Dreptul Financiar Televca Conspect. (Conspecte - Ro)

Oleg Televca - Drept Financiar
Bibliografie:
Miercuri - Ziarul Eco
Vineri -
Contabilitatea si Audit Nr.1
Finantele Publice
1.
2.
3.
4.
5.
Notiunea de finante publice

Concepte privind finantele publice
Structura si trasaturile caracteristice ale finantelor publice
Functiile finantelor publice
Activitatea financiara a statului
1. Notiunea de finante publice - se presupune ca cuvantul finante provine de la cuvintele
latinesti fines finare fiare, care au semnificatia de-a solutiona un diferend. respectiv
a achita o suma de bani. De la aceste exprese s-au desprins, asa notiuni ca:
I. Finansia pecuniaria - adica plata in bani a unei obligatii legale

II.Finanta - expresia a capatat o raspandire mai larga in Franta, unde in secolul XV se
foloseau, expresiile Om de finans sau Finansie, care desemnau persoanele, care
incasau impozite pentru rege, in secolele
III.
IV. XV-XVII, in Germania se intalneau expresiile Finantz care insemna plata in bani si
Finantzer care il desemna pe camatar, cu timpul cuvantul finante, a capatat un sens
foarte larg incluzand, asa notiuni ca impozite, taxe, buget, venituri, cheltuieli, etc.
Domeniul public include acele bunuri, care au o utilitate publica, sunt bunuri de care
cetatenii se folosesc in general, in mod gratuit de regula aceste bunuri nu aduc
venituri, pe cand cheltuielile de intretinerea lor sunt destul de mari.
Domeniul privat include acele bunuri, pe care statul, ne detine ca orice proprietar si aceste
bunuri sunt aducatoare de venituri.
Expresia finantele publice, este asociata cu statul, cu unitatile administrativ teritoriale sau
cu alte subiecte de drept public, in legatura cu veniturile, imprumuturile, cheltuielile
acestora. Diferit de aceasta finantele private, sunt asociate cu unitatile economice, banci,
societati de asigurare private, iarasi in legatura cu resursele financiare ale acestora, avand
in vedere cele expuse, putem face urmatoarele concluzii:
*
Finantele publice sunt folosite in scopul satisfacerii nevoilor generale, ale societatii in timp
ce finantele private sunt folosite pentru realizarea de profituri sau venituri de catre agentii
privati.
Notiuni de finante publice:
*
*
Moris Diverge - considerea finantele publice o stiinta, care studiaza activitatea statului in
calitatea sa de utilizator, a unor tehnici financiare specifici (buget, taxe, impozit, venit)
Lamiere - arata ca finantele publice se ocupa cu studiul mijloacelor, prin care statul
incearca sa realizeze, concomitent cu acoperirea cheltuielilor publice pe seama
resurselor publice, interventii pe plan social si economic
Finantele publice reprezinta, totalitatea relatiilor sociale de natura economica, care apar in
procesul realizarii si repartizarii in forma baneasca, a tuturor resurselor necesare statului
pentru indeplinirea sarcinilor si functiilor sale
2. Concepte privind finantele publice - conceptiile specialistilor care abordeaza problema

finantelor publice sunt urmatoarele:
*
*
Finantele publice clasice - caracteristic perioada sec.XVIII-XX

Finantele publice moderne - primele deceniii sec.XX-1970

* Finantele publice post-moderne - anii 1970-prezent
Finantele publice clasice - conceptiile clasice privind finatele
publice, reflecta doctrina liberala, in dezvoltarea economica a
societatii statul liberal era neutru in ceea ce priveste
activitatea economica, rolul sau fiind limitat la indeplinirea
atributiilor de baza. La baza finatelor publice au stat, o
multime de principii:
Guvernul era cel mai bun, este acel care lucreaza cel mai
putin
Reducerea la minim a cheltuielilor publice
Veniturile publice se constituie pe seama, contributiei
generale
Impozitele imprumuturile trebuiau in asa mod asezate, in cat
sa aiba un caracter neutru, astfel sa nu modifice relatiile
social-economice deja existente
Asigurare si mentinerea unui echilibru intre veniturile si
cheltuielile bugetare
Finantele publice moderne - dupa primul razboi mondial, se

afirma tot mai mult doctrina interventionista a statului in
activitatea economica, ce sustine cresterea rolului autoritatilor
publice in viata economica, cu scopul de-a influenta
procesele economice si de-a preveni crizele economice, toate
acestea au dus la infiintarea, unor intreprinderi publice sau
societati comerciale cu capital mixt, acordarea de subventii si
facilitati unitatilor economice private. Obiectivele economice
ale guvernului, au fost sa promoveze eficienta, stabilitatea si
echitatea astfel promovarea stabilitatii economice, urmareste
inregistrarea unei cresteri economice si de durata, ocuparea
deplina a manei de lucru si stabilizarea preturilor, in scopul
promovarii echitatii statul urmareste, eliminarea inegalitailor
de venit, prin impozitare progresiva, transferuri de la bugetul
statului, subventionarea categoriilor defavorizate.
Republica
Moldova - N e o k
eyneismsau
Neoliberalism?!?!
?!?!
Finantele publice post-moderne Republica Moldova - Neokeyneism sau Neoliberalism?!?!?!?!

Finantele publice au evoluat si s-au perfectionat continuu
intre altele si sub aspectul componentelor structurale, astfel
din cele mai vechi timpuri si pana in prezent au ramasa
constante doua elemente:
1.
Veniturile publice - au evoluat diferentiat de la un stat la
2.
altul, dar au
pastrat constat
elementele
impozitelor,
taxelor,
completate in
functie
de
necesitati
cu
imprumuturile
publice
Cheltuielile
publice - care
se manifestau
in
trebuintele
banesti
intretinere
de
a
institutiilor
publice
si
fortelor armate
de dezvoltare,
a institutiilor si
serviciilor
publice
a.
Imprumut de stat sau creditul public
b.
Finantele organizatiilor internationale

Sistemul financiar al RM la etapa actuala este format din
urmatoarele elemente:
1.
Sistemul bugetar - art.2 Legea RM privind sistemul bugetar

si procesul bugetar, ne spune ca sistemul bugetar, este un
sistem unitar de bugete si fonduri, care constituie bugetul
public national (vezi art.131 Constitutia RM) si include:
bugetul de stat - constituie totalitatea veniturilor si
destinatiei cheltuielilor pentru un an bugetar; bugetul
asigurarilor sociale de stat - care cuprinde veniturile si
cheltuielile si rezultatele financiare ale sistemului public;
bugetele locale - bugetele autoritatilor administrative
teritoriale; fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta
medicala - art.48 aceste fonduri se examineaza si se
aproba de Parlament RM, o data cu bugetul de stat, aceste
fonduri se constituie din primele de asigurare obligatorii de
asistenta medicala, alte incasari prevazute de legislatie;
fondurile speciale (extra bugetare) - art.49 aceeasi lege,
in aceste fonduri se colecteaza venituri cu destinatie
speciala pentru realizarea

unor scopuri si programe ale Guvernului si organelor administratiei publice locale.
Fondul Ecologic National si Local; Fondul special pentru manuale; Fondul national
pentru sustinerea stiintei;
finantele intreprinderilor institutiilor publice - Articolul 130: Sistemul financiar-
creditar
1. Formarea, administrarea, utilizareacontrolul resurselor financiare ale
statului, ale unitilor administrativ-teritorialeinstituiilor publice snt
reglementate prin lege.

asigurarea de stat obligatorie - din buget sunt asigurati politia, procurorii, judecatorii,
organele de control financiar, militarii;L E G E
(1)
(2)
a)
b)
cu privire la statutultoruluijudec
Articolul 33. Asigurareadeiplstatile de
compensare
Via, sntateai bunurile judectorului snt supuse asriigurde stat obligatorii

de la bugetul de stat.aViasntatea judectorului snt supuse asriigurde stat
obligatorii la o sum egal cu suma mijloacelorneluiti bde ntreinere pe 15
ani la ultimul loc de lucru.
Suma de asiguraretesete pln caz de:
moarte violentsau deces al judectorului n exerciiulfunciunii, dacdecesul a

survenit ca urmare a unor leziuni corporale tsaumrialteiviolente antsii ori a
unui accident de munc, - succesorilor lui, sub forma uneiiindemnizauniceegale cu
produsuliriinmulsalariului mediu anual al decedatuluirulla numdeani complei care
acesta nu i-a suitpraviepnla atingerea plafonului de, davrstnu maiinpude 15
salarii medii anuale;
mutilare a judectorului sau de o valtmare violenta sntii ori mutilare, sau o alt
vtmare anstii judectorului ca urmare a unui accident caredemuncexclude posibilitatea

de a continua activitatea profesionalprovocat pierderea capacitiidepline de munc-sub
forma unei indemnizaiiunice egale cu suma mijloacelorneti luide ntrebinere pe 15 ani;
c)
cauzare judectorului n exerciiulfunciunii de leziuni corporale sau

devtmareoalt violenta sntii ori cauzare de leziuni corporale ca urmare a
unui accidentnu aude munc
provocat pierderea capacitiide munc,dar exclud posibilitatea de a continua activitatea
profesional- sub forma unei indemnizaiiunice egale cu suma mijloacelorneti luide ntrebinere
pe un an;
d)
mutilare a judectorului n exerciiulfunciunii sau de o altvmare violenta sntii
ori mutilare, sauovaltmare anstii judectorului ca urmare a unui accident cede

munc exclude posibilitatea de a continua activitatea- profesionsubformal unei
compensaiilunre
egale cu salariul pe care l-a avutia nde funcjudector. Pensia de invaliditate sau alte tipuri de pensii
stabilite pnsau duppierderea capacitiide a continua activitatea profesionalnuseinclud
n calculul despgubirii. n aceastdespgubire nu se include nici salariul

primittrejudectorc dup vtmarei despgubirile de asigurare de stat;
e) moarte violentsau deces al judectorului ca urmare a unor leziuni corporale sau a altei
vtmri violente anstii, sau a unui accident de -muncmembrilor familiei acestuiade inap
munc, aflai la ntreinerea lui, sub forma unei indemiilunareiza egale cu

diferenadintre partea ce le revenea din salariul celuii decedpensiat stabilitn
legtur cu pierderea ntreintorului, fr a se lua n calcul ajutorul unic.
(3) n cazul decesuluitoruluijudec n exerciiulfunciunii, familiei lui i
teseteplo indemnizaie unicn mrimeai n condiiile stabilite la
art.26 alin.(4).
(4) n cazul decesuluitoruluijudec n exerciiulfunciunii, al judectorului
demisionat sau pensionat, familiei acestuiateiteseoplindemnizaiede
deces nrime de dousalarii medii lunare ale judectorului n
funciarespectiv.

(5) Prejudiciul material cauzatturnculegactivitatea de serviciutoruluiajudecprin
deteriorarea sau nimicirea bunurilor acestuia, bunurilor membrilor familiei lui sau ale
rudelor apropiate se reparintegral de la bugetul de stat.
LEGEA REPUBLICII MOLDOVA
cu privire la poliie
Nr.416-XII din 18.12.90
Articolul 34.Asigurarea deiplstatile de compensare n
cazul moriisau mutriil colaboratoruluieipoli
Toi colaboratoriiieipolisnt supuiasigurii de stat obligatorii peoegalsumcu suma mijloacelornetib
de ntreinere pe zece ani din contul mijloacelor bugetelor respective,dincontulprecummijloacelor
ncasate pe bazde contract de la ministere, departamente, ntreprinderi,iiorganizanstituii.
n cazul n care colaboratorulieii polipierde vian exerciiul funciunii, familiei celuizutcsau
persoanelor ntreinute de el li seteplte un ajutor unic echivalent cu suma
mijloacnetidelorntrebinere pe zece ani ale celzuitci, n afarde aceasta, timp de cinci ani dinii
ziuapersoanelormor intreute li
se pltesc lunar mijloaceleneluiti bde ntreinereinndu-se cont de indexarea salariului. La expirarea a cinci ani se
stabiletepensie de urmanmodul stabilit de liegisla.
[In redactia Legii nr.78-XIII din 26.04.94]
n caz de mutilare a colaboratoruluiiein exercipoliiul funciunii, de invaliditate survenitnperioada

satisfacerii serviciului sau celmulttrei lunidup de la eliberarea din serviciu,expirareasaudup acestui
termen, nsca urmare a uneiiuniafecdin perioada satisfacerii serviciului, n lipsa de temei pentru primirea pensiei de
vechime n muncelbeneficiazlunar de mijloace deinerentrepnla restabilirea capacitiide
munc, ns pe parcursul a cel mult zeceaniexpirarea.Dup acestui termen lui i set

stabilepensi de invaliditate.
[In redactia Legii nr.78-XIII din 26.04.94]

Paguba material,cauzatcolaboratoruluiieipolisau a unei rude apropiatedeterminatluide
activitatea lui de serviciu, sepereparcale juridicn volum deplin din mijloacele bugetului respectiv.
LEGE Nr. 1104

din 06.06.2002
cu privire la Centrul pentru Combaterea
Crimelor EconomiceCorupiei
Articolul39.Asigurareaobligatorie
(1)
(2)
AngajaiiCentruluisntasiguraobligatoriudelabugetulidedinstaltesurseprevzutenacestscop.
Sumaasiguratsepltete:
a)ncazdedecesalasiguratuluiulnfuncexerciiunisaundecursulunuianeliberarededupdin
organeleCentruluidincauzatmriivintegriitcorporale,contuziilor,bolilorcontractateiul
nfunciuniiexercimotenitorilorluincuantumde10salariimediilunarecalculatepentruultimulan;
b)
ncazulstabiliriigraduluideinvaliditatencontexeriulciactatfunciuniisau
n decursul unui an de la eliberare din organele Centrului a persoanei
asigurate:
ncuantumde7,5salariimediilunaredeinvaliduluigradulI;
ncuantumde5salariimediilunareinvaliduluidegradulII;
ncuantumde2,5salariimediilunareinvaliduluidegradulIII.
c)
ncazultvmriigraveaintegritiicorporalenexerciiulfunciuniincuantumegalcumijloacelenetidb
ntreinereanualincazultvmriimediiaintegritiicorporalenexerciiulfunciuniin
cuantumegalcumijloacelenebtidentreineresemestrial.
(3)Mijloacelenebtidentreinereanualsecalculeazconformultimeiiifuncdincadrul
Centruluiincludtoatedrepturilenebticuvenitenanulproduceriicazuluiasigurat.
(4)AltecondiiideasigurareobligatorieaangajatuluiCentruluisestabilescncontractulincheiatntre
Centruorganizadeasigurare.
Credit:
a)
b)
Credit bancar
Credit public sau imprumut de stat

Trasaturile caracteristice ale finatelor publice.
Finantele publice ca relatii financiare se caracterizeaza in principal prin urmatoarele
trasaturi particulare:
Sunt relatii sau raporturi cu caracter economic intru-cat ele apar in procesul formarii,
repartizarii si utilizarii produsului social
Sunt relatii ce imbraca o forma baneasca, intru-cat ele apar in procesul de productiereproductie si circulatie a marfurilor; apar in procesul retribuirii muncii; apar in relatiile
dintre autoritatile publice; institutiile publice; agentii economici si populatia;
Sunt relatii fara echivalent, intru-cat nu presupun in mod necesar o contra-prestatie
directa din partea subiectului beneficiar al mjiloacelor banesti
Mijloacele banesti sub care se prezinta relatiile financiare nu se ramburseaza (sunt
*
*
*
*
mijloacele de formare ale bugetului public national) sau transferurile catre populatie sub
forma de salarii pensii, burse, alocatii, etc.
Functiile finantelor publice.
In literatura de specialitate sunt expuse doua opinii:
Autori din Occident - finantele publice indeplinesc doua functii (functia de distribuire,
alocare si de stabilizare)
b. Autori din Romania - finatele publice indeplinesc doua functii (functia de repartitie si
a.
functia de control)
Functia de repartitie - a finantelor publice cunoaste doua faze distincte, dar care sunt
strans legate intre ele, e vorba de constituirea fondurilor banesti si de distribuirea a
acestora, la constituirea fondurilor banesti participa urmatoarele subiecte: societatile
comerciale; institutiile publice si unitatile subordoante acestuia; populatia;. Aceste subiecte
contribuie la formarea fondurilor banesti prin impozite, taxe, contributii de asigurari
medicale, sociale, amenzi, penalitati; majorari de intarziere, dobanzi, donatii, etc.
Functia de distribuire - se face in functie de resursele financiare existente si de cererea la
aceste resurse prin repartitia produsului national brut, se intelege atat distribuirea primara
cat si redistribuirea acesteia. Distribuirea primara, consta in impartirea acestuia intre
participantii directi, nemijlociti la procesul productiei materiale. Procesul de redistribuire a
produsului national brut, cuprinde doua faze este vorba de mobilizare si dirijare. Mobilizare
cuprinde acele relatii social-economice cu ajutorul carora se atrage prin mecanismul
economic, financiar si bancar, prin sistemul preturilor si tarifelor, aplicat bunurilor si
serviciilor, inca o parte a veniturilor agentilor economici.
Functia de dirijare - relatii banesti prin intermediul carora sunt dirijate si folosite aceste
fonduri, impreuna cu o parte a resurselor banesti, mobilizate in procesul distribuirii
produsului national se indreapta catre sfera social-culturala ordinea publica, aparare
nationala, precum si catre grupele de populatie care nu au primit bani sau au primit resurse
financiare, dar insuficient.
Functia de control - necesitatea acestei functii decurge din faptul ca fondurile de resurse
financiare, constituite la dispozitia statului, apartin intregii societati, functia de control al
finantelor publice urmareste modul de constituire a fondurilor in economie, repartizarea pe
destinatii si gestionarea lor, cu o maxima eficienta de catre agentii economici, totodata
controlul exercitat de finantele publice contribuie la realizarea controlului echilibrului,
valutar, financiar in economie. Functia de control se exercita prin intermediul unor organe
specializate ale statului: Ministerul Finantelor; Banca Nationala a Moldovei; Curtea de
Conturi; Serviciul Vamal; Serviciul Control Financiar si Revizie; Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat; C.C.C.E.C.; Functia de control este strans legata cu functia de repartitie,
dar are o sfera mult mai larga decat prima, deoarece vizeaza pe langa constituirea si
repartizarea acestor fonduri si modul de utilizare a acestora.

Activitatea financiara a statului.
Intelegem activitatea statului pentru formarea, repartizarea si utilizarea mijloacelor
financiare, atat centrale si locale, care asigura dezvoltarea si indeplinirea functiilor sale:
1. Formarea si adoptarea bugetului de stat
2. Repartizarea mijloacelor financiare intre autoritatile publice centrale si locale
3. Activitatea financiara a statului nostru la etapa actuala, are loc in conditiile colaborarii
economice internationale cu partenerii externi
4. Statul desfasoara activitate financiara prin intermediul organelor sale, organe de
competenta generala (Parlamentul RM; Guvernul; Organele Administratiei Publice
Locale; Organele de Competenta Speciala; Organele Statale care desfasoara o
activitate financiara pe langa indeplinirea atributiilor de baza; Organele Statale a caror
activitate financiara este de baza)
5. Statul desfasoara activitate financiara prin intermediul la doua forme: forma juridica si
forma nejuridica
Drept Financiar ca Ramura de Drept

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Notiunea
Obiectul
Metoda de reglementare a dreptului financiar
Izvoarele Dreptului Financiar
Principiile Dreptului Financiar
Notiunea si felurile normelor dreptului financiar
Raporturile juridice financiare
Subiectele dreptului financiar
Locul si rolul dreptului financiar in sistemul ramurilor de drept
Insemnatatea reglementarii juridice a relatiilor financiare, rezulta din faptul ca finantele
publice sunt destinate pentru a participa direct la dezvoltarea social-economica a societatii.
Obiectul reglementarii juridice financiare, nu reprezinta altceva decat continutul dreptului
financiar, iar acesta se circumscrie componentele structurale ale finantelor publice, cu
respectarea delimitarii acestora de finantele private.
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
Sub aspectele generale dreptul financiar, are ca obiect de reglementare:

Bugetul de stat
Bugetul local
Bugetul asigurarilor de stat
Veniturile bugetare
Cheltuielile bugetare
Imprumutul de stat
Finantele institutiilor publice
Ca parti componente a dreptului financiar mai pot fi urmatoarele momente:
Circualtia monetara
Regimul juridic al valutelor
Controlul financiar
Organizarea si functionarea aparatului financiar, bancar si de credit
Avand in vedere obiectul de reglementare a dreptului financiar. Putem defini dreptul
financiar, ca totalitatea actelor normative care reglementeaza relatiile de constituire,
repartizare si utilizare, a fondurilor banesti ale statului si ale institutiilor publice destinate,
satisfacerii sarcinilor social-economice ale societatii.
Iona Glica: dreptul financiar reprezinta ansamblul normelor juridice instituite conform
conceptului modern al finantelor publice, din statele contemporane, care reglementeaza in

regim de drept public constituirea si intrebuintarea fondurilor banesti, ale statului si
celorlalte colectivitati publice, precum si controlul financiar de interes public.
Autorii rusi, romani si ucraineni: dreptul financiar reprezinta ansamblul de norme juridice
care reglementeaza relatiile sociale, care apar in procesul de constituire repartizare si
utilizare, a fondurilor banesti, (centrale si descentralizate), destinate pentru realizarea
sarcinilor sale.
Metoda de reglementare.
Metoda de baza este:
a. Metoda Imperativa
b. Metoda de Recomandare sau Coordonare a activitatii autoritatii publice ce tine de
activitatea bugetara a statului
Izvoarele Dreptului Financiar.
In sens juridic prin izvor de drept se intelege, forma specifica de exprimare a normelor
juridice care se infatiseaza intr-o diversitate de forme si care poarta denumirea de acte
normative. Izvoarele dreptului financiar sunt alcatuite din totalitatea normelor normative
care reglementeaza, raporturile juridice financiare, in raport de gradul de generalitate sau
specificitate distingem:
*
Izvoare comune
*
Izvoare specifice
Izvoare Comune:
CONSTITUTIA REPUBLICII MOLDOVA Adoptatla 29 iulie 1994.
Publicatn Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 18.08.1994.
Articolul 58: Contribuii financiare

1.
2.
3.
Cetenii au obliagas contribuie, prin impoziteprin taxe, la cheltuielile publice.

Sistemul legal de impuneri trebuieasigureezarea justa sarcinilor fiscale.
Orice alte prestaiisnt interzise, n afara celor stabilite prin lege.
Articolul 66: Atribuiile de baz

h)
Parlamentul aretoareleurm atribuiide baz:

aprobbugetul statuluiexercitcontrolul asupra lui;
i)
exercitcontrolul
asupra
acordriimprumuturilor
de
stat,
asupra
ajutoruluideconomicaltnaturacordat unor state strine, asupra ncheierii acordurilor
privind mprumuturilecreditelede stat din surseine; str
Articolul 95: Resursele financiare ale aparatuluiedintelui,Pre indemnizaiaalte drepturi

1.
2.
Resursele financiare ale aparatuluiedinteluiPre Republicii Moldova,selaapropunereab
acestuia, de
ctre Parlamentise includ n bugetul de stat.

Indemnizai alte drepturi aleedinteluiPre Republicii Moldova se stabilesc prin lege.
Articolul 130: Sistemul financiar-creditar

1. Formarea, administrarea, utilizareacontrolul resurselor financiare ale statului,ilor
aledministrativuit-teritoriale ale instituiilor publice snt reglementate prin lege.
2.
Moneda ional a Republicii Moldova este leul moldovenesc.

3. Dreptul exclusiv la emisia monetaraparine Bncii Naionale a Republicii
Moldova. Emisia se efectueaz conform deciziei Parlamentului.
Articolul 131: Bugetul publicional
1. Bugetul publicional cuprinde bugetul de stat, bugetulrilorasocialeigur
destatibugetele raioanelor, oraelori satelor.
2. Guvernul elaboreazanual proiectul bugetuluiidebugestatului asigurrilor sociale
de stat, pe care le supune, separat, aprobriiParlamentului. n caz de formare a
fondului extrabugetaspre, el se prezint aprobare Parlamentului.
3. Dac bugetul de statibugetul asigurrilor sociale de stat nu au fost adoptate prin
legeintreicuzilecl pu nainte de expirarea exerciiuluibugetar, se aplicnontinuare bugetul
deibugetulstat asigurrilor sociale de stat ale anului precedent,laadoptareapn noilor bugete.
4.
5.
6.
Orice propunere legislautivamendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor

bugetare sau mprumuturilor, precumimajorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare
pot fi adoptatecesntnumai dup acceptate de Guvern.
[Alin.4 art.131 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]

Bugetele raioanelor,elororaisatelor se elaboreaz,seaprobi se executn condiiile legii.
Nici o cheltuialbugetarnu poate fi aprobatf stabilirea sursei dearefinan.
Articolul 132: Sistemul fiscal
1.
Impozitele, taxeleiorice alte venituri ale bugetuluialde bugetuluistat asigurrilo sociale de stat, ale
bugetelor raioanelor,orrai satelor se stabilesc, conform legii, de organele reprezentative respective.
2.
Orice alte prestrisnt interzise.
Articolul 133: Curtea de Conturi

1. Curtea de Conturi exercitcontrolul asupra modului de
admidentrebuinistrareare a resurselor financiare publice.
2.
Curtea de Conturi estuitealcdin 7 membri.
formare,
de
3. Preedintele Curiide Conturi este numit de Parlament, la propunedinterealui acestuia,Pre pentru un

termen de 5 ani. MembriiiCursnt numide Parlament, la propunereaedinteluiPre acesteia.
4. Curtea
de
Conturi
prezintanual
Parlamentului
un
asuprariiadministrntrebuinrii resurselor financiare publice.
5.
raport
Alte atribuii, precumi modul de organizarefuncionare a Curiide Conturi, se stabilesc prin lege. organic
LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu

privire la Guvern
Nr.64-XII din 31.05.90

Articolul 13. Principalele mputerniciri ale Guvernului
n domeniulelor,financreditelor,
impozitelor,urilorprei circulaiei
monetare Guvernul:
1) asigur,n limitele competeneisale,

transpunereanavia politicii unice a statului n
domeniulelor, financreditelor circulaiei monetare;

2)
elaboreazi prezintanual Parlamentului spre

examinare aprobare proiectele bugetului
bugetuluidestat asigurrilor sociale
de stat, precumiproiectul
cazulrii form lui;
3)
4)
fondului
extrabugetar,
promoveazpolitica unicastatului n domeniurilor;pre

promoveazpolitica vamalifinanciar-valutar.
LEGEA REPUBLICII MOLDOVA

privind administraiapubliclocal
( redacie nou)
Capitolul XI
ADMINISTRAREA FINANELOR PUBLICE
Articolul 82. Finanelepublice locale

Finanele unitilor administrativ-teritoriale se administreaz
n condiiile Legii cu privire laelefinanpublice locale, conform principiului autonomiei locale. Procesul
bugetar de la nivelul local este indsependentarat procesul bugetar de laionalnivelul. na Autoritile publice
locale dispundefiscalbzproprie distinctde cea a statului, constituitdinimpozite, cuantumulrorac este
stabilit prin legeaelorfinanpublice localeieste propionalr competelorn proprii prevzute de Constituie,de
prezenta legeid alte acte legislative.
Autoritile administraiei publice locale au dreptulilaate resurse
financiare nefiscale: taxe locale, venituri din adminiistrareunitilorproprietadministrativ-teritoriale cele
provenite din prestarea serviciilor.
Veniturile nefiscale nu se includ la calcularea transferuriloriageneralcu.destina
Procedurile de distribuire a resurselor fiscale propriiilor publicealeautoritlocale, precumiorice modifric
ale legislaiei referitoare laionareafuc sistemuluielorfinanpublice locale vor fi consultate n mod
obligatoriu cu structurile reprezentativeiloralepubliceautorit locale.
Sprijinul unitilor administrativ-teritoriale mai slabe din punct de vedere utilizareafinanciar necesitunor
proceduri de repartizare financiarjustsau unorsurim echivalente destinate
corijrii efectelor repartizriiinegale a resurselorialepotende finareni a sarcinilor ce le revin. Este
interzisorice delegare de competenfrsoireai alocarea
de surse financiare, necesare pentru a se acoperiiuluicostulcompetenexrcirespective. Criteriile de
distribuire a suportului financiar acordatilor deadministrativstatunit-teritoriale trebuiefie s obiective
stabilite conform legii.
CODUL PENAL AL REPUBLICII MOLDOVA Nr.985-XV din 18.04.2002

Capitolul X
INFRACIUNI ECONOMICE
Articolul 236. Fabricarea sau punerea niecirculabanilorifal
sau a titlurilor de valoare false
(1)
Fabricarea n scopul puneriiiensaucirculapunerea n
circulaie a biletelornciiB Naionale a Moldovei, a
monedelor, a valutei strine, a hrtiilor de valoare de
stat sau a altor titluri de valoare false, utilizate pentru
efectuareailor, pl
se pedepsetecu nchisoare de la 7 la 15 ani, iar persoana juridic
se pedepsete cu amendn mrime de la 1000 la 3000i unit
convenionale cu privarea de dreptul de a exercitaactivitateoanumit.
(2)
Aceleaiciuni svrite:
a)
b)
c)
repetat;
de un grup criminal organizat sau deie ocriminalorganiza;

n proporiimari
se pedepsesc cu nchisoare de la 10 la 20 de ani, iar persoana

juridic se pedepsete cu amendn mrime de la 3000 la 6000i
unit convenionale cu privarea de dreptul de a
exercitaactivitateoanumit
sau cu lichidarea ntreprinderii.

[Art.236 completat prin Legea nr.211-XV din 29.05.03, n vigoare 12.06.03]
Articolul 237. Fabricarea sau punerea niecirculacardurilor
sau a altor carnetefalsedeplat
(1) Fabricarea n scopul puneriiiensaucirculapunerea n
circulaie a cardurilor sau a altor carnetefalsde,platcare nu
constituie valutsau titluri de valoare, dar care,
confirmstabilesc sau acorddrepturi sau obligaiiptrimoniale,
se pedepsete cu amendde la 200 la 700unitconvenionale sau

cu nchisoare de la 2 la 5 ani, iar persoanasepedepsejuridict cu
amendn mrime de la 1000 la 3000i convenunitionale cu
privarea de dreptul de a exercita o anumitactivitate.
(2) Aceleaiciuni svrite:
a)
repetat;
b)
c)
d)
de un funcionar ori alt salariat niulexercifunciunii;

de un grup criminal organizat sau deie ocriminalorganiza;
n proporiimari
se pedepsesc cu nchisoare de la 5 la 10 ani, iar persoana juridic se
pedepsete cu amendn mrime de la 3000 la 6000i unit convenionale
cu privarea de dreptul de a exercitaactivitateoanumit
sau cu lichidarea ntreprinderii.
Codul Civil al RM
Izvoarele Specifice ale Dreptului Financiar:
vezi lista cu acte normative
vezi lista cu acte normative
Principiile dreptului Financiar.

Activitatea financiara ale statului, organelor administratiei publice locale, institutiilor publice
este bazata pe anumite principii adica reguli si cerinte fundamentale, care exprima cele mai
esentiale si scopuri ale acestei activitati. Continutul acestor principii este determinat de
Constitutia RM si anume:
*
Principiul legalitatii - orice activitate in stat inclusiv cea financiara se desfasoara in baza
legii
*
Principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si autoritatilor publice Articolul 16: Egalitatea
1.
2.
Respectareaiocrotirea persoanei constituie o ndatorirea primordialstatului.
Toi cetenii Republicii Moldova snt egalilegiini faautoritilor publice,rfdeosebire de,ras naionalitate, origineetnic,limb, religie, sex, opinie,
apartenenpolitic, avere sau de origine.social
Principiul publicitatii - Articolul 23: Dreptul fiecrui om deiacunoa-te drepturilendatoririle

1.
2.
Fiecare om are dreptulise srecunoascpersonalitatea juridic.
Statul asigurdreptul fiecrui om deiacunoa-te drepturilendatoririle. n acest scop statuli facepublic

accesibile toate legialte acte normative.
LEGE Nr. 847
din 24.05.96
privind sistemul bugetar si procesul
bugetar* Articolul 5. Intrarea n vigoarepublicarea
legii bugetare anuale
Legea bugetaranual intr n vigoare la 1 ianuarieruia fiecansau la o datalt prevzut n textul

eise public n Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Principiul repartizarii functiilor in domeniul activitatii financiare
Principiul participarii cetatenilor la administrarea treburilor publice inclusiv si a celor

financiare
Principiul autonomiei locale (autonomie financiara) Articolul 109: Principiile de bazle

administrrii publice locale
1.
Administraia publicn unitile administrativ-teritoriale se ntpemeiazprincipiile autonomiei locale, ale descentralizrii serviciilor publice, ale
eligibilitiiautoritilor administraiei publice localeiale consultrii cetenilor n problemele locale de interes deosebit.
2.
Autonomia priveteatt organizareafuncionarea administraieipublice locale,i gestiuneact colectivitilor pe care le

reprezint.
3.
*
Aplicarea principiilorateenun poate afecta caracterul de stat unitar.

