairi largi. Printre
aceste, numele cl" Hohenzollern inpreunat cu SigMaringen, se repeta bitindu-se, desfundit atnturile
gi inprumuta rsunnete de famfara...
Der clasele de jos, peste cari vihrarile triumphale

www.dacoromanica.ro

Drama Banala

199

plouaa in syllabe desformate, le schimba la rndul

i stranepotul lui Frederic, viitorul suveran

la Dunarea de jos, se incetatea in orasul Banilor
sub numele de Sic-Marine."
In vremea acesta, odaia nude se afia expus cadavrul serdarului, re-intra in tacerea si seninalor,

tatea el turburata un moment de re-intercerea

i nepotilor lui.
Preotul, care citise tOt dimineta, se repedise
acas& de mai bine de un ces. Sere le, intrand pe
ferestrele deschise, se reversa in liniste peste ospetul ce, inainte de a fi dat pamentului, intepenea
pe mesa pus& in midi-Ice, cu verful ghietelor in
fete

sus si cu capul intre perini. 0 cenusa de aur

palpita in aerul odiei. Poleieli calde curgeati
de-a lluigul cercefului de olanda ale carui albeti
se faceaa diatonice, i spalaa cu laptele nematerial
al luminel, albastrelile cu usere posomorari dintre
cutele ce se prelungea cand intr'o parte a sea
cand intr'alta.
Odaia I perdea infacisarea funebra : Aurul
pervazurilor, cu tete c innegrit de zabranie, fulgera eliptic inprejurul marilor oglindi Venetiane.
Una, reproducea in luminisul el, addncit ance de
tonurl generale ce pareaa ca '1 aburesc, effigia
stersa, trasurile departate ale serdarulul.
Der largile buchete de trandaphyrl sanguinl
www.dacoromanica.ro

200

Alexandru Macedonski

striviti de stampa. pe campul.negru al jeturilor

de damasc,
asonante si vocalisari de rosuI rythmati poema mo1ecu1ar5. de cocardinal,
ion ard6tre si vilvora1i intre arsenicul verde al

frundelor crestate la margin): de rugina Omentului de Sienna.

Cu tOte aceste, mortul, pe frunte cu o pecetie
din ce In ce mai enigmaticA, inainta sub prta
cea larga a veciniciei inconjurat de fkliile ce'i
solemnisaii remtisitele : De coltul buzelor slle
angustate, se ag5tatt severit i dimbete ciudate

de ale or adea asupra kr splendorea insuffletitre a radelor. Spectral set radios, chypul
se aurolisa de taing,. Ce s'a facut cugetarea, ce
s'a facut simtirea, ce s'a facut viCta", era-6 formulele abstracte ce populat intrebatre midilocul
ambiant, Cr in loc de respunsurl, abysul mortei
addancea cadavrul in ocnele lui, caldura $mntCsc Ii inb&ia in sudorile descompunerilor, microzoarele lumilor nev64ute Ii glureati sub infigerT, lichide se desertati in cavitatile abdominale,
pelea obrazului se scofalcea, firele barbel re-appareel, sangele roses, cu mid pete bumbacul cu care
i se astupasera, narile i muschi destinsl 11 lungeati...

DCr in salonul din stinga sad, rudele i prieteni mortului incepend se se addune, canapelele
www.dacoromanica.ro

Drama Banall

901

si jeturile monumentale se inpodobeai de cucne

si demOselle ale calsor malacerve se ridicati ne-

contenit ca si cum le-ar fi amenintat s6 le dea

fustele peste cap. Barbati, cu ghieroce caH le
treceatt de genuchi cu dou6 laturi de mama, se
inghiesuiat. printre ferestre facendu-si vent cu
cate una din acelle immense pal'ariI de Panama ce

par destinate s6 se transmita, din tata in fiu, sCt

cu cte an cylindru de castor neteclit cu dosul
manecel. Fratele mortului, en guler i manisca,
ngra, lacrym cuviincios uitndu-se la csor-

nicul de aur de care se asigurase indata dupe

mrtea serdarului. Si fiind-ca usa se deschidea
meret., asa c salonul ajungea s6 nu mai incapa,
lumea, cucna Catinca, cumnata 1u i vkluv6, a
reposatulni, se hoUra s6 sa, din odaia de allatuff...

Casa, intra attunci in chaosul de jale sgomots a vremel vechi : Usile se deschideatt si se
trantead. TropairI allergat. pe coridre. Aprpe
la fie-ce minut, tr&sur i. se oprealt la scara. Tipetele se indeseatt Elle isbucneati din salonul cell
mare intru intempinarea nouilor sositt Cate un:
v64uati cum m6 cAla focal cucOne Stefane sta.
cucne Iordache,dupe cum era si numele cellui
care intra, intovrasea de obiceit vaietele v6duve1, frangerile e de mani. i mocairile din
www.dacoromanica.ro

202

Alexandru Macedonski

cap cu earl isi' legna corpul de facea se trosnesca jetul din inchieieturi. Mangaierile curgeat :
Din pament am esit, in pament ne ducem".
;1741 o se murim",
Fie-care la randul nostru,

cucna Catinco", si asa mai departe. Prietenele

serdaresei, Ose insirate pe sufflet, meste ce, stropite

cu yin si unse eu myr, s'ar fi desmucigait, o inconjure," aplecandu-si peste densa chypurile stafidite si o scoteau din lesinurl cu o graba domOla.
Bela de care zacuse mortul era re-luata attunci
de-a capul : Cine, eine,
vai de ea si de ea !

s'ar fi gandit la una ea asta ? Tocmai isi cumperase haine de Pasci... II clisese dnsa, nu e
vorba, se se astmpere, se nu Csa in acea qi, mai
ales ca tragea un vent ce fura pe la spate, ense,
care barbat asculta de vorbele femeilor, ne-cum
de-ale nevestei. . .
Par'ea era se se mute casinul Macescului din
loc... De ! Bine era acum ? Se 'si lase matusa
singura la vreme de betranete! Der fetuica lui
cum ii (Ticea adese, ce se va face
vatuiul"
fara el ? Der copilasi, mititeii mamei-mari ! Apoi,
finul,
eine '1 va strange de pe camp c'o se putreqesca acolo ? Der rapita ? G-raul? Porumbul?
i betrana, clugerita sub zabranice negre, 41
versa focul : Cine,

cine avea s'o mai ingrijsca ?

Traisera patru-cleci de anni inpreuna si nu mai

www.dacoromanica.ro

Dramri Ban ala

203

intocmeau de cat un sufflet. Armasari, el II cumperase, la balurile lui Iancu Bibescu el o dusese

in finer*. dtoriile ce frtcea pe borbotele la

marfagii cu tolba, el i le plUtea, casa el i-o zidise, pe fiice-sea, el o mrtritase de ajunsese ministres6.
Si bla serclarului defila : Se intorsese pe sub
le
sera... Ense, in loc se 'al scUta hainele, se

chitsel si se le asede binisor in sertarul serinului, se trAntise in pat inbrcat cum se aftii. CucOna Catinca. b'agase firesce de semrt Ca ce era nu

era bine. Der ce se'l fad ? Unde cli scoti vorbA

cu sir din gura ?... Ba c a vedut pe o muiere
infasurata de sus One jos intr'un cercef alb si
crt densa i s'a luat in urmrt din curtea bisericei
Petri-Boj, ba et dupe ce a ajuns acasrt stafia s'a
pitit pe dupe stilpi portel.
Ce-e-e se-ti spun, cu-u-u-cone Nicule, m-mrtea,
mOrtea !".

Preoti Anse, iimpluserg, curtea : Erau mai mult

de trei-deci i toti in odajdii cu flori de argint

si aur pe fundurile stacojii ale mrttrtsrtriilor sat

pe verdele si pe albastrul catifelelor. Potcapurile negre, corOnne imperatesci pe cari asth,-di
uni preoti battuti de Dumnedert le asvirl dupe
usrt si le inlocuiesc cu papistasismul palrtriilor
snuruite, affirmati mai milt strOucirea patrafiwww.dacoromanica.ro

204

Alexandru Macedonski

relor, bogatia maiestuOsA a vechiel religiuni orthodoxe.

Vladica, cu o adev6rath corOnn5, pe cap, se da

jos din caret i urca scara profilandu-se in sore,
venerabil ca Dumnafeti sub schinteierea aurAriei
si brilliantelor; dricul, carmea in curte inhamat
cu sse cat ca capetele inpnate si mascate, cu
trupurile inbr6cate in valtrapuri negre gaitanate
cu fir. Ciocli caH IT tineati de derlogl, Ii duceatt
la subtiOr& slapele de maresali ai mortei i inaintati cu pasur'l m6surate. Angeri dricului, poleiti, se incendiati in sOre. MonnairI allergati intre
pOrt
i grdin 16rgindu-se peste curte i chiar
peste o parte a mahalalei. Musica militara, sosea.

Ea se grupa in stinga scgrei. Convoiul se organisa,

nu se mai astepta de cat cosciugul cu
mortul.

Ense aldura smulgea blesteme inpotriva cOsului. Dintre ciocli, cati-va 10 stergea6 sudorile.
zoreat. pe Omeni easel, strigand in gura mare.

Unul, mai tene'r, se dase la o parte,

i,

baiat

sprinten,
IT facea vorb5, cu o fta, din corul de
music& vocala care, cu simturile gadelate de vorbe

apprinse si de brutalitatea glumelor, se deda cu

posomorarea uniformArei lul si se erotisa sub in5,sdiet. Allauri, sub porn, sbirn6iri de musce 1.6s-

culate ztzaiat. Elle, tra,snite de sOre, se napuswww.dacoromanica.ro

Drama Banala

205

teail una peste alta, i inperechiandu-se din sbor,

cadeati pe cate o frun4 ski pe eate-o crca.
Der alaiul se randuia. Preoti, iu mall cu faclii, coprindeal ulita. Dricul, cu cosciugul sub oranise, se punea in miscare. Lesinurile inpedecati explosiile durerei, i curtea ce rOmanea In urma, se
cufunda pustie de insuffletire in grpa tacerei.
Tipetele cueneI Catinchei, nu se reclesteptara

de cat printre gramadirea plebiseitara' a podului

cell mare al Craiovei. Dnsa, cu capul scos pe
gmul caretei, parea ca voiesce s intovarasCsca
musica. Der instrumentele de alama galbena Ii
copereati vocea. Trmbitl si trombone, vOrsail in
au4uri torentele cadentate ale unui mars funebru
ce cate-o-data se linistea prefOcut intr'o symphonie de vibra'ri lungt si grave, si ce, alte orl, precipitandu-se, recadeati sfarmate in schintel metalice ce strabatteati animile.
Lumea, dandu-se intr'o parte se descoperea en
lin respect mOsurat dupe auraria alainlul ce'I lua

vkl,ul, dupe num6rul de trasurI de casa si dupe

durerea manifesta, a v6duvel si a unel WO' de
rude cari aveati acum ca marturie a ne-mangaierel lor orasul intreg.
Cand dricul se opri in rscruciul de pesce, musica tacu si preoti 41 incepur rugaciunile inghiesuiti de glOtele dinprejur.

www.dacoromanica.ro

206

Al exan dru Mac edonski

ITn vent subtire, larga sufflare a incrucisarel

de uliti, apucase fasiile de zabranic albastru innodate la bratele angerilor cu aripi sufflate cu aur
si le insuffletea cu falfairi. Ciocli cari, duceati
capacul cosciugului, 11 pusesera jos cu palaria
mortului de-asupra, i catifeaua lui liliachie, marginita de ceprazuri cu ciucuri de fir, parea ca 's1
mai indulceFe o tna colrea duiosa sub resfranguile mangise ale serelui. Inganarea rugaciunilor, graiti rythmat al cellor d'anteiti parinti al
bisericel, se facea ense cu totul addanca i castiga pe buzele cucernice puterl convingetre,
Dumnaleire ce se schimba in cuvent pentru a se
intrupa in omenire.
Corul de musica vocala. intona in sfarsit cantarea lui inalta. Vocea preotilor expira i dricul
se re-punea in miscare cu sgomotul rotilor innbusit de sunnetele limpel ce pareall ea ridica pamental in sus, ca'l apropie de cer i ca'l pravalesc in nisce regiuni stellare printre Carl, vita
materialla, schimbata in fluid trandaphy.riii, in
esenta vecinica, tot intr'o vreme cantec seraphic
si lumina orbitere, se face principiul aprepe abstract al corporalitatel de odiniOra.
Si p6n6 la biserica Santul Nicolae-beli-vaca,

unde avea a se face slujba, lipta dintre vocile

senine ale corului Si dintre sunnetele instrumenwww.dacoromanica.ro

Drama Banall

207

tale, 41 desfasura poema musicalace coprindea in

magia el lacrymi ne-v6rsate And de ochi omenesci. Vduva, obosita, isi lasa capul pe spate
si nu se mai destepta din jum'elatea el de lesin
de cat in curtea bisericei, dinaintea cosciugului
inauntrul caruia, mortul disparea sub o surpare
de florl.

Preotimea, care intocmea un semi-cerc inprejurul lui, parea ca'l ia deja in striphnire pentru
a'l transmite pmntului.
Clopotele bisericei puse in miscare de mai bine

de un sfert de ces 41 alinaA prelungirile balanganitre i pogribania vecinicei pomeniri se urea

pe urmele fumului de tamilie cadelnitat ce se addncea in limpedimea albastra a cerului. Yosglaseniile", inlocuiati psalmi" i era]. inlocuite de
ectenii".
Finalele de cuvinte, torse de dascall, se sfilrseati in sunnete subtiri...
Dmne
i monotonia inpaciuitre a slujbei, se ducea
printre troparii", inprumuta aripele de flacari ale
credintel, sbura la Dumnedeil pe ci tainice, clinta

lauda Tatalui" si a Fiului", amintea zadarniciile lumescl, se ruga petru ertarea greselilor
mortului, pentru celle cu voie i pentru celle
fAra voie", pentru celle intru, fiinta" i pentru
www.dacoromanica.ro

208

Alexandru Macedonski

celle intru ne-fiinta", pentru celle intru sciintA," si pentru celle intru ne-sciinta", trecndui-le iubitorul de Omeni pe tote si ase4andu'1 ca un
bun in curtile sine...
Demme mi-lu-iesee."

Ca adev6rat desert6ciune stint tote si vieta

acsta umbra, si vis, ca in desert se turbura, tot
Virnent6nul eaci precum a 4is seriptura : Cand dolAndim lumea attunci in grOpa ne sd1uim undo

inpreuna, sunt imp'erati i graci.

Dr fta mortului, domna de lumea none' care
nu 'si da durerea in stamba si ce plansese pn
attunci cu lacrymi trtcute, sfa,' aerul cu o isbucnire si rudele earl se grribea t. in jurul ei, o sprijineati Para s cuteze s turbure taina Dumnegeeasea cu mangaierile kr...
Slava tie DOmne, slav tie."
$i slujba re-destepta pe momente trag6nirea
jalnicrt a clopotelor, porumbiei bisericei, goniti de
furtuna sunnetului, ocoleat. turnurile largindu-'41
spiralele urcatre, fdliuie ce incepea b. s6 fumege
posomorail glasul preotilor, i pogribania lua un
caracter de pripa : Vladica, sprijinit de duoi diaconi, se apleca peste cosciug, myruia mortul, ii
inchina peptul cu un larg semn de cruce.
Slava tie DOmne, slava, tie."

cea, tu singur esti fiira imirte cell care af fawww.dacoromanica.ro

Drama Banali

209

cut si ai zidit pre om (1) r pamnteni, din pamnt suntem si in pament vom merge precum
al poruncit cell care ne-ati zidit i a jis: Ca
Ipament esti si in pament vel merge facend tanIguire cea de-asupra grpei cantare ;
Aliluia.
Elise s6racimea, inpingendu-se printre asisistenti,

se vira cu obrasnicia ne-averei p6n6 la cosurile

cu luminri. Testemelele cu flon i. rosii se smulgeati. Fratele mortului, silit de multime, se da la
o parte si deslega la gura sacul cu sfantuici, cu
firfirici de dou6-cleci-si-dou6 si de trei-spre-dece...

lnpartla ne-drpta incepea : Sracilor inbracati

mai bine li se punea in mama, mai mult. Cellor
goi, mai puyin. Vkluvele, se alegeati abia cu cate-o

luminare. Teleleicele, plecati cu cate trei testemele. Orphani, I stricaii gura de gba... ca scris
este la carte : c cellui care are s i se mai dea,
r cellui care n'are s i se mai ia. . .
. . Domnului s ne ruga-a-am..
Si rugaciunile, syllabe inbrancite unele intr'altele, acopereat astfel ne-dreptatile .
Domnului s6 ne ruga-a-am...
(t) Textul exact este urmatorul :
.Ca tu dnau-ti et Diet de mrte cella-ce a! zidit pre ennenT pamenteni
din patnEnt suntem zidiff 9i in pament vom merge precum ne-afi porun.cit celia-ce ne-ati zidit i aS 4is : CS pamnt epT i in parnSnt vont merge,

.unde mergem toT pamenteni, Maud tanguirea cea de-asupra grope!

Icantare.0

www.dacoromanica.ro

210

Alexandru Macedonski

meret mai grAbite, aceste rugciun I1 repecleatt scadrnele cgre asaltul cerului, grabeati
sosirea momentului de suprem cris relighisa
cand, pe urmele cant6rilor incetate, vocea de ar-

gint a unnl singur preot, rsunna in animi cu

melancolia until solo de flaut :

Venitl, venitl fratilor la grpa s vedem trrana din care ne-am zidit. Uncle mergem acum ?
Si ce ne-am facut ? Cine este s6racul st. bogatul? Cine este stApanul ? Ski eine este slobodul ?
At nu slint toti. cenus'a ? Frumusetea chypulul
alt putreclit i tat, flOrea tineretilor o alt vestedit mrtea.
Ingenuchiat 5. pe pamentul gol, v6duva mortului
se lovea cu capul de cosciug i coprinst, de astadaft. de o desnklejde adevgrata, Il infigea unghiile
in p&ment... Nu, nu", si mallcerea rtgaz de o
elipe... It amintea vita el tta, 11 revedea prin-

tre perdeaua lacrymilor, ten'er, frumos... Noptile albastre, in frunte cu Constantinatul de aur
al lunel, re-coborat peste densa... Re-urca in trecut,
vMuv la cinci-spre-qece anni de antiul
el brbat i re-mritatrt la spte-spre-4ece... Re-

punea malotua de catifea cusuta, cu fir pe care

i-o daruise unchiul el, Banul G6n6,... Se vedea
re-inbrkand-o si privindu-se in oglindt.... Si cat
II sta de bine, havale cum era si cusuta in marwww.dacoromanica.ro

Drama Banala

241

garitare... Apoi, ca si cum vremea n'ar fi trecut,

butca tregea la scark redvane multe o urmati Inpreun en tineri feciori de boieri calk!, cu pistle
si cutite in brat... Calomphyr, o ducea ast-fel la
cununie... Biserica se amplea de lume, luminarile
de cra ardeall cu sfirrairi vesele. Candele albastre i rosii presarati prin colturi cte-o nestemata luciesa, Isea dtintuiesce era cantat, mesa
ocolita. Nasa, o daruia cu o fulie de diamante pe
care i-o prindea in per... Pe rochia ei de sarasir,
clipeati saphyre, pilpgiag rubine, dimbeati marga-

ritare...0 ! Nu, nu !" i er mai cerea regaz de-o

clipa, se asverlea peste cadavru, ii coperea chypul

cu serutari, II netedea perul, Ii vorbea incet, cu

blandetea unei ape pe-o pajiste inflorit, il coprindea in brate... 0 ! ar fi vrut se '1 rapesca
de acolo ii s fuga cu el, departe, departe,
unde ?...
nu scia nici ea, der se vedea ducendu-se, allergand in sere-apune...
Si un colt de
padure i se areta... Bradi o inconjurati, urcat. One
la cer, negura se indesea, nu mai vedea nimic, nu
mai audea nimic, nu mai simtea nimic, 1 i cu tote

aceste era fericitk battaile nimei i se linisteat.,

templele nu'l mai svicneatt, o recOre o inbrayisa
Ara veste,ventul batistelor ce se miscat de-asupra ei, er fiica sea, inpreuna cu cite-va rude, is-

www.dacoromanica.ro

212

Alexandru Macedonski

buteaa s'o ridice de jos, s'o duct, p6n6 la trasura,...

Ca ochi at apus, picirele, s'art legat. manile

ail incetat, si awful cu dnsele, limba cu tacere
s'ail ingradit si grOpei se da, ca adev6rat deser-

taciune sunt tote.'

Si vecinica pomenire peeetlui slubjba, risipi

alaiul, er cosciugul pus intr'o caruta spre a fi

dus la terra, apuca, urmat de patru-cinci trasuri
spre bariera Amaradiel pe sub care, tota acesta
drama banala disparu in fuga cailor ne-mai lasand peste puyin alta urma de cat un nor de prat
alburiu.

www.dacoromanica.ro

BARIERA SIMNICULUI
LuI Mircea Dimitriade, peetul cu malta
concepiie a artel 9i amicului bun.

Eratt trel copil i bunica. Mama copiilor plecase la Paris unde se ducea in tote verile. Avea
acolo o fth in pension. Acea feta' ; era un fel
de OgN,ncus, carnk cu nrile umflate de bube si

cu faca ca fundul unel tingirl ne-costorite ; dr

cum era cum nu era, maia-sea o crescea cu mult
ingrijire, c asa stint mamele : Povestea pupezei

sett a bufnitei ce tratase a1ian0 cu vulturul

acuse invoial1 cu paserea de pradA ca densa s
nu se attingA nici-odat6 de puii el. In acest scop,
vulturul Ii ceruse an spun5., cum fli stint puii spre

a sci,la inprejurare,g-i crute. Si ea detese

acelle semnalmente : Toti puii el erati frumos1,
rupti din sOre.
coconasi, care mai de care mai
ar6tos,
cu totul i en totul de aur. Vulturul,

intr'o di, dete de un cuib : era al aliatel slle,

Ur nu scia. La drept vorbind, nici nu putea s6-1
www.dacoromanica.ro

214

Alexandru Macedonski

dea prin gand una ca asta. Puii cel zugraviti asa

de gingas, errail grozav de urati, purdalnici! Pitigaiati, cu casul pe cioc, nisce schilodi i nisce
ciume,der de! tot bunt de mai:ware, i uliul Ii
inghiti pe rand. Mad se 1V si cumatra a1iat, fu
foc si crta mare. Cu tOte astea, dreptatea era de
partea uhului. Ense, pas de frt pe o mama s6 pipaie
adeverul cu degetul, cand e vorba de odraslele el.

Mame le sunt tOte la fel : Pe totl copii lor, ele

'1 vgd cu sterna in frunte. Ba une-ori pe eel mai
uriti ori pe cel mai netrebniel, Ii iubesc mai mult.

Asa era si mama care plecase la Paris s6-si

veda, ciorica, prasila de bufnita ivita, nu se scie
cum, in cuibul de porumbica, i sraca de ea de
mama ! toemal pe acea lighiOna, o dorea mai mult,

o re'sf4a mai mutt, de '01 lasase ea pe sma bunicel pe cei trel dragalasl de baieti ce avea.
Nu e vorba ca nici bunica nu era muiere rea,
nici de rand, dr era cucOna cam cu tone si intr'o
di, macar c scia c Tudorache vizitiul e beat, II
porunci s6, pima, caii si pace, a asa II asunase
cucOnel s6 plece nepristant la tOra. Ce era se (Tica

al Tudorache ? Se tinea cat putea si tacu, diehisi

trasura ,spilc, o spala, asvirli caii la oiste, si

etta-1 gata,tras cu ea la scara.

Copii i bunica se asedara inauntru,b6trana
dand in sma slugilor, gascile, curcile si gAinile
www.dacoromanica.ro

Bariera

imniculuT

215

de prin curte, r copii tinend cu mare grip, in

brate, cateo gosgogea icOna de argint,a cucna
far& icOne nu se misca afar& din oras, s'o fi picat

cu cdra, s'o fi ars de vie.

Cand trasura ajunse la bariera imnicu1ui, pe
unde se appuca drumul spre Valea-Viei, Tudorache se clatina reit pe capr. Caii, nisce telegari
rusesci, galbeni la per si iuti, sinatind ca maim
ce'i duce e nevoiask cand se urce costa, ba sareaa,
ba puneaii zapor. Gba ii ustura Tudorache cu biciul, e aruncati cu pickrele dinapoi se faca praf

rOtele si mai multe nu ; betrana tipa sub cosul

ridicat, copii strangewa icnele la pept...

Ce era se se intemple de cat ce se intempla ?

Telegari o framer& indert in cOst i detera
faitonul peste cap.
Unul din baieti se alese cu piciorul rupt, bunica Il sdreli trel cOste, cei-l-alti copiicu -bite
c. fusesera jucati de copite, scapara numal cu
cate-va venetai, i cand se desteptara din lesin,
se pomenira cu icnele neclintite din bratele kr.

Betivul de Tudorache se trezi, incaleca pe an

cal, merse la oras de inhana armasari M negri
la careta i veni se addune de pe camp pe btrn i pe copii.
De attunci all trecut aunt Baieti s'aA facut
marl, dOr si ast-c1.1 II aduc aminte de bariera
www.dacoromanica.ro

2W

Alexandru Macedonski

Simnicului, de costa povarnit6 in stinga drumului,

dare o fOntan5, intre doug sOcii, cu siinti rosii

si albastri zugrgviVi pe ea, de Tudorache, de telegari rusesci, galbenf si iuti, si de b6trana lor
bunia, care isi dOrme somnul de veci in inprejmuirea bisericutei din lavoiul Bircaciulut

www.dacoromanica.ro

SCRISOREA DE LA DUMNEI)EU
Iubitei mele socii.

cate trei intre spte si doui-spre-clece

anni,
ciripeati, ciripeatt.
Si ciripirile micilor insemnaa acsta:
Spune-ne, tath, o poveste din vieta tea.
Am A v6 spun una, r6spundea tathl, attrgend
pe cell mai mare lang6 dnsul, in vreme ce, de
jetul in care lucra mama, se agMad cel-l-alti doui.
Si pe cand sub lumina veserg, a lampei, ceaiul
Copii,

era turnat si fumega in cesci de poqelan, tathl

41 incepea povestea ast-fel:
Voi citi, copii mei, ce este o gazet5, c5,ci
a'ti crescut cu elle inprejurul vostru...
Cum s6 nu scim ? Cfite smee n'am fcut cu
celle pe cari le-al scos tu! intrerupea cell mai
mare.

Asa dr, fiind-ca, sciti ce este o gazetth, 6tt6,

ce se intmp15, une-orl cellor cari scot gazettele...

Bine tat6, dr povestea ?

www.dacoromanica.ro

Alexandni Macedon 91ci

218

E scurta : Acum cati-va anni,

vol erati

reutatea omenesca ne asverlise

mid i. de tot,
intr'o mare Oracle. Furam nevoiti, et i mama
vOstra, se vindem canapele, scaune, tote lucrurile

de prec ce le avem si se ne mutiim inteo casciera de mahala.

Eratt patru odaite sub un invelis de vremea

vechie, in micillocul unel curt): marl.
Mosul,caci era betran proprietarul de la care

luasem casciera cu chink, locuia in aceiasl

curte i ne ingaduia de plata chiriel asa ca, terras-grapis, o duceam cum o duceam ; Der intr'o
bun dimineta, prinseram de veste ea nu mai are
se merga. Gazetta pe care o scoteam attunci nu
prindea. Abia apucam s'o tramit ca 'mi era Inapoiata grad-nada.

In acea cli, dragi copilasi, era un viscol de za-

pada de nu vedeal inaintea ochilor, Or lemnele

se sfarsisera si parade n'aveam lascaie. Biata
mama vOstra, nu scia incotro s apuce si se inbraca in odaia de allaturi. Vol dormeati. Et me
desteptasem cu neptea 'n cap, der nu me dam
jos din pat.
MC gandeam la ce miCtilOce se allerg pentru a

ve scete la liman, i inainte de ori-ce, pentru a

gasi indate, bani trebuinciosi spre a cumpera came
si pane.

www.dacoromanica.ro

Scrisrea de la Dumnezeil

219

Dumnedeti, care nici odath nu m6 pArAsise, 0,-

rea c s'a obosit chiar el de a'mi veni in ajutor.

Ense, p6n6 a nu apuca s6 m6 indoiesc de bunatatea lui, curierul postal, deschise usa Adei si
aruna inauntru un tnc de gazette ce mi se 'napoiati.

SArill din pat, luall cu sup6rare pachetul de

jurnale si le trantiiti prin odaie risipindu-le prin
tote colturile. Le alcaiti apoi sub piciOre, O.r
multe dintre elle, le scuturam, si le sasiam ca
un nebun.

De odatg, din una din gazettele urgisite astfel, o scrisOre alunech" afar6, si r6mase intins pe

scandurl cu &ca pe care se afla timbrul in sus.

0 ridicaitt uimit. De cum puseiti mna pe ea,
imi deteitt sma a se strecurase din gresOla intre foile jurnalului; si in adevr, ea nici nu'mi
era adresath,.
Ant6iu1 met' gand fu s6 trmit s'o asvrle in-

tr'o cutie postaa spre a fi pornit la destinatie,

un oras din Ungaria.
Dr pe loc, un alt gand m6 opri. Ceva 'mi
spunea c acea scrisOre nu se strecurase fAra
scop inauntrul jurnalului meti. i cu mdna tremuratore, o dvschiseitt. Dou6 hartil., de cilte dece

florin" una. scapara din plicul rupt inpreunrt cu

o fOie scriel in nemtesce ; prin ea, o femee veswww.dacoromanica.ro

220

Alexandru Macedonski

tea pe o prieten c inprejurAri neprev6dute o

silisera 0 intardie a'sl plati acea mica dtorie.
cChiamairi pe mama vOstr. Nu v6 ma i. spun
bucuria ce simtiram...
tEa se inbraca repede, pleca in piata, schimb6

la un zaraf fiorini. Ast-fel a'ti but in acea di

cafeaua vOstra cu lapte, copiii mei.
eScrisrea fusese de la Dumnedei-i.
Tatl tacu. Copii, cei mai mid earl nu Intellesesera II reluara jocul, dr cell mai mare,

sub vesela lumina a lampei, rmase mult timp

ganditor.

La urma, se arunc de gitul tatlui s6a.

www.dacoromanica.ro

CASA CU No. 10 *)
D-luT Pierre Quillard, ontmagiii.

Era ascunsa sub verd ta. asa precum se ascunde

vioreaua sub rba, casa din strada Nerva-Traian.
Pe zidurile cu stachiete ce o inprejmuiatt, vita
amestecata cu coda rOndunelei 1 cu lemn &these,
ale carui flori sunt albe, o lua in sus, festonand
stachietele desvopsite i zidul cu tencuiala CA(luta,. Era un haos de frunde cuteattOre ce rideatt
verde de sub pulberea alburie, pe care o rscolea
cette-o trasura, i o arunca asupra kr.