*
Principiul de planificare a activitatii financiare ale statului la constituirea, repartizarea si

utilizarea resurselor financiare - aceasta planificare se face in conformitate cu activitatea
organelor statale atat centrale si locale, ale institutiilor publice, agentilor economici, etc.
Vezi anexele bugetului de stat
pe anul 2010
Principiul caracterului social al activitatii financiare ale statului Articolul 47: Dreptul la asisten
i protecie social
1.
Statul este obligatia smsuri pentru ca orice omaib uns nivel

de trai decent,-casigureinstateai bunstarea, lui familiei lui,
cuprinznd hrana,cmintea,mbr locuina,ngrijirea
medical,precumi serviciile sociale necesare.
2.
Cetenii au dreptul la asigurare nomaj,cazde:boal,invaliditate,duvie,btrnee

sau n celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzisten,nurma unor
mpriejurindependente deavlorin.
Principiul determinarii juste a sarcinilor fiscale Articolul 58: Contribuii financiare

1.
2.
3.
Cetenii au obliagas contribuie, prin impoziteprin taxe, la cheltuielile publice.
Sistemul legal de impuneri trebuieasigureezarea justa sarcinilor fiscale.

Orice alte prestaiisnt interzise, n afara celor stabilite prin lege.
Normele dreptului financiar.

Norma dreptului financiar, este acea categorie a normelor juridice ce au un obiect de
reglementare specific, care se refera la drepturile si obligatiile participantilor la raporturile de
drept financiar, si care prescriu conduita acestora, in procesul de formare, repartizare,
utilizare si control asupra banului public, respectarea lor fiind garantata prin forta de
constrangere a statului, dupa continutul lor normele dreptului financiar pot fi:
*
Materiale - sunt acele care stabilesc drepturile si obligatiile participantilor la aceste
raporturi, structura sistemului bugetar al RM sau continutul obligatiilor persoanelor fizice si
juridice fata de stat.
*
Procesuale - normele financiar procesuale stabilesc forma si modalitatea de actiune a
normelor materiale, exemplu: procesul bugetar
Normele dreptului financiar, au un caracter general impersonal, deoarece privesc un numar
nedeterminat de subiecte. Ca exceptie unele norme de drept financiar, au un caracter
individual, in virtutea anumitor necesitati financiare-concrete, de exemplu:
Din punct de vedere al structurii logico-juridice normele ale dreptului financiar: cuprind cele
trei elemente ipoteza, dispozitie, sanctiune
Ipotezele prevad imprejurarile in care urmeaza sa se aplice dispozitiile acestor norme.
Dispozitiile prevad conduita subiectelor vizate de acestea norme, dupa felul de
comportament al subiectelor, dispozitiile cuprinse in aceste norme pot fi: onerative,
permisive, prohibitive, celel mai multe dintre normele dreptului financiar contin onerative
Unele din normele dreptului financiar, contin dispozitii permisive de exemplu: Curtea de
Conturi, poate participa la activitatea organismelor internationale.
Acoperirea decalajelor temporare, aparute in cursul executarii bugetelor locale pe seama
resurselor trezorariei statului
Unele norme ale dreptului financiar, contin dispozitii prohibitive, de exemplu: se interzice
acoperirea cheltuielilor bugetare prin recurgerea la o noua emisiune monetara.
Elementul specific al normei de drept financiar, este sanctiunea astfel sunt stabilite sanctiuni
specifice, caracteristice acestor norme si anume: amenda, majorari de intarziere,
suspendarea creditarii, suspendarea finantarii, majorarea dobanzilor, vanzarea silita a
garantiei gajului, etc. In dependenta de semnificatia disciplinara, gradul de pericol social si
urmarile care pot aparea, pot fi aplicate unele sanctiuni, prevazute in Codul Contraventional
si unele pedepse prevazute de Codul Penal al RM.

Raporturile juridice financiare sunt formate de relatiile sociale, care i-au nastere si se sting,
in procesul de constituire, repartizare, si utilizare a fondurilor banesti ale statului si care
sunt reglementate, de normele de drept financiar. Raporturile juridice financiare, se disting
de alte raporturi juridice prin urmatoarele trasaturi particulare:
Subiectele participante si pozitia pe care o au una fata de alta (un subiect obligatoriu al
dreptului financiar, relatii de subordonare)
Dupa obiectul de reglementare in functie de sfera de cuprindere a finantelor publice
raporturile de drept financiar pot fi: bugetare, de creditare, monetare, de control financiar,
etc.
Dupa modalitatile de realizare a formei de activitate: raporturile de drept financiar se
nasc, se modifica si se sting, in baza manifestarii, unilaterale de vointa ale statului si in
general se executa fara a fi necesara o hotarare judecatoreasca.
Elementele raportului financiar sunt: subiect, obiect, continut.
*
*
Subiectele participante la raport de drept financiar:

Subiectul principal - statul care este reprezentat prin organele sale (BNM; IFPS;
Guvernul;)
b. Subiectii secundari - persoanele juridice si persoanele fizice
Categorii persoane juridice:
a.
Articolul 5. Noiuni generale
Urmtoarele noiuni se aplicn scopul impozitrii,fr modificarea statutului

juridic al persoanelor juridicefizice prevzut de legislaian vigoare:
4) Persoan juridic - orice societate comercial,cooperativ,ntreprindere, instituie,

fundaie, asocie,a inclusiv creatcu participarea unei persoaneine,i stralte organizaii,cu
excepia subdiviziunilor structurale aleiilorrganizanominalizate ce nu dispun de

patrimoniu autonomi a formelor organizatorice cu statutdefizicpers,oantrivit legislaei.
Categorii persoane fizice:

Articolul 5. Noiuni generale
* Persoanfizic
a)
b)
cetean al Republicii Moldovea,ncetstrin, apatrid;
forma organizatoriccu statut de persoanfizic, potrivit legislaiei, inclusiv

ntreprinztorul individual, gospodriarneasc (de fermier),dacprezentul cod nu
prevede altfel.
Persoana fizica rezident -Rezident:
a) orice persoanfizic care corespunde uneia

dinelecerindemai jos: i) are domiciliu permanent n Republica
Moldova, inclusiv:
se aflla tratament sau la odihn,saula nvtur, sau n deplasare peste hotare;

este persoancu funcii de spundere a Republicii Moldova,n
exerciaflatiul funciunii peste hotare;
ii) se afln Republica Moldovaincel183pu de zile pe parcursul anului fiscal; b)

orice persoanjuridicsau formorganizatoriccu statut de persoanfizic a crei
activitate este organizatsau gestionatn Republica Moldova orirei allocc de

bazde desfurare a activiteste Republica Moldova.
Persoana fizica nerizedent -Nerezident:

a) orice persoanfizic care nu este rezident n conformitate cu pct. 5)i lit.a) ori, de corespunde
cerinlor pct.5) lit.a), senaflRepublica Moldova:

-
n calitate de persoancustatut diplomatic sau consular ori n calitate de membru al familiei unei asemenea
persoane;
-
n calitate de colaborator al unei orgainternionale,iza create n baza tratatului
internaional la care Republica Moldova este parte, sau n calitate de membru al familiei
unui asemenea colaborator;
la tratament sau la,odihnsaula nvtur, sau n deplasare, aceastdacpersoanfizic s-a aflat n Republica Moldova
exclusiv n aceste scopuri;
exclusiv n scopul trecerii dintr-unin nstataltstrstatinstrprin teritoriul Republicii Moldova (trecere tranzit);
[Art.5 pct.6 lit.a) modificatprinLP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] b)

orice persoanjuridicsau formorganizatoriccu statut de persoanfizic care nu
corespunde cerinlor pct.5) lit.b).
[Art.5 pct.6, lit.b) niaredacLP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611,n

vigoare 01.01.06]
Obiectul de reglementare dreptului financiar.
Obiectul raportului de drept financiar, este diferit determinat in primul rand de sfera
deosebit de larga si complexa a finantelor publice, iar in al doilea rand de fapte, acte
normative si operatiuni specifice cu privire la activitatea financiara. In prima situatie,
obiectul este format din actiuni de prognoza si organizare bugetara, actiuni de creditare,
actiuni de control financiar, etc.
In acea de-a doua situatie obiectul este format, dintr-o suma de bani la care sunt tinute,
subiectele raportului de drept financiar.
Continutul dreptului financiar: totalitatea drepturilor si obligatiilor, subiectelor raporturilor de
drept financiar. Specific consta in aceea ca aceste doua se realizeaza in momentul de:
repartizare, constituire a finantelor publice.
Subiectii dreptului financiar.
Subiectii se impart dupa autorii RUSSIAN:
Unitatile administrativ-teritoriale (sate, comune, orase, municipii)
Subiectele colective (organele administratiei de stat centrale si locale, institutiile publice,
societatile comerciale)
c. Subiectii individuali (cetatenii statului, cetatenii straini, apatrizii)
Considerarea dreptului financiar, ca o ramura de drept desinestatoare, este sustinuta de
faptul, ca are un obiect de reglementare propriu, circum-scris, de componentele structurale
ale finantelor publice. In conditiile divizarii dreptului pozitiv, in dreptul public si drept privat,
dreptul financiar este o ramura a dreptului public, deoarece la fel ca si celelalte ramuri de
drept public si in relatia de interferenta cu ele, dreptul financiar este instituit in scopul
satisfacerii nevoilor generale ale societatii.
a.
b.
Corelatia dreptului financiar cu dreptul constitutional vezi punctul 2 tema nr.2
Corelatia dreptului financiar cu dreptul administrativ, legatura stransa se manifesta prin

compararea, raporturilor juridice din ambele ramuri de drept. Legatura stransa dintre
aceste doua ramuri, se mai datoreaza faptului ca aparatul financiar-bancar si de credit,
precum si cel al asigurarilor social de stat, fac parte in general din sistemul de organe al
administratiei publice.
Corelatia dreptului financiar cu dreptul penal, se datoreaza prin depistaera infractiunilor din
domeniul finantelor publice, de catre organele de control financiar,
Corelatia dreptului financiar cu dreptul muncii si protectiei sociale, legatura se inventeaza in
virtutea dispozitiilor referitoare la finantarea acestei protectii din contul bugetului asigurarilor
sociale de stat.

Corelatia dreptului financiar cu dreptul international publice, corelatia se datoreaza
existentei mai multor conventii interstatale (conventii cu privire la imprumuturi externe), sau
conventii cu privire la evitarea dublei impuneri a veniturilor care se obtin pe teritoriul RM si
se transfera in alte state si invers.
Dreptul financiar si dreptul civil, unicul punct de tangenta este ca ambele ramuri
reglementeaza raporturi patrimoniale (cu caracter patrimonial).
Circulatia Monetara
1.
2.
3.
4.
5.
Moneda si functiile ei.

Suma de bani, necesara circulatiei monetare. Viteza de circulatie a banilor.
Reglementarea emisiunii monetare.
Reglementarea juridica platilor in numerar.
Reglementarea juridica a platilor fara numerar.
Patru perioade a monedei:
1.
2.
3.
4.
Bani sacre - dinti de caini, scoici, pietre de mare; peste uscat; boabe de cacao; pismetii;
blanuri; miere;
Banii de metal - care de la bun inceput au fost confectionati din bronz, cupru. Ceva mai
tarziu au introdus bani din argint si aur.
Banii de hartie - au aparut in China in sec.IX. In Europa e legat de suedezul care a emis
cambia
Banii electronici - pentru prima data este legata de SUA in 1914. In anul 1950 proprietarii
de restaurante sDinnerClub au emis; Bank of America; Visa Card; Euro
Card; Master Card;
Moneda a contribuit substantial la patrimoniul de valori al omenirii, fiind in primul rand un
instrument social-economic indispensabil oricarei economii, ea a reprezentat o institutie
istorica, a urmat si urmeaza evolutia societatii umane. Unele definitii exprima particularitati
ale monedei, alte o considera o marfa ori pur si simplu o notiune abstracta, de exemplu
intr-o definitie prin moneda, este desemnat orice bun, acceptat ca instrument liberator de
creditori sau vanzatori, un bon pentru cumpararea marfurilor, intr-o alte definitie se
considera, ca atunci cand o marfa serveste continuu, ca intermediar pentru schimburi
indirecte, ea devine moneda. Nominalistii considera moneda, drept un document de stat
detasat de fluctuatiile vietii sociale-economice, care emana de la autoritatile publice,
moneda in forma ei clasica de disc metalic si cu o greutate determinata, se utilizeaza ca
mijloc de circulatii, de plata si tezaurizare.
Moneda reprezinta un instrument etalon, legal de plata pentru facilitarea schimburilor,
pentru acumulari fiind masuratorul general de valori, care poarta girul autoritatii emitente,
statul si care se bucura de incredere publica.
Functiile monetei.
Functia de evaluare a valorilor economice, in moneda se masoara in valori materiale se
exprima preturile, puterea de cumparare, creditul. Functia de mijlocire a schimbului de
bunuri si servicii, se face prin intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare, moneda a
evoluat neintrerupt cu productia si schimbul de marfuri, prin schimb produsele devin
marfuri, a caror circulatie este inlesnita de moneda.
Functia de mijlocire a platilor, ea dobandeste calitatea de moneda legala pentru ca
creditorul este obligat sa primeasca moneda aflata in circulatie, la data lichidarii unei
datorii.
Functia de mijlocire a creditului, creditul reprezinta transmiterea temporara a unei puteri de
cumparare, el este un imprumut de moneda.

Functia de mijlocire a economiilor, disponibilitatile temporare
ale populatiei se pot valorifica cu ajutorul monedei.
Functia de tezaurizare cu ajutorul monedei, se pot pastra si
transfera valorile care se cer mentinute in timp pentru o
perioada indelungata.
Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si
serviciilor, produsul social se distribuie cu ajutorul monedei,
celor care au contribuit direct sau indirect la crearea lui.
Functia de bani mondiali a doua sau mai multe state (Euro)
Pentru ca o marfa sa poata sa fie considerata moneda este
suficient ca ea sa indeplineasca una din functiile respective
Suma necesara circulatiei banilor.
Suma necesara de bani circulatiei, este formata din totalul
valoric al semnelor banesti (masa monetara) care ofera
posibilitatea efectuarii normale a schimbului de marfuri,
prestarii serviciilor a diferitor plati, aceasta suma este
determinata, de actiunea legilor obiective, a circulatiei banilor
si legea vitezei de circulatie a mijloacelor de plata. Potrivit
cerintelor acestor legi, pentru o anumita perioada suma de
bani necesara circulatiei, rezulta din totalizarea sumei
preturilor marfurilor si serviciilor care urmeaza a fi vandute si
incasate si a sumei platilor scadente, din care se scade suma
preturilor marfurilor vandute in credit si platile pentru
circulatia marfurilor care se compenseaza.
Vezi formula in caiet

la ANTON OXANA
Suma necesara circulatiei este influentata de urmatorii

factori:
*
Hotararea BNM
pentru anul
2010???
*
*
Factori de influenta directa, modificarea volumului de

marfuri aflate in circulatie si nivelul preturilor marfurilor si
serviciilor
Factori de influenta indirecte, majorarea numarului de
operatii in credit deoarece cu cat mai multa marfa se vinde
in credit, cu atat mai putin bani sunt necesari in circulatie si
invers
Dezvoltarea platilor fara numerar
Viteza de circulatie a banilor, care exprima numarul de
tranzactii la care serveste o unitate monetara intr-o
perioada de timp, accelerarea vitezei de circularea banilor,
duce la micsorarea sumei de bani, necesare circulatiei si
invers
Viteza de circulatiei a banilor este influentata:
Masa banilor
aflati
in
circualtie
Depinde de
proportia
unitatii
monetare,
tinute
in
rezerva sau
tezaurizare
Depinde
stabilitatea
social-politica
si conjuctura
economica
Depinde de
volumul
veniturilor
banesti
ale
populatiei,
frecventa si
ritmicitatea incasarii de catre populatie a veniturilor sale

banesti
*
Gradul de coincidenta intre incasarile si platile banesti ale
populatiei
*
Factorul psihologic al increderii populatiei in puterea de
cumparare a monedei nationale Accelerarea vitezei a
circulatiei banilor, contribuie atunci cand conditiile necesare
sunt create la reducerea masei banilor in circulatie, la
micsorarea cheltuielilor de circulatie, aceeasi masa monetara
isi dubleaza puterea de cumparare, daca circula de doua ori
mai repede, cu alte cuvinte daca ea participa in acelasi timp
la un numar dublu de tranzactii.
Hotararea a BNM cu privire la politica monedara si valutara a
BNM pentru anul 2010 - ?
Reglementarea emisiunii monedare.
Prin emisiune monedara (baneasca) se intelege un
ansamblu de acte si operatiuni realizate de catre banca
centrala a statului (BNM in RM) concretizate in:
* Baterea semnelor monedare - Articolul60. Tiprirea
monedeimsuriledesiguran
a Moldovei
LEGE Nr. 548 din 21.07.1995

cu privire la BancaionalNa a Moldovei
LEGE Nr. 548 din 21.07.1995

HCAalBNMnr.200din27iulie2006REGULAMENT
cuprivirelaoperaiunilecunumerar
nbnciledinRepublicaMoldova
LE
G
E
Nr
.
54
8
di
n
21
.0
7.
19
95
cu privire la
B
a
n
c
a
i
o
n
a
l
N
a
tereamonedelormetaliceiasuripentrustrareapn
siguranacelorneemisencirculaie,de
retragereidistrugereabancnotelimornedelormetalice
retrasedincirculaie.
Oleg Televca Drept

Financiar
B
a
n
c
a
N
a
i
o
n
a
l
o
r
g
a
n
i
z
e
a
z
t
i
p
r
i
r
e
a
b
a
n
c
n
o
t
e
l
o
r
i
b
a
Stocarea
Emiterea
Punerea si scoaterea din circulatie a bancnotelor si
monezelor metalice, precum si formarea de bani scriptuali
in conturi curente ale persoanelor fizice si juridice
Bani scriptuali - bani care nu exista
Dreptul exlcusiv de-a emite in circulatie bancnote si
monede metalice, ca mijloc de plata pe teritoriul RM (BNM)
- Articolul57. Dreptuldeaemitebancnoteimonedemetalice
*
*
*
*
*
BancaNaionalaredreptulexclusivde
anemitecirculaiebancnoteimonedemetaliceca
mijlocpdeplatteritoriulRepubliciiMoldova.
* Leul moldovenesc - este unicul mijloc legal de plata pe

teritoriul RM - Articolul56. Unitatea monetar
(1)UnitateamonetarRepubliciiMoldovaesteleulmoldovenesc.Un
leun100sedivizeazdebani.
(2)LeulmoldovenescesteuniculmijloclegalpeteritoriuldeplatRepublicii
Moldova.
BNM stabileste prin regulamente sale valoarea nominala,

dimensiunile, greutatea, design-ul si alte caracteristici ale
bancnotelor si monedelor metalice - Articolul 26. mputernicirile
Consiliuluideadministraie
f)stabilevaloareanominal,designul
bancnotelorimonedelormetalice,modul
denpunereicondilederetragereloradincirculie;
HCA
al
BNM
nr.200
din27
iulie
2006
REGU
LAME
NT
c
u
p
r
i
v
i
r
e
l
a
o
p
e
r
a
i
u
n
i
l
e
metalice autentice, incluzind urmatoarele deteriorari

bancnote:
CAPITOLUL IV
c
u
Specimenele de
n
u
m
e
r
a
r
n
c
i
l
e
d
i
n
R
e
p
u
b
l
i
c
a
M
o
l
d
o
v
a
Platibile sunt
bancnotele si
monedele
Semneletibilitplii monedeiionale. Trierea

ambalarea
numerarului n
monednaional.
bancnote.
4.1 Pltibile
snt
bancnoteleimonedele
metalice, avnd
puterede
platlegalpe teritoriul
Republicii
Moldova,rsemnef
de falsificare sau
contrafacere
incluzndurmtoarele
deteriorri:
a)bancnotemurdare,nvechite,cu
pete, mbibate cu materii grase,
cutersturi, cu inscripiistrine,
prezenaamprentelortampile;de
rupte,arse,urite,gcu
lipsdemargini,uri,col
fragmente(numai
multde45%din
suprafalor),firde
siguran,lipitedinmai
multefragmente,
dacestea
indiscutabilinaparacel
eaibancnote;cu
modificarea
culorii/saua
fluoresceneipriviten
razeultraviolete;
b) monede ndoite,
nvechiteau
pcestratimagineape
aversirevers.
4.2 Entitile,indiferentde
formalorde
proprietatedomeniulde
activitatesntobligate
ncaseze
bancnoteimonede
autenticespecificaten
pct.4.1aprezentului
Regulament.
LEGE Nr. 548 din 21.07.1995

LE
G
E
Nr.
54
8
din
21.
07.
19
95
cu privire la
B
a
n
c
a
i
o
n
al
N
a
a
M
ol
d
o
v
ei
LE
G
E
Nr.
54
8
din
21.
07.
19
95
cu privire la
B
a
n
c
a
i
o
n
al
N
a
a
M
ol
d
o
v
ei
HOTRRE Nr. 764 din 25.11.1992
Privind aprobarea Normelor pentru efectuarea operaiunilor
de casn economiaional a Republicii Moldova
primeasctre
schimbrfa
percepe
comision:
a) bancnotei monede autentice
specificate n pct. 4.1 a
prezentuluiRegulament;
b)bancnoteleautenticecuiainscripMIT,vizibilnraze
Oleg Televca Drept

Financiar
ultraviolete, prezentate de
organele fiscale, Ministerul
Afacerilor Interne, Centrul de
Combatere a Crimelori
EcCorupnomiceiei.
4.3 B
n
c
i
l
e
4.4 Bncilesuntobligateefectuezestriereaambalareanumerarului
ncasat.
Emisiunea monedei scriptuale se realizeaza in urmatoarele
directii
n
t
o
b
l
i
g
a
t
e
,
p
e
n
t
r
u
i
i
s
c
l
i
e
n
i
,
s
* Cumpararea sau vanzarea valorilor mobiliare de stat Articolul

42.Cumprareahrtiilordevaloare
emisedestat
Nicioprevedereprezentuldincapitolnupoate
interznciiceNaionaleBscumpereisvndhrtiilede
valoareemisedestat:
a)
cucondiiacBancaNaionalva
cumpra,numaiprinoperaiunide
piadeschis, hrtiile de valoare
cuscadendepnla180dezile,
careaufostemisepublic;
b)
nlegturcuacordareadecreditencilorb.
In legatura cu acordarea de credite bancilor Articolul 18.
Acordareadecreditencilorb
BancaNaionalpoateacordancilorbcreditencondiiistabiliteperiodicde
BancaionalNaigarantateprin:
b)
hrtiile de valoare emise de
Guvern, ce constituie o
parteublicea emicuscadeniuniinu
mai mare de un an de la data
achionzirii lor detrec Banca
Naional;
c)
hrtiiledevaloareemisedeBancaional;Na
c)cambiisimplesautrate,ifemisecutecubuncredin
n scopuri comerciale, industriale sau agricole,innd con
dou saumai multe giruri din careincelunulpu saparin
uneibnciisfiecuscadenumaimarede9lunideladata
achiziionriilordetrecBancaNaional;
d)
titlurile emise cu privire la bunurirfurisaupe
deplinmasiguratempotrivarisculuisaupierderii
lanivelulstabilitdeBancaionNal;
e)
depozitelealte conturi la BancaionalNasaula o altinstituie
financiracceptatdebanc,reprezentnd
oricefeldeactivepecareBancaionalNalepoatecumpra,vindenegocia.
(1)
Reglementarea juridica a platilor in numerar.

Din analiza legislatiei mai multor tari, pentru stingerea
obligatiilor si natura documentelor, care se folosesc in acest
scop, se disting urmatoarele forme:
*
Platile cu numerar - in care se intrebuinteaza semnul
monedar metalic sau de hartie
*
Platile prin compensatii sau clearing - care constau in
compensarea
de drepturi si
obligatii
de
plata
reciproca
Articolul 48.
Clearing
decontri
interbancare
B
a
n
c
a
N
a
poateacordaasistenbcilorprinorganizareaserviciilordei
declearingdecontriinterbancare,inclusivpliprincecsauprinalte
instrumente,precumdeplatistabilireguliemiteactenormative
respective.
* Platile fara numerar - se realizeaza prin faptul ca moneda ce

ar trebui sa faca obiectul platii, in loc sa fie inmanata
bineficiarului sub forma de moneda manuala, este
substituita cu o dispozitie prin care disponibilul existent in
contul debitorului se trece in contul beneficiarului suma
convenita ca plata
Dreptul de-a alege forma de plata apartine:
a. Intreprinderelor
b. Institutiilor
c. Cetatenilor
Sunt cazuri cand legislatia concret prevede aceasta forma, I.
Dispoziiigenerale
1.Toatentreprinderiledestat,cooperatiste,iuni,depearendaccolective,
mixte,teobtietc.,asociile,aorganiileza
iinstituiile(ncontinuarentreprinderi),indiferentde
statutullorjuridic,consemnezesntobligatemijloaceleslor
bnetininstituiilefinanciare.
2.Decontriledintrentreprinderipeangajamentese,defectregu,eazlprin
viramentlainstituiifinanciare.
i
o
n
a
l
Contribuabilii
care,
potrivit
legislaiei
n vigoare,
au
obligativitateainerii
contabilit
LEGEA
REPUBLICII
MOLDOVA
cu privire la
antreprenoriat si
intreprinderi
Nr.845-XII din
03.01.1992
HCAalBNMnr.200din27iulie2006
REGULAMENT
CAPITOL 3 Punct 3.1.-3.15
Oleg Televca Drept Financiar
or de deplasaipentrue alte scopurizutprevde

InstriuneacnvigoarenciiaBNaionaleaMoldovei
cu privire la modul ntocmirii raportului statistic
asupraiunilorvolumuluidecasla operainstituiile
financiaredinRepublicaMoldova.
ntreprinderilecuncasripermanentedebanipotutilizanumeraruldin
caselesalepentruscopurileindicatemaisus,cuexcepiacheltuielilorde
deplasare
5.ntreprind
HOTRRE Nr. 474

din 28.04.1998
erile,
cu privire la aplicareainilorma de casi control cu
de,regulpri
mescdela
instituiilefi
nanciareale
republicii
banin
numerar
pentru
retribuirea
muncii,
plata
pensiilorin
demnizaiilo
r,
achiziionar
ea
producieiag
ricole,
procurarea
ambalajului
obiectelor
dela
populaie,
a
c
o
p
e
r
i
r
e
a
c
h
e
l
t
u
i
e
l
i
l
memorie fiscalpentru efectuarea decrilorntn

numerar
- 1.Seoblig contribuabilii care, pot

i sefectuezedecontrilebnetinnumerarcuutiliz
casidecontrolcumemorie.fiscal
Sepermiteageniloreconomici,caredispuninidedemacasicontrolrfmemoriefiscal,nregistratela
inspectoratul fiscal,efectuezes nlocuirea lor, ntermenlade31pndecembrie
2000,cuatribuireasum
neamortizateladeduceri(cheltuieli),concomitentcuimplementareainidecasnoilorcontrolmacume
vigoare, au obligativitateanerii contabilit
nregistratenmodulstabilit.
Conform acestei legi Punctul - 5.

Fata de intreprinderi si organizatii, indi
lor de proprietate si forma de organizare juridica, care
efectueaza decontari in numerar in suma ce depaseste 15 mii de lei
lunar, in baza obligatiilor lor financiare, incalcind modul
stabilit de decontare prin virament, precum si care efectueaza
decontari in numerar si prin virament prin intermediari,
indiferent de suma decontarii efectuate, organele
Serviciului
Fiscal de Stat, Centrului pentru Combaterea Crimelor
Economice si Coruptiei, Departamentul Control Financiar si Revizie
si organele lor teritoriale aplica sanctiuni pecuniare in
proportie de 10 la suta din sumele platite, iar sumele amenzilor
se fac venit la bugetul de stat. Asemenea sanctiuni se
aplica fata de toti participantii la operatiunile de
vinzare-cumparare care au incalcat modul stabilit de decontare
in baza obligatiilor financiare reciproce.
Sanctiunile mentionate nu se aplica la efectuarea decontarilor
cu cetatenii, gospodariile taranesti (de fermier), titularii de
patente de intreprinzator si cu bugetul public national, la
efectuarea decontarilor de catre persoanele indicate cu bugetul
public national, cu intreprinderile si organizatiile, precum si la
efectuarea decontarilor de catre intreprinderile si organizatiile
ale caror drepturi la acest capitol se reglementeaza altfel
decit in actele normative ale Bancii Nationale a Moldovei, cu
exceptia cazurilor efectuarii decontarilor prin intermediari.
CAPITOLUL III
Operaiunile cu numerarncin B
3.1nfunciedespectrulserviciilor
prestate,Banca
esteefectuezendreptsncasrii
eliberidenumerar.
3.2ncasriledenumerarinclud:
a) depunerinconturileilorentitsaupersoanelorfizice,deschise;laBanc
b) ncasrinnumerargeneratedeactivitateancii;B
c) retrageridenumerardelafilialeleBaceleiancisau
delaoricarealtBancsaufilialeleacesteia;
d) retrageridenumerardelaBNM.
3.3Eliberriledenumerarinclud:
a) retrageridenumerartredeclieniiBncii;
b) pligeneratedeactivitateancii;B
c)
eliberri
de
numerar
ntre
casieriile
filialelorBnaceleiasautrecoricealtBancsaufilialele
acesteia;
d) depuneridenumerarlaBNM.
3.4 Pentru efectuareaiuniloropera cu numerar,
Banca,utilizedupcaz,urmtoareledocumente:
ordindencasareanumerarului;
ordindeeliberareanumerarului.
3.5 Ordindencasareanumerarului(Anexanr.1)esteundocumentcaredecas
seutilizeazlaoricetipdencasareanumeraruluitreBancde.c
3.6 Ordindeeliberareanumerarului(Anexanr.2)esteundocumentcaredecas
seutilizeazlaeliberareanumeraruluitredeBanc.
3.7 Retragereanumeraruluitredentitci,cuexcepiacazurilorncaresnt
utilizatecarduriledeafaceri,seefectueaznbazauneidelegaii,formai
proceduriledeutilizarereiasecelaboreazdesinesttordectrebanci
vaconinenmodobligatoriu,darnusevalimitatoareleurmelemente:
denumireancii;B
codulBncii;
codulfiscalalncii;B
denumireaentitii;
codulfiscalalentitii;
numrulcontuluientitii;
dataretrageriinumerarului;
numelepersoaneiresponsabilederetragereanumerarului;
sumancifresumanlitere;
semnturilepersoanelorresponsabilepentruemiei;tereadelega
tampilaentitii;
numrul,data,lunainulemiteriidocumentului.
3.8 Documenteleutilizatepentru
reflectareaiuniloroperacunum
erarsentocmescdetrec
funcionarul
responsabilnciialBise
executnziuaoperaionaln
careaufostemise.
3.9 Documentele trebuiefientocmites n limba de stat.