Curtea era plina de stufurl de trandaphyri, de

liliac alb, albastru i roscat. P6n6 si porumbe
vinete i cOrne rosii cresceatt in acea curte, allturI

cu sirurt de macesi, cu bozul ce 'Arta un bogat

rod de ciorchine din bObe marunte i negre, i cu
i publicata in Hiram frances4 in jur'1') Acest6 nuvelli: a fost tradus
nalul 4Des De bats. din Paris in No. de la aa Pen. 1895, care a insogit'o
cu marl elogil.

www.dacoromanica.ro

222

Alexandru Macedonski

feluri de alti pomisori, de florl, de erburl si de

balaril. Salba mole, acsta varietate a salciei,

cu florl galbene inbalsamatOre, salcamul alb si
salcamul rosu, castanul slbatic, nucul cu largi
frumi.e, al caror miros inbta, plopul cu mladinsa

lui cOma de un verde argintiu, pareatt caisi detesera vorba a se intelni in acell locas si a'si
amesteca frunclele, ramurile sa. florile. Inteun
cuvnt, rodul campulul si rodul gradinel amplea
curtea far& nici o symetrie, mascand casa ase-

(Tata in fund ce nici nu se zarea din fruncle.

Child ajungeal la scara el, fie pe cararea ce
pleca de la porta in stinga, fie pe cea care cotea catre drOpta, r6maneai cu desaversire surprins si mirat.
Era si ciudata infacisarea acellei locuinte pe
care nu s'ar fi putut astepta nimeni s'o afle in
Bucuresti de asta-41.

Varuita pe din afara din nal, si alba, ca laptele peste tot, ea amintea, de sub coperisul el
de sindrila, pe una din acelle vechi case boeresci
ce mai obicinuit se aflati aseclate la tOrra ski prin
orasele mai mid de prin judete.
DOI., cat de vesela era sub vechiul el' coperis

de sindrila innegrita, in susul el' cu un cer albastru muiat in sore ca un smalt de aceiasi faca
peste care s'ar trece un strat subtire de aur topit.
www.dacoromanica.ro

Ca 9a co No. jo

223

Cu dou caturi, randul de jos era intocmit din

beciuri, cam umede, cam intunecOse, dr curate.

Jos, nu avea de cat o singura us& de intrare,

in drepta: FOrte grOsa, ea era lucrata din mai
multe randuri de scanduri de stejar, asa in cat
elle format pe din afar& o serie de patrate vopsite pe margini cu albastru si in micliloc cu rosu.
Acea usa singura, era o poem& a trecutului, un
cantec btranesc, o doina, miscatre facuta din
cate-va scanduri de stejar si din pucina vopsea.

In stinga, mai era alta u, nse ea era durata din ochiulete de lemn si dovedea ca ascunde
dupe d'ensa garligiul pivni-tei.

Dca intrai in beciuri, dal tot de trecut: Intr'unul. din elle se afla un r6sboiti, in care se teseat. chilimuri si scOrte. In celle-lalte eraa ase4ate
re'sbUiele pentru panzeturi de in sea bumbac.

Cate asemenea trambe de panza nu 41 vMut

pte, in copilrie, intinse la terra pe maracini si
albind pe verdeIa campului, battute si spalate
cum fusesera, in jghiaburile fiintanei.
Urcandu-te sus, scara nu te ducea de-a dreptul
in octal, ci intr'un pridvor de zid deschis asupra
curtei si lung cat tOta largimea easel. Stilpi lui
erant tot de zid, pe cand tavanul, era din birne

si din scanduri carora timpul le detese o faca

cafenie. Der ce era frumos intre acelle birne nu
www.dacoromanica.ro

224

Alexandru Macedonski

eratt scndurile cafenii, ci cuiburile ce rOndunelele 'si fcuser6 acolo.

Si ate cuiburi, Dmne! Der rOndunele, citite
ciovic-ciomai erah! Si cum mai ciovicgiati,
adducnd puilor golasi ate o rim5, sett
vic,

ate un gandac in cioc.

AgAat6 de un stilp al pridvorului, se mai
afla o colivie in care era o privighiatere, er pe
o scat% ce ducea la usa podului, sta lungit6 la
sOre o pisic6 alba cu ochi strlucitori ca nisce
diamante galbene.

Dc intral in cast, dai de patru odgi cate

patru inbr6cate pe jos cu see* cu fel de flori,
in fel de feye.
i pe ziduri erati scerte ! 0 poema de covre
cu feyele celle mai vii si cu florile celle mai felurite intre elle. Paturi turcesci, largi si scunde
asternute tot in covOre; inprejur, firide si dulapurl pline cu carti sett alte lucruri.
Citile sunt tote pmntene: ,, Vestitorul Vr-

rei Romdneri", gazetta lui Carcalechi, se afl

deschis pe o mescirit de chiparos cu sidefuri ce

este asedat pe una din sofale : Curierul de

ambe Sexe" al lui Heliade, Alexandria, Povestea Vorbel, se aret6 mai allturi pe pat.
Peschire, frumos lucrate cu borangic si cu flori
de matase in feye, atrnate in pirOne, dart ocol

www.dacoromanica.ro

Casa cu No. to

225

odailor ; perdelele de la fie-ce ferstra sunt de

tibet cu o parte albastr i cu alta conabie si
rosie, marea moclA de pe la 1816 p6n6 la 1830.
Er pe mescira lucrat in sidefurI, aIlturi cu
Vestitorul ferret romlinesei", se mai afI5, pe o
ONO verde inf4isand in poleiel1 si in feye, ducerea la giamie a Sultanului Mahmud, o mica
ceasc intr'un zarf de argint din care ese aromaticul abur al unel cafele pe care rar o maI
.

putem bea asta-41.

Si rezemat de mescira, traditionalul ciubuc de
iasomie, terminat la partea superir printr'o co-

losal imomea de chihlibar legath in aur si inconjurata cu peruzele i saphyre, astpth., aprope stins, buzele menite s6 '1 re-insuffleteasca,
si s ample odaia cu nuori albastri.

www.dacoromanica.ro

THALASSA

www.dacoromanica.ro

THALASSA
NOPTEA DE AR GINT1
D-luT Albert Mockel, promoto-

rul mai-el miscArl litterare de la

revista .Wallonies.

Fluture cu aripi albe, luntrea, intre cerul albastru si colrea addanca a marei, apropia cstele

lustruite de thalasuri. Insula, pisc de munte Orsat de gehenna plutoniana a transformgrilor pamentesci, sangera la expansiunile solare ultime.
Suprafaya qesa a ei, larga cat o batthtura de
curte, innecath de erburi gygantice fis&ite de
serpl, privea apotheosath, de stralucirile apusului, immensitatea c;rculara. Pharul din centrul
alb intre cladiri mici,
casarmarT de odinira
ale garnisOnel musulmane,
resfrangea in len41 A se vedea notele de la finele volumuluT

www.dacoromanica.ro

230

Alexandru Macedonski

tila ochiulul Aft de cyclop, discul de aur fulgerator ce se precipita in mare. Der luntrea, clantuitere pe vallurT, scurte, zig-zaga cu ,,volte in

vent" repetate. 0 ultim manopera de matroz

dibaciti, o repedi pe crescetul until' vall si o avecilia tefera de stand,. Na luca, scap6ra attunci de-a
lungul potecei urcatere, bronzul until Or scurt si
cret, marmora penthelica a unui git Apollonian si
un pharmec levantin de epheb puber, er marea, macinata intre gherdapuri insolente, urma 0
plesnessc in scaliul detun.nator.
Adolescentul, prepus noti al Commisiunel europene pentru ingrijirea pharului, ajuns in culmea
insulei, se opri : Era a lui insula Serpilor ! Si el,
isl umfla plarnani, lua in posesiune aerul vivace,
juca rba sub piciere. Der puyin ate puyin, exa-

raffle lesinatere ale verdetei strivite se ridicati

si '1 infasurail cu o bland* dulcga de chloroform. 0 molliciune il sovaia. Solul, il fura tocmai
ca pe un om beat. i pa,r6 A vrea, abandonna erburilor moi, lasitudinea plastica a corpului set]. de
Spartiat. Atmosphera, condensa asupra'i o abstragere de timp si loc. Cu cate cinci simturile intr'o tacere apr6pe desaversita, cugetrile i se
aboleali, se afunda in inconscienta voluptusa a
existentei.
Cu tete aceste, printre exuberanta invisibila a
www.dacoromanica.ro

Thalassa

231

vibrgrilor de plante, mentha, artificia, deja cu

mid explodgef de tonalitgtl pimentate. Animalul
omenesc, supprimat o clipk rengscea ast-fel, superb.
De sigur, bolta craniang, nerluminath glic de ochi,

apsa peste acellas intuneric, dr bestia, dilata

deja, ngrI sensualle. De alth-parte, amurgul, lgrgea
sufftarea mgrel, si si ce, saling si aprigk III mplea
peptul. Misearl lenevse incepeatt a se affirma ; tensiuni musculare supra-veneati si se resolvau sguduitore. Sexul, violent si preponderant, se re-

destepta nainte chiar ca omul psychic A fi fost

redat normalithtel selle. Dr acest phenomen, adducea cu sine notiunea anesthesiath a contactului.
Si aprOpe indatg, syncopa, resultat partial al unel

prea marl radigrl de fluid nervos, intra in perioda terminalg. Epiderma, resensibilisath, tresgrea
sub vioiciunea serel, pori, priimeatt inpresiunea cu

un fel de plkere ce'l asprea. Auclul, ce i se remplea de vocea mgrei., definitivh reactiunea. Deschise ochi : Cerul stins de clarul diurn, plana stellar in maiestatea sphinxicel selle vecinicii. Luciul

apel, intenebrat, se misca sgpat de valluri dese.

Suffletul puternic al noptel, le ridica resvrgtite,
Si negre, se repedeatt legiunt
Ense pharul, schinteigtor prin grija vechiului
paznic, le trgsnea din ingltime. Si din dou6 di-

www.dacoromanica.ro

232

Alexandru Macedonski

rectiuni de-odat, zona rosie a lumineI sinistre,

le sangera.
Re-dat realittei, tn6rul, contemplA privelistea
melancholisat de sentimentul solemn al pustiettel. Crescut in voia intempl6rel, poesia asiatica
a plinului Orient, in unele momente, il covarsea.
Aed primitiv, de copil, cantase serele, luna si stellele. Mal tardiii, cand preotul venerabil, singura
figura persistentA peste abisul copilariel sale hasarduese, il inv64ase scrierea si citirea, bucuria
lui nu era in jocuri. 116tacitor pe stradele Smyrnei, ce'l attr6gea, era privelistea vallurilor.
Si acolo, in faca lor, cu pulpele si peptul gol,
se lungea pe nesipul cald. Camaracji s61 de sertA,
Boll.' ca si dnsul presarate de tulpini necunnoscute,

dca, voiatt WI afle, sciat unde s6 allerge. Dr ei

ma i. des, se ar6tatt zadarnic. Petrecerile nu-1 -Orrail de cat da obosea s6 desciffreze in fa smulse
barbariel scholaresci, trunchiari din Iliad.a sal
Syracusiacele dragoti ale bacilor lul Theocrit,
er une-ori, Ansa.s1 istorice povestiri. Thalassa !
Thalassak strigal isbucnit din celle clece mil pepturi ale illustreI rm6site condusa de Xenophon,
canta in mintea anc copila ea o harpa. sacra. Si sub
sdrentele slle, pittoresc transfigurate de magia solark 41 simtea crescndu'l o anim& attia. Un verb
de care era anc inconseit., i se urea, pe buze PAT.&

www.dacoromanica.ro

Thalassa

233

so pOt& deborda. De ELI sOi 11 surprinser& in mai

multe randuri cu bratul intins peste luciul albastru. In acelle.momente, ochi sOl hypnotisati pe

amethystul liquid al orizonului marin, se eatifelat, morti pentru notiunea realului ; de-a lungul
systemului sOti nervos, o super-activitate inprstia
cAtre extremitAti, infior6ri : corpul, nu '1i-1 mai
simtea. i pe cand unda lenesk ineendiat6 de
sore,

i se prelingea pe eleganta sculptural& a

glesnei, forte ne-materialle, ii fulgeraii suffietul,

departe, in o zare confusk plin& cu palpit&ri de
html ne-definite. Era ceva ca expansiunile unui

parfum de vieti mai traite. Ense, de cum voia

Wel dea sma, sO schinteieze peste intuneree cu
amintiri precise, tenebre inctp&tOre de secole, ii
invadat, re-desprteau presentul de trecut, i sdro-

bit, il re-aruncat. pgmentului.

Thalassa! Thalassa ! celebre cuvinte syllabisite
in istoricul str&bun, coincidat en inceputurile de
crisk A.ceste sunnete, surprinse in emiterea lor,
ajunser& in scurt timp subieetul glumet al risurilor
copil&rOse. Cu vremea, nici nu i se mai clise altfel,
Or mai Varcliii, e&nd marea 11 smulse tOrmului na-

tal, porecla, sta.rui intre Asia si Europa, 0116 ce,

intr'o 4i, rOsunnt, cu proportiunile definitive alle
unui nume, maiestuos i ondulator ea vallul.
Faptul eg, sinul perfid II legOn& trecerea de la
www.dacoromanica.ro

234

Alexandru Macedonski

copi15,rie la etatea adulta., fu pentru Thalassa,

o inprejurare norocsk
Delicateta bolnav e. a nervilor, cede, intemperiilor, biciuirel unel atmosphere saturate, cu principil potasice, urarel in verful catargelor, oboselilor differite. Pe transparenta epidermel, incepua
se curge, tonurile vigurse ale bronzulul; muschi,

i se accentuaa, se Acua apoi, inpetriri ca ale

Discobolului antic. Mad la septe-spre-clece annil,

corabia pe care servea, il debarc pentru o gresere, disciplinare, la gurile Dunrtrei, pharmecul
masculinitteI sale, il strecurg, multumita unel
sympathil anonyme de femee influentk intre impiegati inferior): al Commisiunel. Si un ann deplin

ochi AI lungi, coperitl de palpith.rile negre ale

genelor, desvoltarea larga a thoracelui, brinul rosu
cu care 's1 cingea micillocul, intregul aphrodisiac radiat de organismul seti exultant de vitk
pubertatea cam melancholia a fruntei intunecse,
tOte aceste miel amenunte ale frumusetel si puterel, se unir se turbure simtirile feminine ale
orasului, se violeze chiar, castitatea alb& a viselor virginale de fiice avute. Cu tete aceste, el,
in Sulina ca si in Constantinopol, ca si in Odesa,
remnea acellas. Timiditti ne-invinse il separal
de femee, il punea b. pe anim anesthesiarea unel
ghiate. Cereal cu templele svicuitOre, se immite
www.dacoromanica.ro

Thalassa

235

pe eel de potriva lul. Cauta sa se amagsca, singur

prin vorbe i gesturI impudice. Der odata coprins

intre peretl de lupanar, odata intrat intre angustirnea mucigilisa, a odaiei, cynismul rece al tristeI

prostitutiuni, 11 re-asvrlea in ulita intact. Ignoranta lui de femee 11 intorcea care satisfacerile
citirei. Si in orele slle libere, clasici, vechi luI
prieteni pe earl, acum, Ii deslusea cu inlesnire,
inconjurati triumphatori. Nptea, cuvinte mysteriose i se armonisaa pe buze. El, 'sI le declama
cu intovarasirl de gesturi marl. Sonoritt1 de rime,
suavitatl rythmice, se incrucisatt in aerul odaiei.
Inprejurarea c obtinu sa fie nummit paznic al
2

pharului, Ii isbi anima ca o trmbitare de fantail, victoriOsa. i fara, s astepte vaporul Commi-

siuneI poruncit sa libereze insula de vechiul imcpiegat i s duck provisiunile trilunare ale noului,

incredinta vallurilor, pe o luntre de inprumut,

aspirarea sea catre pacea senina, a isolarnentului.

Der luna, enorma, isbucnea de-asupra orizonului, rosie i monstruOsa, ca o figura de arama,
rinjitre, i Thalassa, se hotara sa se apropie de
cldirile pharului.
Un sentiment de lumina placida, tradat de gCmurile unel ferestre, 11 callauzi catre localul ingrijitorului.