Parametrii formularelor documentelor utilizate
laiunileoperacunumerar,niefuncdevolumulde
dateincluse,sestabilescdedeBasinecsttor.
3.10Bancapoatecompletainutulcondocumentelor
utilizateiunilelaoperacu
numerarcurubricilenecesare,conform
procedurilornciinterne.aleB
3.11 Formularele
documentelor
utilizate
iunilepentrucuoperanumerar se
HCAalBNM
nr.200din27
iulie2006
REGULAMENT
ntocmesc pe suport hrtie sau

electronicnform,care ulterior se
imprim
cuprivirela
operaiunile
cunumerar
pesuporthrtielaimprimant.Numrulde
nbncile
din
Republica
Moldova
sttor, n conformitate cu procedurile
CAPITOL V
Punct 5.1.-5.7.
exemplare se stabiletedeBanc de sine
internencii.aleB
3.12
formularele
documentelor
afereiunilorteoperacunumerar nu
seadmitcorectrisautersturi.
3.13 Pedocumenteleutilizateiunilelaoperacu
numerarseamprentaplic
tampileisemnturilepersoanelor
mputerniciten
ciiale.B
3.14 E
v
i
iunilor cu numerarinesen
registre, formaiconinutul
crora se elaboreazde
sinesttordectreBanc.
3.15 Procedurile interne privind modul de
semnare,
documenteloria registrelor utilizate
a
o
p
vizare,pstrarerepartizare
niunileoperacunumerarseelaboreaz
dectreBancdesinesttor.
CAPITOLUL
Operaiuni cu numerar n
monedaionalnantre Bnci
5.1nrezultatulncasrilorde
numerar,Bancaistbiletezilnic
volumulnecesardenumerarpentru
activitatea.ulterioar
5.2Bnciiiaparineprerogativadestabilireaexcedentuluidenumerarpentru
HCAalBNMnr.200din27iulie2006
REGULAMENT
CAPITOL VI Punct 6.1.-6.37.
dentdenumerar,pentruziua,
ultesterioarobligats
transmitlaBNM,prin
Oleg
Televca Drept
Financiar
ziua
urmtoarei
carepoate
fioferit
altornci
sauBdepus
laBNM.
5.3 B
a
n
c
a
,
c
a
r
e
i
s
t
a
b
i
l
e
t
e
e
x
c
e
intermediulcomponenteide
transporta
SAPI un Aviz (Anexa nr. 4), privind

disponibilitatea excedentului de numerar
indicnd suma total,divizatpe valori
nominale.niefuncdesolicriletde
numerar detrec alte
Bnci, Banca va
actualiza,la pnora 15,
informaia prezentatpe
parcursulzilei.
5.4 Banca ionalNa va plasa pe pagina
interbancarinformaprivind
disponibilulde
numerarncialorBiva
asiguraactualizareaacesteia
ncorespunderecu
informaiarecepionatdela
Bnci.
5.5 OriceBanccare
posedinsuficiende
numerarseva
adresancilorbpentru
acoperirea
necesitiicu
numerar,conform
informaieiplasatepe
paginainterbancar.
5.6 n cazul depriistde ctre Banca
solicitaneconformtriicucerinelede
triereiambalareanumerarului,
conformprevederilorCapitoluluiIVa
prezentuluiRegulament,aceastava
naiantarespectivreclamaBnciicare
a
pusla
dispoziienumerarul,cu
expedierea
concomitentauneicopii
peadresaBNM.
5.7
Banca
va
regleme
ntaprin
loracestora,
amplasateinlocalit
aceeatesaun
localitiledin
apropiere.
procedur
ilesale
interne
modalita
teade
CAPITOLUL VI
Operaiunile
cu numerar
distribuir
ea
monedaion
excedent
lnaale
uluide
Bncilor n
numerar
relaia cu
ntre
BNM
filialele
proprii,
6.1 n funcie de disponibilitatea
altorprec
excedentuluidenumerarsaude
umBnci
insuficien acestuia,ncileB pot
sau
f
i
l
i
a
l
e
respectiv depune sau retrage

numerarlaBNM.
6.2 Retragereaidepunerea numerarului la BNM

senefectueazbazde
contract.
6.3nscopulretrageriidenumerardelaBNM,
inclusivamonedelorcomemorative
ijubiliare,Bancasolicitant,nintervaluldetimp1516zileianterioarede
retragereanumeraruluiiaziniocerere,dupcaz,(Anexanr.5/Anexanr.6),
prinintermediulcomponenteidetransportaSAPI,
nsumacaretotalse,indicstructurapevalorinominaletipulmonedelor.
6.4 Cerereaderetragereanumeraruluidela
BNM,iamonedelorcuexcepcomemorativejubiliare,seiazini
dectreBancdupexaminareainformaieiplasatepepagina
interbancar,conformprevederilorpcti5..54.3dinprezentul
Regulamentidistribuireaacestuiancitre.B
6.5 Banca este n dreptianulezes cererea privind retragerea de

numerar, inclusiv a monedelor comemoratijubiliareve
transmisanterior,prin
iniiereaunuiAviz(Anexanr.7),ceaurmeazfitransmisnumaitrziudeora
16azileianterioare,prinintermediulcomponenteidetransportaSAPI.
6.6 BancaNaionalaMoldoveivasatisfacesolicitareadenumerarsautotal
parial,nfunciedeexcedentuldenumerardisponibilncilorialvaBiniia,
dupcaz,darnumaitrziudeora18,oConfirmare(Anexanr.8),prin
intermediulcomponenteidetransportaSAPI,nsumacaretotalse,indic
structuravalorilornominaletimpulretrageriinumerarului,laBNM.
6.7nbazamesajuluiionatrecepdelaBNM,Bancanziuaretrageriinumerarului
efectueazplataprintransfer,caretrebuiefieegalscusumaprobatpentruretragere.
9
6.8 ncazulretrageriimonedelorcomemorativejubiliare,
Bancanziuaefecturiitransferuluispecificatlapct.6.7,
suplimentar,BNMtransferdiferenadintrepreulde
comercializarevaloareanominalmonedelor
comemorativejubiliare.
6.9 Bncilenprocesdelichidaresauinsolvabilitate,cudisponibildenumerarn
contuldeschislaBNM,vortransmitecerereapentruretrageredenumerar,
prinfaxlaBNM.
6.10 Banca are obligaiade a transmite la BNM lista cui
specimenelenumele
semnturilortuturorpersoanelordesemnatepentru
efectuaiuniloreaoperaderetrageredenumerar.
6.11Listavapurtaturasemnconductoruluinciibiacontabiluluief
sauapersoanelorcareinlocuiescvacuprindedateledeidentificarea
persoanelordesemnate:numele,prenumele,codulnumericpersonal,seria
numrulactuluideidentitate,rulnumlegitimaieideserviciu.
6.12 DespreoricemodificareulterioaracesteilisteBanca
notificatBNM,ntimputil,pentruapermite
efectuareaiuniloperaderetrageredenumerar.
6.13 Pentruretragereanumerarului,persoanade
desemnatctreBancseprezintlacasacentraldincadrulBNM
cudelegaiavalabilnumaipentruziuarespectiv,actulde
identitatecopiadepeactuldeidentitate.
6.14 PentruretragereanumeraruluitreBnciledenprocesde
lichidaresauinsolvabilitate,administratorulnciisebprezintla
casacentraldincadrulBNMcuactuldeidentitatecopiadepe
actuldeidentitate.
6.15 n cazul n care la verificarea documentelor prezentate de persoana
responsabilderetragereanumeraruluinciiaauBfostconstatateerori,Banca
va prezenta documenteivanoifi plasatn coada

deteptarepentruretragereanumerarului.
6.16 EliberareanumeraruluitreBNM,decinclusivamonedelorcomemorative
jubiliarevaavealocnumaitransferareadupdetrecBancasumeice
reprezintvaloareanumeraruluiceurmeazfiretrasdincasacentral
BNMirespectivadifeirendintrepreuldecomercializarevaloarea
nominalamonedelorcomemorativejubiliare.
6.17 BancaionalNavaeliberapersoaneidesemnatetreBandec,
odatcunumerarul,unexemplaralordinuluideeliberarea
numerarului.
6.18
ncazulimposibilitdeconectarelacomponentade
transportaSAPI,cerereaderetragerea
numeraruluitreBancdeinclusivdetrecBanca
autorizatneparticipantlaSAPIiconfirmareadetrecBNMse
transmitrespectivprinfax.
6.19
nfunciededisponibilit,BncilepotdepunelaBNM:
a) excedentuldenumerar,cuputerecirculatorie;
b) numerarulclasatncategoriauzat;
c) numerarulretrasdiniecirculafputerecirculatorie.
6.20DepunereadenumerarcuputerecirculatorielaBNMnumaise
efectueaznbazaConfirmrii(Anexanr.8)transmisedeBNMprinintermediul
componenteidetransportaSAPI.
6.21
Confirmile privind disponibilitatea de depunere a excedentului de
numerarcuputerecirculatorieiazseinidesinesttordetrecBNMnbaza
informaieitransmisedetrecBnci,conformprevederilorpct.
5.3dinprezentulRegulament.
6.22
Depuneriledenumerarclasatncategoriaceluiuzatretrasdinciercula
frputerecirculatoriesedepun
zilnicrlarestricBNMiidefordincantitativnominal.
6.23 Pentru
depunerea
numeraruluiceluiuzatretras
din
cierculafputerecirculatorieBancaesteobligat,pnlaora16a
zileianterioare,transmit
laBNM,prinintermediulcomponenteidetransportaSAPI,unAviz(Anexa
nr.9)dedepunereanumeraruluiimpropriuiei,indicircndulasumatotal
divizatpevalorinominale.
6.24BancaionalNaaMoldoveivaia,inidupcaz,darnumaitrziudeora18,
oConfirmare(Anexanr.8),prinintermediulcomponenteidetransporta
SAPI,cuindicareatimpuluidepuneriinumeraruliceluiiuzatretrasdin
circulaiefrputerecirculatorie.
6.25
ncazulimposibilitdeconectarelacomponentade
transportaSAPI,avizuldedepunereanumerarului,iatdeinictre
BancinclusivdetrecBancaautorizatneparticipantlaSAPIi
confirmareaoperaiuniidetrecBNM,se
transmitrespectivprinfax.
6.26 Banca are obligaiade a transmite la BNM lista cui
specimenelenumele
semnturilortuturorpersoanelordesemnatepentru
aiuniefectuadeoperadepunereanumerarului.
6.27 Lista va purtaturasemnconductoruluinciibi a
contabiluluief sau a persoanelor care i
nlocuiescvacuprindedateledeidentificarea
persoanelor desemnate: numele, prenumele, codul numeric personal,

serianumrulactuluideidentitate,rulnumlegitimaieideserviciu.
6.28DespreoricemodificareulterioaracesteilisteBancanotificBNMntimp
util,pentruapermiteefectuareaiuniloroperadedepunerenumerar.6.29Pentru
depunereanumerarului,persoanadedesemnatctreBancseprezint
lacasacentraldincadrulBNMcuordinuldeeliberareanumeraruluiemisde
bancadepuntoare(careprevedesumanumeraruluidestinatpentru
depunerenBNM),actuldeidentitatecopiadepeactuldeidentitate.
6.30ncazulncarelaverificareadocumentelorprezentatedepersoanadesemnat
dectreBancpentrudepunereanumeraruluiaufostconstatateerori,Banca
va prezenta documenteivanoifi plasatn coada

deteptarepentrudepunereanumerarului.
6.31
nvedereaaprecieriiriiespectcerinelordetriereaexcedentuluidenumerar,
BNM,nprezenapersoaneidesemnatetredeBanc,vaefectuaverificarea
peuneantionde10ladinsutcantitateanumeraruluidepus.Rezultatele
verificriisevorconsemnantrunprocesverbalsemnatri.deambelep
6.32nfunciederezultatulverriificeantionuluinominalizat,ntreagacantitate
denumerarseconsi,dupercaz,conformatsauneconformatcerinelorde
triereanumerarului,stabilitedeprezentulRegulament.
6.33
Un exemplar al procesuluiverbal va fi transmis persoanei
responsabilededepunereanumerarului.
6.34
nurmadepuneriinumerarului,BNMvaelibera
persoanciieidesemnateaBdepuntoareunexemplaralordinuluide
ncasareanumerarului,dreptconfirmarededepunereanumerarului.
6.35
BancaNaionalaMoldovei,nziuaefecturiioperaiunii,vatransferanciiB
sumacereprezintvaloareanumeraruluidepustredeBanclaBNM.
6.36 ExcedentuldenumerardepustreBancdeclaBNMsesupune
integralverificrii.ncazulconstatriiunordiferennminus,
precumiadepistriifalsurilor,BNMvantocmiexpediancilorb
proceseleverbaledeconstatare,dupcaz,nbazaroracBanca
esteobligsacoperetdifereneledepistate.Diferenadepistatn
plus,vafitransferatdectreBNM,ncontuldedecontare
alncii,Bnbazaprocesuluiverbaldeconstatare.
6.37 Pentru
serviciile
prestate
aferenteiuniloroperaderetragereidpunere de numerar, BNM

percepecomisioane(Anexanr.10).
Reglementarea juridica a platilor fara numerar.
Pentru realizarea unui sistem de plati fara numerar, sunt necesare o serie de institutii
specializate, legate intre ele prin mijloace tehnice si juridice banca centrala a statului
bancile comerciale banci corespondent alte institutii financiare

Existenta si perfectionarea acestor institutii se datoreaza in deplinire a doua conditii:
*
*
*
*
Increderea populatiei si a agentilor economici in banci si bancheri

Increderea reciproca intre banci pe de o parte si bancheri pe de o parte
SAPI - sistem online se transforma sumele mai mari de 50.000 MDL si sumele urgente
2.50bani
SAPI - sistem clearing se transforma platile mai mici de 50.000 MDL si platie trezoriale
1.25bani
Conform hotrrea Consiliului de

administraie al Bncii Naionale a Moldovei
nr.226 din 20.11.2008 sistemul de plati al RM este compus din

urmatoarele Sistemele supravegheatredeBanca Naional a Moldovei
Banca Naional a Moldovei supravegheazsistemele deipli
decontri, funcionarea stabil eficienta crora este esenial pentru
stabilitatea sectorului financiar, precumisistemele care snt utilizate
preponderenttrepersoaneledec fizice juridice pentru
efectuareailor.pl
a)
b)
c)
d)
Astfel, supravegherii snt supuse:

sistemul automatizati deinterbancare;pl
sistemul de decontriale valorilor mobiliare;

sistemele dei plcu carduri;
sistemele de transferuriionale;interna
e) sistemele dei pldestinate deservirii persoanelor fizice pe
teritoriul RM operate detrec entitile nebancare.
Sistemul automatizatideinterbancarepl const din sistemul de decontare pe

baz brut n timp real (SDBTR)isistemul de compensare cu decontarenet pe
baz (SCDN), fiind administratetre deBanca Naional a Moldovei.
Sistemul de decontriale valorilor mobiliare include decontrile aferente
tranzaciilor cu valori mobiliaredeivaloristat mobiliare corporative (att transferurile
de valori mobiliare transferurilect de mijloaceneti)b. Supravegherea sistemului
n cauz este efectuatde Banca Naional a Moldoveide ComisiaionalNa a
Piei
Financiare, atriibule fiind delimitate prin prisma prevederiloriein

levigislaoarea acordului de colaborare ncheiatr.ntre p
Sistemele deiplcu carduri
snt sistemele prin intermediulrorasec efectueaz
operaiuni de platfr numerar sau retrageri de numerar cu utilizarea cardurilor bancare.

Bncile liceniate din Republica Moldova participattnsistemele internaionale depli
cu carduri, ctin sistemele locale. Cardurile emise sub egida

sistemelorionale interna de pli cu carduri au circulaielocali
internaional, pe cnd cardurile emise sub egida sistemelor locale au
numaiiecirculalocal.
reprezintsistemele
Sistemele de transferuri ionalenterna
intermediulrorac snt transferate
mijloacelenetin/dinb
deiplprin
strintate.
Sistemele deipldestinate deservirii persoanelor fizice pe teritoriul RM operate

de ctre entitile nebancare reprezintsistemele prin intermediulrora
persoanelec fizice efectueazpli pentru serviciile deiutilitpublice,
telefonieifixalte tipuri de servicii, utiliznd n acest sens dispozitive speciale de
primire a numerarului.
Avantajul platilor fara numerar.

Numerarul disponibil al persoanelor fizice si juridice ar reprezenta un capital in stare laten
- tinut in case de bani, seifuri, la ciorap, scos din circuitul productiv.
Acelasi capital depus la o banca, poate fi investit in actiuni economice, iar depunatorului ii
revine un profit sub forma de dobanda
Riscurile legate de pastrarea si manipularea numerarului, pierderi, furt, deteriorari
*
*
*
Platile cu numerar presupun o deplasare a partilor contractante, aceasta situatie incomoda

si riscanta se poate realiza prin platile in numerar, care se executa rapid si la distante foarte
mari.
Platile fara numerar pot fi revazute, verificate, probate, controlate, dupa documentele de
evidenta bancara, chiar si dupa trecerea unui numar de ani de la efectuarea lor (5 ani
regula generala)
Deponatorul are posibilitate sa se elibereze de preocuparile pentru unele plati periodice,
printr-un ordin dat institutiilor bancare unde isi are deschis contul
Economisirea unor sume importante de bani, necesare acoperirii cheltuielilor legate de
manuirea numerarului
Documentele de plata:
Ordin de plata
Cerere de plata
Ordinul de plata incaso
Cecuri
*
*
*
*
Creditul
1.
2.
3.
4.
Notiunea si clasificarea creditului

Functiile si rolul creditului
Imprumutul de stat (Creditul Public)
Creditul extern
Etimologic creditul isi are originea in cuvantul latin creditul (credere), care inseamna a
crede, a se increde, a avea incredere. Creditul fiind o categorie de natura economicafinanciara, a format obiectul unor ample cercetari in literatura de specialitate. Astfel
profesorul Sombat defineste creditul: ca fiind puterea de cumparare fara a detine
numerar.
Profesorul Gide defineste creditul ca schimbul unei bogatii prezente, contra unei bogatii
viitoare. La randul sau profesorul Slavescu arata ca este vorba de credit, ori de cate ori
este vorba de cedarea unei sume de bani efectuata la un moment dat din partea unui
subiect economic altuia cu obligatia cu cel din urma de-a restitui mai tarziu la o anumita
data suma primita plus o suma de bani care se numeste interes sau dobanda. Creditul este
un schimb de moneda, conditionat si despartit de un interval de timp sau de un termen.
Elementele creditului:
a.
Creditor si Debitor
b.
c.
Scadenta - este momentul stabilit pentru rambursarea creditului

Termenul de gratie - este perioada intre momentul angajarii si inceperea rambursarii lui

d.
Ratele partiale - care se ramburseaza esalonat la anumite termene, conform intelegerii

stipulate in contractul de credit
e.
f.
Garantarea creditului (gaj) - care este format din anumite bunuri, care se constituie la
dispozitia creditorului sau al unui tert pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor a
unor obligatii de o valoare in general mai redusa
Dobanda - este o suma de bani care este platita de catre creditorului debitorului sau
pentru imprumutul acordat pe un termen determinat
Clasificarea creditului:
a.
b.
Formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata sunt:

Creditul comercial - este o forma de imprumut practicata intre vanzator si cumparator
Creditul bancar - se acorda anumite mijloace banesti de catre institutiile bancare, care in
prezent reprezinta principala sursa pentru asigurarea fondurilor banesti necesare
deferitor sectoare de activitate ale economiei nationale
Clasificarea creditului dupa destinatie:
a.
b.
c.
d.
Credit de productie
Credit de consumatie
Credit de trezorarie
Credit de export
Dupa subiectul de drept care angajeaza:
a.
b.
Credit public - este contractat de catre stat prin intermediul unei autoritati publice
Credit privat - persoana fizica sau agent economic privat
In dependenta de cauza care determina creditul:
a.
b.
Credit de finantare - se acorda acelora care nu au creante asupra altora

Credit de refinantare - se acorda firmelor care au creante asupra altora
Dupa modul de garantare:
a.
b.
Credit real - este garantat in valori materiale certe

Credit personal - este acordat pe baza increderii sau a prestigiului de care se bucura cel
imprumutat
In dependenta de termen:
a.
b.
c.
Credit pe termen scurt - pana la un an de zile

Credit pe termen mediu - 1 - 5 zile
Credit pe termen lung - 5 si mai multi ani
Dupa locul de desfasurare al operatiunilor de credit:
a.
b.
Credit extern
Credit intern
In functie de posibilitatea de care o are la dispozitie creditorul de-a avea sau nu dreptul sa
ceara debitorului, rambursarea anticipata a creditului:
a.
b.
Credit denuntabil - cand creditorul are un asemenea drept

Credit nedenuntabil - cand nu exista o asemenea clauza intre intelegerea dintre parti
Forma creditului guvernamental - atunci cand in calitate de creditor ne apare guvernul unui
stat, care la randul sau creditul guvernamental poate fi intern si extern.

Hotararea Consiliului BNM nr.224 din 30.08.2007

IV CLASIFICAREA ACTIVELORANGAJAMENTELOR
CONDIONALE
5.Anteriorevaluriiactivuluiangajamentuluiciondialalncii,bvaloareaacestuia
sediminueazcuvaloareaasigurriincazulncareasigurareareprezint:
a)
hrtiidevaloaredestatemisetreMinisteruldecFinaneloralRepublicii
MoldovasauhrtiidevaloareemisedeBancaionalNaMoldovei
(CertificatelenciiNaBionaleaMoldovei)sauhrtiidevaloareemise
deGuvernulrimembreuneiaOrganieizadeColaborareEconomic
Dezvoltare;
b) garaniialeGuvernuluiRepubliciiMoldovasaualeGuvernuluirimembreuneia
OrganizaieideColaborareEconomicDezvoltarecucondiia,:
unica condiiede realizarea dreptuluice reieseiedinconstituiegaran

incapacitateaclientuluideaindepliniangajamenteledfabanc;
toatecondiiilegaranieisuntclare;
garania poate fi realizatasfel,cnici garantul, nici

persoanaltnu vor putea contesta drepturilenciib reieind din
garanie.
c)gajnformdedepozitenebti,consemnatelabanc.
6.
ncazulangajamentuluiional,condidupdeterminareavaloriiconformp.5,acestuiaiseaplic
factoruldetransformarecreditarnconformitatecunotadinRaportul11.Evaluareaeisuficien
capitaluluiponderatlariscdiniuneaInstruccuprivirelamoduldentocmireprezentarede
7.
ctrebnciarapoartelorfinanciare.
Dupaplicareaprevederilor6,p.activele5angajamenteleciondialealenciibse
evalueaziulteriorseincludnunadintoareleurmcategorii:
b)
Standard:ncazulncareniciunaiiledinexpusedefinimaijosnupoate
fiaplicatactivul/angajamentulionalcondisevaconsidera
standard,estedlactermen,suntrespectatetoatecondiiilecontractuluinu
esteniciunmotivdeaconsiderabancancprezentsaupeviitorva
firisculuisupuspierderii.
c)
Supravegheat:Activul/angajamentulionacondiuproblemepotenialelegate
destareafinanciaracontrapii,iarncazulcredituluideasigurareaacestuia.
Asemeneaactiv/angajamentcionaldinecesitoateniedinpartea
conducerncii,bdeoarecedac
nuvorfiluatesurimprivindsionarealuacestorprobleme,elepotduceladeteriorarea
activului/angajamentuluiionalcondilareducereaprobabilitiiprivindsatisfacereape
viitorapreteniilorbnciiaferenteacestuia.
d) Substandard: Existriscul pierderilor mai nalt
dectnuit,celprovocatobideunuldinurmtoriifactori:
a)situaiafinanciarcontrapiiestenefavorabilsau
senrutete;b)asigurarea(dacaceastaexist)este
insuficientsausenrutete;5
c)alifactorinefavorabili,caretrezescngrijorareaprivindposibilitateariide
contrapsatisfacepreteniilebnciinconformitatecuiilecondiexistente.
Asemeneaactiv/angajamentionalcondinecesitoateniedeosebitdin
parteaconduceriibncii,deoareceexistprobabilitateabancavasuporta
pierderi,nudacvorfinlturateneajunsurile.
e)
Dubios (ndoielnic).problemeExist care pun la ndoiscald probabilitatea

satisfacerii
preteniilor
activului/angajamentuluiionalcondin
actuale/viitoarenciiale
volumdeplinnbazacircumstanelor,condiiilorcreate,precumiavalorii
depiaasigurii,ncazulncareactivulesteasigurat.
Probabilitateapierderiloresteextremdemare,anumidarfactoriexistimportani,
concreiibineargumentaicre,ncurnd,sevorrealizacarepotcontribuila
baferente
satisfacereatotsaluparialapreteniiloractuale/viitoarenciialebaferente
activului/angajamentuluiionalcondi.Clasificareaacestuiactiv/angajamentionalncondi

categoriacompromise(pierderi).pnseamnlaodeterminare
maiprecisastriiactivului/angajamentuluiionalcondidat.
7.5.Compromis(pierderi).La
momentulriiaclasifictivului/angajamentuluiionalcondinupotfisatisfcutepreteniile
actuale/viitoarenciialebaferenteactivului/angajamentuluicondionaldat.
8.
Dacactivele/angajamenteleionalecondipotficlasificatediferit,conform
criteriilordate,acesteasereferlaocategoriemai.dur
9.
n cazul n care satisfacereaelorcerinbncii aferente anumitor

active/angajameionaletecondi
(evaluate
conform
p.7)
poate
fiatinfluendecircumstaneleicondiiileexistententraro
strincaurmareaevaluriiactivelor/angajamentelorionalecondirespective,acestea
trebuie
inclusenunadintoareleurmcategorii:
9.1. Standard:rilecroraleesteatribuittredeunacdinageniile
internaionalederatingStandard&Poors,MoodysiFitch
IBCAratinguldelaAAA/Aaala/A3pninclusiv.
9.2. Supravegheat:rile crora le este atribuittrede unac din
ageniile internaionale de rating Standard & Poors,
MoodysiFitchIBCA ratingul de la BBB+/Baa1la pn
BBB/Baa3inclusiv.
9.3. Substandard:rilecroraleesteatribuittredeunacdin
ageniileinternaionalederatingStandard&Poors,
MoodysiFitchIBCAratinguldela
BB+/Ba1laBBpn/Ba3inclusiv.
9.4. Dubios(ndoielnic):rilecroraleesteatribuittredeunacdin
companiileinternaionalederatingStandard&Poors,i
MoodysFitchIBCAratinguldelaB+/B1pnlaCCC/Caa3/C
inclusiv.
9.5. Compromis(pierderile):croraleesteatribuittredeunacdinageniile
internaionalederatingStandard&Poors,iMoodysFitchIBCAratingul
delaCC/Ca/DDDpnlaR/C/Dinclusiv.
10.ncazulncareratingulatribuitdiferuneidelaoagenielaalta,seian
consideraieratingulagieincareaatribuitratingulcelmaimic.
11ara,carenuafostevaluatdectreunadintreageniilemenionatenp.9
dinprezentulregulamentvafievaluatdecrebanc,desinesttor,nbaza
politicilorprocedurilorinternealesale.
12. n
situaia
care
clasificarea
activului/angajamentuluiionalconformcondi p.7 estedeiferit
clasificareaacestuiaconformp.9,acestalacategoriaserefermai.dur
13. La clasificarea activelorangajamentelor ciondiale seine cont

inclusivdeprevederileanexeinr.1laprezentulRegulament.
V.REZERVAREANECESARMIJLOACELORNCONTURILE
REDUCERIPIERDERILAACTIVEPROVIZIOANEPENTRU
PIERDERILAANGAJAMENTEIONALECONDI
14.Sumanecesarmijloacelorpentrurezervareanconturilereduceri/provizioanepentrupierderila
active/angajamenteionalecondiseformeaznurmtoarelerimidelasumaactivelor
/angajamentelorciondialedinfiecarecategoriedeclasificareconformp.7sau9:
(1) Standard2%
(2) Supravegheate5%
(3) Substandard30%
(4) Dubioase(ndoielnice)60%
(5) Compromise(pierderi)100%
15.Completareaconturilorreduceri/provizioanepentrupierderilaactive/ionalengajamentecondi
pnlanivelulnecesarseefectueaznvolumintegraldincontulcheltuielilor(conturile
DefalcripentrureduceripentrupierderilaactiveiCheltuielicuprovizioanela
)isereflectnbilanulcontabilnraportulprivindrezultatele
angajamentecondiionale
financiarealenciib.
Functiile si rolul creditului.
Locul si importanta creditului in relatiile social-economice sunt evidentiate prin functiile sale
si anume:
a. Functia distributiva - care consta in mobilizarea resurselor banesti disponibile la un
moment dat in economie si redistribuirea lor prin acordarea de imprumuturi spre diferite
ramuri, sectoare de activitate care au nevoie de fonduri de finantare
b. Functia de transformare a economii in investitii - una din legile obiective ale economiei
de piata si anume asigurarea echilibrului macroeconomic, conform ecuatiei E=I unde
E reprezinta economiile si I reprezinta investitiile
c. Functia de emisiune monetara - a fost creata metoda fiduciara adica este o moneta cu
valoare fictiva (biletele de banca) evolutiv au apartu o multitudine de instrumente (cecul,
cambia, virament, transferul)
d. Functia de asigurare a stabilitatii preturilor - se realizeaza prin reglarea dimensiunii
cererii si ofertei de marfuri si servicii, creandu-se consumul pe de o parte si stocurile pe
de alta parte
Creditul are un rol deosebit in promovarea relatiilor economice-internationale stimuland
exporturile si importurile de marfuri si servicii, asigurand o desfasurare normala, rapida si
in deplina siguranta a acestor operatiuni, trebuie de avut in vedere rolul pe care il are
creditul in acoperirea deficitului bugetar al statului. Trebuie de evidentiat faptul pe cat de util
si avantajos este creditul, pe atat de primejdios devine atunci, cand nu este utilizat conform
principiilor sale. Astfel cel mai mare pericol, il reprezinta folosirea abuziva determinat de
ideea ca prin sine insasi creditul reprezinta o bogatie.
Un alt pericol il reprezinta asa numita supra-creditare care duce la mari dezichilibre
economice, financiare si monetare, generand atunci cand i-a proportii inflatii.
Nu trebuie omisa nici problema riscurilor pentru institutiile bancare, care daca nu sunt luate
in consideratie pot provoca prabusirea in lant a sistemului bancar cu consecinte extrem de
dureroase pe plan social-economic si politic.
Imprumut de stat.
Din punct de vedere juridic prin imprumut de stat se intelege un ansamblu de relatii, care
sunt reglementate de normele juridice cu privire la acumularea de catre stat a unor fluxuri
financiare disponibile la persoanele fizice si juridice in baza principiilor binevole,
operativitatii, rambursabilitatii in scopul acoperirii deficitului bugetar si armonizarea
circulatiei monetare, altfel spus imprumuturile publice sunt venituri extraordinare la care se
recurge in caz de dezechelibru bugetar atunci cand veniturile ordinare sunt insuficiente
pentru a face fata cheltuielilor.
LEGE Nr. 419
din 22.12.2006
cu privire la datoria public,garaniile de statirecreditarea de stat
Articolul 2. Noiuni principale

n sensul prezentei legi, se definesctoareleurmnoiuni:
mprumut de stat - relaie contractualprin care creditorul transmite n proprietatea statului
mijloace, cu condiiaramburiis acestora detrec stat la expirarea termenului pentru care au fost
acordate. mprumutul de stat poaterfi dobndcusau; f

Trasaturile caracteristice ale imprumutului de stat:
a.
b.
c.
d.
e.
Cea mai esentiala trasatura a creditului public este utilizarea neproductiva a acestui
capital
In relatiile de credit public intotdeauna se observa superioritatea statului necatand ca
statul apare ca debitor
Avand in vedere rolul deosebit al statului el incheie aceste contracte fara a asigura cu
careva gaj
In cazul creditului bancar contractul se incheie in baza principiului egalitatii partilor
In cazul creditului public uneori se aplica principiul constrangerii
Clasificarea imprumutului de stat:
In functie de termen
In functie de amplasare a creditului:
In functie de pozitia statului fata de creditor:
a. Imprumuturi contractate direct de catre stat
b. Imprumuturi garantate de catre stat ele fiind contractate de catre alte entitati de drept
Conform prevederilor Art.13 Legea RM privind datoria publica, garantarea, etc. Instrumente
generatoare de datorii interne sunt:
a. Instrumentele financiare reglementate de legislatia RM, inclusiv valorile mobiliare de stat
emise pentru a fi plasate pentru piata financiara si imprumutrile de stat in termen.
Conform prevederilor art.14 valorile mobiliare de stat se emit:
* In forma de inscriere in cont, pentru care emisiunea, circulatia, evidenta, confirmarea
dreptului de proprietate, plata sumei principale si a dobanzilor, se efectueaza prin
sistemul de inscriere in cont
* In forma materializata ca inscrisuri imprimate pentru care emisiunea, circulatia si
rascumpararea, se vor efectua conform conditiilor stabilite de legislatie
* Valorile mobiliare de stat se emit pe termen scurt, mediu si lung
* Valorile mobiliare pe termen scurt - sunt bonurile de trezorarie, emise cu scont (diferenta
intre valoarea nominala) si rascumparate la scadenta la valoarea lor nominala
* Valorile mobiliare pe termen mediu si lung - sunt obligatiunile de stat emise cu o rata
flotanta sau fixa a dobanzii, dobanda la obligatiunile de stat se achita periodic.
Obligatiunile de stat pot fi vandute cu scont la pretul lor nominal sau cu prima si sunt
rascumparate cu scadenta la valoarea lor nominala
Imprumuturile de stat.
Avantaje:
Consolideaza patrimoniul statului, ca urmare a intrebuintarii in folos public a sumelor de
bani imprumutate
b. Sunt mijloace de incurajare al economiilor banesti si de activitate, a unor capitaluri
particulare, statul nu acopera deficitul bugetar prin recurgerea la o noua emisiune
monetara, etc
Dezavantaje:
a. Angajeaza generatiile viitoare sa suporte cheltuielile de rambursare
b. Reduc capitalul particular-circulant din economie
c. Cresc cheltuielile neproductive ale statului, deoarece aceste imprumuturi trebuie
rambursate cu plata a unor dobanzi, etc
Conform art.8 Legea bugetului de stat 2010 datoria publica interna a RM nu va depasi
a.
suma de 500.310.000 mln lei. In concluzie totusi cea mai reusita si mai sigura investitie
este plasarea mijloacelor banesti in valorile mobiliare de stat. In acest sens savantii
american McOnel si Brue, aduc urmatoarele argumente:
a. Este posibilitatea Guvernului de-a refinanta datoria publica, vinderea de noi obligatiuni,
iar venitul il utilizam pentru plata datoriei anterioare

b.
Aplicarea metodelor de impozitare (in sens de-a majora)
c.
Atributia statului de emisiune monetara (ca exceptie)

Creditul Extern
Reprezinta imprumutul acordat de stat, banci si alte persoane fizice si juridice, unor tari,
banci, sau persoane fizice si juridice straine. Conform prevederilor art.19 Instrumente
generatoare de datorii de stat externa, sunt instrumentele financiare aplicate pe pietile
financiare externe, inclusiv imprumuturile de stat externe si valorile mobiliare de stat, emise
pentru plasarea pe pietile financiare externe.
Hotararile cu privire la imprumuturile externe se adopta de Parlament in baza contractelor
prezentate de Guvern, imprumuturile de stat externe contractate in numele RM de Guvern,
sunt debursate prin intermediul BNM si/sau a bancilor comerciale si vor fi pastrate, in
conturi purtatoare de dobanda in favoare bugetul de stat. Deasemenea mijloacele obtinute
pot fi pastrate in contul Ministerului de Finante in moneda nationala si/sau in valuta straina.
Din punct de vedere social creditele externe ar trebui in primul rand sa amane costul
tranzitie pentru o perioada viitoare, in care va fi mai usor de suportat achitarea lor, aceste
imprumuturi trebuie sa contribuie atat la dezvoltarea economica, cat si la mentinerea sau la
limitarea diminuarii nivelului de trai si asa destul redus. In acelasi timp sa permita
populatiei, sa accepte sacrificiile inerente perioadei de tranzitie.
Avantajele Creditelor Externe.
a.
b.
c.
d.
Permit realizarea unor importante modernizari ale economiei nationale, care duce la
cresterea competivitatii produselor pe piata externa
Efectuarea unor investitii in obiective economice
Crearea a noi locuri de munca, pentru personalul provenit din ramuri afectate
Asigurarea efectuarii reformelor in conformitate cu procesele ce se afirma pe plan extern
Dezavantajele
O datorie externa importanta atrage dupa sine alocarea pentru plata serviciului acesteia,
a unei importante parti, a intrarilor in valuta convertibila cu vederi asupra scaderii
nivelului de investitii
b. Acumularea unui insemnat debit al datoriei externe este in sine un proces dureros pentru
tarile cu export necompetitive si reprezinta o ipoteca asupra generatiilor viitoare
Conform aceluasi art.8 Legea buget stat 2010 situatia la 31 decembrie 2010 datoria
a.
publica externa a RM nu va depasi 1.190.000.00 mlrd $
Dreptul Bugetar si Bugetul Public National

1.
2.
3.
4.
5.
6.
Aparitia
Dezvoltarea
Natura juridica a bugetului de stat
Dreptul bugetar. Raporturile juridice bugetare
Continutul si cuprinsul bugetului public national
Principiile si ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilor sistemului bugetar
Aparitia.
Locul cel mai important in cadrul sistemului bugetar al RM il ocupa bugetul de stat, care
indeplineste un rol major in raport cu celelalte bugete. Etimologic cuvantul buget isi are
originea in latinescul bulgo care insemna o punga cu bani, ulterior in Franta s-au folosit
expresiile bouge bougette cu sensul de saculet. In Anglia prin cuvantul buget se
intelegea mapa de piele a cancelarului trezorariei in care erau aduse la Parlament

documente referitoare la situatia veniturilor si cheltuielilor statului. In ceea ce priveste tarile
Romane ca elemente ale bugetului, au fost cunoscute condica de venituri si cheltuieli de pe
timpul lui Constantin Brancoveanu si samile visteriei de pe timpul lui Nicolae Mavrocordat,
care defapt erau niste dari de seama, care se intocmeau la sfarsitul anilor in Moldova si
respectiv in Muntenia. In tarile Romane folosirea expresiei buget, s-a introdus prin
regulamentele organice 1831-1832 in care se vorbea despre buge sau bugea.
In ceea ce priveste Republica Moldova, o data cu stabilirea suveranitatii si independentei a
aparut necesitatea de-a avea si un buget propriu. Bazele sistemului bugetar au fost puse
prin legea privind sistemul bugetar din 29 noiembrie 1990. In art.3 al acelei legi se
mentiona ca bugetul de stat prin intermediul bugetului republican si bugetelor locale,
exprima relatii economice dintre persoanele fizice, juridice si statul, in vederea formarii si
folosirii planificate a fondului centralizat de resurse banesti. O data cu adaptarea
Constitutiei RM in art.131 a fost introdusa o notiune noua Buget Public National conform
careia reglementarea actuala a sistemului bugetar este organizata intr-o conceptie noua
impusa de economia de piata, renuntandu-se la formula de bugetului de stat centralizat si
trecerea la un sistem de 3 bugete distincte.
In literatura de specialitate au fost exprimate un sir de definitii ale bugetului de stat:
a. Bugetul este un stat de prevedere a veniturilor si a cheltuielilor pentru o perioada
determinata
b. Bugetul este un program de cheltuieli ce urmeaza a se efectua si de venituri ce urmeaza
a se realiza tot intr-o perioada determinata
c. Bugetul reprezinta un procedeu economico-financiar cu caracter evolutiv, programatic si
comparativ, care este compus din doua parti, respectiv din partea de venituri si partea
de cheltuielil care se intocmeste pentru o perioada determinata, in legatura cu resursele
financiare ale oricarei persoane fizice si juridice
d.
Din toate definitiile a devenit preferata, cea consacrata in legea contabilitatii a Frantei
potrivit careia Bugetul statului este actul de stabilire si autorizare, a veniturilor si
cheltuielilor ale statului si ale altor servicii publice
e.
Conform Legii RM privind sistemul bugetar si proces bugetar Art.1 bugetul statului
cuprinde sursele de venituri si destinatie cheltuielilor pentru un an bugetar
Sub aspectul naturii juridice ale bugetului de stat literatura de specialitate vine cu o serie de
teorii si anume, bugetul este un act administrativ pentru ca atat veniturile, cat si cheltuielile
bugetare, sunt evoluari ale agentilor administrativi.
O alta teorie precum este un act legislativ, deoarece este o decizie care emana de la
puterea legislativa.
Bugetul este un act administrativ + legislativ, se considera ca bugetul este o lege in partea
creatoare de dispozitii generale si este un act administrativ, in partea creatoare de dispozitii
individuale. Are natura juridica de lege, fiindca bugetul este adoptat printr-o lege care
poarte denumirea de lege bugetara anuala. Este un plan financiar (un program) care
ulterior capata forma unui act normativ.
Dreptul Bugetar al RM, poate fi determinat ca totalitatea normelor financiar-juridice, care
reglementeaza relatiile sociale (financiare), care apar in legatura cu constituirea,
repartizarea si utilizarea, resurselor bugetului public national, cercul acestor institutii este
foarte larg la ele atribuindu-se in principal:
1. Raporturile - aparitia carora este legata de stabilirea structurii bugetare si a sistemului
2.
3.
bugetar
Actele normative - care reglementeaza cuantumurile banesti anuale ale veniturilor si
cheltuielilor fiecarui din cele 3 bugete distincte
Raporturile dintre aceste bugete de diferite niveluri, pe langa acestea in cadrul de drept
bugetar fac parte si actele normative ale Guvernului si Ministerului de Finante prin care

se reglementeaza raporturile de elaborare si in principal de executare a bugetelor prin
care se reglementeaza operatiile de trezorarie, avand acest obiect de reglementare
juridica, dreptul bugetar nu se suprapune reglementarilor privind impozitele si a celorlalte
venituri ale bugetului de stat sau imprumuturile de stat ele se intersecteaza.
Relatiile sociale care apar in legatura cu constituirea, repartizarea si utilizarea resurselor
bugetului public national si care sunt reglementate de normele dreptului bugetar, devin
raporturi juridice bugetare. Spre deosebire de alte raporturi juridice financiare, raporturile
juridice bugetare, prezinta anumite particularitati:
a. Izvorul aparitiei lor este intotdeauna lege (mai exacta legea bugetara anuala)
b. Ele apar in procesul activitatii bugetare ale statului si unitatilor-administrativ teritoriale
c. Cercul specific al subiectilor raporturilor juridice bugetare in raport cu componenta altor
raporturi juridice bugetare. (Statul si Unitatile-Administrativ Teritoriale); (Organele
Reprezentative si Executive ale puterii de stat atat centrale si locale); (Intreprinderile de
Stat si Institutiile Publice)
d. Aceste raporturi nu pot dura mai mult de 1 an de zile
Bugetul statului nostru este alcatuit din 2 parti (veniturile bugetare + cheltuielile bugetare).
Veniturile publice sunt mijloace de constituire a fondurilor banesti ale statului. Modalitatile
de realizare a veniturilor bugetare, se instituie in raport cu necesitatea repartiei venitului
national, de structura economiei nationale, de gradul de dezvoltare teritoriala a tarii, de
nivelul de dezvoltare a fortelor de productie. Conform prevederilor Art.8 Legea Sistemul
Bugetar si Proces Bugetar, veniturile bugetare se constituie din: impozite, taxe, granturi si
alte incasari. Veniturile Publice sunt formate din venituri ordinare (curente) si venituri
extraordinare.
Veniturile Publice Ordinare sunt acelea care se incaseaza cu regularitate:
Impozitele directe, cum ar fi impozitul pe venit persoane fizice si juridice
Impozite indirecte, TVA, taxele vamale, accizele de intregistrare, venituri de la
intreprinderi si domeniile statului
Veniturile Publice Extraordinare, la care statul apeleaza numai in cazuri exceptionale si
anume atunci cand mijloacele banesti, provenite din resursele curente, nu acopera integral
cheltuielile bugetare:
a. Imprumuturile (in RM nu se permite) art.8 alin.2 Legea Sistemul Bugetar si Proces
Bugetar
b. Suplimentarea masei monetare printr-o noua emisiune monetara
c. Emiterea de bonuri de tezaur (valori mobiliare de stat)
d. Cheltuielile bugetare (reprezinta modalitatile) de repartizare si utilizare a fondului banesc
bugetar in scopul satisfacerii bugetului ale statului. Conform art.10 aceeasi lege,
cheltuielile bugetare se repartizeaza pentru fondul de salarii, intretinerea aparatului de
stat, dezvoltarea sistemului economic al tarii, acoperirea nevoilor social-culturale,
serviciul datorii de stat, plata cotizatiilor in organismele internationale, etc.
a.
b.
Organizarea bugetara a unui stat corespunde cu structura organizarii statului respectiv

(state unitare si state federative) Vezi.art 131 Constitutia RM.
Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar este un moment foarte important,
pentru oricare din statele contemporane si care este indreptata la solutionarea
urmatoarelor probleme de baza:
a.
b.
De-a oferi statului si fiecarui organ al administratiei publice acel volum de mijloace
bugetare care sa asigure indeplinirea de catre aceste organe a functiilor care au fost
puse in sarcina lor
Determinarea cheltuielilor bugetare ale statului, ale organelor administratiei publice, care
sa corespunda sferelor lor de activitate, procesul de realizare si repartizare a

veniturilor si cheltuielilor intre bugetele de diferite niveluri, se stabileste in baza
urmatoarelor principii:
Principiul reglementarii uniforme (centralizate), care se exprima in stabilirea prin acte
normative a bazelor comune, care determina sistemul de venituri si de cheltuieli de diferit
nivel, ordinea de aprobare a normativelor de defalcari, conditiile de utilizare a mijloacelor
bugetare imprumutate, principiul echilibrarii maximal posibile ale bugetului, care se
infaptuieste, in conditiile unui bugetar cronic printr-un sistem special elaborate, indreptate
la inlaturarea sau micsorarea acestui deficit.
Principiul subordonarii administrative, insemnatatii obiective si masurilor finantate din
bugete se finanteaza actiunile care se atribuie la competenta fiecarui organ al
administratiei publice de nivel corespunzator
Principiul teritorialitatii, care este un principiu foarte important mai ales la constituirea
bugetelor locale
Principiul autonomiei autoritatilor locale, la repartizarea unor venituri
*
*
In concluzie putem mentiona ca reglementarea bugetara se poate realiza prin urmatoarea

metoda:
Stabilirea izvorului venitului bugetar
Ajutorul gratuit acordat bugetelor locale din contul bugetului de stat
Credite bugetare acordate intre bugete de diferite niveluri
*
*
*
Procedura Bugetara
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Notiunea si principiile procedurii bugetare

Elaborarea bugetului de stat
Examinarea si adoptarea bugetului de stat
Executarea bugetului de stat
Controlul executarii bugetare
Darea de seama cu privire la executarea bugetara
O trasatura a bugetelor de toate nivelurile este parcurgerea succesiva a unor si aceleiasi
etape, reinoite permanent ale constituirii si executarii bugetelor in modul stabilit de lege,
conform art.3 Legea RM procesul bugetar reprezinta etape consecutive de elaborare,
aprobare, executare si raportare a executarii bugetului. Conform Doctrinei, prin procedura
bugetara se intelege totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter tehnic si normativ,
realizate de organele de specialitate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si
incheierii bugetului public national. Aplicarea dreptului bugetar si a procedurii bugetare sunt
guvernate de anumite principii vezi Titlul I Art.13 pentru prima data in istoria RM a fost
introdus Principiile Bugetare.
Principiul anualitatii Art.13 indice 1. Elaborarea unui buget pe 1 an de zile. Acest principiu
se aplica reglementandu-se asa numit exercitiu bugetar anual. In asa state ca Austria,
Belgia, Brazilia, Franta, Germania, Olanda, Peru, Romania, Republic Of Moldova,
exercitiul bugetar corespunde anului calendaristic. Pe cand in Canada, Danemarca, India,
Iordania, Iraq, Japonia, Marea Britanie, exercitiul bugetar incepe la 1 Aprilie - 31
martie anul urmator
In Australia, Philippine, Italia, Pakistan, Suedia, 1 iulie - 30 iunie anul urmator
In SUA, Thailanda, 1 octombrie - 30 septembrie anul urmator
*
Principiul unitatii monetare Art.13 indice 2 toate operatiunile bugetare se exprima in
*
moneda nationala
Principiul universalitatii Art.13 indice 3 veniturile bugetare sunt destinate finantarii tuturor
cheltuielilor incluse in buget fara relatii intre anumite tipuri de venituri si cheltuieli, unele
exceptii alin.2 acelasi articol, acestea se includ in buget in totalitate in sume brute

*
Principiul unitatii Art.13 indice 4 toate veniturile si cheltuielile se includ in buget, veniturile
si cheltuielile fiecarui element se constituie in bugetul public national. In literatura de
specialitate se aplica principiul pluralitatii bugetare, care paralel cu bugetul statului se
admit alaturat acestuia alte bugete, cum ar fi bugete extraordinare, bugete anexe, bugete
autonome
*
*
*
*
Principiul publicitatii veniturile si cheltuielile bugetare se aproba si se inscriu conform

clasificatiei bugetare, vezi Art.7 aceeasi lege
Principiul transparentei procesului bugetar este deschis si transparent, acesta realizanduse prin (dezbaterea publica a rapoartelor, publicarea actelor normative de aprobare a
bugetelor si publicarea rapoartelor de executare a bugetelor). Difuzarea de catre massmedia cu privire la continutul bugetului, exceptand acelea care conform legislatiei nu pot fi
publicate
Principiul echilibrului bugetar (doar in cazul bugetului de stat)
Principiul realitatii bugetare in buget trebuie sa fie elucidate cele mai veridice sume
Elaborarea proiectului bugetului de stat
Elaborarea bugetului statului nostru revine Ministerului de Finante (vezi art.15 aceeasi
lege) deosebit de aceasta Marea Britanie, bugetul este elaborat sub indrumarea
Cancelarului Tezaurului, iar in SUA bugetul federal este elaborat de un serviciu special,
care activeaza pe langa Presedentia Statului, din punct de vedere metodologic la etapa
elaborarii bugetului de stat sunt deosebit de importante evaluarea si calculul veniturilor si
cheltuielilor bugetare, metodele care se folosesc in acest scop, cele mai des utilizate
metode sunt:
a. Metoda evaluarii directe - este preferabila deoarece ofera perspectiva estimarii reale a
veniturilor cu conditia de-a fi sincera si temeinica (mai ales ea este importanta la
evaluarea si calculul impozitelor directe)
b. Metoda reportarii a veniturilor din anul precedent cu anumite majorari - este mai
operativa insasi si utilitatea ei este conditionata de stabilirea proportiei cu care se
majoreaza cuantumul veniturilor reportate, in ceea ce priveste cheltuielile este mai
accesibila metoda denumita cvasiautomatica ce consta in a reporta cuantumul
cheltuielilor din anul precedent
Titlul II Capitolul I Art.14-25
*
*
*
*
*
In conformitate cu prevederile Art.15 alin.2 In termenul stabilit de Guvern MinFin prezinta

guvernului, proiectul legii bugetare anuale pentru anul viitor care include anexele si nota
informativa
Potrivit Art.17 datele economice de baza necesare pentru elaborarea bugetului de stat si a
estimarilor pe inca cel putin 2 ani urmatori, se prezinta MinFin in termenul stabilit de
Guvern si includ:
Prognoza indicatorilor macro-economici si sociali pentru anul bugetar viitor care este
determinata, elaborata si prezentata de Ministerul Economiei
Prognoza indicatorilor B.A.S.S. prezinta - Ministerul Muncii Protectiei Sociale si a Familiei
Prognoza indicatorilor Fondurilor Asigurarilor de Asistenta Medicala - prezentatea de
Ministerul Sanatatii
BNM prezinta prognoza balantii de plati a creditului, obligatiunilor externe si a altor
indicatori, ce caracterizeaza politica monedara-creditara a statului
In baza acestor date si in temeiul estimarilor MinFin Guvernul in fiecare an aproba in
termene proxime prognoza cadrului bugetar pe termen mediu, obiectivile pentru anul viitor
si cel putin doi ani ulteriori. Precum si cadrul de venituri si cheltuieli. Cadrul bugetar pe
termen mediu se actualizeaza, concomitent cu elaborarea proiectului bugetului de stat si
se include in nota informativa la acest proiect.

*
MinFin iarasi in baza datelor economice primite de la autoritatile publice respective, emite
pentru autoritatile publice note metodologice detaliate referitoare la elaborarea bugetului
de stat
Autoritatile publice prezinta MinFin propuneri de buget structura si continutul carora se

determina de MinFin si includ in special, veniturile si cheltuielile realizate in anul bugetar
precedent, veniturile si cheltuielile estimate in anul bugetar curent, veniturile si cheltuielile
estimate pentru anul bugetar viitor, veniturile si cheltuielile estimate pentru cel putin doi
ani dupa anul bugetar viitor, justificarile cerintelor referitoare la estimarile preeliminare de
venituri si limitele de cheltuieli. MinFin poate solicita orice alta informatie aditionala la
proiect care este asigurata in mod obligatoriu de catre autoritatile publice.
*
MinFin examineaza propunirile de buget ale autoritatilor publice care includ, propunirile de
venituri si cheltuieli prevazute in Art.16 lit.b, informatia si justificarile prevazute in art. 17 si
respectiv art.20, deciziile MinFin referitoare la partea de venituri si de cheltuieli, ale
bugetului de stat pentru anul viitor se examineaza in comun, cu autoritatile publice, la
data stabilita de Ministrul Finantelor.
*
Daca autoritatile publice nu sunt deacord cu deciziile MinFin, divergentile se solutioneaza
de ultima instanta de catre Guvern. La fel in etapa elaborarii bugetului de stat, se
solutioneaza probleme cu privire la cheltuielile pentru investitii capitale, alte cheltuieli de
investitii, la fel si fondul de rezerva.
*
In definitivarea procedeelor expuse MinFin, elaboreaza proiectul legii bugetare anuale,
care cuprinde anexile si il prezinta Guvernului impreuna cu nota informativa, anexele
includ:
a. Veniturile si cheltuielile, estimate pentru anul bugetar viitor, date aditionale prevazute de
legea bugetara anuala
b. Nota informativa la proiect include prognozele prevazute in art.17 si estimarile bugetului
public national bazate pe strategiile de dezvoltare social-economica, strategiile bugetarfiscale, strategiile datoriei de stat, strategiile de sprijin financiar, strategiile relatiilor
bugetului de stat cu bugetele unitatilor administrativ-teritoriale
*
Guvernul examineaza proiectul legii bugetare anuale si nota informativa, la solicitarea
guvernului MinFin prezinta informatii sau explicatii aditionale la proiectul legii bugetare
anuale si la nota informativa. Guvernul stabileste procedura de apelare a proiectului de
catre autoritatile publice. Guvernul decide includerea amendamentelor la proiectul legii
bugetare anuale si la nota informativa, controleaza operarea amendamentelor respective
de catre MinFin, dupa includerea amendamentelor daca acestea exista. Guvernul aproba
proiectul legii bugetare anuale.
*
Examinarea si adoptarea bugetului de stat.

Capitolul II Art.26-31
Datorita importantei bugetului de stat aprobarea lui este rezervata Parlamentelor in toate
statele contemporane. Guvernul prezinta Parlamentului pana la data de 1 octombrie,
proiectul legii bugetare anuale care include anexele si este insotit cu nota informativa.
Proiectul dat este examinat de Curtea de Conturi, care prezinta Parlamentului un aviz la
data stabilita de acesta. Comisiile permanente ale Parlamentului examineaza proiectul si
prezinta avizele sale Comisiei pentru Buget si Finante in baza avizelor, comisiilor
permanente si a propriei examinari Comisia pentru Buget si Finante intocmeste raportul si
lista de recomandari, pe care le prezinta Parlamentului la data stabilita de acesta.
Parlamentul examineaza proiectul legii bugetare anuale de regula in 3 lecturi. Legea
bugetara anuala poate fi adoptata si in doua lecturi cu conditia, examinarii chestiunilor

prevazute pentru dezbaterea in lectura a treia.
In decursul primei lecturi Parlamentul audiaza raportul Guvernului si coraportul Comisiei
pentru Buget si Finante si examineaza.

Directiile principale ale politicii bugetar fiscale si urmatorul moment conceptiile de baza ale
proiectelor. Parlamentul aproba legea bugetara anuala in prima lectura si il remite comisiei
pentru buget si finante, pentru pregatirea spre examinarea in lectura a doua, in caz de
respingere Parlamentul stabileste un termen, pentru imbunatatire si prezentarea repetata a
proiectelor.
In decursul lecturii a doua Parlamentul examineaza veniturile estimate sub forma de
calculele si structura lor, cheltuielile estimate structura si destinatia lor, deficitul sau
excedentul bugetar.
In decursul lecturii a treia Parlamentul examineaza, alocatiile detaliate pentru autoritatile
publice, stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar, examineaza alta detalieri
din legea bugetara anuala. Pana la data de 5 decembrie, Parlamentul adopta legea
bugetara anuala.
Un ultim aspect al procedurii de aprobare al bugetului de stat, consta in ipoteza in care
Parlamentul nu reuseste sa dezbata si sa voteze legea bugetara anuala in termenul stabilit
de lege. In teoria si practica finantelor publice sau conturat doua metode:
*
Cea a aprobarii a unor 1/12 bugetare provizorii si cea a incredintarii Guvernului, sa
conduca executia bugetara, conform cifrelor de venituri si cheltuieli din anul precedent.
*
1/12 bugetarii provizorii sunt bugete al caror venituri si cheltuieli reprezinta a 12-a parte
din cele prevazute si propuse prin legea bugetara anuala, ce nu a putut fi votata in
termene legale, bugete care sunt examinate de comisiile bugetare, se aproba de
parlament si se pun in executare, potrivit necesitatii de continuitate a executarii bugetului
de stat.
Executare Bugetului in Sistemul Trezorarial prin mijloace banesti se efectueaza de
Ministerul Finantelor. MinFin, poate angaja bancile, care activeaza pe teritoriul RM in
calitate de agenti, pentru efectuarea operatiunilor ce tin de executarea de casa a bugetelor.
In realizarea acestor atributii, MinFin este responsabil de:
Asigurarea evidentei stricte a veniturilor
Efectuarea de cheltuieli in caz de existenta a autorizatiei
Administrarea veniturilor si cheltuielilor prin conturi distincte, bazate pe clasificatia
bugetara
d. Asigurarea serviciului datoriei de stat
La data de 31 decembrie a fiecarui an MinFin, inchide toate conturile deschise in decursul
a.
b.
c.
anului bugetar curent, pentru a intocmi raportul anual

Executia partii de cheltuieli
Cheltuielile reprezinta expresia valorica a consumului mijloacelor de productie si fortei de
munca, pentru satisfacere unor necesitati sociale sau individuale. Conform art.36 In
procesul executarii bugetului de stat, autoritatile publice pot face cheltuieli pentru diverse
programe guvernamentale cu conditia, ca aceste alocatii sa corespunda legii bugetare
anuale si sa se efectueze, in baza autorizatiei semnate de Ministrul Finantelor. Alocatiile
incluse in repartizarea lunara, nu pot fi transferate pentru alte utilizari fara notificarea si
aprobarea Ministrului Finantelor, la fel aceste alocatii nu pot fi redistribuite intre destinatari.
Toate alocatiile se inchid la finele anului bugetar, cu exceptia cazurilor care conform actelor
normative soldurile sunt accesibile spre utilizare in bugetul imediat urmator, daca
anumite cheltuieli, sunt stabilite pe un termen ce depaseste un an, sumele necesare sunt
prevazute in legile bugetare ulterioare, iar eventualile disponibilitati, ramase neutilizate la
finele anului bugetar, pot fi realocate in anul bugetar viitor.

Controlul si darea de seama privind executarea bugetului de stat.

Executia bugetului anual de stat, avand importanta practica de-a garanta rolul acestui
buget in viata publica, este indrumata si controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare
ca parte a sistemului contabil unificat a economiei nationale.
Evidenta contabila este menita sa inregistreze in principal, datele privind veniturile si
cheltuielile bugetelor tuturor intreprinderilor si institutiilor finantate din bugetul statului, la fel
si operatiunile de trezorarie a executiei a acestui buget. Executia bugetului public national,
presupune la fel ca realizarea venitului si efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea
bugetara anuala, sa se faca sub controlul al unor autoritati publice cu raspunderi in
activitatea bugetara, atributiile de control al executiei bugetare sunt indelinite de
urmatoarele organe:
a. Parlamentul RM - care efectueaza controlul politic, care reiese din art.66 lit. i) Functia de
control
b. Curtea de Conturi - conform prevedirilor art.13 Legea sistem bugetar si proces
bugetar Curtea de Conturi efectueaza auditul public extern, privind modul de
administrare a mijloacelor financiare si a bunurilor publice
c. Ministerul Finantelor - art.13 alin.2 MinFin prin intermediul serviciului control financiar
si revizie, exercita controlul asupra activitatii economico-financiare, integritatii mijloacelor
si resurselor materiale, autencititatii evidentei contabile si a rapoartelor
institutiilor bugetare, precum si al intreprinderilor si organizatiilor care utilizeaza mijloace
publice indiferent de forma de proprietate si genul de activitate
Dupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaza la intocmirea darilor de seama
contabile privind executia bugetelor auturitatilor publice precum si a institutiilor subordonate
acestuia. Acestea impreuna cu contul de executie de casa a bugetului de stat, intocmit de
trezorarie se centralizeaza la MinFin, in vederea elaborarii contului general de executie a
bugetului de stat, conform prevederilor art.44 MinFin pana la data de 1 mai intocmeste si
prezinta Guvernului spre examinare si aprobare, raportul anual privind executarea
bugetului de stat pentru anul bugetar incheiat, iar Guvernul il aproba si il prezinta pana la
data de 1 iunie Parlamentului, structura raportului anual se stabileste de Ministrul
Finantelor, insa in mod obligatoriu acest raport trebuie sa contina:
a. La venituri - prevederile bugetare aprobate initial; prevederile bugetare definitive si platile
efectuate; argumentarea acestor situatii;
b. La cheltueili - creditele bugetare aprobate initial; creditele bugetare definitive; platile
efectuate din bugetul de stat; raportul anual privind executarea bugetului de stat, se
examineaza in comisiile permanente ale parlamentului cu participare obligatorie a
autoritatilor publice de specialitate;
Raportul privind executarea bugetului de stat, se examineaza si se aproba prin hotarare de
Parlament, pana la data de 15 iulie si dupa aprobarea de catre Parlament, el se publica in
Monitorul Oficial al RM, pentru cunoasterea completa de catre Parlament, a situatiei
financiare a statului in toate cazurile in care sa recurs la imprumuturi interne si externe,
MinFin la sfarsitul exercitiului financiar intocmeste si prezinta Parlamentului un cont general
al datoriei publice, ca parte a contului general de executie a bugetului la fel cuprinzind si
situatia garantiilor guvernamentale, constituite pentru toate imprumuturile de stat, existente
la acea data.
Continutul sau economic, deriva din structura si trasaturile oranduirii social-economice din
necesitatea realizarilor cerintelor legilor economice, precum si din prerogativa si functiile
statului, pana la adoptarea Constitutiei RM, asigurarile sociale de stat erau parte
componente a bugetului de stat, constituind un capitol distinct in acest buget, ca urmare

orice surplus semnificativ al bugetului asigurarilor sociale de stat, erau folosite pentru
finantarea altor cerinte bugetare, iar in acelea cazuri cand bugetul asigurarilor socaile de
stat, prezinta un deficit acesta era finantat, prin transfer din alte capitole ale bugetului de
stat. Dupa adoptarea Constitutiei si a altor acte normative acest buget se intocmeste

distinct fata de bugetul de stat, se aproba de Parlament o
data cu acesta, astfel dobandind o anumita autonomie,
elaborarea si executarea separata a bugetului asigurarilor
sociale de stat, fata de bugetul de stat constituie o realizare
importanta, deoarece permite ca resursele acestuia sa fie
utilizate integral pentru ocrotirea cetatenilor, iar eventualile
ecedete sa se raporteze, pentru anii urmatori. Dreptul
asigurarilor sociale este garantat de stat si se exercita in
conditiile legii prin sistemul public prin asigurari sociale, care
are la baza urmatoarele principii:
Principiul unicitatii - statul organizeaza si garanteaza
sistemul public, bazat pe aceleasi norme de drept
b. Principiul egalitatii - care presupune un tratament
nediscriminatoriu, in ceea ce priveste drepturile si
obligatiile prevazute de lege
c. Principiul solidaritatii sociale - participantii la sistemul
public isi asuma constient si reciproc, obligatii si
beneficiaza de dreptul pentru prevenirea, limitarea, sau
inlaturarea riscurilor socaile prevazute de lege
d. Principiul obligativitatii - conform caruia persoanele fizice si
juridice, au conform legii obligatia sa participe la sistemul
public, dreptul la asigurari sociale se exercita corelativ in
deplinirea obligatiilor
e. Principiul contributivitatii - fondurile de asigurari se
constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele
fizice si juridice participante la sistemul public
f. Principiul repartitiei - fondul de asigurari sociale realizate
se redistribuire pentru plata obligatiilor ce revin sistemului
public
g. Principiul autonomiei - prevede ca sistemul public se
administreaza de sine statator in baza legii
Conform Prevederilor Art.11 Legea RM privind sistemul
public de asigurari sociale Articolul 11. Veniturile bugetului
a.
Vezi Capitolul II
art.10-10I Legea
Republicii Moldova
Privind Sistemul
Public de Asigurari
Sociale
Vezi Titlul IV
art.46-47 Legea
Republicii
Veniturile bugetului asigurrilorsociale de stat provin dinii

contribudeasigurri sociale, transferuri din bugetul de
statidin alte venituri (din dobnzi, drindemajorntrziere)
prevzute de lege.
Moldova Sistem
Conform Prevederilor Art.12 Legea RM privind sistemul
Bugetar si Proces
public de asigurari sociale Articolul 12. Repartizarea cheltuielilor
Bugetar
bugetului
(1) Cheltuielile bugetuluirilorasigursociale de stat
urrisociale din sistemul public, cheltuielile
aferenteriii organizfuncionrii sistemului
public,riifinanuor investiii proprii, alte
cheltuielizutprevde lege.
(2) Din veniturile bugetuluirilorasigursociale de stat

seprelevanual pnla 3% pentru constituirea unui
fond de rezerv.
(3) Fondul de rezervcumulat nu poatedepi50%
din nivelul cheltuielilorzuteprevpentru anul bugetar
respectiv.
c
o
n
t
(4)
Fondul de rezervseutilizeazpentru acoperirea
prestaiilorde asigurrisociale n siituatemeinic
motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public,
aprobate prin legearilor
socialebugetuluideasigurstat.
(5)
Fondul
de
rezervnuse
reportelazveniturilecheltuielile
bugetuluiasigurrilorsociale
reprezintdepirea
de
veniturilor
stati
asupra
cheltuielilor acestui buget.
p
r
e
s
t
a
i
i
l
o
r
d
e
a
s
i
g
Articolul 10. Elaborarea bugetului

[Art.10 titlul modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134137/25.07.08 art.543]
(1) Bugetul asigurrilo sociale de stat face parte
din bugetulionalpublicestenaindependent de
bugetul de stat.
(2) Bugetul asigurrilor sociale de stat cuprinde
veniturile,i cheltuielilerezultatele financiare ale
sistemului public.
(3) Guvernul elaboreazanual, pe baza
propunerilor Caseiionale,Naproiectul legii
bugetuluirlorasigur sociale de stat.
[Art.10 al.(3) modificat prin LP172-XVI din
10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543] [Art.10
al.(4-6) excluse prin LP172-XVI din 10.07.08,
MO134-137/25.07.08 art.543] [Art.10modificat
prin LP67-XVI din 27.03.08, MO84-85/13.05.08
art.292]

[Art.10 modificat prin LP83 din 13.05.05, MO80/10.06.05 art.363]
1
Articolul 10 . Elaborarea pronosticului venituricheltuielilor

bugetului asigurrilor sociale de stat
(1) Procesul de elaborare a pronosticului cheltuieveniturililor bugetuluirilorasigursociale de stat pe
anul urmtor va include analiza executriiacestor compartimente ale bugetului pentrude ocelperioad
puin 2 ani anteriori anului bugetar proiectat, determinareailorndomeniulpriorit asigurrilorsociale ce
urmeaza fi susinute financiar n anultorurmin cel puin 2 ani ulteriorielaborarea planului de venituri
i cheltuieli pe fiecare articol conformiei clasificabugetare.
(2)
Pronosticul veniturilor se efectupefiecareaz componentspecificatn art.12.