Batrenul Mahometan, Il pregatea dinaintea

www.dacoromanica.ro

36

Mexandru Macedonski

vetrel, cina : Apa, elocotitOre intre pantecele unei

caldari, tresarea spasmotic, bolborosindu-si deja sub
invertirea facaletului i presiunea condensatre a

fainel de porumb, agonia transformaret Allturi,

intr'o 1 battuta de flacari repedi, stacojeaa ca-

rapace delicate de pagitri, ale caror abdomene,

fusesera silite anc6 de mult, s '01 lepede in fund
scoicile protectOre. Septuagenarul, cu obraji apprinsi
de dogoreala luminOsa, cu barb& de argint inblon-

dita, se apleca asupra vetrel, diligent.

Bratele slle, venjOse sub largi maneci de antereil verde, se miscall implaeabile ; cleios deja,
malaiul, fusionna cu apa intr'o combinare de pasta
a carei vioiciune galbena bustea aburi gustuosl, pe

cand, mirosul de rad' al pagurilor, incepea s

ample aerul cu o incontinent& irritanta de s&ruri.

La strecurarea lui Thalassa nauntru, linistea

sfasiath, de scartairea use., detunna in audul be&amnia cu vocea tumultuOsa a unlit eveniment.
Se scia, i fusese, singurul locuitor al insulei
din diva in care, brutalitatea stupid& a tunurilor,
protocolase in campiile balkanice sOrta viitOre a
Imperialei caducitati.
Cu tote aceste, capul, 'si-1 intOrse far& graba.
JD& indata ce noul sosit se explica, bucuria schinteia solara in fundul clar al pupillelor dilatate.
Cxci ce vedea i audea, se affirma cu sensatiunile
www.dacoromanica.ro

Tha lassa

237

desavarsite ale realittei. Si tangral, frumos ca

un archanghel, il adducea in adev6r, liberarea atat de lung solicitata.
Bratele selle de patriarch, se ridicara, in sfarsit,
larg deschise. Si intr'un moment, in mica odaie,
nu mai. fu Mahometan, nu mai fu crestin : Nu se
mai aflar nici chiar doui ce se vedea6 pentru
antga data. Erica aprepe un tat& si un fin, sufflete cari, regasindu-se pe ne-asteptate, inncit intr'o
profusiune veseht de vorbe, anni patimiti, durerile

traite.
Der mesa, intre paturi asternute cu rogojini,
se incarca cu bucate. Btranul, depunea pe rand,
tta, avutia remasitei selle de provisiuni sub lumina tihnita a lampel.
Efflorescenta ventussa a unei parti de caracaCO ferta in vin, si apol zacuta, in unt-de-lemn,
apprinse pofta. Orribilul Octopus cu came ingrasata de sange palpitant, disparu intr'o clip& lasand in urmal farfuria neteda si o satisfacere
onctuesa de Vane domolita.
Mamaliga si paguri, inpreuna cu bucati de nisetru argintiu, marinate sub frunde de daphin si bObe

de piper, napustira reversarea torentialla a sorelui liquid intemnitat in damigena paiejenata pe

care, buuul paznic, o destainuise anc de la inceputul cinei. Si cand nu mai fu nici de mancat
www.dacoromanica.ro

238

Alexandru Macedonski

nicl de bAut, cand limbile legate nu mai putura

s produca de cat sunnete confuse, lampa, sufflata prvali odaia intr'un intuneric schinteiator. Somnul Anse, cerca zadarnic s pecetluiascl
pleopele cu odilma linistitre. Scandurile paturilor, gemeati in midllocol neastempArului de mis-

earl. Baranul, vibrator de supra-excitare, devanth timpul : se revedea deja in orasul natal,
sub un cer de aur, pe t,ermi unel marl de azur
si argint. Departarile lila ale orizonului, II ampleat. ochi. Si pe rand, sycomori ce inconjurati cu
melancholia kr maiestuOsa gmiile cunnoscute, se
succedati predomnitl de svelteta dimbitre a mi-

naretelor abbe. El, intinerit, se plimba in umbra

rhoritre, recunnoscea chypuri. Apol, stapanit de
sensatiuni uitate, recapitula url si certurl. in
vreme-ce, affectiunl pe earl le creduse mormAntate,

il reinbratisati. Sora sea, frumsa Fatma, i se arAta mal cu sema. Si o vedea, in vechiul pridvor
al easel, inconjurata ch copil. Ea, de cum il zarea,
cobora scara in pripa, i se arunca de Sit. A !
dulcile sArutari, r de alta parte, blondi prunci
ca o cli de Maiti ce i se agatati de vestminte !
Si,
,,Ce ne adducl unchiule, ce 7"
eratt vorbele ce frematati argintil pe buzele rumene ale
dragalasilor. El Anse, al.% sA rAspunda, isl deschidea chimirul. El da 1 le adducea ceva frumosilor

www.dacoromanica.ro

Thalassa

239

Angell : i dintre cele dou6-sute lire impatesci,

aur agonisit cu strAdania unei vieI, rsreau cerceii stellati cu diamante, peruzelatele ace de cap,
argintul brAtg,rilor, i la urm, nasturi de m'argean rosu,
cjece la num6r,
ce aveat se sangerezein pizma vecinatatei dupaanOsecepkenul

de catifea havaiie al micului Mehmet. Ce n'adducea Anse, bunul ambit ? i lAtranul, invertindu-se pe patul de scanduri, Ii pip5ia
se incredinta de trAinicia curelei, jura se indeplinAsc6, celle visate. Dr realitatea,
cel patrudeci anni strecurati de la plecarea sea,re-ngscea
posomorata : dintre ai sI, cel mai tineri, trebuiari
sA fie acum, cell puyin in culmea vietei. Cat despre

frumOsa Fatma, sor& mai mica cu duoi anni, ea,

dcil tr6ia anc6, frant5, in dou6 si cu obrazul ter-

ciuit, pte se terra abia intre pridvor i pOrt6,.

Patul, gemea attunci din not., dr de acea data,
plang6tor i trist ca un suspin omenesc.
Thalassa, dnsul, cu auclul plin de sgomotul
marel, cu simturile anormalisate de obosta, in
sAnge cu vijelia de flacari a libatiunei prea ample, nici nu cauta s6 drm. Ochi si. cascati pe
intunerec, se fortaui s6'1 strabatta.
Une ori chiar, din incordarea psychica, resultati

fulgere repali ce serpuiaii o secund6 tenebrele.

Ense immediat, o reactiune intervenea, si vallurile

www.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

240

innect.ciOse innlbuseat din not. vidualitatea. In Tha-

lassa, n&scea un sentiment de suffocatiune. Obscuritatea, 11 ap6sa cu dynamia contractiunel suf-

feria de atmospher& de cate ori lumina 41 retrage dintr'nsa suffletul dilatator.

Si de-asupra acellei obscurit541, sub curgerea
meret innouit& a nemetilor de negurk o Were de
idel plana. Cu tote aceste, exaltarea activit&tei
ochilor, reducea incet neantul.
Nemeti oppresivi, urmat s6 curg& tot desi, dr
printre el, alunecai
n&lucl informe ce se
osebeat prin o apparent& luminOsa. Pete Olbuie
se 14ea i pereati cu iuel phantasmagorice.
.

Er mai in apropiere de ochi mormentati sub

besnk alti, proiectatl pOte de-asupra intunerecului,
de 6ris60 ochi ten6ru1ui, rs&reat. El 'Area chiar,

i acel ochi, nici nu erat de cat

aI lui,-8nse ingrozitori, umpluti de liarirl dec6:1. recunnOsce.

moniace, verdi si rosil,vedenie ce, dc& dispArea,

era inlocuit& de chypurl hidOse ce frmntat ob-

scuritatea cu populatiunea lor orribill.

Septuagenarul, mai puyin impresionabil, se linistise. Dr in momentul de a se preda somnulni,
o desfidere fl inclestase mans, pe chimir.
Acst& miscare cu totul involuntar& nu avusese

alte urmrol.

Somnul st, r6masese calm. Si acum, functiunea

www.dacoromanica.ro

Thalassa

241

respirarei, ne-turburata, se effectua intovarasita

de rythmul sonor al unel odihne fericite. Mama
singura, biciuia din cand in cand aerul cu cate

un racnet glbatic ce domina haulirea proprie

miscarilor slle obicinuite. Suierarea Ontului ce
urma detunnarel, aluneca pe pantecele stancei en
o urgie de vaiete symphonice. Parea o confusiune
de glasari omenesci ce plang cu sfsierile dispeAxel absolute pe srta planete1 kr distrusa. Ne mai
putend s6 invinga nervo 3itatea, Thalassa, se scar&
in sfarsit si deschise oblOnele ferestrel. Luna ce im-

p6ra4ea in culmea cerulul, curse de-o-data in odaie o sleiala de argint. Si fu o transfigurare.

Pere0 albi, poleiti de seninatatea spectra16., tresrira. Spaimele intunericului, se napustia catre
colturi, se pitira sub paturi, cu o desordine de armata

in desastrul frangerel. Scandarile, mesa, rogojinele, appitrura ninse. Umbrele inaltelor erburi pe
cari vntul le culca seli le ridica in picire strecurar a. inauntru mobilitatea kr phantastica ce
allerga de-a lungul peretilor, ur i gracisa.
Thalassa, la ferstr Ii lipea frantea de gemurile reel. Privirile sale, rapite de magia noptel,
se duceati peste insula. Erba, sfircuita de zapada
selenara, ondula IAA in marginea stalled cu o
vijelie de fremate ascuOte, VegetAiunile mai
www.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

242

robuste, asternndu-se galopuluI suier6tor, scoteaui

adev6rate strig`ate.

peste tt acea suprafac5, misctre, diffusionnarea race a unel strAluciri metalice de aluminium dintr'un cer 'nalt i clar, cobor o feerie
alb5, cu reflexe de un albastru vag.
Dincolo de insulk marea, precipita valluri de
argint.
Elle, vii, se succedati i pereaui absorbite de
nivelarea lactata a departarilor. Celle earl Incapeat in regiunea directa a serenitatei lunare armonisati peste monochromia oglinditre, usre tona-

litati rose. Ici-cok, artificial jocurl de schinteieri

hyaline. Erat i valluri ce prtreaA troianite sub
secerisuri de zambile vinete. Altele, limped): ca
azurul, allergati cu crecetul inflorit de ghiocei.
Atmosphera i marea, asociati fr6ge4imea de colre

a viorelelor cu candorI expansive de crini.

Imagini de priva-vra, tOn6rui se ghiceart propagate de seninaatea aerului. 0 fericire patriarchal6 de idylle, addus6 cu sufflarea largului, trecea
infasuratOre.

Din abysul verduiui in care Neptun i Amphi-

trita 'si-ait cladit palatele de smarald, abureati.

phosphoresce*. Sunnete do fluere pastorale se
modulatt subit pe asperia.tile stncei. Dr vntul,

www.dacoromanica.ro

Thalassa

243

tot mai aspru. asvrlea vall peste vall si sbuciuma

insula pe fondamente.
Sunnetele se schimbaa in sgrintari stridente.
Voci profunde de bas isbucneaa tunnatre. Violoncele, cu intovarsiri puternici de orga, tipait in

midilocul explodarilor ce cutremurail stanca la

intervale scurte. Era : ca inceputul unei uriase
bombardari de cetate.
Impresiunea argintie a noptei rmanea nse,
neclintita. Numai vallurile cavalcadal s6lbatice
catre scopul kr necunnoscut.
Thalassa, desprins de ferstra, se re-dete patului. Luna facuse in el o liniste melancholia. Der
somnul nu venea ance".
Pentru anteia, Ora perte, sentimentul de a se sci

orphan, il coprindea cu o desolatiune tilmita si

dulce. Chypul blajin al unel mame, nu se incli-

nase in nici un timp asupral

G-rija drgstsa, cantecele de lgn, dojenele
blande, nici-una- din aceste sensatiuni ale copilariei, familiare atator, lui, nu'i fusesera cunnoscute.
Cugetele slle, rscoleati zadarnic trecutul. Era

tot acelasi intunerec far voce, Or mai tardia,

tot aceiasi pustietate de affectiuni. Mangaiere
calda, afara, de cea solara, nu int6mpinase.
SOrele, el singur, era cell care '1 crescuse si
iubise, care'l fusese san6tatea si vita. Si cu tOte
www.dacoromanica.ro

t44

Alexandru Macedonski

aceste, rema.sese nemodificat in frumusetea sea intern6, eurythmic esthetic& ce deborda divinisatore pe exterioralitatea omenescrt.
Si cum nu putea sa inchid& ochi, emotiunea artistica. se &Ada si de acest a. data prin accordu-

rile ne-hotaxate ale anal cantec intim. Vederile

slle, hallucinate de clarul lunei, se interesatL de
umbrele miscatOre ale erburilor pe canddrea de

var a peretulut
In lumina ce troiamea gmurile, simtea o present& invisibil& de Mas ce sfolia in odaie petale
de rose. Aripi frem6tari in juru-1. Poet, era
poet! Si rimele i se incrucisati in minte. Seraphi,
ii legenart pe an rythm de aur. Der strophele
raysteriese, dityrambe inconsciI, nu eraa propha
nate de idee. Impresiunile i imaginele se insiraii

fax& alt legatur& de cat cea statornica in ordinea lormelor materialle. LimpedimI de cer albastru muiat in aural (Tilei, schinteiaa, la intervale,
cu stralucirI permanente, intocmea4 un fel de
motiv principal. ColturI de natur& melancholic&
sft radiesk se altoiatt apo, pe maiestatea pucin
cam monotona a refrenului infasur6tor.
Addanciml de vAI se deschidea1 printre un amfitheatru de stand; Granitul 41 ascundea rugina
sub catifelarile verdi ale muschiuluI; pe pantecele
lul res&reaA rosarl feruginOse ; asupra silicatelor ei

www.dacoromanica.ro

Thalassa

245

surparilor micacee riurati sticlirl ; din tote partile,

impetuositati de ape, isvorati'cantatOre ; molifi, cu

frumiatura inchisa, coboratt n marginile sesulul;

sub uni, bad antici, &hest sett plavitl, 41 susuraa cuvinte de egloga ; clopotei de capre scuturati
vibrari vesele. Fuse, sfirraiati in pragul usilor.

In ogrMI, laptele teraia muls pe fundul cenacelor. Viteii scoteaa mugiri fragete. Supra pomilor sburaa ciripiri. i cerul era dulce. Si primavera rspandea suavitati parfumate. Si o frumOsa

copila se oprea n prejma eiternel. Ochi el, lacrymaa schinteierile albastre ale saphyrului ; dim-

betul el era purpura rosel ... Parea timida re-

versare de aurora ce n'astepta de cat sOrele spre

a's1 ascunde pudicitatea sub riurarea de aur a

i vedenia, o Musa en sinl abia
nubill, era apucata de masculinitatea hemistihurilor, palpita sub bicepsul rythmului Iambe o
muscatt cu serutari aprigi : Dactyle o incolceati
cu un vrtej de miscarI ; rime de diamant o pironeati. Ea, feciorelnick, ghicea apropierea energica
a vigOrei, si printre electritatea de trasnet necunbetele1 nuptiale.

noscut ce avea s'o nimicceasea, formularea sugges-

tionateore a ispitel o lesina convulsata.