(3)
Pronosticul contribuiilorobligatorii de
asigurrisociale de stat se efectueazntemeiul
politicii n domeniul asigurriisociale de stat,
elaboratre deMinisterulc ProtecieiSociale,
FamilieiCopilului pe termen mediu, al analizei
bazei de calculiiora decontribuasigursociale
de stat din anii prei,cueden aplicarea
indicatorilor macroeconomici pe termen
mediudectreprognozaMinisterul Economiei
Comerului.
(4)
Transferurile din bugetul de stat seporninddetermin la necesarul

de mijloace pentru asigurarea plii unor tipuri de pensii,
indemnizaii,alociii
compensaii,a
cror
finanare
se
efectueaz,conform
actelor
legislativealtor
acte
normative,
din
bugetul
de
stat,
prin
intermediulrilorbugetuluisociale asigur de stat.

(5) Volumul altor venituri ale bugeturiluior asigursociale de stat se va planifica
(6)
n temeiul art.13 alin.(2), art.14, 28, art.51 alin(4).(3).

La estimarea cheltuielilor bugeturiluior asigursociale de stat pentru
anul bugetar proiectat,ine se va cont de urmtoarele ceringenerale:

a) fundamentarea propunerilor n baza actelorialtorlegislativeactenormative n vigoare;
b) analiza politiciia obiectivelor elaborate n domenriiulsocialeasigurasistenei
sociale detrec Ministerul ProtecieiSociale, FamilieiCopilului pe termen mediu;
c) estimarea transferurilor din bugetul de stat n limiteletr MinisterulstabilitedeFinancelor;

d) propunerile subdiviziunilor teritoriale ionaleCaseide NaAsigurriSociale pentru
proiectul bugetului asigurilor sociale de statin cede determinarea cheltuielilor de
organizarefuncionare a acestor structuri.
(7) La elaborarea planului de cheltuiinelicontse
vanumai de sumele cheltuielilor calculate pentru
activitatea din anul respectiv.
(8)
Cheltuielile bugetuluirilorasigursociale de stat se

vor calcula separat pe are:sursedinde finan
mijloacele bugetului asigurrilorsociale de statidin
mijloacele bugetului de stat.
(9)
Pronosticul
veniturilorcheltuielilor
bugetuluirilorasigursociale de stat se
va
prezenta
spre
examinare
autoritilor competenteipartenerilor
sociali.
(10) Pronosticul
veniturilorcheltuielilor
bugetuluirilorasigursociale de stat pentru

anul
bugetar
proiectat,
bugetuluirlorasigursociale
ntocmirea
de
stat
programeiperformanse efectueazde
ctre Ministerul ProtecieiSociale, FamilieiCopilului Casa Naional de Asigurri
pe
Sociale, cu participarea MinisteruluielorFinan.

(11) Modificarea indicatorilorzui prevnLegea bugetului asigurrilorsociale de stat
se efectueazn cazurile:
a)
adoptrii
unor
acte
legislativealtor
acte
normative
care
stabilesciinoicondideprotiecsociala diferitelor categorii de populaie;
b)
modificrii condiiilor de
calculare a contiiloribude
c) precizrii cheltuielilor nturlegcu determinarea

beneficilariCasanregistra Naional de Asigurri Sociale.
asigurrisociale
pentru
unele
categorii
de
contribuabili;
contingentului real de
[Art.10 modificat prin LP67-XVI din 27.03.08, MO84-85/13.05.08 art.292]

1
[Art.10 introdus prin LP83 din 13.05.05, MO80/10.06.05 art.363]
Bugetele Locale
1.
2.
3.
Autonomia Finantelor Publice Locale

Locul Bugetelor Locale in Cadrul Bugetului Public National
Procesul Bugetar la Nivelul Colectivitatilor Locale
Comunitatile Locale reprezinta colectivitati umane delimitate teritorial, care au autoritati
publice diferite de cele centrale ale statului. Autonomia financiara a acestora este absolut

necesara, deoarece autonomia administrativa nu ar fi posibila fara autonomie financiara
care ii asigura suportul material al functionarii. Mai exista un alt argument in acest sens si
anume ca comunitatile locale isi cunosc cel mai bine posibilitatile proprii, privind resursele
banesti de provinienta publica, dar mai ales cheltuielile ce trebuie acoperite, pentru
producerea serviciilor pe plan local. Problematica generala a autonomiei locale pentru
statele Europene, face obiectivul Cartii Europene privind exercitiul autonom al puterii
locale.
Art.9 ne expune urmatoarele principii privind autonomia locala (autonomia financiara):
Colectivitatile locale au dreptul la resurse proprii adecvate de care sa poata dispune liber
in vederea exercitarii atributiilor sale
b. Resursele financiare ale colectivitatilor locale, trebuie sa fie proportionale cu
responsabilitatile stabilite pentru ele prin Constitutie sau alte acte normative
c. Cel putin o parte din resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie sa provina din
impozite si taxe locale, in proportiile stabilite la nivelul autoritatilor locale in limitele legii
d. Sistemul Financiar trebuie sa fie de natura suficient diversificat si dinamic in cat sa le
permita sa urmareasca pe cat e posibil evolutia reala a costurilor exercitarii
competentelor lor
e. Protectia Colectivitatilor Locale mai slabe din punct de vedere financiar
f. Colectivitatile Locale trebuie sa fie consultate asupra modalitatilor in care vor fi alocate
resursele redistribuite
g. Subventiile acordate colectivitatilor locale nu trebuie sa fie destinate in masura in care
este posibil finantarii unor proiecte expres specificate
h. In scopul finantarii propriilor obiective de investitii colectivitatile locale trebuie sa aiba
a.
acces la piata de capital

Pentru a aprecia locul bugetelor locale in sistemele bugetare din statele contemporane, ne
folosim de ponderile pe care le au veniturile si cheltuielile bugetare in totalul celor
consolidate, cel mai inalit grad de dezvoltare in acest sens au atins tarile scandinave de
exemplu:
*
*
Suedia la capitolul venituri in jur de 42-48% provin din bugetele locale; la capitolul
cheltueili 53%
Danemarca la capitolul venituri 46-47%; cheltuieli 81-82%;
Conform Prevederilor Art.4 se formeaza din:
LEGE Nr. 397
din 16.10.2003
privind finanele publice locale
Articolul 4. Veniturile bugetelorilorunit
administrativ-teritoriale
(1) Veniturile bugetelorilorunitadministrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe, alte

venituri prevzute de legislaie se formeazdin:
a)
venituri proprii ale bugeteilor administrativunit-teritoriale, ce
se dinformeazimpoziteletaxele locale, prevzute pe fiecare
teritoriu n parte, n conformitate
cuiseCodulvireazfiscal,directi integral la bugetele respective;
[Art.4 al.(1), lit.(a) modificatprinLP155 din 21.07.05, MO107-109/12.08.05 art.525, n vigoare 01.01.06]
b)
mijloace speciale;
c)
defalcri, conform normativelor procentuale de la veniturile generale de stat, stabilite prin
prezenta lege pentru bugeteleunitiloradministrativ-teritoriale de nivelul pentrualdoileabugetul
municipal prinB
legea bugetaranual, n cotele prevzute la art.5 alin.(3) pct.2)i d)lit.dinb) prezenta lege. Pentru
bugetele locale, aceste normative snt stabilite anual de consiliul raional, adeunitAdunareaii Popular
teritoriale autonome cu statut juridic special, de consiliul demunicipalconsiliulBmunicipalinChiu;
[Art.4 al.(1), lit.(c) niaredacLP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07art.27]

[Art.4 al.(1), lit.(d) exclusprinLP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07 at.27, lit.( e-f) devin lit.(d-e)]
d)
transferuri de la bugetul de stat la bugetele raionale, bugetuliiteritorialecentral autonomelunit cu
statut juridic special, bugetul municipalbugetulB municipalinChiu transferuri debugetelela

raionale, bugetul centraliial teritorialeunit autonome cu statut juridic special, bugetulii
municipal B bugetul municipalinChiula bugetele locale;
e) fonduri speciale.
f)
(2) Veniturile bugetelor satelor (comunelor),(municipiilor)ora din compoaunitenii teritoriale
autonome cu statut juridic special potidefainclcuderi,conform normativelor procentuale stabilite de
Adunarea Popularunitii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru bugetele locale, de la taxa pe
valoareaugatad la mrfurile produseila serviciile prestate pe teritoriuliiadministrativunit-teritoriale
respective.
(3) Veniturilebugetelorde oricenivelnu includ mprumuturile acordate din bugetul de stat sau din
alt buget, precumimprumuturile de laiileinstitufinanciareali creditori.
Se constituie din veniturile proprii:

a.
Impozite si taxe locale (prevazute de Codul Fiscal) si se vireaza direct si integral la

aceste bugete
Din mijloace speciale:
a. Defalcari - conform normativelor speciale de la veniturile generale de stat
b. Transferuri de la bugetul de stat, la bugetele de nivelul doi si de la acestea bugete la
bugetele de nivelul intai
La elaborarea bugetelor locale se tine cont de urmatoarele prevederi:
*
MinFin in termenul stabilit de Guvern remite note metodologice, privind prognozele

macro-economice, principiile de baza ale politicii statului in domeniul veniturilor si
cheltuielilor bugetelor statului; prognozele la ventiuri de defalcari; si unele momente
specifice de calcularea a transferului;
Directiile Finante depun la Ministerul Finantelor pentru analiza si prognoza a tuturor
tipurilor de impozite si taxe ce urmeaza a fi incasate, precum si proiectele bugetelor locale
de nivelul II;
In termenele stabilite de Ministrul Finantelor, Directia de Finante prezinta Ministerului
rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetelor respective, metodologia de
executie a bugetelor locale prin sistemul trezorarial se elaboreaza si se aproba de catre
MinFin;
MinFin si Directiile Finante pot efectua controale tematice privind corectitudinea elaborarii,
dar in principal al executarii al bugetelor respective, la fel reviziile asupra executiei
bugetelor locale se efectueaza de catre serviciul control financiar si revizie, periodic o
data la 2 ani;
Procesul Bugetar la Nivelul Colectivitatilor Locale
Referitor la elaborarea si aprobarea bugetelor locale
Vezi Capitolul III art.19-24
Capitolul III
ELABORAREAIAPROBAREA BUGETELORILORUNIT
ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Articolul 19. Elaborarea bugetelorilorunit
(1) Autorilet administraiei publice aleunitilor administrativ-teritorialesponsabilesntde elaborarea i
aprobarea bugetelor proprii n baza prevederilornconformitatelegale cu clasificaiabugetarunic.
(2) Bugetul unitiiadministrativ-teritoriale se elaboreazdectre autoritatea
executivaacesteia, inndu-se cont detoareleurm prevederi:

a) n termenele stabilite de Guvern, MinisterulelorremFinanteautoritiiexecutive a unitiiadministrativteritoriale de nivelul al doilea, a munlicipiuluidireceiBfinane respective note metodologice privind
prognozele macroeconomice, principiilealedepoliticiibaz statului n domeniul veniturilorcheltuielilor

bugetare pe anul(anii)tor(i),urm prognozele normativelor deridedeflalcveniturile generale
de stat n bugetul central aliiunitteritoriale autonomeguziaGi unele momente specifice
de calculare a transferurilor seceprognozeaz fi alocate acestor bugete de la bugetul de stat;
b) ntermen de 10 zile dupprimirea notelor metodologice specificate la lit.a) din prezentul alineat,
direcia finane comunicautoritilor executive aleilorunitadministrativ-teritoriale de nivelul nti principiile
de baz ale politicii statului n domeniul iveniturilorcheltuielilor bugetare pe anul(anii)tor(i, urm
prognozele normativelor deri defalac veniturile generale de stat la bugeteleimomentelelocale
specifice de calculare a transferurilor ce se prognozeazfialocateacestor bugete de la
bugeteleilor unit administrativ-teritoriale de niveluli aldedoilealabugetulmunicipallBi;
[Art.19 al.(2), lit.b) modificatprinLP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]

c) n termen de 20 de zileprimireadup notelor metodologice specificate la lit.b) din prezentul alineat,
autoritile executive aleunitiloradministrativ-teritoriale de nivelul ntielaborareaasigur prognozei tuturor
tipurilor de impozitaxe ce urmeazfi colectate n anul(anii)tor(i)urmn unitatea administrativteritorialrespectiv,precumi a proiectului bugetului local, caresepentruprezintanalizdireciei finane;
d) n termenele stabilite de Ministerulelor, Fdirecnaniile finane depun la MinisterulelorFinanpentru
analiz prognoza tuturor tipurilor de impozitetaxece urmeazfi ncasate n anul(anii)tor(i)urmn unitatea
administrativ-teritorialrespectiv,precumi proiectele de bugete ale raioanelor,iiteritorialeun autonome
cu statut juridic special, municipilunicipiuluiBChiinu.
(3) Analiza proiectelor de bugete ale raioanelor,iiteritorialeunit autonome cu statut juridic special,
municipiuluiliBi municipiuluiChiinu are caracter consultativ.,TotodatMinisterul Finanelor poate cere
de la autoritile executive aleilorunitadministrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau alei municipiului B

s modifice proiectele de buget n cazul n care acestea contravin prevederilor legale, principiilor politicii
bugetar-fiscale a statului sau unor prevederi specificebugetarpenturmtoranul.
Articolul 20. Examinareaaprobarea bugetelor locale
(1) Autoritatea executivaunitii administrativ-teritoriale de nivelul
nti,printrprezint-odispoziie,cel trziu la data de 15 noiembrie a anului n curs,
proiectul bugetuluitorlocalsprepexaminarenulum aprobare consiliului local.
a)
(2) Proiectul bugetuluilocalprezentatspreaprobare consiliului local include:

proiectul deciziei consiliului local privindbugetului;aprobarea
b)
anexele la proiectul deciziei, n care se vor reflecta:

- veniturilecheltuielile prevzutepentruanulbugetar
urmtor;
- cotele impozitelortaxelor locale ce vor fi ncasate n buget;

- mijloacele speciale preconizate spre ncasaretrefiecarde
instituciepublic; - fondurile speciale;
- efectivul limital statelor deprsonaldininstituiile publice finaten de la buget.
[Art.20 al.(2), lit.b) modificatprinLP224-XV din 01.07.04, MO132-137/06.08.0 art.700, n vigoare
01.01.05]
c) cuantumul fondului de (fondulrezerv de rezesterv utilizat n conformitate cu
regulamentul de utilizare a mijloacelor fondului, aprobatiile nartcondi.18din prezenta lege);
d)
alte dateionaleadi elaborrii proiectului bugetului;
e)
nota informativlaproiectul bugetului.
[Art.20 al.(2), lit.e) modificatprinLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n
vigoare 01.01.10]
(3) Consiliul local examineazproiectulbugetuluilocaln dou lecturi la un interval de cel mult 5 zile.
(4) Consiliul local aprobbugetul local pe anulbugetarurmtor cel trziu la
data de 15 decembrie a anului n curs.
Articolul 21. Examinareaaprobarea bugetului
unitii administrativ- teritoriale de nivelul
al doilea bugetului municipal B
(1) Autoritatea executivaunitii administrativ-teritoriale de niveluli al
municipiuluidoileai, B prezint, printr-o dispoziie,cel trziu la data de 1 noiembrie,
proiectuliibugetuluiadministratunivt-teritoriale de nivelul al idoileaproiectul bugetului

municipalspreB examinareaprobare autoritii reprezentativedeliberative respective.
(2) Proiectele bugetuluiii administrativunit-teritoriale de niveluli albugetuluidoilea
municipali, B prezentate spre aprobareiiautoritreprezentativedeliberative respective, includ:
a)
b)
proiectul deciziei autoritiireprezentativedeliberative privind aprobarea bugetului;

anexele la proiectul deciziei, n care se vor reflecta:

-
veniturilecheltuielile bugetului respectivzuteprevpentruanul bugetar urmtor;
normativele defalcrilor de la veniturilegenerale destat la bugetele locale;

mijloacele speciale preconizate spre ncasaretrefiecarde instituciepublic;
fondurile speciale;
transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale;
efectivul limital statelor de personalinstitudiniile publice finanate
de la bugetul respectiv; c) alte dateionaleadi elaborrii proiectului
bugetului;
d) nota informativlaproiectul bugetului.
[Art.21 al.(2), lit.d) modificatprinLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare
01.01.10]
(3) Autoritatea reprezentativdeliberativ unitii administrativ-teritoriale de niveluli
al doilea municipiuluiiBexamineazproiectulbugetuluirespectiv n doulecturi.
(4) n prima lectur,autoritatea reprezentativdeliberativrespectivaudiazi examineazraportul
preedintelui raionului, Guvernatoruluiiiteritorialeunit autonome cu statut juridic special, primarului
municipiuluiliBi primarului general al municipiuluiinasupraChi proiectului bugetului, examineaz
aprob volumul total al veniturilorcheltuielilor bugetului respectiv.

(5) n lectura a doua, autoritatea reprezideliberativntativexamineaz aprob:
a)
b)
c)
d)
e)
structura veniturilor;
cheltuielile, structuraidestina lor;
balan bugetuluisursele de finanare;
normativele defalcrilor de la veniturile generale de stat la bugetele locale;
transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale;
f)
cuantumul fondului de (fondulrezerv de rezesterv utilizat n
conformitate cu regulamentul de utilizare a mijloacelor fondului
aprobatiile nartcondi.18din prezenta lege);
g)
fondurile speciale;
h)
cheltuielile care vor fiatefinann mod prioritar;
i) efectivul limital statelor de personal diniileinstitupublice finanate de la bugetul respectiv;
j)
alte dateionaleadi elaborrii proiectului bugetului;
k)
nota informativlaproiectul bugetului.
[Art.21 al.(5), lit.k) modificatprinLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n
vigoare 01.01.10]
(6) Autoritatea reprezentativdeliberativ unitii administrativ-teritoriale de niveluli al
doilea municipiuluiliBaprobbugetele respectiveanulpe bugetar urmtorcel trziu la data de
10 decembrie a anului n curs.
[Art.21 al.(2) lit.b)al.(5) modificat prin LP224-XV din 01.07.04, MO132-13/06.08.04 art.700, n
vigoare 01.01.05]
Articolul 22. Publicitatea bugetelorilorunit
Bugetele unitilor administrativ-teritoriale, aprobatetreautordecitle reprezentativedeliberative
respective,rectificrile laaceste bugete snt date publicitiinmod obligatoriu.
Articolul 23. Aciuni n cazul neaprobriibugetului

unitii administrativ-teritoriale
(1) Dacbugetul unitii administrativ-teritoriale nu este aprobatlanceputulpn anului

bugetar, efectuarea defalcrilor de la veniturile generalei dea transferurilorstat la bugetul
respectiv se suspend pn la aprobarea bugetului.
[Art.23 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]
(2) Dacbugetul uniit administrativ-teritoriale nu este aprobladatapnde 31 decembrie,areafinan
cheltuielilor se efectueazlunar propionalr mrimii de 1/12 parte din suma cheltuielilor, conformiei clasifica
bugetare pe anul bugetar precedent, n limita resurselor financiarelaaprobareadisponibile,nouluipn
buget.
Articolul 24. Corelarea bugetelorilorunit
administrativ-teritoriale cu legea
bugetaranual

(1) n termen de cel mult 30 de zile de lariidatalegii publicbugetului pe anul respectiv,
autoritatea
reprezentativ
deliberativ
unitii
aduce
bugetul
aprobat ncu concordan prevederile legiiionatemen.

(2) n caz de nerespectare a prevederilor alin.(1) din prezentul articol,rilor efdectuareala
defalc veniturile generale dei stattransferurilor la bugeteleilorunitadministrativ-teritoriale
respective se suspend.
Referitor la executarea bugetelor vezi Capitolul IV art.28-29

CapitolulIV
EXECUIA BUGETELOR UNITILOR
ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Articolul 28. Execuia de casa bugetelor
unitilor administrativ-teritoriale
(1) Execuia de casa bugetelor unitilor administrativ-teritoriale se
efectueazprinsistemultrezorerial, reflectndu-se n conturi distincte:
a)
ncasrile veniturilor n conformitate cu structuraieibugetare;clasifica
b)
efectuarea de cheltuieli n limitaiilor aprobatelocaiconform destinaieistabilite.
(2)
Sistemul trezorerial prin care se exfectueaziade casa bugetelor unitilor administrativ-
teritoriale reglarea decontrilor dintre bugetele de toate nivelurile este reprezentat prin Trezoreria de
Stat i trezoreriile teritoriale.
[Art.28 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
(3) Ministerul Finanelor, n baza legii bugetare anuale, efealocritueazdetransferuri de la bugetul de
stat la bugeteleunitilor administrativ-teritoriale de nivelul lal bugdoiletula municipali, precumBi
defalcri n aceste bugete de la veniturile generaleipercepedestat,n modincontestabil din

conturile trezoreriale ale bugetelor respective mijloacelenetidatorateb bugetului de stat.
[Art.28 al.(3) n redaciaLP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
(4) Trezoreriile teritorialetoareleauurm atribuii:
a) efectueaz,n baza deciziilor autoritiireprezentativedeliberative aunitiiadministrativ-teritoriale
de nivelul al doileamunicipiuluii,Balocri de transferuri de la bugetul respectiv la bugetele
locale, precumi defalcri n aceste bugete de la veniturile generale de stat;
[Art.28 al.(4), lit.a) modificatprinLP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543] b)
asigurexecuia conforma bugetelor instituiilor publice finanate de la bugetuliiunitadministrativ-
teritoriale de nivelul al doilea sau de la bugetuli;municipal B

c) asigurexecuia conforma bugetelor satelor (comunelor), (municipiilor),oraprecumi ale
instituiilor publice finanate de la aceste bugete din raza de activitate a trezoreriei teritoriale.
(5) Conturile pentru gestionarea veniturilorcheltuielilor bugetelorilorunitadministrativ-teritoriale,

precumi conturile instituiilor publice finanate de la aceste bugete pot fi deschise numai n
trezoreriile teritoriale respective.
(6) Metodologia de iexecuabugetelorunitilor administrativ-teritoriale prin sistemul trezorerial se
elaboreazi se aprobde ctre Ministerul Finanelorn conformitate cu actele normative n vigoare.
(7) Direciile finane, n baza deciziilor autoritiireprezentativedeliberative aunitilor administrativteritoriale de nivelul al doilea, percep n mod incontestabil din conturileilortrezoreriale ale unit
administrativ-teritoriale de nivelul nti mijloacelenetidatorateb bugetuluiilorunitadministrativ-teritoriale
de nivelul al doilea.
[Art.28 al.(7) introdus prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
Articolul 29. Rapoartele privind execuiabugetelor
(1) Direcia finane i/sau subdiviziunea financiarunitilor administrativ-teritoriale

ntocmesc rapoarte trimestrialeanuale privind execuiabgetelor respective.
(2)
Rapoartele trimestriale se examineazseaprobde ctre autoritatea executivrespectiv.

(3) Rapoartele privind mersuliei execubugetului unitiiadministrativ-teritoriale
pe semestrulipe9nti luni ale anului n curs se audiazlaedina autoritii
reprezentativedeliberative aunitiiadministrativ-teritoriale.

(4) Raportul anual privindia execubugetului unitiiadministrativ-teritoriale pe anul de
gestiune se examineaz se aprobde ctre autoritatea reprezentativdeliberativcel trziu la
data de 15 februarie a anului urmtor anului de gestiune.
(5) n termenele stabilite de Ministerulelor, direcFinaniile finane prezintministerului
rapoarte trimestriale anuale privind execuiabgetelor unitilor administrativ-teritoriale pentru
a fi incluse n raportul privind execuiabgetului publiconal.
[Art.29 al.(5) modificat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
In ceea ce priveste controlul si darea de seama:

Articolul 29. Rapoartele privind execuiabugetelor
(1) Direcia finane i/sau subdiviziunea financiarunitilor administrativ-teritoriale

ntocmesc rapoarte trimestrialeanuale privind execuiabgetelor respective.
(2) Rapoartele trimestriale se examineazseaprobde ctre autoritatea executivrespectiv.
(3) Rapoartele privind mersuliei execubugetului unitiiadministrativ-teritoriale
pe semestrulipe9nti luni ale anului n curs se audiazlaedina autoritii
reprezentativedeliberative aunitiiadministrativ-teritoriale.
(4) Raportul anual privindia execubugetului unitiiadministrativ-teritoriale
pe anul de gestiune se examineaz se aprobde ctre autoritatea
reprezentativdeliberativcel trziu la data de 15 februarie a anului
urmtor anului de gestiune.
(5) n termenele stabilite de Ministerulelor, direcFinaniile finane prezintministerului rapoarte
trimestriale anuale privind execuiabgetelor unitilor administrativ-teritoriale pentru a fi
incluse n raportul privind execuiabgetului publiconal.
[Art.29 al.(5) modificat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
Capitolul V
DREPTURILERESPONSABILITILE
EXECUTORILOR (ORDONATORILOR) DE BUGET
Articolul 30. Executorii (ordonatorii) de buget
(1) Primarii satelor (comunelor), (municipiilor),oraedinpreii raioanelor, Guvernatorulii unit
teritoriale autonome cu statut juridic special, primarul generalinalu municipiulsntexecutoriChi
(ordonatori) principali de buget ai bugeteloriloradministrativunit-teritoriale.
(2) Conductorii instituiilor publice finanate de la bugeteleilorunitadministrativteritoriale cu statut de persoanjuridicsnt executori (ordonatori) secundari de buget.
(3) Conductorii instituiilor publice finanate de la bugeteleilorunitadministrativ-teritorialestatutf de
persoanjuridic, care snt mputernicisutilizeze mijloacele financiare ce le-au fost repartizate numai
pentru necesitile unitilor pecarele conduc, snt executori (ordoniatori)deterbuget.
Articolul 31. Drepturile executorilor (ordonatorilor)

de buget
(1)
Executorii (ordonatorii) principali de bugetalocarepartizeaziile,aprobate n bugetele

respective, pe unitile subordonate n raport cu sarcinile acestora,
cuprinseaprobnefectuareabugete, cheltuielilor din bugetele respective cu
respectareaiilordispozilegale.
(2)
Executorii (ordonatorii) secundari

debugetefectuaprobreacheltuielilor din bugetele proprii cu
respectarea dispiilozirlegalei repartizeazalocaiile
bugetare aprobate peile unitsubordonaterorai c
conductori snt ordonatoriiariterde buget.
(3)
Executorii (ordonatoriiari) dter buget utilizeazalocaiile bugetare, ce le-au fost
repartizate, numai pentru necesitile unitilor pe care le conduc, potrivit

prevederilor din bugeteleincondiaprobateiile
stabilite prin dispoziiilelegale.

(4) Executorii (ordonatorii) de bugetia audeobligaangajaiutiliza
alocaiile bugetare numai n limita prevederilordestinaiilor
aprobate, pentru cheltuieli strict legate de
activitatiilorserviciilorainstitu publice respective,cu respectarea
dispoziiilorlegale.
Articolul 32. Responsabilite executorilor (ordonatorilor) de buget

(1) Executorii (ordonatorii) principali de buget snt responsabili de:
a)
b)
elaborarea proiectului de buget;

ncasarea veniturilor conform prevederilor legale;
c)
oportunitatealegalitatea angajriii utilizrii alocaiilor bugetare
n limitacu destinaiaaprobate n buget;
d)
integritatea bunurilor aflate n administrare;
e)
organizareainerea
la
zi
a
contabiiilitprezentarea
la
termen
urilor,abilandrilor de seam contabile a
conturilor de execuieabugetului.
(2) Spre derogare de la alin.(1) lit.b) din prezentul articol, executorul (ordonatorul) principal al bugetului
unitii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, allmunicipimunicipiuluialBinChiu
contribuie la ncasarea veniturilortredeorganelec abilitate cu acest drept.
(3) Asupra executorilor (ordonatorilor) secundari de buget se extind prevederilee)dinalin.(1) lit.a),

c), d) prezentul articol.
(4) Asupra executorilor (ordonatoiariilor)de bugetter se extind prevederile alin.(1) lit.d) din
prezentul articol.
Articolul 33. Justificarea cheltuielilor bugetare
Cheltuielile bugetare se efectuenumaiz pe bazde documente justificative, care confirm
angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale,rilor,executareaprestarealucrserviciilor,
plata salariilor altor drepturinebti, plata obligaiilor ctre bugete,precumi a altor obligai.
Articolul 34. Priorit n efectuarea cheltuielilor bugetare

Executorii (ordonatorii) principali de bugetissntasigureobligafinanarea
prioritar instituiilor de nvmnt.
Capitolul VI
RESPONSABILITI CONTROLUL ASUPRA
PROCESULUI DE EXIECUABUGETELOR
UNITILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Articolul 35. Responsabilitatea pentruiaexecubugetelor
(1)
(2)
(4)
Responsabilitatea pentruia execubugetelor locale revine primarilor

satelor (comunelor), ora (municipiilor).
Responsabilitatea pentruia execubugetului raional revineedintprelui raionului.
(3) Responsabilitatea pentruia execubugetului central alii unitteritoriale
autonome cu statut juridic special revine GuvernatoruluiComitetului
executiv al acestteritorialeiunit.
Responsabilitatea pentruia execubugetului municipalrevineB primarului municipli.ului B
(5)
Responsabilitatea pentruia execubugetului

municipalinuChirevine primarului general al
municipiului Chiinu.
(6) Autoritile
executive
aleilorunitadministrativteritoriale,condiniile legislaiei n vigoare, snt
responsabile de:
a) corectitudineaveridicitatea datelor, indiciloraltor informaiin a cror baza fost
elaborat bugetul respectiv;
b) asigurarea colectriidepline n termenele stabilite a veniturilor
proprii; c) utilizarea conform diestinaalocaiilor bugetare aprobate;
d) respectarea termenelor deasaplariilorttrec angajaiiinstituiilor publice finanate de la bugetide
plat pentru lucrri, servicii bunuri materiale contractate n limitele aprobate n bugetul respectiv.
( 7 ) C o n dtuocr i i i n s tii itluo r p u b l i c e fiant ea nd e l a b u g e t s n t
responsabilide respectarealimiteloralocaiilor bugetare aprobate n devizele de cheltuieli.

(8) n caz de efectuaretredeinstitucia publica unor cheltuieli neprzutevn deviz, autoritatea
executivrespectiveste n dreptnus acopere cheltuielile neasiguratecusuport financiar.
Articolul 36. Controlul financiar

(1) Ministerul Finanelori/sau direcia finane snt n dreptefectuezes controale tematice
privind corectitudinea elaborriiiexecuiei bugetelor unitilor administrativ-teritoriale.