Dr superbul vergiii, ealiciu de erin ne-deschis
anc, sovAia. Excesul violentel sexualle 11 desarma

brusc. Luna, il recoprindea attuncl, spectra% si

www.dacoromanica.ro

246

Alexandru Macedonski

rece. Pe fundul peretelui, revedea acel1ea0 umbre

mobile profilandu'si allergarile svelte, marea reintra in audul sett cu sonoritatea el de orga colosal& ; dr acum, vallurile, 41 unificatt rugirile intr'un racnet catastrophal.
Cu tote aceste, somnul, ingreuia pleOpele tetterului. SinAurile slle, se faceati refractare impresiunilor. Pentru el, sgomotul si lumina, nu mai
existatt. Cugetarea, supra-vietuia cat-va, Anse,
pervertit i ne-sigura ca flacara fillfailtOre a unel
candeli. Consciii4a Eului ce resista mai mult, la
urma, era sters si &Ansa.
Er nOptea de argint 41 urma cursul peste agi-

tarea marel.

www.dacoromanica.ro

NALUCI DIN VECHIME

www.dacoromanica.ro

PITARUL
Era o rna gerOsa...

Trista rna pentru sraci, &ma in care am

zarit pentru antaia data pe bietul Pitar... S6-1
fi veclut incovoiat in doug cum ram vdut eti
trecnd pe sub ferestrele mele, cui nu 'I' ar fi
fost milk dragi cititori ?
B6tran , umbra a
unui alt vc, cu sapca lui cu cozoroc, cu antereul lui de lustren negru ce flutura in criv601
de rna, si pe care el se tot caznea s 'si'l stranga
la pept, era o adev6rata naluca... Si m'a coprins
o ma nespusa de bietul pitar... 'Uncle se ducea
el pe gerul de foc, repede-repede, cu pasul jute
Ur maruntel precum era si densul ?

Unde se ducea, scia numai Dumnaleii. Niel

el nu scia unde plecase, unde o s ajunga, si cand
o s se intrca.... Dr plecase... plecase, desnadjduit, lasand acasa pe o grmana betrana sora,

www.dacoromanica.ro

250

Alexandru Macedonski

a lui, pe jumgtate inghigath de frig si de feme...

Mid se interse, ii b6ttui in gem, si trimiseiii
De attunci, am
o slug5, de '1 pofti 'nauntru.
Oclut adesea pe bietul Pitar. Intra din cafenea
in cafenea si sta pe 1ang5, usg, smerit, cu ocbiul
rugAtor, der nu cerea nim6nui nimic. De '1 dai
ceva, lua ; nu 'ti multumea nici-o-data ; privirea
ce oprea asuprgli, era nse plin de atata recunnoscint, in cat te simteai miscat farg voie.
Multe 'mi-a povestit mie pitarul din vremile
trecute, din vremile giubelelor, antereielor, rochilor de sarasir, iacalelor de samur, aci era btran
si vgcfuse multe. Tinea minte IAA si domnia lui
Voda iitti, care era will,
ghiebos, der care, en tote

negru, scurt si cam

aceste, nu era mai

pucin priimit la parada, in vuetul meterhanelei si

cu cantecul obicinuit de priimire al Domnilor de
pe vremea de attunci, cantec ce era cam in felul
6sta :

Nalt esti,
Ochies esti,
Sprancenat esti,
Frumos esti,
Hura ! Hura !

Se traiesci
S6 inbetranesci,
MAria Tea !"

www.dacoromanica.ro

Pitarul

251

Si VodA-Sutu, gMebos, negru i urat, pitsea

inganfndu-se, cii o man& pe iataganul din brill
si cu alta in sold, in sunnetul acestui cntec, al

cArui ison '14 tinea meterhaneaua si ciohodari

earl loveaA cu sgomot in nisce tipsii de aramg.
Pe-attunci, bietul Pitar, nu era ce-a ajuns as-

WO.

www.dacoromanica.ro

VRAJITOREA
Mare ha rparist Luiggi Caereillustsul intemeiAtor al presei populare romne.

Al de-a pomenit'o, o tine minte, Or Al de n'a

pomenit'o s'a audit numai de ea, de se aflA
cum-va septor la trrA,si tot il trec nAduselile,
de cate orl aude cantnd cluhurezi 1) prin pAdure.

Si de se ditil nOptea, din pridvorul easel in

curte, i se face p6ru1 mAcIucA pe cap, a dOr s6
nu vd5, pe napasta de MO A-NOpte stndu'I in
bAttatur in chyp de moghindtA 2) on i. de vre-o
gosgogeamite claie de fin.
CA, vedl! MedA-Npte, se fAcea pe-attmicl,
claie de fin numai de'i misca din deget, vrAjitOrea

mitt-a puse la maxi& de o tinea diva intr'un

nalarstoc 8) si de '1 dedea drumu numg miptea,
ce

z) ('iuhurezi : PaserT de nOpte. Expresiune intrebuiniatl la munte

fi mai ales peste Olt.
a) Moghindealei:
Popr set) micl movila; miqurolii etc.
g) Ndparstoe Degetar.

www.dacoromanica.ro

17*Ajitrea

253

s6 batta ale campuri si ale val, i siS mi'g via,

mare, via, pe la ale case de rumani, aci battend
din piu5,, cu o &lc/ in cer gi cu alta in pament
gi aci purtata 'n svirna 1) intr'un cane
de cluturl 8), dus in loc de rati, pe cate patru fusuri ce
2 i ce mi se r6suceaIt in tote parile
si ca si nisce alte alea. 4)
Baba Cleoanta,a asa Ii cliceat vrajiterei tOte
fetele i toti danaci 5) din sat ; ba 0116 si Gaga )
Sanda tot asa II dicea isT avea casciOra el, de
la capu podului mai la valle, si dincolo de cruel,
sub un povarnis de dell, ce der cat ei da cu sburatura 7) si '1 ajungi.
velii-ca, nu scia nimeni, nici din sat, nici de
prin nou6 sate de prin prejur, pe mesteru care
i-o zidise, necum de vremea in care se pomenise,
ulte-asa!hodoronc-tronc, esit ca din pan:Lent si
alcatuita asa precum era ea,
adicatelea,
pe
palma ei de kc, si intre stobori8) i pirlezu18) ei.

mi'ti sfIrriaI

1) Purtaki in avirnd: Expresiune Oltensa ; purtat5 intr'un mod

a) Cauc : idem; intrebuinmta mai mult peste Olt. Fie-ce (Amara ie.!
are, legat cu un lent, ate un vas de lemn scobit ce sE numme9ce cauc
9i ce servelce spre a se scte apa,
3) (,'iuturi: fontnt ; de la .citerna..
4) Expresiune popularil : .Alte alea.,Lucrurt supra-naturale. Se mat
uzitez8 Ana spre a se dice in loc de cl'a luat din kik., .Pa luat din
.11513Ndfiios.-

alte

5) DAnaci:
7) .Gagi. ip die lErancele intre elle, peste Olt, in semn de consideratie..Gagas inolcuiesce pe or89enescul Tat51.
7) Tandara; a7chie de lemn.
8) Uluct, parmaci.

9) Un fel de gard mat scund format din nuiele,

www.dacoromanica.ro

254

Alexandru Macedonski

Alde Baba Cleonta, firesce a nu era se scta

ea grain din gut% despre tote astea, da' numa',
din vreme in vreme, i mai ales la (Tile marl, ca
la Drgaica mi. la Obrejenii, o tot aucleaitocndu'i
gura 'n fiere despre alte alea de cand cu zapada

rosin, ori de cand en steaua cu noue co41.

Apoi de !... Se ve fie cu voia dumnOvOstra cinstiti boieri, ori se nu ve fie, asa era Baba Cleonta...
Ca nu pomenise ea, de-a surda off de doru lelei,
zapada a rosie si steaua cii noue coil, care, de-o

fi fost,o fi fost,da' cand o fi fost,numa' Dumne4ei scie,nse trebuie se fi fost,ca tOte ate
se povestesc,asa,de florl de mer, nu s'or fi
povestind, mare !
dca dumneavOstra,

AI de lumea noue,
mai stati la ganduri i ye tot taraganiti 1) ca
se me crede0, feriti-ve ca nu cum va se ve pomeniti intr'o buna diminta ca se cobra Or pe
pament,bate-o-ar potca de baba ! i ca ye pune
fusu ca se ye aduca One la ea, calari fiesce-care,
pe cate-o trestia de-a lunga, da' scii!
si pene cok, asa precum i l'a pus lull

de-aci

Nita al
Stanchei, al de '1 luase la melentie 2) si de nu
se mai intorcea acasa la Trana a Paunei!
CA Trana, il tot plangea de V luase lumea in
i) A da vreme dupe vreme;

a intArcjia.

a) Stricarea popular% a cuvfintultil smiNies.

www.dacoromanica.ro

Vrajit6rea

255

cap, IAA ce o prididi dorul mai cum se cade de

'si 1u. intr'o sha anima in dinti si de se duse s6
batta la usa babel Cleontel care, taman1) attunci,

pusese cutitu inteun colt al easel' dupe usa de

s6 addunasera toti pureci gramada pe el, si
potcoviti cu nou6-4eci i nou de potcve i i nepotcoviti.

Si cum sedea baba si se uita la el facAnd haz si

torc'enduisi furca din brau, intra inauntru i biata
Trana a Paunel, si, dupe ce se uita bine prin tOte
colturile easel ca nu cumva s6 se pomensc a. in
circa cu al din balta, (Pti-6 ! liccigfdl tOca) ! Il
povesti si ea pustiul el de foc.
Si baba, care nu era tocma' rea de sufflet cu ai
buni, ci numa' cu 1 r61, macar ca era uscata ca
o stafid i nalth ca o paleata 2), III dete s6 bea
dintr'o sticl apa ne'nceputh i s mirs busuioc

d'al de nu s'a pus bruma pe el in nptea lu' Sf.

Vasile a), si se facu, mare, la 110., Nita al Stanchel
alare pe o prajina de-a mare, si se cununa

Trana cu el la luna, r bisag 4) avura in casa

kr pn6 ce se ridica baba catre alte thrramuri,
in naparstocul in care tinea inchisa pe ne'praznica
at Tocmai.

a) Prijina.
3) Este un vechi5 obiceii de la Orr& In n6ptea annului no5, pune

fie-care in grAdina easel care o chitl de busuioc, si dcrt chita va rimanea

ne attinsi de brumi, acsta dovedesce ci omul care a pus-o, va avea

mult noroc si nu va fi ajuns de necazuri in cursul acellui ann.

4) aipg. belsugimbelsugare.

www.dacoromanica.ro

256

Alexandru Macedonski

de 111646-Npte, a de se facea cand moghindeta,

cand claie de fin, si a de umbla, aci battnd

din pia, cu o &lc& in cer i cu alta in pament
si aci in caucul de ciuturi purtat zvArna pe patru fusuri ce mi Lti sfirraiati i ce mi ti se r6suceati in tOte partile ca alte alea.
si

Si mare, vedi !... De cand baba care o tinea inchisa s'a ridicat catre alte t6rrainurI, npraznica de
Mda-NOpte, se asda, dupe cum Ii e voia, in Mttatura fiesce-carei case de ruman, fie om bun la Dum-

nedeu, fie om r6u, eh nu mai este eine s'o inchida

qiva in naparstoc, i, s'o asmuta numa' nOptea, a-

cok unde se cuvine, r nu si acolo unde nu se

cuvine.

Si mare, ved,L. Tot de-aia, nu se mai intrce

acum la casa lui, nici a scula de danac care a
plecat la melentie i plecat a rmas p6n6 in diva
de asta-di cu anima fetel Tranei cu tot... Ca nu
mai este cine sWl aduca, calare pe o gosgogeamite

prajina ca pe Nita al Stanchei ca s se cunune

si el cu fta Trand i s6 traiasca si el cu bisagu 'n casa, r nu cu apraznica de mda-nOpte
in batattura.

r) De 0 lungime ne-mhuratl; extra-ordinarl

www.dacoromanica.ro

CANARITA ')
Lu'l N. Tinc, poetul, pin de verva
litteratul luptator pentru adever.

Pe-attunel, le punea petec rosu! a).

OA cat de bogate ar fi fost, ii '1 cusea frumusel pe roelif de la cinstita Ispr6ynicie, s'apoi
le dedea drumul pe-aci 'ncolo...
Ii cususe petec i C6n6ritei, dr fiind-ca Dum-

ne46 i detese per ea se

tre6 de brag in

jos,. ea si'l ascundea se nu se yeda 61 mai mic

coltukt. Dr ce o supera mai mult nu era toemai petecul, arde-l'ar focul, ci dragostea ce prin
sese de feciorul unui boer mare. Si 'I era necaz
fiind-ce. jurase se nu iubease6 pe nimeni, &o iubeasca toti, si s6 sOraeesca pe cati or iubi-o.

Ca se tinuse de yorba One in giva de '1 yer) Acest nume nu e fictiv precum nict persOnna care l'a purtat;

CAnfirita 111-adduc de buna serra aminte multT dintre bttrant.

de

a) OA cat de barber s'ar 'Area lucrul, el este adevn.at; mie arise

nu'tnT pare Me mat barbar Met mat retrograd de cat faimdsa mesura politiensca a felinarelor ro?ii.
9

www.dacoromanica.ro

258

Alexandru Macedonski

4use, asa 'm'i cam dart cu socotla pentru c avea

mg mare in podul Ca
pe unde appuci
la Antim, butca i arnautt Dr giuvaerurile
Cate le avea !... Ca te puteai uita cu ochi la sore

si la elle nu. te puteal uita.... De la un card de

vreme 6nse, nu mai vrea s scie de nimic...
Ca era Canarita amorezata de se mira o lume....
Er intru curatenia dragostei i se intarise anima
si i se inaltase suffletul pentru ca s incpa un
trait' no-d :

Ea, care '01 risese de iubirea tutulor, iubea ;

ea, ai carel ochi ver41 i luminosi se apprindeati
numai la lumina aurului, simtise ochi apprimpndu-i-se in lumina altor doui ochl : Ce iubise, dispretuia, ce dispretuise, iubea...
Frumsa ca o cofetura, ai fi crecfut ca se frange
strange-o mai tare in brake ;.... Cu vin-o
incOce, plavita 'n faca i cu perul negru, s fi
amblat noue t6rri i nou6 marl, nou6 anni de-ade '1

randul, si tot nu'i puteai gasi perechie Canaritel.

Si fiind-ca nu putea s'o veda nimeni i s n'o
iubeasca, o iubise i Dragusin2) frumosul fecior
de boier mare.
1) Strada Cralove; acum, callea Rahovel.

2) Nummele de Drdpsoin era frte intrebuintat in vechime. Drdgupin,

nu este precum s'ar putea crede un diminitiv al Jul Dragol, ci un numme

cu totul deosebit.

www.dacoromanica.ro

Canarira

259

Er in vremea child inflorese trandaphyri si teii,

esi Dragusin de la Canarita in vhsatul 4iorilor, i luna, ce Cil faca intinsa la e

privise

tta nopticica prin ferstra, ingalbenise de oste-

nla, IAA ce albise pe cer ea o rotogla de

hartie.
Veni si a doua-di Dragusin, i dont anni de-arandul veni, r boieri, eari avea t. obiceiul and

esea de la divan s6 poposeasca la Cankrita care

'1 cinstea en ate o vutca de-a bunt, de doui

anni nu se mai v4usera ca1eandu21 prin cask...

Mama a doul gemeni, parea c

o ertase

si

Dumnedeti, atat o facuse de norocita.

Dr in al treilea ann, tocmai in vremea child se
scutura trandaphyri i teii, era nunta unui fecior
de boier mare la biserica Sarindar. Mirsa, in ro-

chia de sarasir,i) se pleca dinaintea altarului

climbind printre firele betelei mndrului mire care
o tinea de man& i nu ridica de-asupra-I ochi

lul albastri ea o racja a cerului.

Er intr'un colt al bisericei plngea o femee
inbracata ea zabranic negru :
xl Pfinzi de fir. Rochiele de Sarasir, eran rochiele de mirese ale fetelor de boieri din vechime. Elle costa adesea ate 300 i chiar 400 galbenl, dupe calitatea firulta; acest lux s'ar parea unora forte exagerat; der
de se va tine settle c acelle rochi eraii pe urmi intrebutntat la tOte occasiunile marl, se va conchide lesne c el nu era nimic pe langg cell da
ast11-cli and modele se schima pe fie-ce di, ti and o rochil pusl le
un bal nu ae mai pune la altul.

www.dacoromanica.ro

260

Alexandru Macedonski

Ca se scuturasera i teii i trandaphyri, si Bumnecleti pedepsea pe Canarita...

One' la annul, eel doul copil gemeni, nascuti intr'o 4i, ii murira
Er bolile venira, plesnind din bice i rinjind
din dinti de-o uscara de-a 'n picirele, pace si
odihna nu mai avu, i maim lui Dumneclea rI
mase aphata asupra-1 Oa la ceasul mortel.
Attunci, dr numal attunci, inconjurata de tote
fetele se'race din Bucuresti, carora le inpartea margaritarele i diamanticalele el ce mpkati vre-o
trei-cleci de Mite de chyparos, se 'lice ca fruntea
i se insenina o clipa i c inchise ochi strigand :
Mul-tumescu-ti DOmne
ru'al ertat.
Dumnecjett o ertase, da. Casele el 6nse, stati

IAA asta-di in podul Ca1iei, pe uncle apuci la

Antim, parginite, pustil... Prin curte cresc ba%rale i muschiul se apt& pe colturile de ziduri darmate ; prin odai canta cucuvaile, sbOra
falfaind lilieci, si luna, prin gernurile sparte,
se uita 'nauntru a jale tOta .nopticica pn6 ce, ingalbenind de ostenela, incetul cu incetul, albere
pe cer ca o rotogOla de }Artie...

www.dacoromanica.ro

CAP1TANUL DE POSTA
DoinnuluT Emanoil Kreplescu,

vill de Basarab f iniliime suf-

fletesci.

IsTptea era far& stelle. Eram dud in careta

dus de trd surugii i coboram costa de la Gred.
Copaci, se artat i pereat ca nisce nalud pe
cresta dealului. De-o-dat vecTur&ni urcand o n--

maa de trsurk. Felinarele ci licgreat ca nisce

c6rbunI roii. Surugii Mir& ca se dea maT la o
parte trgsura ce urea. Der ea venea drept spre
nol, c boieri era i 'ntrensa! Careta nOstr6, era
usOr& i ne-sigurit ca timpul not. Ca vremea vechi& era grea si zontuita, tr6sura ce venea din
potriv : CIocnirea nu se putea inatura :

Prgpastia era allaturi.

Tocmai cnd credeam primejdia maT sigurg, o

HO, sbur ta,ndrit de la vechia harabaie ce

cl4u pe pamtece si se opri.
www.dacoromanica.ro

262

Alexandru Macedonski

Trecuram pe lnga ea in fuga cailor i peste

un sfert de cgs ne pomeniram sositi in curtea
postei.

Nisce grajdurl intoemite din nuiele, i o casciOr varuita, en prispa de pamnt, era1 tot coprinsul acellei inprejmuiri. Capitanul de posta,
cum aucTi clopotele de la cai, esi in prag, ne deschise usa caretei scotndu-S1 spca lui cu cozoroc

verde si incepu sg ne fac obicinuitele temeneli.

Ne pofti inauntru sg ne odihnim si nu ne CIaram eg, ne-am dat jos : Nu era-a multe lucruri in
odaie, dr curatenia era mare : Doug paturi cu scrte
tgrranesci, scaune de brad vopsite cafeniti; pe msa,

albituri luerate en iglita, sfejnice de alama lustruite bine ; in pgreti, portrete cu pervazuri negre, infacisand omorArea lui Mihaiui Viteazu la

Turda; pe ferestre, un sir de tartacute si de

gutui. Mai erati pe una din ferestre i doug cosulete lucrate din cuisra insirata, pe ata. Din
elle eseail flori faeute din litnuri. Allaturi se mai
afla-a si citte-va oug rosii si cate-va incondeiate,
alese tot printre ale gogonete i pastrate de pe la
eine scie ce Pasci.
Capitanul de posta era un om bgtran : De sub
antereul in care era inbracat dupe portul de attnnci, se argta un taclit vrgat cu albastru pe
fund portocalitt. El avea nevast i copii si de
www.dacoromanica.ro

CApitrinul de ?old

263

trei-cleci de anni era capitan de posta : Lfa avea

mica, dr bacsisuri avea marl : Ca in vremeea aia

se dat bacsisuri fara s se cera Or in clilele de

asta-0 se cer cu neobrazare, si cu neobrazare se
baga 'n punga.
Capitanul, avea mare, si o fta frumOsa ca
giva alba. Tava cu dulceata ori cu cafele ea o
adducea.

Se putea clice a nu era bietul capitan de villa

in privinta bacsisulul, ci tava cea verde cu florl
lucrate in sidefuri :ca pe tava cadeart icusari ori
rilele '), dr nu in maim lui...
Dca tragea si el cu coda ochiuluir asta nu e
trOba nimgnuI : N'avea dreptul A se uite si el la
sidefurile tavel?..

Bietul capitan de posta, cand eram duol inteo

careta dusa de trel surugii, unde e s vda druraul de fer de acum si s se plimbe intr'nsul,
in taclitul lui cell Orgat cu albastru pe fund portocaliti si cu sapca lul cu cozoroc verde in cap ?...
Unde e s veda casele de posta prefacute in
statiuni, mobilate cu canapele de plus rosu, cu mese

de marmora cu candelabre de gaz aeriform, si'n

p'e'retl cu portrete infayisand congresul de la Berlin, si cafe alte bazaconil de felul acesta? Ca i'ar
i) Corruptie din lire

www.dacoromanica.ro

264

Alexandru Macedonski

pl&cea si lul lucrurile astea t6te si 'st-ar schimba

bucuros antereul lul pe pardesiu a la Gambetta,
dr cand ar veni vorba la traiul cell din tOte cjilele, la tOte dajdiile de pltit, s'ar intOrce repede
in asuta luI de post& sub povarnisul cOsteI de la

Greci, intre paturile lui en scorke trrnesd si

intre ferestrele lul cu gutut pe elle, pun6ndu'si
6r in cap, sapca cu cozoroc verde, si, in taclitul lui cu dune albastre pe fund portocaliA,
ar ascepta vesel careta dus6 de tra snrugil ca
s6'i deschida, portita si ca s strige de isnOvA
danacilor citarI pe deselate :

Bine-atI venit, bliet1, a de mult nu ne-am

vclut!

www.dacoromanica.ro

CEAUUL
D-luT M. S. Niculescu, roman al

untii timp ce nu mat este,

varli de prietenie.

ca do-

De and en aille ferrate, postele, caii de poM,

surugii, eiansii, olacurile, arntele, tasurile cu

zonturl, diligentele, i o multime de alte micjihice

de clltorit tot atat de vechi, ait perit ca i cum

n'ar fi fost, intocmaI dupe CUM att perit sfanti
gologani, paralele, irmilici, icusari i rubielele.
S'a dus vremea cnd eumpraI tret covrigi la
o para, si and ocaua de carne o lual pe o firfirica de trel-spre-clece.
S'a dus vremea and dcg, plecal la drum, inh6mal la trAsur5, doni-spre-4ece cal: de post& dusi

de cte &el surngii en pletele in, vent si c5,15,r1

pe deqelate.
Si in locul acellor bine-enventate vremuri, pline
de pharmectre poesie, a venit timpul,timpul noii,

www.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

266

timpul de asta,-4I, tesut cu drumuri de fer si

cu tote napastiile ce s'att potopit pe terra pentru
ca s'o duc la desuldulare si peire.
Der ce ?... vor (Tice uni; nu e mai bine acum

ca nu mai suntem inbracati in anteree si en capetele in islice ?

Nu ; nu 'e mai bine, voib. r6spuncle eii, CAA

mai bine ar fi fost s6 fiim tot in antereie si cu

islicu in cap, de cat in haine straine, pe drumuri
de fer straine si cu shad& Orb& in punga.
R6posatu1 tata-meA, (Dumne4eli s6'l erte) nu
era tocmai de o Were cu. mine, ca de cate-ori
pleca la drum se sup6ra grOznic pe post6, pe surugii si mai ales pe bieti ceaust 'Mi-oili adduce
aminte cat oil fi de ocara ce trase ceausului de la
Vadulat.

Plecasem din Bucuresti cu trasura nOstra cu

zonturi, mare cat un hambar si care s6 desp6rtea
pe micjiloc printr'o perdea; si pentru ea trsura
era inhamat cu doul-spre-clece cat sosira'm des-

tul de repede la posta de la Vadulat, dOr, cu

tOte aceste, cliva fiind mica tOmna, incepuse tocmai s'e amurgeasca. Cand se addusera caii ca WI

schimbe, tata-mett chiamA pe ceaus si'i intreba

de ce ail scos surugii din grajduri numai opt c9,1?

Si ceausul, pe care mil adduc aminte ea acum,

www.dacoromanica.ro

Ceaupil

267

un om inalt si chypes, II rspunse, a 6,14-a1ti

sunt la ciair.
De-or fi fost caii la ciair ori nu, DumnedeA
scie ; d6r ceausul v6dnd a nu i se trece cu unacu dou6, scoese ca din p`amnt Anc6 patru cal si
puse de '1 prime la trAsur5, pe liing6 61-l-alti.
Surugii se asve'rlir6, apoi in sea, cu bicele in milnA,

si gata de plecare, pe cAnd ceausul, cu c6ciula cu

fund rosu in nub* ca mai mare al surugiilor,

aci ceausi era' im fel de v6tafi al kr, le da feluri

de poveti, ca bun5.-Or6.: A mane bine, A bage de
sm6 la hopuri si altele multe, dr aceste, mai
mult pentru a face s6'i cad6 bacsisul obicinuit in
cAciu15., de 6,1 din grija ce avea ca A sosim cu
bine la posta urmare.
Asa era perita nAlucA a ceausului de post5., si

pare a I vM dna in picire la portita trhsurei,

in itari de dimie a1b5, cusuti cu arnice, si cu
peptar rosu ale crui flori de matase si fir strluceali in celle din urm6 rade ale sOrelui ce apusese de trei sferturi dupe dllurile ce albttstreat), in deprtare.

www.dacoromanica.ro

SURUGIUL
Thfannel Cecilia Flores. Stincescu.

Eruta postel de dimint6,

Din dori ileT, pe drum era,
surugiul ce a sea viata
Pe caY petrece, plesnind, striga :
MAnatl cu toti domol la valle,
Mereu la culmea ce o zaritT,
Acoio 'I pinta, sfirsit de calle,
Linde vol trebul s odihnitl.
,Vol odihni-vetl, dr ticalosul,
Eu team odihnl p'acest pAmnt...
Suffletu-mI 81)&4 la 'ntunecosul
Al dragel mele veclnic mormnt.

Gat am iubit-o, vol mill de tare,

Vol tinet1 minte ce gnl dam
Gribind prilejul de sdrutare...
AhI ce ferice p'atuncl eram.

www.dacoromanica.ro

Surugiul

260

Eram fenice, dr cruda-mT scirt

Pugine i1e mi-a fost dimbit,
CM eft pe draga-mI o vAduT mOrtg,
ed la viatl. ful osAndit.

Era un frumos Itaciandru de opt-spre-dece aunt'

surugiul cu obraji plrguiti in sore care 'si pe-

trecea vita cllare plesnind din bicift si cantnd. Umbla de la o postg. la alta .ca pe mosia
lui : vera, in arsita srelui, cu csamasa desfacuth,
la pept ; tOmna, cu peptul biciuit de viforul in-

arcat de zapad'a.
Orl de m'ana doni-spre-dece cal in sir,

on l.

de

mna opt, inaintasl, tot asa iute gonea, i de

la Ciolnesci la Talpa 1) se tinea virtej numai
pulverea drumului, Or h6iturile i se audeati calle
de un sfert de pot i mal bine.
De sub cciula lul de Me nCgra., push' cam intr'o urechi6, scpa un pr nelat i stufos ce scapara in radele sOrelui mil de schintei de aur. Si '1
iubea t. tote fetele marl si tOte nevestele de la
Talpa, i tOte nevestele i tOte fetele marl: de la
Ciolanesci.

DOr el nu iubea, in afar& de murgii lui, de eat

pe Raxanda, fOta hangiului de la Talpa.
Ciol5net

i Talpa, dou6 pow pc drumul cell vechiti al CraioveT,

www.dacoromanica.ro

270

Alexandru Mac edonski

CA o intilnise in santitul s6relui intr'o porumbite, si '1 f5.cuse sa1b6, din sfanti ce stransese
dupe bacsisur/....
Si '1 cumprase flori de tArg si panglicg, in tre/

fe9e tocmai de la Pitesti pentru ca s 'si-le inpleteasa in Or si s j6ce cu elle Dumineca la horA.

Er de la CiolAnesti la Talpa de-aia se tinea

vArtej pulverea drumului, si cand era si cand nu
era de this vr'un olac.
Ionit, feciorul vtafului de la curtea boiersca,,
veni Anse intr'o bunA dimintA s6 impeteasa pe
Ruxanda, asa a, peste trei gpt6mn1, se intinse
nunt& mare in curtea hangiuluI, macar a, plansese biata Ruxanda pn ce '1 secaser6, ochi si '1
vestaliser in faA florile tineretei.
Si a doua di, sosi in curtea poste/ olacul, (Mr fra.

surugil : a frumosul fl6c5iandru, cu obraji parguiti de s6re, cu aciula de 61e ngrA pus& cam
intr'o urechi si cu p6rul nelat si stufos ce seaOra in radele sOrelui mil de schintel de aur, is/
r6pusese vi6ta si zacea mort intr'un sant al drumulu/.

Er de attuncl, p6n6 in dilele nOstre, nu s'a mai

v6dut pulverea de pe drum tinendu-se virtej intre
CiolitnestI si Talpa.

www.dacoromanica.ro

VERIGA TIGANU
Lui N. P. Romanescu Primar
si RI al unui orn de inim,om
al Craiovel, fostul mei conscolar
de animl el nsusT.

In vremea cand toil boeri marl erati. marl ;

in vremea cnd totl t6rrani erati ne-inpmntenitl,
dr cand nu era terran care s6 nu aib6, cate doug
vac): cu lapte in curte i cate-o perechie de boI,
bez felurite oare 1) de-ale easel ; in vremea cnd
se intindea la PascI prin curtile boeresci goviI 2)

de se ducea pomina si de juca t. in elle fetele

nevestele cu zevelcl muiate in fluturi i sAlbI de
sfautI la git, in mfiloc cu ale-nu costandinat 8)
d'6.1 mare, taia i Verigg, Tiganu, vestit de la
11161giesci 4) IAA la vallea Boului 5), si de la vallea

Boului Oa sus in munte la PolovragI 6).

Expresiune popular% : felurite oare de-alle case! ; felurite paserT domestice.
a) .GoviTs ; hore.

31 Monet1 de aur de la imp6ratul Constantin,

4) In DoIj, plasa AmaradieL
5) Idem.

6)

la Gorj, plasa Novaa

www.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

272

Era urat Veriga si negru ca un Arap, dr era

lautar bun. S'avea lipid, mare, cum nu putea s6
aiba, altul, cu fesul lui rosu in cap si cu taclitul 1)

lui de stamba galbena vrgata cu negru.

Cand 11 augeati de diminta, in (Tina de Pasci,
cntnd colo sus pe deli, in curte la C'conu
Mitrachie 2) :

Biru gra., biru gra.,

Veniti toti copii,

2)

fi vOut cum allerga lumea de prin sCpte

sate dinprejur, ca s6 vie la govia unde canta
s6

Veriga.

Mariuta se amorezase de Veriga.

Si cand veni 4i.ua de San-Pietru, de se 'ntinse

in curte la C'conu Mitrachie govia mare tot ca

la Pasci, de si eraft aseqate pe sub opt patule
la umbra' cate opt mese incArcate de strchinl cu
pasat 4) i cu ploscI de vin, se apuca C'cOna
Catinca de'I cunun5..