(2) Reviziile asupra ieixecubugetelor unitilor administrativ-teritoriale se efectueazdetreServiciul
Control FinanciarRevizie din subordinea Ministeruelor,ui Finanperiodic, o datladoi ani.
(3) Rezultatele reviziilorieiexecubugetelor unitilor administrativ-teritoriale snt examinatetre de c
autoritile reprezentatideliberative respective, cu adoptarea deciziiltoarecorespunzipublicarea lor
n mod obligatoriu.
Sistemul Veniturilor Publice

1.
2.
3.
4.
5.
6.
Elementele definitorii ale veniturilor bugetare

Impozite si taxe. Notiunea si functiile lor.
Dreptul statului de-a reglementa sistemul de impunere
Obligatia bugetara
Aparitia si stingerea ei
Alte venituri ale statului (venituri nefiscale)
Veniturile statului sunt formate din totalitatea resurselor banesti, instituite prin lege care
contribuie la constituirea fondurilor banesti ale acestuia, alcatuind un tot intreg denumit
sistemul veniturilor bugetare, din puncte de vedere economico-financiar. Veniturile
bugetare reprezinta forme valorice concrete, prin care o parte din venitul national sau din
alte resurse destinate fondurilor generale ale societatii sunt concentrate la dispozitia
statului. Din punct de vedere juridic, veniturile bugetare reprezinta obligatii banesti,
stabilite in mod unilateral de catre stat prin acte normative, in sarcina persoanelor fizice si
juridice, care realizeaza venituri sau detin bunuri impozabile sau taxabile, elementele
comune ale veniturilor bugetare sunt urmatoarele:
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
j.
k.
Denumirea venitului bugetar

Subiectul impunerii
Obiectul sau materia impozabila
Unitatea de evaluare
Unitatea de impunere
Asieta sau modul de asezare a venitului
Perceperea venitului bugetar
Termenile de plata
Inlesnirile, drepturile si obligatiile debitorilor
Raspundere debitorilor
Calificarea venitului bugetar
Denumirea este adecvata in raport de natura sa juridica si financiar-economica (impozite,
taxe, contributii de asigurari sociale, medicale, majorari de intarziere, dobanzi, amenzi,
etc.)
Articolul 13. Subiecii impunerii
(1)
Subiecai impunerii snt:

a)
persoanele juridicefizice rezidente ale Republicii Moldovia,

socicueilortxcep specificate la art.5 pct.9), careoardesfactivitate de
ntreprinztor,precumipersoanele care practicactivitate
profesion,care,l pe parcursul perioadei finscale,venitobdin orice surse
aflate n Republica Moldova, precumidinorice surse aflate n afara
Republicii Moldova;
b) persoanele fizice rezidenteeni aicetRepublicii Moldova careoarnu

activitatedesf de ntreprinztori pe parcursul perioadei fiscaleinvenituriob
impozabile din orice surse aflate n Republica Moldova;
c) persoanele fizice rezideniteaicetRepublicii Moldova careoarnu desfactivitate de

ntreprinztori obin venit din investiiifinanciar din orice surse aflate n afara
Republicii Moldova;
d)persoanele fizice rezidenteeni strcetinii apatrizi care desfoar activitate pe
teritoriul Republicii Moldovaiobin venit din orice surse aflate n
RepublicadinMoldovaricesurse
aflate n afara Republicii Moldova pentru activitatea lor n Republica Moldova, cu excep venitului
din investiiifinanciar din orice surse aflate n afara Republicii Moldova;
e) persoanele fizice nerezidente careoarnu activitatedesf de ntreprinztorpe teritoriul
Republicii Moldovaipe parcursul perioadei fiscaleinvenituriob conform

capitolului 11 din prezentul titlu.
(2) Subieciiimpunerii snt obligasdeclare venitul brutinutobdin toate sursele.
Articolul 14. Obiectul impunerii

(1) Obiect al impunerii este venitul brut, inclusivileacordatefacilitde patroinut,obde
persoanele juridice sau fizice din toate sursele aflate n Republica venitulMoldova, precum
obinut de persoanele juridicefizice care practicactivitate de ntreprinztordin orice surse aflate
n afara Republicii Moldovaivenitul din investiiifinanciar inutob de persoanele fizice
ceteni reziden din surse aflate n afara Republicii Moldova,iadedcucerilorexcepscutirilor
la care au dreptul aceste persoane. Ca obiect al impunerii este considerat venitul estimat
n conformitate cu art.225.
[Art.14 al.(1)modificat prin LP144-XVI din 27.06.08, MO127-130/18.07.08 art.498, n vigoare
01.01.09]
(2) Sursele de venit snt stabilitei n11cap..2
(3) Prin derogare de la prevederile alin),.(1(3),i(3), (3
) ale prezentului articol, obiect al
impunerii pentrutigurilec veniturile specificate la art.901i alin(3)este.(1) exclusiv

acesttig c i/sau venit.
Unitatea de evaluare reprezinta elementul care exprima cuantumul unitar al acestuia in

raport cu baza sa de calcul, el se poate stabili sub diferite forme cota fixa si cota
procentuala; Cota fixa se stabileste atunci cand baza de calcul o formeaza anumite
obiecte, fapte sau acte juridice, suprafete de teren, obtinerea unei autorizatii, eliberarea
unui act. Cota procentuala se stabileste in cazul cand obiectul impozitului il constituie
valoarea obiectului detinut sau venitul realizat de catre contribuabil.
Articolul 15. Cotele de impozit
Suma total impozitului pe venit se determin:
a)pentru
persoanele
fizice,
inclusivriilegospodrneti
fermier)ntreprinztorii individuali, nrime de:
(de
- 7 % din venitul anual impozabilcetenusumadep de 25200 lei; 18 % din venitul anual impozabiletecesumadep de 25200 lei;
[Art.15 lit.(a) n redaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n

vigoare 01.01.08]
b)
pentru persoanele juridicerime-ndem 0% din venitul impozabil.
[Art.15 lit.b) modificatprin LP111-XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.00, n

vigoare 01.01.08]
[Art.15 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

[Art.15 modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare
01.01.06]
c) pentru gospodriilerneti (de fermier)ntreprinztorii individuali
rimen de 0% din venitul impozabil.
[Art.15 lit.(c) introdusprin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534,

n vigoare 01.01.08]
d) pentru ageniieconomici alrorc venit a fost estimat n conformitate cu artrime.225 - n
m de 15% din depirea venitului estimatdefavenitul brut nregistrat na contabilevidende
agentul economic.
[Art.15 lit.(d) introdusprin LP144-XVI din 27.06.08, MO127-130/18.07.08 art.498,
n vigoare 01.01.09]
Articolul.15 Modul de determinare aiilorobligafiscale
Determinarea obligaiilor fiscale, n conformitate cu prevederile prezentului titlu,

se efectueaz n modul stabilit de Guvern.
Cota procentuala poate fi proportionala ea ramane neschimbata indiferent daca sa
schimbat baza de calcul; progresiva o data ce creste baza de calcul creste si cota;
regresiva daca baza de calcul creste cota procentuala descreste;
Unitatea de impunere, reprezinta unitatea in care se exprima obiectul sau materia
impozabila in cazul veniturilor MDL, in cazul unitatilor de transport capacitatea
cilindrica CM
Asiena reprezinta modalitatea de asezare a obiectului impozabil, evaluarea acestuia si
stabilirea cuantumului de plata, in practica referitor la acest moment se utilizeaza metode
indirecte, in raport de aspectul exterior al obiectului, pe baze forfetare (organul fiscal
stabileste impreuna cu debitorul marimea aproximativa a materiei impozabile), fara
pretentii la acelui din urma. Pe baze administrative, evaluarea de catre organul fiscal pe
baza datelor pe care le detine. Metoda directa bazata pe administrarea de probe,
declaratia contribuabilului sau al unei terte persoane
Perceperea sau incasarea, reprezinta realizarea efectiva a acestuia in acest sens se
folosesc urmatoarele metode platii directe veniturile realizate de catre persoanele
juridice, avem impozit (portabil) si (cherabil). Impozit portabil contribuabilul este obligat sa
plateasca din propria initiativa. Impozit cherabil atunci cand organul fiscal se prezinta la
contribuabil sa ceara plata impozitului respectiv. Metoda retinerii si varsarii pentru
veniturile impozabile realizate de catre persoanele fizice, de regula in aceasta situatie se
ocupa contabilitatea institutiei corespunzatoare, aceasta metoda se mai numeste stopaj
la surse si aplicarii de timbre fiscale
Termenul de plata reprezinta data pana la care un anumit venit trebuie varsat la bugetul de
stat, termenul se fixeaza sub forma unui interval de timp de exemplu: an, trimestru, luna;
Inlesnirile, drepturile si obligatiile debitorului.
a)
b)
c)
(9) La stabilirea impozitaxelor se determinurmtoarele elemente:
obiectul impunerii - materia impozabil;

subiectul impunerii (contribuabilul) - persoanalaartspecificat.5pct.2);
sursa de platimpozitului sau taxei - sursa din careimpozitulseachit sau taxa;
d) unitatea de impunere - unitateasur decaremexprimdimensiunea obiectului
impozabil;

e)
cota (cotele) de impunere - cuantumul unitar al impozitului sau taxei n raport cu

obiectul impozabil;
f)
termenul de achitare a impozitelor sau taxelor - perioadarei ncontribuabiluldecursul
este obligatachites impozitul sau taxa subdeforminterval de timp sau aziplfii;x
g) facilitile (nlesnirile) fiscale - elemente deine careseama la

estimarea obiectului impozabil, la determinarea cuantumului impozitului
sauilataxei,ncasaprecumaacestuia, sub form de:
-
scutire piarl sau totalde impozit sau; tax

scutire piarl sau totalde plata impozitelor sau taxelor;
cote reduse ale impozitelor sau taxelor;

reducerea obiectului impozabil;
amnri ale termenului de achitare a impozitelor sau taxelor;

ealonri ale obligaiei fiscale.
Scutirile specificate la articolele 3533,i cota34 zero la aplicarea TVA nu se
consider faciliti (nlesniri) fiscale.
Inlesnirile sunt stabilite de cele mai multe ori, sub forma de deduceri sau scutiri, se face cu
scopul sprijinei familiei, favorizarii persoanelor in varsta, persoanelor cu capacitate redusa
de munca.
Capitolul 3 DEDUCERILE
AFERENTE ACTIVITIIDENTREPRINZTOR
Articolul 23. Regula general

Nu se permite deducerea cheltuielilori personalefamiliale, cu excepiacazurilor
pentru care prezentul titlu prevede un alt mod de reglementare.
Articolul 24. Deducerea cheltuielilor aferente
activitiide ntreprinztor
(1) Se permite deducerea cheltuielilor necesare,ordinare achitate sau suportate de
contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv niicadruldentreprinzactivittor
[Art.24 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]

[Art.24 al.(1) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349art.349,
n vigoare 01.01.09]
[Art.24 al.(1) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
(2) n cazul n care cheltuielile suportate de contribuabil cuprind cheltuiielile aferente activit
de ntreprinztori cheltuielile personale, deducerea se permite numai atunci cnd cheltuielile
aferente activitiide ntreprinztor le depesc pe cele personaleinumai pentru acea parte a
cheltuielilor care se refernemijlocit la desfurarea activiit de ntreprinztor.
(3) Deducerea cheltuielilor deii, delegareprezentan,de asigurare a
ageniloreconomici se permite n limitele stabilite de Guvern.
(4) Prin derogare de la art.30, se permite deducerea sumelor

achitatetaxedecatrecimpozite
subdiviziunile
situate
nileunitadministrativ-teritoriale,ror albugetc nu constituie parte
componenta bugetului publionalc.
(5) Nu se permite deducerea sumtitelorlaprocurareapl terenurilor.

(6) Nu se permite deducerea sumelortitela procurareapl propriiipet care se calculeaz
uzura (amortizarea)fa de care se aplicprevederile art.26,i 298 sau la

procurarea mijloacelor fixe cu un termen de exploatare mai mare de un an.
(7) Nu se permite deducerea compensaiilor,remuneraiilor, dobnzilor,iiplpentru nchirieri

de bunuri altor cheltuieli efectuate n interesul unui membru al familiei contribuabilului, al unei
persoane cu funciede spundere sau al unui ctornducde agent economic, al unui membru al

societii sau al altei persoane interdependentnue,xistdacjustificareaiiplunei
astfel de sume.
(8) Nu se permite deducerea pierderilor nriiurmasauschimbuluivnz proprietii,ndeplinirii
lucrrilori prestrii serviciilor, efectuate, n mod direct sau mijlocit, ntre persoanele
interdependente.
(9)
Nu se permite deducerea cheltuielilorinerealegate venituluideob scutit de impozitare.
(10) Nu se permite deducerea cheltuielilorcontribuabiluldac nu poate confirma documentar c
aceste cheltuieli au fost suportate ntr-un anumitn modulcuantumstabilit de Guvern.
(11) Nu se permite deducerea sumelor achitate sau suportate n folosul titularului patentei de
ntreprinztor.
[Art.24 al.(11) modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n
vigoare 0.01.06]
(12) Nu se permite deducereailor pentrupl eliminrile supranormative de
substanepoluante n mediul nconjurtori folosirea supralimitresurselor naturale.
[Art.24 al.(12) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702, al.(12)-
(13) devin al.(13)-(14)]

(13) Deducerea reziduuriloeurilor,dei perisabiliit naturale se permite
n limitele aprobate anual detrec conductorii ntreprinderilor.
(14) Se
permite
deducerea
cheltuielilor
aferente
transmiteriiiigratuiteconforma propriet deciziei Guvernului sau
ailorautoritcompetente ale administraieipublice locale.
[Art.24 al.(13) introdus prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611; n

vigoare 01.01.06]
(15) Se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili n decursul anului fiscal sub form de
taxe de aderareicotizaii de membru destinateiiactivitpatronatelor. Plafonul de
deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.

[Art.24 al.(15) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
(16) Societilor de auditauditorilor ntreprinztoriindividuali li se permite deducerea
cheltuielilor pentru asigurarea riscului derimeauditden15%m din venitulrilorvnz

anul de gestiune, aferent auditului rapoartelor financiraporeartelornuale financiare
anuale consolidate, conform modului stabilit de Guvern.
[Art.24 al.(16) n redaciaLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]
(17) Se permite deducerea cheltuielilor suportate de ntreprinderileineagreaicole pentru ntre

obiectivelor de menire social-culturalaflaten gestiune, conform normelor (cheltuielilor medii) stabilite
pentru inereatre instiilortu similare finanatede la bugeteleilorunitadministrativ-
teritoriale.
[Art.24 al.(16)-(17) introduse prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]
Articolul 25. Deducerea dobnzilor

(1) Deducerea dobnzilor se permite n conformitate cu art.24.
(2) Deducerea cheltuielilor aferente dobnzilor suportate,trepersoaneledec juridicefizice
care practicactivitate de ntreprinztor,n folosul persoanelori fizicejuridice (cu
excepia instituiilor financiarea organizaiilor de microfinanare) se acceptn
limita ratei de baz (rotunjit pn la urmtorul procent ntreg) stabilitdeBanca
ionalNa a Moldovei n luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de
gestiunlaoper,iunileaplicatde politicmonetar
pe termen scurt.

[Art.25 al.(2) n redaciaLP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]

[Art.25 al.(2) n redaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534; n
vigoare 01.0.1.08]
(3) n cazul emisiunii unor titluri deupcre1ianuarie 1998, partea discontuluiial,n ini
raport cu titlul de crearen este permis emitentului ca deducere a dobnzii, vacu fi
echivalent partea acestui discont repartizationalpropornanul fiscal.
Articolul 26. Deducerea uzurii calculate

(1)
Mrimea deducerii uzurii calculate aiiproprietsedetermin conformitate

cu prezentul articoli, cu art.24i27.
(2)
Proprietatea pe care se calcuzuleazraeste proprietatea materialreflectatn bilanul
contabil al contribuabilului n conformitateiaicufolositegislanactivitatea de ntreptor,inza

crei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzuriimoralefizicearei perioadde exploatare
este mai mare de un an, iar valoareateeisumadep de 3000 lei.
(3) Snt considerate, de asemenea, proprietate pe careuzurase calculeazinvestiiileefectuate
n
mijloacele
fixe
care
fac
obiectul
unui
contract
deional,leasinglocaiune,operaconcesiune, arend. n sensul prezentului alineat,
prinie seinvestinelege excedentul cheltuielilorindece
reparaie, ntreinere, mbuntirei altele asemenea, naprivinmijloacelor fixe respective asupra

cheltuielilor menionate, permise spre deducere n anul fiscal conform modului stabilit la art.27 alin.
(9).
(4) Din punct de vedere fiscal, n cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca proprietar al
mijloacelor fixe primite n leasing, iar n cazul leasinguluiional,calitatoperade proprietar o are
locatorul. Calculareaideducerea uzurii mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de leasing
se efectueazde ctre locatar n cazul leasingului finandectreiarlocator n cazul leasingului
operaional.
[Art.26 al.(3)-(4) introduse prin LP60 XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431, al.
(3)-(7) devin al.(5)-(9)]
(5)
Mrimea uzurii mijloacelor fixe ceaurmeazfideduse determinprin nmulirea bazei
valorice a mijloacelor fixe,itulla perioadeisfr de gestiune, ce sela raportanumitcategorie de

proprietate, la norma derespectivuzurprevzut la alin. (8). Baza valoricmijloacelor fixe la
sfritul perioadei de gestiune se determincavaloare a mijloacelor fixe la nceputul perioadei de

gestiune, majoratcu valoarea mijloacelor fixe nou-iprocuratesuma corectrilori micorat
cu suma de la comercializarea lor sau cu bazaajustatvaloricncazul altoririie.Valoarea
mijloacelor fixe la nceputul perioadei de gestiunelacecatsegoriaraportrespectivde
proprietate se determincadiferendintre baza valoricmijloacelor fixe laitulsfrperioadei de
gestiune precedenteisuma uzurii calculate a perioadei de gestiune precedente.

(6)ntreaga proprietate a contribuabiluluifietrebuieraportatsla
categoriile de proprietate, n ordinea stabilitdelege.
una
din

vigoare 01.01.09]
(7) Se stabileteurmtoarea ordine de evidenaproprietii pe categorii:
a) pentru proprietatea raportatlacategoria I, calcularea uzurii se face pentru fiecare obiect;
b)
pentru
proprietatea
raportatlacategoriile
II-V,
calcularea
uzurii
seprinefectueazaplicarea normei de uzurla baza valoriccategoriei
respective.
Raportareaii
proprilacatetgoriile
de
proprietate
se
efectueaznmodul prevzut de lege.

[Art.26 al.(7), lit.b) modificatprin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08
art.349, n vigoare 01.01.09]
c) pentru proprietatea ce reprezintinvesti efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unui
contract de leasing ional,opera locaiune, concesiune, arend,uzura se calculeaznmodul
stabilit
pentru categoria de proprietate la care se atribuie mijloacele fixe respective.
[Art.26 al.(7), lit.c) introdusprinLP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431]

(8) La fiecare categorie de proprietateurmsetoareleaplic norme de:uzur
Categoria de proprietate Norma,%de uzur

I
5
II
8
III
10
IV
20
V
30
(9)
Calcularea uzuriideducerea acesteia pentruinereantreautoturismului

se efectueazn felul urmtor:
a) n cazul n care valoarea autoturismuluilaeste200de.000pnlei, uzura
calculatsededuce integral, n funciede valoarea autoturismului;
b) n cazul n care valoarea autoturismuluiete200dep.000 lei, deducerea
selimiteazlasuma calculata uzurii, reieind din valoarea autoturismuluicu 200egal.000 lei.
Prevederea nu se aplic autoturismelor utilizate n calitate de mijloace fixe n
acaretivitateareprezintdeacordarebaz de servicii, arorc uzurconstituie parte
componentacostului vnzrilor.
[Art.26 al(.9), lit.a-b) modificate prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.6 art.702]
[Art.26 al.(9), lit.b) modificatprinLP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431]
(10)Evidena calcularea uzurii mijloacelor fixe n scopuri fiscalen se

efectueaz conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern .
[Art.26 al.10) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
Articolul 27. Valoarea mijloacelor fixe

(1) Valoarea mijloacelor fixe nou-procurate se compuneullordedinprocurare,pre precumi
din toate cheltuielile aferenteriiprlor,curinclusiv cheltuielile de transportare,i asamblare

asigurare, dobnziletiteplsau calculate lapnpunerea obiectului n exploatare. Valoarea
mijloacelor fixe aferente propiicreateiet cueforproprii include toate impozittaxele, cu
excepia taxei pe valoareaugatdcare se trece n cont, cheltuielileplatadobnzilor aferente
acestor mijloace fixe pentru ntreagadeperiopnladpunerea lor n exploatare. Baza
valoric mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune cuse valoareamajorzmijloacelor fixe
nou-procurate sau create ecuprfoprii cu suma corectrilor n perioada de
gestiune,zuteprevla
alin. (8).
(2) Mijloaceleinuteob de la nstrinarea mijloacelor fixe, cuia excepcelor obinute din
nstrinarea autoturismului care a fost inclus n categoria de proprietate lacuartvaloarea. stabilit 26

alin.(9) lit.b), se raporteazlareducerea bazei valorice a categoriei respective de proprietate. Dac
reducerea indiconduce,at la itulsfr perioadei de gestiune, la un rezultat negativ pe
categoria de proprietate, atunci acest rezultat se include n venit, iar valoarea categoriei respective de
proprietate la nceputul perioadei de gestiunetoarecorespunzseegaleazcu zero. n cazul
nstrinrii autoturismului inclus n categoria de proprietate cu valoarealaart.26 stabilitalin.(9)
lit.b), baza valoric categoriei respective de proprietate se reducemascu valoarea r
autoturismului nstrinat, determinatpornind de la valoarea cu care acesta a fost inclus n categoria

respectiv. Venitul sau pierderea calculatdiferenntre suma
mijloacelorinuteobde la nstrinarea autoturismuluibaza valoric acestuia se
recunoatedrept venit sau pierdere a perioadei fiscale n care a
avutinarealocnstr.Baza valoricautoturismului reprezintvaloarea acestuia
micorat cu suma uzurii calculate.

(3) Includereaialinia
mijloacelor
fixe
la
categoria
respectivdeproprietate se face la momentul punerii lor n
exploatare.
(4)
Valoareaialini a unei proprietaflate n posesia contribuabilului la data de 1

ianuarie 1998 va fi baza ei valoric,determinatconform art.38 alin.(2),(1) la
aceastdat. n acest caz,
calculele uzuriitoate celelalte ajustriale valorii pentru perioadele precedente sen
efectueaz conformitate cu legislaianvigoare n perioada respectiv.
(5) Dacla sfritul anului fiscal la categoria respectivnuseaflnici o proprietate sau suma
rmas este mai micde 300 lei, dupefectuarea ajustrilor specificate la alin(2).
(1) ale prezentului articolla art.26 alin.(3), valoarea urmeazrestanta fi dedus.
(6)
(8)
Se
permite
deducerea
cheltuielilor
legateii
deicercinveristigatiinifice, achitate sau suportate pe parcursul
anului fiscal n calitate de cheltuieli curente.
(7)Prevederile alin.(6) nusefaaplicdeterenuri sau alte bunuri supuse uzurii,faprecum de

orice alte cheltuieli achitate sau suportate n scopul descopeririiloculuisaudepreciz
amplasare a resurselor naturale,riidetermincantitiii calitii lor.
a)
Deducerea cheltuielilor pentruiaproprietreparaii se efectueazdup cum urmeaz:

daccheltuielile suportate pe parcursul anului
fiscaliapentruproprietreparaiinudepesc 15% din baza
valoriccategoriei respective de proprietate(determinatfluan
considerare schimbrile pe parcursul anului fiscal respectiv),
cheltuielilevorfi npermisecauz spre deducere n anul respectiv;
b)dac cheltuielile suportate pe parcursul anului

fiscaliapentruproprietreparaiidepesc 15% din baza valoricpentru fiecare
obiect a categoriei I dei proprietbazavaloricte categoriilor II-V de proprietatrime,a
macestui surplus se considerdreptcheltuieli pentru
recondiionarei se reflectla majorarea bazei valorice a categoriei respective de proprietate.
[Art.27 al.(8), lit.a-b) modificate prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
(9) Prin derogare de la alin.(8)ib),litn.a)perioada fiscalrespectivse permite deducerea:

a) cheltuielilor de repiearadrumurilor ca cheltuieli curente;
b) cheltuielilor aferenteieireparamijloacelor fixe ce nu corespund prevederiloriart.26 alin.(2)
care snt utilizate n activitatea detorntreprinzaagentului economic, conform contractului
de arend (locaiune) - cheltuieli suportarearora, cpotrivit contractului nominalizat, revine
arendaului (locatarului). Deducerea cheltuielilorse permitencauz n limita a 15% din
suma calculata arendei (locaiunii) suportatpe parcursul perioadei fiscale.
[Art.27 al.(9), lit.b) modificatprinLP177 -XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07
art.534] [Art.27 al.(9) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06
art.702]
(10) Baza valoricmijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietatecu: se ajusteaz
a) suma taxei pe valoareaugatad,ce urmeaz fi trecutn cont n conformitate cu
prezentul cod, calculatdin valoarea de bilanmijloacelor fixe comercializate, care
snt trecute,a n eviden contabil, cu taxa pe valoareaugatd;
b) suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe n cazul trecerii lora la pierderi, n
eviden contabil, n legtur cu uzura total.
c) diferenele pozitive rezultate din reevaluareanefectuatconformitate cu cap.IV din Legea
nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea n aplicareIIaletitlurilorCodului Ifiscal.

[Art.27 al.(10), lit.c) introdusprinLP111-XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300]
(11) n scopuri fiscale nu se recunoscele difenrenevaluarea mijloacelor fixe.
Articolul 28. Deducerea amortizrii
proprietiinematerial
e
Se permite deducerea amortizriifiecrei unit de proprietate nematerialamortizabil

(brevete de invenie,drepturi de autor, deseneimodele industriale, contracte, drepturi speciale
etc.) cu termen de exploatare limitat, calculnd perioada ei de exploatare prin aplicarea

metodei liniare.
Articolul 29. Deducerea cheltuielilor
legate de extraciaresurselor
naturale irecuperabile
(1) Deducerea
cheltuielilor
legateiaderesurselorextrac
irecuperabile se permite n conformitate cu art.24 alin.(1).
naturale
(2)
Cheltuielile legate de explorareaitareacmintelorz de resurse naturale,

suportate pn la nceputul exploatrii,precumi plile aferente ale dobnzii
se lareflectcreterea valorii resurselor naturale.
(3) Mrimea deducerii cheltuielilor legateiaderesurselorextrac naturale se determinprin
nmulirea bazei valorice a resurselor naturale cuinutrezultatuldela mpobrirea
volumului
extraciei
pe
parcursul
anului
fiscal
la
volumul
prognozatieitotalpentrualextraczmntul dat (n expresie natural).
(4)
Deducerea cheltuielilor viitoare pentru recultivarea terenurilor serimiipermite n limitele m

calculate, care se determincaraport al cheltuielilor necesare pentru recultivare la soldul
rezervelor industriale ale substanelorutile de lacmntulz respectiv, nmulitlavolumul
substanelorutile
extrase pe perioada de gestiune.
(5) Deducerea cheltuielilor viitoare privind recuperarea pierdeieiagricilorleproducncazul

atribuirii terenurilor prinrrehotde Guvern se permite n limitelerimiicalculate,m care se
determinca raport al costului pierderilor la soldul rezervelor industriale din conturul terenului
existent atribuit, nmulitlavolumul substanelorutile extrase pe perioada de gestiune.
Articolul 30. Restriciile privind
deducerea
impoziteloramenzilor
(1) Nu se permite deducerea impozitului pe venit, instituit n prezentulilori atitlu, a
penalit amenzilor aferente lui, precumiaaenzilorpenalitilor aferente altor
impozite,pltaxei
obligatorii la buget, a amenzilorpenalitilor aplicate pentrulcareanc actelor normative.
(2) Nu se permite deducerea impozitelor achitate n numele unei persoane, alta dect
contribuabilul.
Articolul 31. Limitarea altor deduceri
(1) Se permite deducerearei oricdatorii compromise, conformiei,legisladacaceastdatorie
s-a format n cadrulurdesfrii activitii de ntreprinztor.
(2)Nu se permite deducerearilordefalcnfondurile de rezerv,cuexcepia defalcrilor

de reduceri pentru pierderi la credite (n fondul de risc),iile
pefintruanciare,instituefectuate conform alin.(3),ipentru pierderi la
mprumuturidobnzile aferente (provizioane), pentru organizaiile de
microfinanare, efectuate conform alin.(4).
(3)
Instituiilor financiare li se permite deducerearilor defalcreduceri pentru pierderi la
active, angajamenteionale,condi alrorc volum se determinconform regulamentului aprobat de

Banca Naional a Moldovei. La calcularearimiimreducerii pentru pierderile respective, n calcul
nu se includ creditele preferenialealerorc pierderi se compenseazdincontul diminurii
impozitului pe venit aferentiila plbugetul de stat ori din contul mijloacelor bugetului de stat.

Dac volumul reducerilor pentru pierderile respective,itulcalculatanuluila fiscalsfr (perioadei
gestionare), este mai mic dectrimeamreal,reflectatn bilanul instituiei financiare la aceeai
dat, diferena se include n venitul impozabil anual (pentru perioada),cumicgestionarorarea
defalcrilor n acest fond, efectuate din mijloacele proprii n perioada. anterioar
(4)
Organizaiilor de microfinanareli se permite deducerea provizioanelor destinate

acoperirii eventualelor pierderiin dce nerestituirea mprumuturiloradobnzilor
aferente,roralvolumc
se determinconform regulamentelor interne cu privire la clasificarea

formareamprumuturilor provizioanelor destinate acoperirii eventualelor
ionatepierderi,de condinerestituirea mprumuturilora dobnzilor aferente.
(5)
Bncilor admiseobligate de BancaionalNaa Moldovei participes la formarea
mijloacelor Fondului de garantare a depozitelor n sistemul bancar li se permite de a efectua

deduceri alersvmntului obligatoriu anual, iilorcontrinibuiale, contribuiilor trimestriale
contribuiilor speciale alencilorb n fondul ionat,men stabilite prin Legea nr.575-XV din
26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice n sistemul bancar.

Articolul 32. Reportarea pierderilor n viitor
(1)
Dac, pe parcursul anului fiscal, cheltuielile aferenteiide

ntreprinzactivittor depesc venitul brut al contribuabilului n anul curent,
suma pierderilor rezultateactivitatedinva aceastfi reportatealonat,
nrpi egale, pe urmtorii cinci ani.
(2) Suma reportatpe unul din anii fiscalitoriurmcelui n care s-au nregistrat
pierderile este egal cu suma total pierderilor, redcus suma
totalpermisspre deducere n fiecare din urmtorii patru ani.
(3) Daccontribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai mult de un an, prevederile
prezentului articol se faaplicde aceste pierderi n ordinea n carerut. au ap

Scutirile
Capitolul 4
SCUTIRI ALTE DEDUCERI
Articolul 33. Scutiri personale

(1)
Fiecare contribuabil (persoanfizicrezident) are dreptul la o

scutire personalnsumde 8100 lei pe an.

vigoare 01.01.09]
vigoare 01.0.1.08]
vigoare 0101.06]
(2) Suma scutirii personale, lastabilitalin.(1), va constitui 12000 lei pe an pentru orice
persoancare:

vigoare 01.01.09]
a) s-a mbolnviti a suferit de boala actinicprovocatde
consecinele avariei de la C.A.E. Cernobl;
b) este
invalids-a
stabilit
invaliditateac
sa
esteturnlegcauzalcu avaria de la C.A.E. Cernobl;

c) este rintelep sauiaso(soul) unui participantzut csau dat disprut n
aciunile
de
lupt
pentru
aprarea
integriit
teritorialea
independeneiRepublicii Moldova,inctaciunile de lupt din Republica
Afghanistan.
d) este invalid ca urmare ariiparticiplaaciunile de lupentru aprarea integritii
teritoriale i a independeneiRepublicii Moldova, precuminaciunile de luptdin Republica
Afghanistan;
e)
f)
este invaliddezboi,r invalid din copilrie,invalid de graduliII;I

este pensionar-victimarepresiunilor politice, ulterior. reabilitat

[Art.33 al.(1) modificat prin LP154/21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, vigoare 0101.06]
Articolul 34. Scutiri acordateieiso(soului)
(1) Persoana fizicrezidentaflat n relaii de cstorie are dreptul la o scutire

suplimentarn sum de 8100 lei anual, cuiacondisoia (soul) nu beneficiazde
scutire personal.

vigoare 01.01.09]
[Art.33 al.(1) modificat prin LP177- XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n
vigoare 01.0.1.08]
(2) Persoana fizicrezidentaflat n relaii de cstorie cu orice persoanspecificatla art.33
alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentarnsumde 12000 lei anual,
cuiacondisoia (soul) nu beneficiazde scutire personal.

vigoare 01.01.09]
01.01.06]
Articolul 35. Scutiri pentru persoaneleinutentre
(1)
Contribuabilul
(persoanfizicrezident)
are
dreptul
la
o
scutirendesum1800 lei anual pentru fiecare persoanntreinut, cu excepia
invalizilor din riecopilpentru care scutirea constituie 8100 lei anual.

vigoare 01.01.09]
[Art.35 al.(1) modificat prin LP177- XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n
vigoare 01.0.1.08]
(2) n inelesul prezentului titlu, persoanntreinut este persoana care
ntrunetetoate cerinele de mai jos:
a) este un ascendent sau descendent al contribuabiluluiiei(soului)sau
alcontribuabiluluiso (prinii sau copiii, inclusiv nfietornfiaii);
b)
c)
d)
locuiete mpreuncu contribuabilul sau nutelocuieacesta, dariface studiile

laiasec cu frecvena unei instiitude nvmnt mai mult de 5 luni pe parcursul
anului fiscal;
este ntreinut de contribuabil;

are un venit ce nuedtepsuma de 8100 lei annual.
[Art.35 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.35
al.(2), lit.d) modificatprinLP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n
vigoare 01.01.09]
[Art.35 al.(2), lit.d) modificatprinLP177- XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07
art.534, n vigoare 01.0.1.08]

01.01.06]
(3) Tutoreleicuratorul minorilor ndevrstla14 la 18 ani au dreptul la o scutire suplimentar
n mrimea specificlat alin.(1), n funciede caz, pentru fiecare persoanaflatsub tuteli/sau
curatel, care ntrunetecerinele specificate la alin.(2) lit.d).
[Art.35 al.(3) introdus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]

Articolul 36. Alte deduceri
(1) Contribuabilul rezident are dreptul la deducerearordonii foriccute de el pe parcursul
anului fiscal n scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 10% din venitul
impozabil. n acest scop, venitul impozabil al contribuabiluluifa sese determinluan
considerare scuritile ce i seconformacord prezentului capitol.
(2)
Pot fi deduse, conform prezentului articol,iilenumaifcute donanscopuri

filantropice sau de sponsorizare n favoareailorautoritpublice instituiilor
publice specificate la art.51, a organizaiilor necomerciale specificate la art.52
alin.b),(1)i lalit.arta). 53precumi n favoarea organizaiilor religioase
specificate la art. 52 alin.(1) lit. c).