Dccr dracu se apuca si el de 'si baga coda intre el chiar de a doua cTi. Si nu mai cant& Ireriga de attunci :
r) Taclitu servea de brail ; eke o datk priimea i altk destinatiune
el era dintr'o start in felul salului numit taclit. Omeni mai auk dare de
maul il faceati din stambil.
a) Diminutiv popular de la Dumitru: eDumitrache, Mitrache..
3) Cantec vechik.
4) Bucatl pregAtia din porumb rijnit si lapte. Se as6mn4 forte mult
cu laptele cu orez.

www.dacoromanica.ro

Verig6-Tiganu1

273

Birn greA, birn gret,

VenitI tati copii".
Dr dragostea i-o pAstrarl tote satele p6n6
la mrte, si cand muri se scular a. ca unul, de
la 11,1615.iesti la vallea Boului, si de la vallea
Boului sus IAA in munte la Polovragi, de '1 petrecurg. la grOp6,, cu fesul lui rosu pe cap si. cu
taclitu lui de stamb6 galbeng, vrgat cu negru.

www.dacoromanica.ro

ISPRAVNICELUL
LuT Charles Ad. Cantacuzino,

poet al secolulta XVIII, rlticit

in secolul al XX i in Romania,
precum i rarulta amic.

Aceea ce este ast6-41 ingrijitorml de mosii era

inainte vreme isprvnicelul, cu osebire c ingrijitorul de mosie de asta-0, este ori grec, off nemt,

ori cine mai scie ce lighin de nm, pe cand

ispravnicelul ce am pomenit in copilria mea
era roman neaos, si se alegea tot d'auna printre
fruntasi satului, asa c mai nici-o-dat5, nu era
tirgovet.
Ispr6vnice1u1 pe care l'am pomenit in copil&ria
mea, s nummea Ion, si era in slujba mosului meti

care avea o des6virsith incredere intr'nsul.

Ion era un om mai mult nalt de cat scund, si cam

de vre-o patru-cleci de anni. El ingrijea de ale

mosiei si de ale casei. ChiAlar la pivnitile pline
cu b1.41 de yin oil. de rachiu, nn clintea niciwww.dacoromanica.ro

IsprIvnicelul

275

o-data din elle macar un singur dram ; cat despre

jigniile pline cu grau, Plink porumb, malaia, fasole, mazere i cu alte rode ale campuluI, de si

eret lasate tot pe mans, IA el Ii indeplinea si

acesta sarcina cu aceiasl frica a lut Dumnedeu
ai

cu aceiasi cinste si omenie catre lucrurile sta-

panulul.

Inpotriva ingrijitorior de mosit din (Tina de

caH se cam codesc, i anc6 cum se cade, la
lucru mult, vremea a frumosa a hi' Ion-Ispravnkelul, era vera, cand munca este afar& la camp
in toiul e si and abia a vreme s inbucI o bucatura-dou6 dOca te indeletnicesd cu cautare-a
pamntuluI.

Si Wl fi v64ut cu cata bucurie privea el la

patulele, hambarele i jigniile ce se ampleau cu
grau off cu porumb i cu orz, al fi credut Ca tOte
acelle inbelsugate rOde sunt ale lilt Or nu ale

stapanuluI. E adev6rat ca pe attund, stapani de

mosiI tineau la slugile muncitOre i credinciOse,
cad mosiile, dinpreuna cu locuitori de pe elle, rmaneat. in aceiasl Casa, scobornd din nOm in nOm,

asa ca, stapani lor nu eral cei caH sunt asta-di

in cea maI mare parte.
0 singur data imi adduc aminte s se fi sup6rat mosu-met pe ispravnicelul s6 :

Era tocmai in vremea culesulul prunelor

www.dacoromanica.ro

gi

276

Alexandru Macedon ski

Dumne4eti trimisese in vera aceea o bine-cuvntath .. mama peste tote ale pamntulut Eram copil

ca de vre-o spte anni, (Mr nu voiti uita nici-odata gramedile de prune ce se strangea-6 sub
fie-ce porn si ce mergeati crescnd, ca baieti si
fetele veneait mereti cu postavile inearcate, si
parea ca prunria n'o A se mai: sfarseasca de cules fiind-ea da in annul acella r6de induoite.
Mosu-meti se bucura mult, si pe cand bunicamea remasese s6 ingrijesca de rostul easel, co-

lindand aci prin argeaua ce r6sunna de patru

r6sbOie puse in miscare, aci prin cuhnia in care
se pregateaA lapturile, smantanurile si unturile

obicinuite la terra, el coborise la povarna din

valle.
.
Ion, o patise Anse de data acee'a fiind-ca detese
di dupe cli cu dregerea vaselor povernei, si, dupe

cum kali spuse maT tar4itt, sup6rarea lui mosu-

mell ii paruse cu atat mai mare cu cat o intmpina pentru anteia Ora,.
Dr tote trec..., i. astaii el dorm cate'sl trei
la umbra bisericutei ce albesce din departare pe
albia frnmOsel va1 a Amaradiei: mosu-meil inteacellasi mormnt en bunica-mea, Or credinciosul
Ispranicel langa .16110.
Si asta-4.1, acea inflorita mosie intelenesce si

intra pe manl straine... Am revMut cmpi, odiwww.dacoromanica.ro

Ispavnicelul

277

nira roditorT de attea bucate tristi si coperiti

cu mkkini, vesela prunkie prin care m'am jucat de atAtea oil, pkAginitg si cu pomi uscati.
pe jumtate ; pivnita ce gemea de greutatea butilor, desrt ; argeaua ce rsunna de sgomotul
a patru rsbOie in miscare, schimbat& in staul de
si pretutindeni, jale si pkgginire : panze
vite
de Oiajent i. rba, a mina' ...

CM vremea Ispr6vnicei1or a trecut si a venit

timpul ,,Ingrijitorilor....

www.dacoromanica.ro

CAMATARUL
DomnuluT Grigore 011anescu, iubitor al
limbei si litteraturet romne, ommagiu.

Dute la Kyr-Nstase, d, icea p6n6 acum vre-o

dou6-4eci de anni boierul, ori negutAtorul, cellei

mai credincise slugi ce avea, cnd sfaxsea paralele,.
Si sluga, se ducea la Kyr-Mstase, cu rAvas ori

se intorcea tot-d'a-una cu parale. Si

mai tote judetele aveail ate un asemenea Kyrfr5,, si

nstase.
Pe cell pe care l'am apucat exL, il tin minte
scund si cam roscovan, purtand ji1etc6 alb5, cu
nasturi de mrgean rosu si cu lant de aur, gros

si lat, pe dupe git in jos.

Lua doui galbenl mai mult peste dotanda pravilnick ce era de dece la sut5. pe ann, si t6t6,
lumea II dicea Kyr-nstase-C6mAtarul, si spunea

c'o A se algrt prafu de casa si de copii la

www.dacoromanica.ro

Cfim5tarul

279

Era mare increderea in vremurile alea. Cad

nu se afla boier, negutator, ori mosnn, WO
puna amanet petecul de pament pe care i-1 detese Dumne4eA, pentru a se duce s ia bani cu
inprumutare...

Necum s6'si ia cine-va cesornicul de la bra.,

ori cercei din urechile nevestel si s6 se duca WI
zalojesca in tirg ca'n iliva de asta-41.
0 ! Dame !... Dr si cat de cinstiti era1t meni
si cum se sprijineail toti intre dnsi pentru a
nu cadea in ne-cinsturi, ori pe mana camatarilor.

Si fiind-ca aveaii s6 traiasca cu toti inpreuna,

ei 41 diceaft ca, (Idea asta-41 ya, ursul la pOrta
unuia, mane pte A jce si la 'Arta altuia... Si
se ajutati intre dnsi, si orfani nim6nui nu r6maneat pe drumuri flamancji....

Er camatari nu faceaA strurile de asta-41,

ca de se obrasniceaA, mi ti'l punea binisor la locul lor, si boieri si negutatori, facndu-i s6 nu
mai fie priimiti in nici-o casa si lasandu'l s6 se
prapadeasca in urgia si blestemul tutulor, dupe

cum s'a prapadit si Kyr-Nastase pentru a indrasnise s cera zalog unui fecior din tpa negutatoresca.

Ca era mare rusine pe attunci pentru al de's):

punea ceva zalog, si era destul numai ca o aSQwww.dacoromanica.ro

280

Alexandru Macedonski

menea zalogire, se se dr& pentrn a se pune opinca necinstei pe obrazul alui de era intrebuintat de bant
Intr'o sera, de rna, Kir-Nastase sta la gura
sobei cu ciubucu'n gura si cu scufa in cap.
Afar* suffla grznic crivetul, si poleiul tacanea-

tacanea merea, picurand pe gemurile inghiatate.

ZangZang se mull oprindu-se la perta o
sania.

Kyr-Nstase, 41 Ina, de grabit in umeri scurteica cu fay& de tibet verde, si deschise usa.
Sluga dumitlle, Kyr-Nastase, it clise attunci
un voinic ca de vre-o doue-cjeci si patru de anni,
care se nrcase in prispa easel. '1111-e nevasta in fa-

cere si am venit se'm1 dal vr'o mia de lei cu inprumutare ca n'am o para chiera in tea.. casa.
Lesne !... Kyr-Stancule !... Der ze, nu me
'ncumet ; treburile nu'ti merg bine cu boiangeria...

In prispa era ense frig, si Kyr-Nastase Cama-

tarul intra inauntru dinpreuna, cu Kir-Stancu

boiangiul.
Acolo :

Me Kyr-Nstase 'n sus, me Kyr-Nastase in jos,

Eu om de omenie Kyr-Nastase, nu te face, nu te
drege, bre Kyr-Nastase, si tura, si vnra, tote
fur de geaba.
www.dacoromanica.ro

ClimItarul

281

CAmAtarul r6mnea de ptr6.

In sfarsit, dup/ multg, logorislk Kyr-Nastase

se hot&ra, s61 spunk c pte c'ar gsi nescai-va
bani pe fundul iMel, dcg, ar fi cum-va la micliloc

vr'un amanet ceva. i pentru a vorba amanet

o amp rostindu-ti-se numal attunci cand esti ajuns la aman, nu se sbirli bietul Stancu-boiangiu
tocmai atAta pe cat s'ar fi sbirlit de i-ar fi pomenit'o Kyr-Iastase in alte vremuri, ast-fel oh,
ajungend la invoialk pled, si se intOrse peste o
jum6tate de cs cu urmAtrele lucruri, pentru a
le zrilogi c6m6taru1ui, lucruri a aror catagraphi&

o voit da aci spre a se vedea la ce ananghie trebuie s6 fi fost Stancu Boiangiul, pentru ca s se
hotAxasc5, pe vremea aia s6 prtsasc5, la un asa
fapt.

Copia lucrurilor zologite de mine, StancuBoiangiul, la 1849, (leatu de la Christos) in

19 ale lund lid Ghenarie.
I. 0 rochig, de satintur lucraa anevato 2).
II. 0 malotea 2) de ghermesut 4) ceadiriii 5) inblAnitg, cu sangeap 8).
1) .Satintur.: Satin de Tours, adicl atlas din orard frances Tours.
a) .Lucratl anevato.: lucratii cu un fel de brodera.

3) .Maloteac Mantelul DOmnelor de attuncT. Maloteaua era forte lungl

bogata.

4; Ghermesut.: un fel de mom; moil in matase I bumbac.

5) Verde ca paiul graulul.

6) .Sangeap.: blani cenmde 9I delicatli ca puful, pe care femeile avute o
portli 0 in 4iva de a4T ca garniturli de git, de mitnecT i manlon.

www.dacoromanica.ro

282

Alexandru Macedonski

III. 0 perechie de paftale 2) de argint sufflate

cu aur, avand fie-care 15, adica cinel-spre-dece
petre de peruzele, la midiloc en ate un bob de
margritar, adica cu cte unu.
IV. 0 rocMe de cors2) pembe cusuta in flori
de fir ; o alta rochia de be1acOs5.7) lucrat6 in mucavale 8).

V. 0 pereehia de sfejnice de argint i o brata

cu o ptra mare de zamphir
Preen o luna, doul... dr cand atilt negutraori

cat si boeri afiara de urmarea amatarului attunci cand vduse pe boiangiti cu cutitul la git,
se legar cu toti s6'1 prapAdeasca ; i intr'un
ann de dile, nu mai malt, Kyr-NAstase ajunse
de nu mai avea dupe ce bea apa.
El, odata gras ii roscovan, era acum garbov

uscat... Nu mai purta jileta cu nasturi de

margean rosu, nie lant de aur, gros i lat, pe

dupe git in jos.
Si copii lui, goi pusea, cerseati prin tinda casaor 01 murira unul cte unul p6iA la al din
urma.

In sfarsit, intr'o mipte de rn6, pe cand KyrNAstase, eadut la lungre, tremura intr'o cocib
z) .Paftalec CatarlmT de cordon.
2) .Rochle de corsici.: Stoll tot de matase numia .belle-Ecosse..
3) Mucavale: Broderil de mrttase pe carton, represintind florT, pager!,
fluturi, etc. Milcavalele se adduceau de la Constantinopol.
4) Baphyr.

www.dacoromanica.ro

CknAtarul

283

de cash, prin viforul care suffla grznic afarh, si

prin sgomotul poleiulu i. care thchnea-thanea mereti picurnd pe gmurile inghihtate.
Zang-Zang !

i se palm in frigurile bOlei a

aude oprindu-se la pOrta, o sania.

Kyr-Nastase se ma, 1st lila de grab& in umerl

scurteica, a camel fach de tibet verde &den, incod' si incolo sdrentuita, si. deschise usa...
A doua di il gasir5, mort in prispa.
Ast-fel era camhtarul din vechime ; dOr ast-fel
cum era si. tot il battea Dumnedett, cad Omeni
traiaii pe-attunci in frica lin', si se sprijineati intre dOnsi Or nu se mncati ca cani.

www.dacoromanica.ro

NUVELLA IN SCRISORI

www.dacoromanica.ro

NUVELLA IN SCRISORI
reveillerai pour toi, la pitie, la justice,
IDe

Pineorruptible avenir,

Eux-meme purreront par leur long artifice

Ta vertu qu'ils pensent ternir.
Gilbert.
D-ltii Matheiu Corbescu, illustrul jurisconsult i omul cu sentimente inalte.

Odinirk intre doui ins, fosti camaradi de scl,

i cell-l-alt in Bum:v*1, s'at.
schimbat urmtrele scrisori :

unul in Craiova

Craiova.

Este sigur c null' mai amintesci de mine.

Dr odiniOrk in lycett, am stat pe aceiasi band,.
OA cum ar fi, eii voila urma s nu te uit i s
te iubesc. In schimb,
cer nimic, dr de la
prietenia &tele astept ceva : esti. ast5r4i, cell
pucin pentru mine,cell mai mare poet al t6rrel
si cell mai mare artist ; citesce, te rog, allturatele
versurl si spune-mi ce cre41 despre elle. Te asiwww.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonaki

288

gur, et, voiesc st fiu sincer. Vel putea st hotresci dct, sunt poet, st dca, nu sunt ?
Ner6bdt.tor, astept r6spuns.
Bucure?d.

AI dreptate : Nu mai te tin minte. Sciti Anse

ce esti. : Ca orl-ce om esti poet ; dr versurile ce
scrii sunt relle,ce ic relle ? elle sunt miserabile. Cu tote aceste, dOc vel stArui st fii artist,

vei fi artist : vei ajunge st 'ti exprimi lmurit

simtirile. Dr st nu crall c. e usor. Ense,
spune-mi, de ce vrei st fi poet ?
0 strangere de rUan.
Craiova.

Esti, d-le un egoist. Vrel st pt,strezi darul

poesiei numai pentru d-tea. TWA in adevk ai fi
nim larg6, nu m'ai intreba : De ce voiesc st fit
poet ?