(3) Donaiile n scopuri filantropice sau de sponsorizare vor fi deduse numai n cazul
confirmrii lor n modul stabilit de lege.

vigoare 01.01.09]
(4)
Se permite deducerea cheltuielilorii decinvdesti:

cheltuielile ordinarenecesare, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal n
scopul obinerii venitului din investiii;
b) dobnzile pe datorie, cuia concadobndainus depeasc suma venitului din investiii.
[Art.36 al.(4), lit.b) modificatprinLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]
(5) Se permite deducerearilordefalcobligatorii n Fondul republicanfondurile locale de
susinere social populaiei, efectuate pe parcursul anului fiscal n cuantumurile stabilite de
legislaie.
(6) Se permite deducerea, n cuantumurile stabiliteie, desumelorlegislapentru
primele de asigurare obligatorie deasistenmedicalcalculate de angajator,
precumiasumelor primelor de asigurare obligatorie de asistenmedical
achitate de persoanele fizice asigurate conform legislaiei.
[Art.36 al.6) n redaciaLP268-XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
(7) Se permite deducerea contribuiilorobligatorii n bugetulrilorasigursociale de stat achitate
de persoanele fizice, pe parcursul anului fiscal, n cuantumurileiestabilite. de legisla
a)
La incasarea venitului se acorda amanari sau esalonari de plata

Articolul 180. Modificarea termenului de stingereiafiscaleobliga
a)
b)
(1) Modificarea termenului de stingereiei fiscaleobligase efectueazprin:

amnarea stingerii obligaieifiscale (stingerea se va face printrunic-o);plat
ealonarea stingerii obligaieifiscale (stingerea se va face n rate).
(2)
n cazurile prevzute de prezentul articol, contribuabilul are dreptul

laalonareamnare sau e pe parcursul a 2 ani fiscali,rcuaplicareasauf unei
majorride ntrziere.
(3) Amnarea saualonarearf calcularea unei majorride ntrziere

se acord contribuabilului n cazul:

prejudicierii lui materiale n urma uneinaturcalale,mitcatastrofe tehnogene
sau altor circumstaneexcepionalei inevitabile;
b) restructurrii ntreprinderii n baza unui acord-memorandum, ncheiati ntre
contribuabil Consiliul Creditorilor n conformitateiilecui dreptatriburile acestuia din;
urm
c) altor circumstaneprevzute de legislaie.
(4) Amnarea saulonarea cu calculareariimajordentrziere se acordnalte
cazuri dect cele de la alin.(3), cuiacondistingerii obliilorga fiscale
curenteuntruln termenului de amnare sau dealonare.
(5) Amnarea saulonarea, cu excepiacazurilor prevzute la alin.(3) lit.c),b) se acordn
a)
baza unui contract-tip, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, care se ncheie ntre
organul fiscali contribuabil. Modul de intrare n vigoare, de
suspendare,idederezilieremodificare
contractului estezutprevn acesta.
(6)
n cazul nerespectriide ctre contribuabil a clauzelor contractului de

amalonare, sau e acesta este nul din momentul n care organul
fiscallcrile,adepistatiarpentrunc ntreaga perioadde amnare saualonare se
calculeazmajori de ntrziere.
(7) Nu se admite ncheierea unui nou contract dealonareamnare sauuneiaceleia

obligaii fiscale cu contribuabilul care nu a ndeplinitiilecontractuluicondi precedent.
(8)Pn la expirarea termenului de stingerei afiscale,obliga modificat prin amnare
sau ealonare, nu se vor ntreprindeiunideac executare. silit
(9)
Parlamentul sau organele abilitate de el pot stabilicondialteiitemeiuridemodificare

prin amnare saualonare a termenului de stingereieia fiscaleobliga.
Drepturile contribuabililor
Articolul 8. Drepturileobligaiile
contribuabilului
(1) Contribuabilul are dreptul:
a)
b)
s obin pe gratis de la inspectoratul fiscal de statiserviciultertorialde

colectare a impozitelor taxelor locale informaiidespre impoziteletaxele n
vigoare, precumidespre actele normative care reglementeazmodulicondiiile
de achitare a acestora;
s se bucure
de o
atitudine corectdinpartea
organelor
cuiiatribudeadministrare fiscal i a persoanelor cuiifuncdespundere
ale acestora;
c) s-i reprezinte interesele n organeleiicudeatribuadministrare
fiscalpersonal sau prin intermediul reprezentantuluiu; s
[Art.8 al.1), lit.d) exclusprin LP177 -XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534]
[Art.8 al.1), lit.d) modificatprinLP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06
art.702]
e) s obin amnarea,alonarea, trecerea n cont a impozitelor n
conmoiiledul prevzute de prezentul cod;
f)
g)
h)
i)
s prezinte organelor cuiiatribudeadministrare fiscalpersoanelor cu iifuncde

rspundere ale acestora explicaiireferitoare la calculareaiachitarea
impozitelortaxelor;
s conteste, n modul stabilit dei,legisladeciziile,iunileac sau inaciunea organelor
cu atribuii de administrare fiscalale persoanelor cuiifuncdespundere ale
acestora;
s beneficieze de alte drepturi stabiliteiadefiscallegisla;

s
beneficieze
de
conformieifiscale,legisla
toateiilecondistabilite .
facilitilefiscale,
la
care
are
pe
perioada
fiscaln
care
a
dreptul
ntrunit
[Art.8 al.1), lit.i) modificatprinLP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]

(2) Contribuabilul este obligat:
a)
b)
s
respecte
modul
stabilit
de
nregistrare
(renregistrare)dedesfurarestat a activitii de ntreprinztor;
s se punla evidenla organul fiscal nruia razci are sediul stabilit n documentele
de
constituire
(nregistrare)-
primeasccertificatul
de
atribuire
a
coduluiprezintefiscal,s
informaiile iniiale (i s comunice modrilefic ulterioare) cu privire lau,sediulsediul

subdiviziunilor sale structurale, denumireasediulinstiilortu financiare n care snt
deschise conturi. Informaiile privind sediul filialelor sau
relorprezentansecomunic,de asemenea, organului fiscal nruia
crazteritorialacesteai au sediul;
c)
s in evidena contabilconform formelorimodului stabilit de ie,legisla

ntocmeasci s prezinte organului fiscalerviciului de colectare a
impozittaxelor locale
drile de seamfiscale prevzute de legislaie,s asigure integritatea documentelorde

eviden contabiln conformitate cuelcerinlegislaiei, s efectueze decontrilebneti n
numerar cu utilizarea mainilor de casi de control cu memorie (nfiscalcontinuare inimade casi de
control), precumis asigurestrareap benzilor de control emise de acestea, n modul stabilit

de lege sau sefectueze decontrile bneti cu utilizarea terminalelor POS;
[Art.8 al.(2), lit.c) modificatprinLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.
609]
[Art.8 al.(2), lit.c) modificatprinLP113 -XVI din 22.05.08, MO103-105/13.06.08 art.395]

[Art.8 al.(2), lit.c) modificatprinLP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349, n
vigoare 01.01.09]
d)
[Art.8 al.(2) lit.c) modificatprinLP287-XVI din 11.11.05, MO161-163/02.12.05 art.799]

s prezinte informaiiveridice despre veniturile rezultate din orice activitate de
ntreprinztor, precumidespre alte obiecte ale impunerii;
e) s achite la buget, la itimpintegral,innd cont de prevederile art.7 alin.(5),
sumele calculate ale impozitelortaxelor, asigurnd
exactitateaveridicitatearilord de seamfiscale prezentate;
f)
n caz de control al respriilectgislaiei fiscale, prezintes la prima cerere, persoanelor
cu funcii de spundere ale organelor cuii atribudeadministrare fiscaldocumentele de
eviden, drile de seamfiscale alte documenteiinformaii privind desfurarea activit
de ntreprinztor, calculareaichitarea la buget a impozitelortaxelori acordarea facilor;it
g) n caz de control al respiilegislactiei fiscale, asigure persoanelor cuii

funcde rspundere ale organelor cuii atribudeadministrare fisaccesulal liber
niilespade producie, n depozite n localurile de, comernalte ncperii locuri (cu
excepiancperilor utilizate exclusiv ca spaiu locativ) pentru inspectarea lor n
scopulriiautenticitvrificii datelor din documentele contabile, dinriled de seam,din
declaraiile fiscale, din calcule, precumiaverificrii ndeplinirii obligaiilor fa de buget;
h) s asiste la efectuarea controlului privind respieictareafiscle,legislasemneze
actele privind rezultatul controlului,deaexplicasiin scris sau oral;
i)
n caz de calculareit greideterminare incorectdectre organele

fiscale
a
sumei
impozitului,
penalitii,dobnzii
sau
amenzii,dovedeascacest lucru prin documente justificative;
j)
s ndeplineascdeciziile adoptate de organeleiicudeatribuadministrare fiscalalte
organe nvestite cuiifuncdecontrol pe marginea rezultatelor controalelor efectuate, respectnd
cerinele legislaiei fiscale;
k) s ndeplineascalte obligaiiprevzute de legislaiafiscal.

(3) n caz de absenconductorului ntreprinderii, iileobligaprevzute la alin.(2)
lit.f)
g)
snt ndeplinite de alte persoaneii decuspundere,func gestionare ale

subiectului impunerii, n limitele competenilor.
Raspunderea debitorilor
Capitolul 15
TIPURILE DENCLRI
FISCALE
I RSPUNDEREA PENTRU ELE

Articolul 253. mpiedicarea activitiiorganului fiscal
(1) mpiedicarea controlului fiscal prin neasigurareaperileaccesuluide producnie,ncn

depozite, n locurilestraredep a bunurilor, niilespacomercialen spaiile cu o altdestinaie,
prin neprezentarea de explicaii,date, informaii documente, necesare organului fiscal, asupra

problemelor care apar n timpul controlului,iuniprinsaualteinaciune se sancioneaz cu
amendde 3000 de lei.

[Art.253 al.(2-3) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]
(4) Neexecutarea deciziei organului fiscal de suspeiundareilorla conturileopera
bancare ale contribuabilului seioneazsanc cu amendn proporie de
30% din suma trecutlascderi n perioada de nesuspendareiuniloaoper.a
(5) Pentru neexecutareaelorcerindin citaorganului fiscal, persoanele fiziceioneazsesanc

cu o amendn mrime de 1000 de lei, persoanele juridicerime den 3000m de
lei, iar neexecutarea celorrin din cita bancarse sancioneazcu amende 10000
de lei.
[Art.253 al.(6) exclus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]
Articolul 254. Neutilizareainilorma de casi de
controliaterminalelor POS.
Neeliberarea documentului de
plat pentrultoriec
[Art.254 titlul modificat prin LP113 -XVI din 22.05.08, MO103-105/13.06.08 art.395]
[Art.254 titlul modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]
(1) Desfurarea unei activitfr a avea main de casi de control, n cazul n

care actele normative n vigoaredprevfolosirea ei, seioneazsanccu amendde
5.000 de lei pentru fiecare caz de nclare.
(2) Desfurarea unei activitfr utilizarea mainii de casi de control existente sau cu
utilizarea mainii de casi de control defectate, nesigilate sau nenregistrate la organul fiscal,
n cazul n care legislaiaprevede folosirea uneiin made casi de control cu memorie,
fiscalse sancioneazcu amende 6.000 de lei pentru fiecare cazlcarede. nc

1
(2 ) Transportarealtorilorc n microbuz, autobuz, autocar, autocar clasificat pe stele pe rutele

interurbaner fbilete,rf bon de casemis de maina de casi control cu memorie fiscalsau
fr document de stricteviden cu prefixat, confecionat n modul stabilit de Guvern,

se sancioneazcu amendn mrime de 6000 de lei pentru fiecarelcarecazde. nc
1
[Art.254 al.(2 ) introdus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]
[Art.254 modificat prin LP441-XVI din 28.12.06, MO203-206/31.12.06 art.997] [Art.254
modificat prin LP287-XVI din 11.11.05, MO161-163/02.12.05 art.799]

(3) Desfurarea unei activitfr instalarea asigurarea posibiilitde achitare
ailorpl prin
intermediul
terminalelor POS, n cazul n care actele legislativedfolosireanvigoare prev
acestora, se sancioneazcu amende 6000 de lei pentru fiecare caz.
(4) Comiterea repetatnanul fiscal alcncrilor specificate la alin.(1), (2), (2
sancioneaz cu o amende 18000 de lei.lcncrile se stabilesc pentru fiecare subdiviziune n
) i (3) se
parte.
Articolul 255. Neprezentarea informaieidespre sediu
Neprezentarea, prezentarea cu ntrziere sau prezentarea organului fiiscal a unor informa
neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui
(filialelor, reprezelor,ntan sucursalelor,iilor,sec magazinelor, depozitelor,ilor unitcomerciale
etc.) se sancioneazcu amenda de 4000 de lei.
[Art.255 n redaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]
Articolul 256. Nerespectarea regulilor de
evidenacontribuabililor
[Art.256 al.(1)-(3) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]

(4) nclcarea detrec instituia financiar(sucursala sau filiala acesteia) a
prevederilor art.167 se sancioneazcu amendn mrime de 1500 lei.
(5) Modificarea sau nchidereatre institudecia financiar(sucursala sau filiala
acesteia) a contului bancar al contribuabiluluiia(cuconturilorexcep de credit, de
depozitila termen
provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului
social), precumi a conturilor persoanelor fizice care nui sntaiactivsubitiecde ntreprinztor)
fr
certificatul organului fiscal orilcareacuncregulilor stabilite deielegislasauneprezentarea ori
prezentarea tardivorganului fiscal a informaieidespre modificarea sau nchiderea contului bancar al
contribuabilului (cuiaexcepconturilor de credit, de depozitilaprovizoriitermen (de acumulare
a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului csonturilorcial),precum
persoanelor fizice care nu sntiaisubiecactivitii de ntreprinztor) se sancioneazcu amende
la 5.000 la 8.000 de lei.
(6) Efectuarea detre cinstituia financiar(sucursala sau filiala acesteia) a unoriuni opera
contul bancar al contribuabiluluiia(cuconturilorexcep de credit, de depozitilaprovizoriitermen
(de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum a
conturilor persoanelor fizice care nui sntaiactivsubiectide ntreprinztor) fr ca organul
fiscal sconfirme luarea la evidenacontului bancar
deschisioneazsesanccu amendn proporie de 30% din sumele nscrise n
acest cont.

[Art.256 al.(5)-(6) modificate prin LP22-XVI din 08.04.05, MO65-69/29.04.05 art.234]
(7) Nenregistrarea n calitatitorededepl T.V.A. sau de subiect al impunerii cu accize se
sancioneazcu amendn mrime de 10% din volumulrideimpozabile,livr exceptnd
cazurile de
livrri impozabile destinate numai exportului.

(8)
Neprezentarea sau prezentareal tardivorganul fiscaltrde contribuabil a informaiei
despre contul bancar deschinstatenstrse sancioneazcu amendn

mrime de 5.000 lei pentru fiecare cont bancar.
Articolul 257. nclcarea regulilorinerede a evidenei
contabileevidenei n scopuri fiscale

(1) ntocmirea incompleti/sau neconformadocumentelor de evi/sauden a rilord
de seam fiscale, cu excepiacelor specificate la art.92 alin.(3), (4),i(9),(7),se
(8)sancioneazcu o amendn mrime de 200 de lei pentru fiecare caz, dar nu
mai mult de 5000 de lei.
(2)

Folosirea blanchetelor de documente primare de un alt model dect cel stabilit prin act normativ n
vigoare, precumifolosirea tipizatelor de documente primare plastografiateine sau str
(inclusiv facturile fiscale) ioneazsesancu amendegal cu suma

operaiunilor economice nscrise n astfel de documente.
[Art.257 al.(3-4) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] [Art.257
al.(3) modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, vigoare
0.01.06]
(5)Neasigurareastrprii drilor de seamfiscalei/sau a documentelor
deevideni/sau a benzilor de controli/sau lipsa totalori parial a evidenei
contabile, ceea ce face imposibil efectuarea controlului fiscal,ioneazsesanccu
amende 30000 de lei, cu calcularea impozitelor i taxelor respective conform
art.189 alin.(2) din prezentul cod.

(6) Se sancioneaz cu amendn mrime de 10% din valoareaieitranzaccumrfurile de
importansocial, a cror listeste aprobatde Guvern, dar nu maiindepu500 de
lei, n cazul
neindicrii n facturi/sau n factura fiscalau n cazul indicriieronate a:

preului de livrare pentru o unitate inclusiv T.V.A., fixattorul
demrfurilorproduc la mrfurile produse pe teritoriulrii;sau
preului de achiziieinclusiv T.V.A. rfurilelam importate pentru care
estecotsta-bilit standard a T.V.A.; sau
preului de achiziieexclusiv T.V.A. rfurilelam importate pentru care
estecotastbilit redus a T.V.A.
n cazul aplriicamenzii n conformitate cu prezentul alineat,zutamendalaart.257prevalin.
(1) nu se aplic.

Articolul 258 - exclus.
Articolul 259. nclcarea detrec instituiile

financiare (sucursale sau filialele
acestora) a modului de decontare
(1) nclcarea termenelor stabilite deie legislapentru nregistrarea mijloacelornetin b
conturile bancare aleilorageneconomici seioneazsanc cu amendde 10% din
suma nenregistrat termen.

(2) nregistrarea mijloacelorneti, obinute din comercializarearfuri,de mexecutarea de
lucrri i prestarea de servicii, n conturile de depozit sau n alte conturi bancare eludndu-se
conturile curente n monednaional sau n valutstrin se sancioneazcu amendde 5% din
suma nregistrat.
(3) Neexecutarea sau executarea ordinuluitardiv de plattrezorerialei/sau aordinul
incaso trezoreriale privind stingereaieiobligafiscle n cazul n care contribuabilul sau
debitorul lui dispune de mijloacentibla contul bancar seioneazsanc cu amend,pentru
fiecare zi de ntrziere, de 2% din suma caretitrebuie. pl

(4)
nclcarea termenelor de nregistrare n conturile Trezoreriei de Stat a sumelor ncasate

de la contribuabil se ioneazsanc cu amend,pentru fiecare zi de ntrziere, de 5% din
suma nenregistrat termen.
(5) Neprezentarea sau prezentareade tactredivinstituia financiar(sucursala sau filiala
acesteia) la organul fiscal aieiinformadespre nscrierea n contul bancar al contribuabilului a
mijloacelornebti, n cazul suspendriioperaiunilor la acest cont, seioneazsanccu
amendn
mrime de 1% din suma nscriscont pentru fiecare zi de neprezentare sau de ntrziere.
(6) Neexecutarea sau executareadeeronatctreinstituia financiar(sucursala sau filiala

acesteia) a ordinelor deprivindplat achitarea obligaiilorfiscalefade bugetul publiconal n
conformitate cu rechizitele indicate de contribuabilioneaz cuse amendsance 200 de lei
pentru fiecare caz de ordin deneexecutatplat sau executat eronat.
[Art.259 al.(6) introdus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]

Articolul 260. Nerespectarea modului de ntocmire
i de prezentareriia dde seamfiscale
(1) Neprezentarearii de seamfiscale sau prezentarea tardivacesteia se saionceazcu o

amendde 5% din suma impozitului sau taxei caresfieurmeazvrsatla bugeti
care trebuie s
fie indicatn darea de seamfiscalmenionat, iar pentru acciz - de 5% din suma accizului care
trebuie sfie indicat ca fiind calculat, n cazul n care perioada pentru care nu s-a prezentat darea de
seam fiscalnu depete o lun, majorndu-se, n cazul neprezentriiulterioareriiadde seam
fiscale, cu 5% din suma impozitului sau taxeiscarefi vurmeazrsatla bugeti care trebuie s
fie indicatn darea de seamfiscalmenionat, iar pentru acciz - cu 5% din suma accizului
care trebuie sfie indicat ca fiind calculat pentru fiecareurmtoarelunsau cu o cotdin aceste
5% n
cazul n care luna este incomplet.Totodat, n ansamblu,rimea amenzii nu

trebuie s depeasc 30% din suma impozitului sau taxei.

vigoare 01.01.08]
(2)
Neprezentarearii de seamfiscale conform art.92 alin.(3),i (48), sau(7) prezentarea
drii de seamfiscale care conine informaieneautenticse sancioneazcu amendde 200

de lei pentru fiecare dare de nseamprezentatsau de 100 de lei pentru fiecareie
ineautenticforma din darea de seamfiscal. Se consider darea de seamfiscal conine
informaie neautentic dac nu are informaiasolicitatconform legieislafiscale
saudacinforma este falstotal sau parial. Organul fiscal este n dreptanulezes amenda
eroareadac este corectatndecursul a 30 de zile de la data stabilitpentru a fi prezentat.
[Art.260 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.260 al.
(2)modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare
01.01.06]
1
(2 ) La prezentarearii dde seamcorectate, contribuabilului nu i

amendseaplicn cazul n care nu este prejudiciat bugetul.
1
[Art.260 al.(2 ) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]
(2)
(3)
Neprezentarea documentului n termen deaplicar10zileadupamenziizuteprvla alin.
se sancioneazcu amende 2.000 de lei.
(4) Neprezentarea facturii fiscale n termenezutelea partev.117 seioneazsanc

cu amend de 1.800 de lei pentru fiecareneprezentatfacturn termen.
(5) n cazul micorrii (diminurii) venitului impozabil declarattre

contribuabilulde care aplic cota zero la impozitul pe venit, oseamendaplicn
mrime de 15% din suma nedeclarat (diminuat)a venitului impozabil.

[Art.260 al.(5) n redaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare
01.01.08]
Articolul 261. nclcarea regulilor de calculare

i de plata impozitelortaxelor
[Art.261 al.(1) exclus prin LP111 -XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300]
[Art.261 al.(2)-(3) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537,

n vigoare 01.01.08]
[Art.261 al.(1)-(2) modificate prin LP154/21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, vigore
01.01.06] [Art.261 al.(3) modificat prin LP111 -XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300]
(4)
Diminuarea impozitelor, taxelor prin ptrezentorgareanul fiscal a

uneiridedseam fiscale cu informaiisau date neveridice
seioneazsanccu amendegal cu 30% din suma diminurii.

vigoare 01.01.08]
(5)
Eschivarea de la calcululidela plata impozitelor, taxelori/saumajorrilor de ntrziere,
prin nereflectarea n evideni,respectiv, neprezentarearilor de seam,se sancioneaz

cu amendn mrimea impozitului, taxei nedeclarate. nriicazulamenziiaplcn conformitate
cu prezentul alineat, amendazutprevlaart.260 alin.(1) nu se. aplic

[Art.261 al.(5) n redaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare
01.01.08]
(6) Neplata sau plata incompletaimpozitului pe venit n rateioneazsesanccu amendn
cuantum calculat, n modul stabilit la art.228 alin.(3), unei perioade cuprinse ntre data stabilit pentru
plata acestui impozitdata stabilitpentru prezentarea declaraieifiscale. Sumatitnepla
impozitului pe venit se determcaiferendintre impozitul calcuiplattit de contribuabil
impozitul pe care acesta era obligat-plteasc. Impozitul pe venit care urmeazfipltit
reprezintcea mai micrime din impozitul calculat carefieurmapltit sn anul precedent sau
80% din suma definitaimpozituluiv din anul curezndut,-scse trecerile n cont (cuia excep
impozituluititpl n rate). Sanciunea nu se aplicncazul n care impozitul pe venitceafiurmeaz
pltit este mai mic de 500 de lei. Amenda contribuabililornuseaplicionamen la art.228 alin.(5)
n ceea ce priveteobligaiile fiscaleperioadele fiscale pentru care nu(nuse seapliccalculeaz)
majorri de ntrziere (penaliti).
[Art.261 al.(6) modificat prin LP154/21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, vigoare 0.01.06]

Articolul 262. Lipsa certificatului dei/sauacciza
timbrelor de acciz, a Timbrelor de

acciz. rcilorM comerciale de stat
[Art.262 titlul n redaciaLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n
vigoare 01.01.08]
(1) Lipsa timbrelor de acciz, Timbrelorrcilordeaccizomerciale.M de statrfurilelam
supuse accizelor pasibile de marcare obligatorie sau utilizarea unor timbre de acciz, Timbre de
acciz. Mrci comerciale de stat falsificate ori nevalabileioneazsen sanccazul n care
contribuabilul comercializeaz,transportsau depoziteazmrfuri fr timbre de
acciz, Timbre de acciz. Mrci comerciale de stat sau cu timbre de acciz,
Timbrerci comerdeaccialez.Mde stat falsificate ori nevalabile, cunamrimeaend
valorii de piamrfii transportate aflate n stoc, dar nu maiinpude 7000 lei pentru
fiecare caz.

[Art.262 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09,
MO193-196/29.12.09 art.609] [Art.262 al.(1) n
iaredacLP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07
art.537, n vigoare
01.01.08]
[Art.262 al.(2) exclus prin LP177-XVI din 20.07.07,
MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08]
Art.6
Punctele.4, 5,
6; Cod
Fiscal
Articolul 262 .
Nerespect
area
regulilor de
comerciali
zare
igaretelor
cu filtru
(1)
(2)
Comercializgareatelor cu filtru ce
nusescregn listele ce cuprindurilepre
maxime de vnzare cununtulam declaratetrde
cagenii economici productorii importatori se
sancioneaz cu amendde 50% din
valoareaigaretelor cu filtru aflate n stoc la
momentul controlului, pornind
deuladeprecomercializare, dar nuinmaide
1000pu de lei.
Comercializareaigaretelor cu filtru
lauripremai mari decturilpre maxime de
vnzare cu amnuntul declarate sau,
ncepnd cu 1
ianuarindicarea2009,fpreului maxim de
vnzare cu amnuntul declarati datei
fabriicimprimate pe ambalaj (pe
pachetuligarete decu filtru), se
sancioneaz cu amendn mrime de 50%
din valoigareatelor cu filtru, aflate n stoc la
momentul controlului, porninduldedela
vnzarepre cununtul,am dar nu maiin pude
1000 de
lei, cu confiscareaigaretelor care nu au

imprimate pe ambalaj (peigaretepachetul
filtru)de preuli data fabricrii.
1
Articolul
[Art.262 introdus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08]
263.
Nerespe
ctarea
regulilor
de
executar
e
obligasilit
iei
fiscale
(1) Pentru mpiedicareaionaruluifunc fiscal de a

efectua executareaobligaslitei fiscale prin
alte metode dect celezuteprevla alin.(2)
(4), persoanele
fiziceioneazsesanccuamendn mrime
de 1000 de lei, iarii agenecoomici nrime
de 5000 de lei.
[Art.263 al.(1) n redaciaLP177-XVI din 20.07.07,

MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08]
(2)
Neacceptarea sprestrarep detrec contribuabil

(reprezentantul acestuia) sau persoana lui cu
funcie
de
spundere
a
bunurilor
sechestrateionseazsanccuamend,aplicatperso
anei fizice,
de 1000 de lei, iar persoanei juridice - de 5000 de lei.

[Art.263 al.(2) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07,
MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08]
(3) Delapidarea,inarea,str substituireainuireasaut bunurilor
sechestratetre depersoanac
creia i-au fost ncredinatesprestrarep sau detrec
persoana obligatsle asigure integritatea, conform
legii, seioneazsanc cu amendegal cu valoarea
bunurilor sechestrate, care au fost delapidate,
nstrinate, substituitesauinite.
(4) Efectuarea de iunioperacu valori mobiliare
sechestrate,sistareadup operaiunilor, se
sancioneaz cu amend,
aplicatcontribuabiluluiregistratorului, a cte 20%
din suma operaiunii.
[Art.263 al.(4) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07,

MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare 01.01.08]
Calificarea
refera la stabilirea caracterului local sau central al venitului si
venitului
atribuirea prin lege spre partile bugetului de stat
bugetar, se
Articolul 6. Impozite taxei tipurile lor
(4) n Republica Moldova se percepi impozitetaxegenerale

deistatlocale.
(5) Sistemul impozitelortaxelor generale de stat include:

a)
impozitul pe venit;
b)
taxa pe valoareaugatd;
c)
d)
e)
accizele;
impozitul privat;
taxa vamal;
f)
taxele rutiere.
[Art.6 al.(5) lit.f) niaredacLP318-XVI din 02.11.06, MO199-202/29.12.06 art.954]
(6) Sistemul impozitelortaxelor locale include:
a) impozitul pe bunurile imobiliare;

b)
taxele pentru resursele naturale;
[Art.6 al.(6) lit.b) niaredacLP361-XVI din 23.12.05, MO21-24/03.02.06 art.99,
n vigare 01.01.06]
c) taxa pentru amenajarea teritoriului;
d)
e)
f)
g)
taxa de organizare aiiloricitaloteriilor pe teritoriuliiunitadministrativ-teritoriale;

taxa de plasare (amplasare) aiipublicit(reclamei);
taxa de aplicare a simbolicii locale;
taxa pentruunitilecomercialei/sau de prestri servicii de deservire;social

h) taxa de pia;
i)
taxa pentru cazare;
j)
k)
taxa balnear;
taxa pentru prestarea serviciilor de transportltoriautope derutelec
municipale, oreneti i steti (comunale);
l) taxa pentru parcare;

m) taxa de la posesorii de cini;
n) taxa pentru amenajareailocalrdint zona de frontiercare au birouri
(posturi) vamale de trecere a frontierei vamale.
Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie cu titlu nerambursabil, datorate
conform legii, bugetului de stat, de catre persoanele fizice sau juridice, pentru veniturile pe
care le obtin sau bunurile pe care le detin.
Impozitul este acea prelevare in forma pecuniara, datorata in mod definitiv obligatoriu si
fara o contraprestatie directa sau imediata, de catre orice persoana fizica sau juridica care
are calitatea de contribuabil destinate unuia dintre bugetele publice existente, din sistemul
bugetar al statului respectiv.
Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie si cu titlu nerambursabil, care ii este
datorata in temeiul legii, la buget de catre persoanele fizice si/sau juridice in raport cu
capacitatea lor contributiva. Pentru veniturile pe care le obtin, bunurile pe care le poseda,
respectiv pentru marfurile pe care le produc si/sau distribuie ori pentru serviciile si lucrarile
pe care le presteaza sau le executa.
Art.6 Cod Fiscal Impozitul este o plata obligatorie cu titlu gratuit, care nu tine de efectuarea unor actiuni determinate sau concrete
de catre organul imputernicit sau de catre persoana cu functie

de raspundere, pentru sau in raport cu contribuabilul care a achitat aceasta plata.
(1)
Impozitul este o obligatorieplat cu titlu gratuit,inecaredenuefectuarea unoriuniac

determinateconcrete detrec organul mputernicit sautre depersoanac cu iifuncde
spundere
a acestuia pentru sau n raport cu contribuabilul care plaachitat. aceast

(2) Taxa este oplatobligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit.

(3) Alte pli efectuate n limiteleiilorrelareglementate de legislaianefiscalnu
fac parte din categoriailorpl obligatorii, denumite impozitetaxe.
Clasificarea impozitelor
Dupa trasaturile de fond si de forma:
a. Impozite directe - cele care se percep direct de la persoanele fizice si juridice, la
randul sau impozitele directe se impart in impozite reale si impozite directe
impersonale.
*
Impozite reale se stabilesc in legatura cu aumite obiecte materiale si anume
impozitul funciar
*
Impozite personale si anume impozitul pe venit al persoanelor fizice si
juridice; impozitul pe averi si anume pe averea propriu-zisa; impozitul pe
circulatia averii; impozitul pentru sporul de averi in baza unei perioade de
timp
b. Impozite indirecte - care nu se percep direct si normativ asupra contribuabilului,
dar se aseaza asupra vanzarii bunurilor si prestarii unor servicii; TVA;
ACCIZELE; TAXELE VAMALE; TAXE DE TIMBRU SI INREGISTRARE
VENITURI DE LA MONOPOLURILE FISCALE
Dupa obiect:
a.
b.
c.
Impozit pe venit
Impozit pe avere
Impozit pe cheltuieli sau pe consum
Dupa scopul urmarit:
a.
Impozite financiare sunt stabilite in scopul realizarii de venituri

b. Impozite de ordine sunt stabilite pentru limitarea unor actiuni sau atingerea
unui scop fara caracter fiscal (sunt impozitele verzi)
Dupa frecventa cu care se realizeaza:
a.
Impozite permanente impozit pe venit a persoanei fizice

b. Impozite incidentare cele care se incaseaza o singura data in perioada anului
fiscal, impozit funciar si imobiliar
Dupa forma in care se percep:
a. Impozite in natura
Dupa institutia care le administreaza:
a.
Taxele.
Taxele (de timbru, de inregistrare, consulare, spitalizare) reprezinta alaturi de impozite cea
de-a doua categorie importanta de venituri ale bugetului de stat. Taxa reprezinta acea
suma datorate de catre persoanele fizice si/sau juridice pentru anumite acte sau servicii
indeplinite/prestate la cererea si in folosul acestuia de catre anumite organe de stat,
institutii publice sau alte persoane asimilate acestora.
Conform Art.6 Cod Fiscal taxa este o plata obligatorie cu titlu gratuit, care nu este
impozit
Clasificarea taxelor:
Dupa criteriul teritorialitatii:

a.
Taxe centrale
b.
Taxe locale
Dupa caracterul lor:
a.
Taxe judiciare - cele care se platesc cu ocazia depunerii unei cereri in

instanta de judecata
Taxe extrajudiciare - cele care se datoreaza pentru obtinerea unor acte,
b.
eliberate de catre altele organe de cat cele din sistemul judiciar

In functie de scopul pentru care se platesc:
a.
b.
c.
d.
Taxe pentru eliberarea unor acte

Taxe pentru aprobarea desfasurarii unei activitati
Taxe pentru admiterea intrarii pe teritoriul unui stat
Taxe pentru utilizarea unor drumuri nationale
Dupa destinatia pe care o urmeaza (finalitatea urmarita de legiuitor)
a.
Taxe fiscale - cele care se colecteaza in fiecare din componentele sistemului bugetar,
majoritatea lor fiind varsata in bugetele locale
(6) Sistemul impozitelortaxelor locale include:
a) impozitul pe bunurile imobiliare;

b) taxele pentru resursele naturale;
[Art.6 al.(6) lit.b) niaredacLP361-XVI din 23.12.05, MO21-24/03.02.06 art.99,
n vigare 01.01.06]
c) taxa pentru amenajarea teritoriului;
d)
e)
f)
taxa de organizare aiiloricitaloteriilor pe teritoriuliiunitadministrativ-teritoriale;

taxa de plasare (amplasare) aiipublicit(reclamei);
taxa de aplicare a simbolicii locale;
g) taxa pentruunitilecomercialei/sau de prestri servicii de deservire;social

h) taxa de pia;
i)
taxa pentru cazare;
j)
k)
taxa balnear;
taxa pentru prestarea serviciilor de transportltoriautope derutelec
municipale, oreneti i steti (comunale);
l) taxa pentru parcare;

m) taxa de la posesorii de cini;
n) taxa pentru amenajareailocalrdint zona de frontiercare au birouri
(posturi) vamale de trecere a frontierei vamale.
b.
Taxe parafiscale - care se constituie ca venituri extrabugetare al beneficiarilor acestor

sume
Trasaturile caracteristice taxelor.
*
Subiectul platitor al taxei este precis determinat din momentul cand acesta
solicita eliberarea unui act, prestarea unui serviciu, sau efectuarea unei
lucrari din partea organului de stat.
Taxa reprezinta o plata nechivalenta pentru actele, serviciile sau lucrarile
efectuate de organele de stat care primesc, intocmesc si elibereaza diferite
acte, presteaza servicii sau rezolva alte interese legitime ale contribuabililor.

*
Taxa este anticipativa, ea datorandu-se si trebuind sa fie achitata in momentul

solicitarii actului, serviciului sau lucrarii ce urmeaza a fi indeplinit.
*
*
Taxele reprezinta contributiile de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor

solicitate de diferite persoane, pe cand impozitele se intrebuintea-za la acoperirea
cheltuielilor generale.
Taxa este unica, in sens ca pentru una si aceeasi lucrare, act, se plateste o singura taxa.
Sanctiunea intocmirii si eliberarii actelor, care nu au fost legal taxate este nulitatea.
*
Raspunderea pentru neindeplinirea obligatiei de plata a taxelor, revine
primordial persoanei incadrate la organul de stat, care presteaza anumite
servicii sau efectueaza anumite lucrari si nu contribuabilului.
Impozitele si taxele la care sunt tinute subiectele platitoare indeplinesc in principal
urmatoarele functii:
*
Contributia la formarea fondurilor generale ale societatii - este o obligatie a

tuturor persoanelor fizice si juridice care realizeaza venituri impozabile si
taxabile, deoarece in aceste fonduri se concentreaza mijloacele banesti
centralizate, pentru finantarea de obiective si a unor actiuni cu caracter general
(intretinerea aparatului de stat, plata salariilor, apararea nationala, serviciul
datoriei de stat)
Redistribuirea unor venituri primare sau derivate - este operatiunea de preluare a
unor resurse in vederea repartizarii lor, pentru satisfacerea unor trebuinte
acceptate in folosul altora de cat posesorii initiali ai acestor resurse,
redistribuirea prin aplicarea principiului depersonalizarii resurselor se infaptuieste
pe multiple planuri si anume intre sectoarele, ramurile si subramurile sferei
materiale, intre diferitele forme de proprietate, intre zonele si unitatile
administrativ-teritoriale ale tarii, etc.
Reglarea unor fenomene economice sau sociale - actioneaza in mod diferit in
cazul persoanelor fizice sau juridice; Persoanele Juridice prin impozite si taxe se
influenteaza preturile marfurilor si tarifele prestarii serviciilor, rentabilitatea,
eficienta economico-financiara, stimularea realizarii productiei nete, cointeresarea
materiala si raspunderea Persoanele Fizice se stimuleaza executarea de
lucrari si prestari de servicii in folosul populatiei si cuprinderea unui numar cat
mai mare de oameni in activitati socialmente utile, limitarea realizarii de venituri
exagerate la unele persoane fizice
Dreptul statului de-a reglementa sistemul de impunere.

In legatura cu acest drept in literatura de specialitate au fost emise mai multe teorii si
anume:
a. Teoria Organica
b. Teoria Sociologica
c. Teoria Contractului Social
d. Teoria Echivalentei
e. Teoria Sigurantei
f. Teoria Sacrificiului a Datoriei sau Solidaritatii
Obligatia bugetara. Aparitia. Stingerea.
Continutul fundamental al raportului juridic bugetar, il constituie obligatia stabilita unilateral
de catre stat in sarcina persoanelor fizice si/sau juridice denumite contribuabili, de-a plati o
anumita suma de bani la termenul stabilit in contul bugetului de stat. Obligatia bugetara
este o obligatie juridica, deoarece ea defineste continutul unui raport juridic, ce ea nastere
intre stat si persoanele determinate de lege, raport juridic al carui izvor este legea, iar in
caz de nevoie executarea sa este asigurata prin intermediul constrangerii de stat.
Particularitatile in principal ce deosebeste obligatia bugetara de obligatia civila:

a.
Izvorul obligatiei bugetare va fi intotdeauna legea sau actul normativ cu valoare de lege,
care instituie si reglementeaza un venit al bugetului de stat
b.
Beneficiarii ai obligatiei bugetare este intreaga societate, desi calitatea de

creditor il are statul
c. Obiectul obligatiei bugetare va fi intotdeauna o suma de bani (cu unele exceptii)
d. Obligatia bugetara este constatata in forma scrisa prin titlu de creanta bugetara,
care o individualizeaza la nivelul fiecarui contribuabil in raport cu veniturile
obtinute sau bonurile detinute
e. Conditiile de stabilire si executare a obligatiei bugetare sunt reglementate in mod
diferit pentru fiecare categorie de venituri bugetare, datorita particularitatilor pe
care le prezinta aceste venituri
f. Modificarea obligatiei bugetare este determinata de cauzele prevazute de
lege (modificarea elementelor in raport, modificarea termenilor de plata
stabilite anterior, modificarea situatiei juridice a contribuabililor)
g. Stingerea obligatiei bugetare se realizeaza prin modalitati comune cu cele ale
obligatiei civile, dar fiind reglementate si o serie de modalitati specifice cum ar fi
scaderea, compensarea si anularea obligatiei bugetare
Avand in vedere faptul ca statul stabileste in mod unilateral in sarcina contribuabilului de-a
plati o anumita suma de bani in bugetul de stat, un element important ce caracterizeaza
obligatia bugetara il reprezinta premisele ce dau nastere acestuia. Aceste premise sau
imprejurari defapt constau in realizarea unui venit cu alte cuvinte marirea patrimoniului
contribuabilului sau in detinerea unui bun, premisele vor fi diferite in functie de fiecare
categorie de venit bugetar. In indeplinirea acestor premise va semnifica dobandirea de
catre o persoana fizica sau juridica a calitatii de contribuabil, constatarea acestei calitati
are loc prin intocmirea de organele fiscale, a titlului de creanta bugetara. Obligatiile
bugetare individualizate prin titlul de creanta bugetara in sarcina contribuabililor se sting
prin urmatoarele modalitati:
Articolul 170. Modul de stingere a obligaieifiscale
Stingerea obligaieifiscale se face prin: achitare, anulare,ie,

scprdescripre,compensare sau executare silit.
Articolul 171. Stingerea obligaieifiscale prin achitare
(1)Stingerea obligaieifiscale prin achitare se efectueaznmonednaional. Achitarea poate

avea loc prin platdirectsau prininere la surs.Plata directse face prin virament,
inclusiv prin intermediul cardurilor bancare, prin folosirea altor
instrume,sauntenumerardeplat.

(2)
Plata prin virament se efectueazprinintermediul instituiilorfinanciare

(sucursalelor sau filialelor acestora) legisladacia nu prevede altfel.
(3) Plata n numerar poate fi prinefectuatintermediul organului fiscalilor autorit
administraiei publice locale, al operatorilorsaude alpoinstiilortu financiare
(sucursalelor sau filialelor acestora). Autoritileadministraiei publice locale
pot stabili ncasarea iimpozitelor taxelor localeiprin intermediul altor
persoane.
(4) Autoritlei instituiile enumerate la alin.(3), cuia excepcelorfinanciare, care au ncasat
bani n numerar de la contribuabil sntverseobligatelabuget,s n numele acestuia, saunaceea

n urmtoarea zi lucrtoare, sumele ncasate. Autoritileadministraiei publice locale din
isatele
comunele n care nu existinstituii financiare sau subdiviziuni ale acestora pot stabili pentru
serviciul de colectare a impozitelortaxelor localeipentru operatorii det opoalt
periodicitate
de vrsare la buget a sumelor ncasate, dar nu maiperarsptdemnodat.
(5) n cazul n care contribuabilulinela decontulu sbancar mijloaceneti,b
instituia financiar(sucursala sau filiala acesteia) este obligatexecute, n limita
acestor mijloace, ordinul de plata contribuabilului n decursul zionaleleioperancare a
fost primit.

(6) Sumele trecutederilascdin contul bancar al contribuabilului pentru stingereaiilor obliga
fiscale se transferde instituia financiar(sucursala sau filiala acesteia) la buget n ziua
operaional n care au fost trecutederila.scSumele ncasate n numerar de la contribuabili
pentru stingerea obligaiilor fiscale se transferdeinstituia financiar(sucursala sau filiala
acesteia) la buget nu mai trziu de ziuaionaloperaurmtoare zilei n care au fost ncasate.

Articolul 172. Stingerea obligaieifiscale prin anulare
Stingerea obligaiei fiscale prin anulare se efectueazprinacte cu caracter general

sau individual, adoptate conformieilegisla.
Articolul 173. Stingerea obligaieifiscale prin prescripie
Dac nu a fost exercitat n termenelezuteprdevprezentul cod, dreptul statului de a determina

obligaia fiscalsau de a o executa silit se stinge prien. presConcomitent,rip se stingeobligaia
fiscal a contribuabilului. Stingereaieiobligafiscale n urma survenirii
termeneloriedeseprescrip face n baza unei decizii scrise a conducerii organeloriide
administrarecuatribu fiscalcare administreazobligaia fiscalrespectiv,iar n cazul
serviciului de colectare aiimpozitelor taxelor locale - n baza deciziei adoptatetreconsiliulde
local.
Articolul 174. Stingerea obligaieifiscale prinderesc

(1) Stingerea obligaieifiscale prinderesc are loc n siiletuan care contribuabilul persoan
fizic:
a) a decedat;
b) este declarat mort;
c) este declaratdisprutfr veste;

d) este declarat lipsit de capacitateiudesauexercicucapacitate deiuexercirestrns.
(2)
(3)
(4)
n cazurile enumerate la alin.(1), stingereadere seprinfacesc nrimea

ntregii obligaii fiscale - dacpersoana nusatl (nu dispune de) bunuri saurimeanprmii nestinse din obligaia fiscaldac avereasatl de ea
(averea exist)estent insuficient.
Stingerea prinderesc a obligaiei fiscale a contribuabilului pejuridicsoanare loc

n
urma
ncetrii
activitii
lui
prin
lichidare,
inclusiv
pe
cale,saujdicpriarnreorganizare.
Stingerea obligaieifiscale prinderesc are loc n temeiul unei decizii a conducerii

organului cu atribuii de administrare
fiscalcare
administreazobligaia
fiscalrespectiv,inclusiv n cazul
cnd stingerea ei prin executaren conformitatesilit cu prezentul cod este. Deciziaimposibil

inspectoratului fiscal de stat teritorial privind stingeieiprineascdereobligapoate fi verificat,
modificatsau anulatde Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. n cazul serviciului de colectare a

impozitelortaxelor locale, decizia sedeadoptctre consiliul local.
1
Articolul 174 . Stingerea simplificatobligaiei

fiscaledereprin sc
(1) n lipsa elementelor constitutiveiuniiale infracdeevaziune fisaucal de

pseudoactivitate de ntreprinztor, organul fiscal stinge simplificatiafiscalobligaprin
scdere contribuabililor persoane juridice, niilecondiprezentului articol.
(2) Organul fiscal stinge simplificatdereprinobligascia fiscal, conform art.174
alin.(4), n cazul n care stabileten cumul: c
a) persoana juridicare datorii la bugetul de stat, la bugetuliiadmiunistrativteritorialei/ sau la fondurile asriigurobligatorii de asistenmedical;
b) persoana juridicnueste fondator al unei persoane juridice;
c)
d)
persoana juridic,n decursul ultimelor 24 de luni consecutive,rilenu

adedepusseam d fiscale prevzute de legislaiei nu a efectuat operaii nici un
cont bancar;
fa de persoana juridicaufost aplicate toatesurilem de executare

asilitobligaiei fiscale prevzute de lege;

e) persoana juridicnu dispune de bunuri care potritefi nurmscopul
executriiobligaiei fiscale.
(3) Lista contribuabililror aleobligacii fiscale au fost stinse simplificatdereprinse sc

prezintentitii abilitate cu dreptul de nregistrare detre statInspectoratulde Fiscal
Principal de Stat pentru aiainidin oficiu procedura de radiere din Registrul de stat.
1

1
[Art.174 introdus prin LP145--XVI din 27.07.08, MO127-130/18.07.08 art.500, n vigoare
01.01.09]
Articolul 175. Stingerea obligaieifiscale prin compensare
(1) Stingerea obligaieifiscale prin compensare se efectueazprintrecerea n contuleirestan

sumei pltite n plus sau a sumei care, conformieifiscale,legisla urmeazfi restituit.
(2)
Compensarea se efectueazlainiiativa organului fiscal sau la cererea

contribuabilului dac legislaia fiscalnu prevede altfel.
n termen den pla 30 de zile de laiaparicircumstanelor respective sau de
la primirea cererii contribuabilului, organul fiscalte ordinulntocmede
platio transmite Trezoreriei de Stat spre executare, n modul stabilit de
Ministeelor.ul Finan
n termen de 7 zile de la data primirii ordinului,Trezorderiaplatde Stat trece,caz,dup
(3)
(4)
dintr-un cont al bugetului n alt conti albugetaceluiasau n contul unui alt buget sumele
consemnate n ordinul de.Dupplatexecutarea ordinului de,Trezoreriaplat de Stat remite,
dup
caz, organului fiscal sau Serviciului Vamal extrasul din conturile trezoreriale de venituri.
(5) Dupce a primit extrasul din conturile trezoreriale de venituri, organul fiscal face nscrierile
de rigoare n contul personal al contribuabilului, iar Serviciul Vamal remite extrasul cel trziu
a doua zi unilort sale.
(6) Excedentul sumei compensate, la cerere, poate fi restituit consatribuabilncontului sau l
stingerii unei viitoareiiobligafiscale de alt tip. n caz de nedepunere a cererii, excedentuln
se las contul stingerii oblieigafiscale de acelaitip.
(7) Excedentul sumei compensate se restituie contribuabilului, conformsause
utilizeaz prevederilor art. 101 alin. (5) sau art.125 alin. (5), n
cazulelorstingfaderiibugerestanul
public ional. n acest scop, suma neachitatobligaiilor fiscale n cuantum
dela pn100 lei inclusiv nu se considerrestan fa de bugetul publiconal.
Articolul 176. Restituirea sumeititepln plusia sumei care,

conform legislaieifiscale, urmeazfi restituit
(1) Cu excepiacazurilor cnd legislaiafiscalprevede altfel, restituirea sumeititenplplusi
a sumei care, conformieilgislafiscale, urmeazfi restituitcontribuabilului se face
ni modul n termenele stabilite la art.175 numaiacestadacnu are restan.
(2) Cu excepiacazurilor n care legislaiafiscalprevede altfel, restituirea sumeititen plplus
i a sumei care, conformieilegislafiscale, urmeazfi restituitcontribuabilului
persoanjuridic
se efectueazde Trezoreria de Stat la conturile lui bancare, iar contribuabiluluifizic-la

persoan conturile lui bancare sau n numerar.
(3) Dacsuma pltit n plusi suma care, conform liegislafiscale, urmeazfi restituitnu
au fost restituite n termen de 37 de zile de la data primiriitreorganulcereriifiscal,de sau n alt
termen prevzut de legislaiafiscal, contribuabilului iteseteplo dobnd,calculatn funcie de
rata de baz(rotunjitpn la urmtorul procent ntreg), stabilitdeBanca Naional a
Moldovei n luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de
gestiune,laoperaiunileaplicatde politic

monetarpe termen scurt, pentru perioadantrecuprinsdata primirii
cereriidata compensriide ctre Trezoreria de Stat.
(4) Calculul dobnzii, efectuatiprezentat detrec contribuabil organului cuii deatribu

administrare fiscalrespectiv, se verificse aprobde conducerea acestuiiorganseanexeazla
ordinul de platcare prevede plata dobnzii. n cazul impozitelortaxelorlocale administrate de
serviciul de colectare a impozitelortaxelor locale, dispoziiade platva fi ntocmit de organul
fiscal n baza documentelor prezentate de acest serviciu. Plata dobnzii se va efectua din
bugetul n care au fostrsatev impoziteletaxele respective.
Articolul 177. Stingerea obligaieifiscale prin executare silit
Stingerea obligaieifiscale prin executarearesilitloc priniunileac ntreprinse de

organul fiscal pentru percepereaat aforrestanelor n conformitate cuialegfiscalla.
Alte venituri ale statului. Venituri Nefiscale

Articolul 8. Veniturile bugetare
(1)
Veniturile bugetare se constituie din impozite, altetaxe,ncasgranturi.

(2)
Veniturile bugetare nu includ mprumuturilencasrilde statmijloacelor din
vnzaiprivatizarea bunurilor proprietate public.
Lista veniturilor bugetare se aproba ca anexa la legea bugetara anuala.
Conform anexei legii bugetului de stat pentru anul 2010 la categoria de incasari nefiscale
se atribuie
Sistemul Cheltuielilor Publice.

1.
Notiunea si clasificarea cheltuielilor publice
2.
Notiunea si principiile finantarii
3.
Structura cheltuielilor publice
Controlul Financiar
1.
2.
3.
4.
5.
Notiunea, rolul si functiile controlului financiar

Formele Controlului Financiar
Metodele Controlului Financiar
Procedura efectuarii (executarii controlului financiar)
Actele controlului financiar
Notiunea de control provine din expresia latina contra-rolus care insemna verificarea
actului original dupa duplicatul care se incredinteaza in acest scop unei altei persoane.
Controlul financiar are ca obiective cunoasterea de catre stat a modului cum sunt
administrate mijloacele financiare si bunurile publice de catre unitatile economice atat
publice cat si private, modul de realizare si utilizare a banului public urmareste asigurarea
si consolidarea echilibrului financiar, la fel are ca scop verificarea modului in care
contribuabilul respecta legislatia fiscala intr-o anumita perioada sau in cateva perioade
fiscale.
Capitolul 11
CONTROLUL FISCAL
Articolul 214. Principiile generale de efectuare a controlului fiscal
(1)
Controlul fiscal are drept scop verificarea modului n care contribulegislaiabilul

respect fiscal ntr-o anumitperioadsau n cteva perioade fiscale.
(2) Controlul fiscal este exercitat de organi/saul defiscalun alt organ cuii atribude
administrare fiscal,n limitele competeneiacestuia, la faloculuii/sau la oficiul
acestora.

(3) Procedura controlului fiscalntrconst-unansamblu de metodeioperaiuni de organizare
desfurare a controlului, precumidevalorificare a rezultatelor lui. Controlula loculuifiscalla fa
i/sau la oficiul organului,zutprevlaalin.(2), poate fi organizatefectuat prin toareleurm metodei
operaiuni: verificarea faptic,verificarea documentar,verificarea total,verificarea parial,
verificarea tematic,verificarea operativ,verificarea prin contrapunere. iMetodele
operaiunile concrete utilizate la organizareaexercitarea controlului fiscal snt determinate, n baza

prezentului cod, niunileinstrucu caracter intern ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.
(4) Activitatea contribuabilului poate controluluifisupus fiscal pentru o pcerioadnu
depete
termenele
de
prescripie,stabilite
la
art.264,
pentru
determinareaieifiscaobligae.
(5)
(6)
n cadrul controlului fiscalloculuilafai/sau la oficiu, organele specificate la alin.

(2) snt n drept ssolicite de la alte persoane oriceiiiinfdocumenterma
privindiilerelalor cu contribuabilul respectiv.
Organele cu atribuiide administrare fiscalpotefectua controlul fiscal repetat n cazul n
care rezultatele controlului fiscal exercitat anterior snt neconcludente, incomplete sau
nesatisfctoare ori daculterior au fost depistate circumstaneceatestexistena unor semne
de
nclcare fiscali, prin urmare, se impune un nou control.
(7) Controlul fiscal repetat poate fi efectuat
ncadrulriicontestaexaminiilormpotriva deciziei organului fiscal sauiniiac
funcionarului fiscali,n alte cazuri, la decizia conducerii organelor menionate
la alin.(6).
(8) Se interzice efectuarea repetatcontroalelor fiscale laoculuifa asupra unoraiacelorai
impozite taxe pentru o perioadfiscal care anterior a fost supuscontrolului, cu excepia
cazurilor cnd efectuarea controlului fiscal repetat se impune de reorganizarea sau lichidarea
contribuabilului,ine de inspectarea activitiiorganului fiscaltrde organulc ierarhic superior, de
activitatea posturilor fiscale sau de depistarea,efectuareadup controlului, a unor semne de
nclcri fiscale, cnd aceasta este o verificare prin contrapunere, cnd controlulla se efectueaz
solicitarea organelor dei dreptacelor specificate la art.131 alin.(5), cnd necesitatearutn a ap
urma examrini cazului cu privire lcarealanc legislaiei fiscale sau n urma riiexamin
contestaiei. Drept temei pentru efectuarea controlului fiscallocului,repetat nlaturlegfa cu
inspectarea actiivitorganului fiscaltrde organulc ierarhic superior, poate servi numai

decizia acestuia din urm,cu respectarea cerinelorprezentului articol.
(9) Controlul fiscal se efectueaznorele de program ale organului
carecontrolulexercitfiscal i/sau cele ale contribuabilului.
Rolul controlului financiar se exprima prin faptul ca la efectuarea lui se efectueaza

mentinerea ordinii stabilita de drept in procesul activitatii financiare de catre autoritatile
publice, institutiile publice, agentii economici si populatiai, iar in al doilea rand
argumentarea economica si eficacitatea actiunilor intreprinse, corespunderea lor sarcinii si
functiilor statului. In literatura de specialitate controlul financiar a fost definit ca o
componenta a controlului economic, reprezentand acea activitate de verificare a actelor si
operatiunilor referitoare la modul de formare, administrare si intrebuintare a banului public
ce apartine statului cat si unitatilor administrativ-teritoriale in scopul realizarii unei
eficientizari a vietii economico-sociale si a restabilirii ordinii de drept incalcate.
Datorita modului sau de organizare si exercitare si tinand cont de rolul si obiectivele pe
care le urmareste, controlul financiar indeplineste urmatoarele functii:
a. Functia de evaluare - consta in acte si operatiuni de estimare a situatiei existente
la un moment dat, a modului de desfasurare a activitatii in conditii de normalitate,
legalitate si eficienta

b.
Functia preventiva - care consta intr-o serie de masuri luate de organele de

control in vederea evitarii si eliminarii unor fraude inainte ca efectele negative
ale acestora sa se produca prin identificarea si anularea cauzelor care le
favorizeaza
c.
e.
Functia de documentare - prin care se asigura cunoasterea cantitativa si

calitativa a problemelor ce fac obiectul dezvoltarii economico-sociale,
relevarea fraudelor si depistarea cauzelor acestora
d. Functia recuperatorie sau sanctionator reparatorie - care consta in actiunea
de descoperire si recuperare a pagubelelor luarea de masuri fata de cei
vinovati prin stabilirea potrivit legii a raspunderii juridice
Functia pedagogica (educativa) - prin aceasta functie controlul contribuie la ridicarea
cadrelor din economie a nivelului de pregatire si solutionarea in conditii satisfacatoare a
sarcinilor care le revin in acest caz este necesar si ca organul de control sa aiba o
pregatire solida profesionala si sa se bucure de credibilitate
Formele controlului financiar.
Exista mai multe forme sau tipuri de control financiar, cunoasterea acestora are o mare
importanta deoarece permite limitarea peridiocitatii efectuarii acestora precum si
determinarea drepturilor si obligatiilor organelor de control. Astfel controlul financiar poate
fi clasificat in baza urmatoarelor criterii:
In dependenta de locul desfasurarii:
a.
Control Financiar la oficiul organului de control - care consta in verificarea

corectitudinii darilor de seama a altor documente prezentate de contribuabil,
care servesc drept temei pentru calcularea si achitarea drepturilor impozitelor
si taxelor. Acest control urmeaza a fi efectuat in termen de cel mult 3 luni din
ziua prezentarii de catre contribuabil a darii de seama fiscale.
Articolul 215. Controlul fiscal la oficiul organului
fiscal sau al altui organii cu
atribu de administrare fiscal
(1)Controlul fiscal la oficiul organului fiscal sau la oficiul organuluiiideadministrarecuatribu

fiscal (denumit n continuare controlul fiscal cameral)nverificareaconst corectitudinii
ntocmiriirilord de seamfiscale, a altor documente prezentate de contribuabil, care servesc

drept temei pentru calculareaiachitarea impozitelortaxelor, a altor documente de care dispune
organul fiscal sau alt organ cuii deatribuadministrare fiscal,precumi n verificarea altor
circumstanecein de respectarea legieislafiscale.
(2) Controlul fiscal cameral se efdectutreazfuncionarii fiscali sau persoaneleiecu func
de rspundere ale altor organe cuii deatribuadministrare fiscalconform obliilorga de serviciu, fr
adoptarea unei decizii scrise asupra obiectivului vizat. Controlulurmeaza finefectuatcauz n
termen de cel mult 3 luni din ziuarii prezentdectrecontribuabilriia de seamfiscale, a unui alt
document prevzut de legislaiafiscal, dac aceasta din urmnu prevede altfel.
(3) La relevarea unori/saueroricontradiciintre indiciirilord de seami

documentelor prezentate, organul care a efectuat controlul
estecomuniceobligat despre aceasta contribuabilului, cerndu-i,,
totodatsmodifice documentele respective n termenul stabilit.
(4) Prin derogare de la prevederile alineatelor(3),n (2)cazul n care
depistarealcrii nc fiscale este posibilncadrul controlului fiscal cameral, nefiind
necesar locului,ntrolul la fa funcionarii fiscali sau
persoaneleiecudefuncspundere ale altor organe cuii deatribu
administrare fiscalpot ntocmi actul de control fiscal, cu respectarea prevederilor art.216 alin.(6)
(8).
Art.215 Cod Fiscal

Art.216 Cod Fiscal
lului, care se
efectueazlalocurileriiafl
acestora de ctre funcionarii
fiscali sau de
persoaneiecudefuncspundere
ale altor organe cuii deatribu
administrare fiscal.n cazul n
care contribuabilul
saupersoanaltsupus
controlului nu dispune de sediu
sau de oficiu ori sediulla
luidomiciliu,seafl n alte cazuri
cnd condinuexistii
Oleg
Telev
ca Drept
Finan
ciar
a.
adecvate de lucru, controlul fiscalionat msenefectueazla oficiul

organului care exercit
controlul fiscal, cu respectarea tuturor prevederilor art.145

alin. (2) - (6), inclusiv cu ntocmirea obligatorie a unui act
de ridicare de la contribuabil a documentelor necesare.
Co
ntr
ol
Fin
anc
iar
la
fata
loc
ului
Arti
col
ul
216
.
Co
ntro
lul
fisc
all
alo
cul
uifa
(1)
Controlul
fisc
ala
lalo
cul
uifa
are
dre
pt
sco
p
veri
fica
rea
rii
rles
pec
tgisl
aie
i
fisc
ale
de
con
trib
uab
il
sau
de
per
soa
nalt
su
pus
co
ntro
(2)
Controlul fiscalalaloculuifa poate fi

efectuat numai n temeiul unei decizii
scrise a conducerii organului care
exercitcontrolul.
Necesitateariiefectuverificrii
prin
contrapunere la
unele persoane cu care contribuabilul supus controlului are sau
a avuti raporturi economice financiare, pentru a se constata
autenticitatea acestora,de sesinedetsterminor,de trec
funcionarul fiscal saupersoanaltcu funcie despundere care
efectueazcontrolul.
(3) Controlul fiscalalaloculuifa referitor la un contribuabil
poate cuprindemaiatt unul, ct
multe tipuri de impozitetaxe. n cursul unui an
calendaristic se admite efectuarea unui singur control fiscal
la loculuifa pe uneleiaceleai tipuri de impozitetaxe
pentru unaiaceeai
perioadfiscal. Aceastrestricie nu se extinde asupra
cazurilor cnd controlulaoculuifiscal la fa se
efectueazn legtur cu reorganizarea sau lichidarea
contribuabilului;efectuareacnddup
controlului se depisteazmne de nclcri fiscale; cnd

acesta este o verificare prin contrapunere; cnd
controluline de activitatea posturilor fiscale; cnd
controlulla sesolicitareaefectueaz organelor de dreptia
celor prevzute la art.131 alin.(5) sauturn
culeginspectarea actiivit
organului fiscal detre corganul ierarhic superior;
cnd necesitatea conrutroluluinurma ap
examinrii cazului cu privirelcareanc fiscalsau
n urma examinriicontestaiei.
(4)Durata unui control fiscalloculuilafa nu
trebuiedepseasc dou luni
calendaristice. n cazuri excepionale,
conducerea organului carecontrolulexercit
fiscal poatedcidsprelungirea duratei n
cauzcu cel mult 3 luni
calendaristicesistezesau scontrolul.
Perioadarii sist controlului prezentrii
documentelor nu se include n
duratariicontrolului,efectu ultima fiind
calculatdin ziua nceperii luilapnziua
semnrii actului respectiv, inclusiv.
(5) La finalizarea controlului fiscallocului,lafa se ntocmeteun

act de control fiscal. La
posturile fiscale, actul de control fiscal se va ntocmi numai
n cazlcriide depistare a nc legislaiei fiscale. n cazul
depistriivreunei nclcri fiscale, organul care
exercitcontrolul ia
decizia corespunztoare. Prin derogare de la
prevederile
prezentuluincalcareaineat,
fiscaldac se depisteazde ctre serviciul de
colectare a impozittaxelor locale, decizia
respectivse emite de organul fiscal, cu
respectarea prevederilor de la art.159 alin.