: gloria s6 fii ce esti.

Bucureytt

Wet, m'asl iubi pe mine m'asl suppka. DOr te

iubesc pe d-tea, dragul met., scumpul meil camarad,nse, r6spunde-mi numai atat : cil ce este
gloria ?
Cratova.

Gloria este stima general6.

www.dacoromanica.ro

Nuvella n ScrisorT

289
BucurestT.

Definitiunea ce dai este de tot gresita ; gloria,

este ne-stima generale. ; gloria, este lira generale. :
este nerodia general e. coalisata, in potriva until

om. Nu'ti voiA vorbi de mine. EA nu sunt om

mare : marl sunt contimporani mei : Toti. Iat
pe Schakespeare :

Cine l'a stimat cat a trait ?

Tree la Chatterton : s'a omorat de disperare. Gilbert, sfarsesce in spital. Bolintinenu, la Pantelimon. Dryden, in miserie ; in miserie, Malfilatre :

Vaugelas, Il last corpul prin testament chirurgilor pentru ca densi se '1 platesca dtoriilei
Tasso, Dante, Omer, marl geniuri, cand nu sunt
persecutati, cand nu sunt inchisi, reacitori seii
exilati, sunt fare, pane.

La Brayere, se exprima singur asupra lui astfel : Sunt doue-deci anni de calla scriA i done-

deci anni de cand cartile mele se vend. Dorm

Ore pe puf? Mananc Ore mai bine ? Sunt Ore mai
bine inbracat ? Did cg. numele meii e mare : di
mai bine ca, gloria e fum si ce, nu *ti ajute la
nirnic".

Gerard de Nerval, Corneille, Camoens, indura.

sufferinti amare, ait sfarsituri crude.
Craiova

Sunt sdrobit : Der nu sciu pentru-ce, tot as vrea.

se fiA ce esti.
10

www.dacoromanica.ro

Alexandru Macedonski

290

Dce, erecli ca in adever sunt poet, nu me 0,rsi, intinde-mi mn de ajutor.

Bucuresei

Ce g1um, scumpe prietene. Nu sal de lac

ce 4icl.
Se fiu ce sunt ?... Der etta ce sunt :

Crescut in avutie, asta-di, une-ori, n'am ce pune

pe mesa, i sunt soe i sunt tate,.
Cum tra,iesc nse ? E o curate, minune... Sciu eu
cum traiesc ?...

Este drept c guvernul imi lase, facultatea se

'mi amanetez medalia Bene-Merenti pe care mi-a
dat'o.
Craiova

Si et care credeam... A ! Et care imi inchypuiam

ea, trebuie se locuievi un palat. Ce-'mi scriI me

spaimenta.

Ense... tot voiesc se fit. poet.

Bucuresrf

Der (led, n'ar fi de cat atat... Educatiunea, instructiunea, meditarea, lungile veghirl, lupta cu
arta, lupta en defgimarea, cu ingratitudinea, mi-an
uimiceit sanetatea. Tineretea mi s'a dus ; illusiu-

nile mi-at sburat ; sperantele m'at lsat. Palpitart' fac se'mT batta, anima repede; emphysema ml
quell, in pept. Ostenesc uqor ; 'mi-este tot una se

www.dacoromanica.ro

Nuvella in Scrisort

291

es ski s6 stau in casa. Ah ! dilele cu sore ale

copilariei mele ! Unde sunt? Ah ! Enthusiasmul!
Uncle este el? Uncle credinta ? Si r, copilul de
odiniOrkunde este ? Unde p6ru1 lui blond ? Unde
suffietul Id aripat ?
Miserabill omen!

contimporani ignorant!, liai-

sel si nedreptiipentru ce mi-ati luat aceste bunuri ? Aveati voi dreptul s6 mi-le luati ? Vol ma
inzestrasera-ti cu elle ? Candid, v'am addus cu "anima

curata cantecele mele... Am luptat pentru versul

si pentru graiul romanesc. Si cu ce m'ati r6spMtit ?

Kati injurat, m'ati scuipat, m'ati %intuit pe

crucea oprobriului, m'atl lasat s6 mor de fOme.
Iubitul meu camarad de sada, dulcele mea prieten, tta ce este gloria... o umbra.
DOr nu ti-am spus tot : Simtirea mea, in lupta
cu Omeni si cu arta, s'a ascutit. Din crescet p6n6 'n

talpi sunt o nevros. Cell mai mic lucru m6 face s6

suff6r. Cand aud pe cine-va a are s6'int spun&

vre o veste, tremur m6 astept la una rea. Imi

petrec viata chiamand din (Pori p6n6 'n nOpte,
inOrtea,mOrtea repaos suprem, mOrtea mlica r6s-

plata dupe care aspir.

In Bucuresti, sunt un strain : rudele me insulta,
prieteni de odiniOra, trec pe langa mine ingamfati. de situatiunile lor sociale... Dca plang, se
www.dacoromanica.ro

Alexandru Mac edonski

292

bucura toti de lacrymile ce v6rs. Dumnecletile t

Pe eine am omorat?
clic uni ca, m'am attins de idolul hr.
A ! da :
Diarele lor m'at anathemisat, m'at. excommunicat.

Nu este secatura, care s6 nu voiasca s6'n-II dea

lectiuni litterare, nu este om cat de jos cklut,

care s6 nu voiasca s6'mi dea lectiuni de moralitate.
Mi 0 cauta, deifecte pe earl' nu le am ; mi se

attribue un caracter ce nu e al met. Eul meii

este in scrierile mele. Dr scrierile mele vorbesc in zadar.

Am apparut intr'un timp cand limba nu era

forma* am contribuit la formarea ei. Yersul se
traganea si sunna calp. L'am incordat si l'am pironit de cell urmator cu rime ce at meritat intr'un timp s6 fie nummite de diamant. Ense, trecutul met este uitat. Tot ce am scris este sters.
Litteratura de asta-4I cere batjocorirea limbeI in
legile el fondamentale. Opere de arta, nu nial sunt
asta-c11, celle create de mari nostri maestri : sunt
desmatrile la modt, desmatarile ce se nummesc
prosa ski. versurl. R6spunde-mi acum, iubite : te-aI
vhidecat de dorinta pe care o aveal ?... MaT vrei
se HI poet ?
Craiova.

De ce nu pot se scrit ce am simtit citindu-te

www.dacoromanica.ro

Nuvella in Scrisorl

293

1116 voia multumi WO spun atat : ai. perdut con-

sideratiunea und parti a contemporanilor, dr al

castigat pe a posteritatel. Cunnosc cum st cestiunea epygrammet ce a fost pretextul r6sboiului.
pornit inpotrivaT. Dr s6 die ca dusmani d-tlle.
86 die ca acea epygramma privea in adev6r pe
scriitorul sciut.
Chiar in acest cas, nu aT spus de cat ce al cugetat. Deci n'aT fost ipocrit.
Ipocritl sunt cei cart se fac c admira attune!
cand nici nu intelleg i cand nicl nu admira. AI
rmas cum te-a facut natnra: Nu te-ai inbracat
in pele de Ole attune! cand eraT lup.
Ti se dice om r6ii de anima : EI si ! meritele
pe earl le at ca poet en ce pot fi scadute ? Ti s'a
dis las : dr tu care al. lovit a! fost unul, r cei
earl a!t apprat, ori s'at. %cut c appgra, au fost
Inii. Cu tote aceste nu te-ai dat inapot AT tinut pept furtnnet De care parte a fost miselia?
Cine au fost ce1. 1110 ?
1116 intrebi dca tot voit. s fit. poet ? Da : voiti
s6 mor de fOme ca d-tea. Da : voirt s m6 dispre-

tuiasca top., dr s m6 simt demn de stima mea.

Ca voiti fi invins, este sigur. In timpul in care

traim, nu este stimat de cat banul; in timpul in
care traim, precnm aT dis'o,

Virtutea e o crima
www.dacoromanica.ro

291

Alexandru Mace donski

Si crima cea mai ngra virtute mai sublime.

Dr oil: cum ar fi, attunci cand va fi A mor,
tot se va gsi un sufflet s6 strige : onOre curagiului nefericit. Ense, fiind-ca, traim in Romania,
si fiind-ca in Romnia contemporana nu ar fi de

mirare ca nici acest strigat se nu isbncneasca,

priimesc si acsta, sOrta.
Bucure?tt

A ! sufflet tner! Mi-al inprumutat aripele tele

si am re-devenit ce-am fost. Mai este nevoie sa-ti
spun c poti s6 te ridici de-asupra epocei, cand
esti in stare sa ma reinarmezi cu enthusiasm
creator ? Insira Ur rime si fit artist de vreme ce
esti poet; indura miseria, si printre ne-ajunsuri,
printre defaimari si printre sufferinti, ca.sciga con-

sciinta talentului tea in miVocul inconscientel

generale. Fii prieten al adevrului printre ipocriti ; nu slugari, printre slugarnici ; prta-ti
fruntea sus, printre nemernici.
Ajuta pe cell mic si fa.l mare cu siguranta
ca-n urma ye): fi lovit de el. Invta, carte pe cine
n'o are, en siguran ta. ca, vel fi numit ignorant ;
veghiaza nopti intregi ; nu fii blajin pentru rima.

fals, pentru rythmul gresit; allerga dupe frumos, dupe acsta nalluca ce a dus in prpastie
pe athti ; insetza, dupe idee, flmaaufesce dupe
www.dacoromanica.ro

Nuvella in Scrisce

259

artk imbth-te de tot ce este formk de tot ce

este cohire, de tot ce este armonie.
Eta, nobile Craiovn, ta, scumpe prieten. ce
este poesia, si eta ce drum ti. se deschide, drept
urcAtor, allergator pe margini
inaintea tea,
de prg,pastii, der tintit neincetat cg,tre cer, patrie
perdutg, dupe care singur poetul mal. susping, :ince
1894.

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA ,,THALASA"

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA THALASSA
Acest capitol este antiul din o epopee ce va
coprinde don6-spre-deee, i acsta epopee nu va
fi alta de cat cea a simturilor. Scrierea lui, a
costat pe autor doni anni de lupta cu arta, cu
limba, cu conceptiunea. De altfel, cam acellas timp

l'a intrebuintat autorul pentru crearea fie-carel

din celle einci nuvelle mari, capete de opera neperitre, coprinse in Cartea De Aur. Cestiunea
e acnm : Sfarsi-va poetul colosala luerare ce a
intreprins, (Ma nnui singur capitol a fost silit
s6'11 consacre mx spacin de timp atat de insemnat?

Da si nu.Da, in easul cand ar putea s jertfeasca acestei lucrri 20-30,000 lei. Acsta, summa

ar insemna pentru el linitea, putinta de a se

abstrage de orl-ce realitati. Thalassa in adev6r, este una din acelle opere ce, ca Faust",
cer si 1inite, i timp, i meditatiune, i studil
de fie-ce minut.

www.dacoromanica.ro

300

Alexandru Macedonski

In ideea autorulni, fie-ce capitol al epopeei

selle, trebnie se dea sensatiunea unel colori prin
imaginile intrebuintate, si fie-ce capitol va fi ty'Alit pe o h&rtie de o nuany& correspondenth. Pe
lang& acesta, Alexandru Macedonski, rupe cu
traditiunea din trecut, nu se adreseaz& numal la
done dintre simturile cititorilor : la al veclului

$ i la al auclului. El voieFe ca, al odoratului,

ale gustului- si. pipciitului se intre in aceia1 linie
cu mile d'antei.A.
Subiectul lull Thalassa, se resume, in urmterele :

Deul Eros, in condifiunile specialle in cari se

afl 6. eronl, arum& pe acesta in o stare pathologlut bine eunnoseut6 medicinei. Thalassa, este scos

afar e. din real pentru a tre,i in vis,

un vis de
purpurei der desastruos. Cu tete aceste, intr'o 4i,
simtnrile selle anormalisate preyed apropierea femeel. Si de fapt, in timpul ung nopti furtunOse,
un vapor nanfikgiaz& in apropierea insulet Vialassa se arunc& in vallnrl se salveze pe orI-cine
ar putea. Corpul salvat este ease al nnal copile...
Singnr in insule, en dnsa,
cu incetul,
Thalassa, e r&pit de real. Der and, mal tarclit.,
posed& in deplin&tate pe acest rki,l, satinl intervine.

Realul i se aret& inferior visulul. Eros re-e&Itige,

terrenul, Thalassa, i se re-de,. La urme,, ajnns la

dementk pentru a 'E,31 resbuna asupra realului,

www.dacoromanica.ro

Cu privire la eThalassas

301

stranguleazet pe cjina atat de addorat& in primele

momente. DAr cand nptea cobrg, Thalassa, se
simte chamat de valluri in addncimile albastre.

Ochi sei halucinati zresc pe Amphitrita inconjurat& de ner6ide cum ese din ape, cum il intinde
braele, cum ii aruncn, flori.... El resist6., Trea sA

fuO., dr forta mysteris6, e mai mare de cat a

R6alul
cedeazg i se arum& in mare.
sea,
este invins, i acesta este Thalassa.
Resumarea subiectului; nu face Anse de cat sA
schiteze geniala conceptiune.
Dr,
precum s'a di's la inceput :
Intrupa-se-va ore vre-o-dat Thalassa" in celle
donA-spre-clece capitole proiectate?
Alexandra Macedonski triesce in Romania..
DISCIPOL.

www.dacoromanica.ro

COPRINSUL

www.dacoromanica.ro

COPRINSUL
Pag.

1 Note Biographice

Critice

2 pi De August
3 Sore Si Grail
4 Pe Drum De Pqta

27
49
53

5 MOM Pe Dunare
6 Porn De CrAciun
7 Trecerea OltetuluI

SO

8 Caii Negri
9 Din Carnctul TJnui Desertor
10 Intre Cotete
11 0 NOpte In Sulina
12 Padurea Ulmilor
13 Masca .

14 Nicu Dereanu
15 Cometa Lui Odorescu
16 Palatul Pharmecat

77

85
88
93
99
132
137
142
147
176
186

17 DramA BanalA

191

18 Bariera Simnicului
19 Scrisbrea De La Durnnedei1
90 Casa Cu No. 10
21 Thalassa

213
217

www.dacoromanica.ro

921

227

NALUCI DIN VECHIME

Pag

22 Pitarul
33 Vriljitrea
24 Canarita
25 Capitanul De po0:111

6 Ceauvl
27 Surugiul
28 Veriga-Tiganul
29 Ispravnieelul
30 Camalaru1
31 'Nuvella In Serisorl

32 Cu Privire La Thalassa

www.dacoromanica.ro

249
252
257
261
265
268
271
274
278
287
299

e7niozlinatea (aztel ale &Zia s'a execuica in

ale/c.ezeiti anoidutidni de ado grafreryce, afferi
@Yaeger, sn eigucuzeatt;

lernunai in 25 ai;

th.

gitTana-.9ompt4e, 9; s

demi. e..7um.e, 1902.

www.dacoromanica.ro

'a

DE ACELLA* AUTOR

www.dacoromanica.ro

De Acella Autor
P rima-Verb.

versurI -- 1872 Buc. editiune sleit

1882 Ed. Heimann 480 paginl, a 7-a mie
Excelsior: 1895, a 13-a mie, ed. s1eit6.
Bronzes; 1897, a 2-a mie, ed. sleitl.
Din Vita Copil5reasciiversurl publicate sub

Poesii-lade, :

pseudonymul Alma gravurl in colorl executate la Londra ed. Heimann.

Mi9carea LitterarA din eel din Urma Dece

Anni; Studid editat de Atheneul din Capita16, 1877.

Parisina: poem in versurl, trad. din Lord-Byron.

Ithalo: Poem originalA, in versurl, in trel canturl.

www.dacoromanica.ro

PREcUL : 5 LEI
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro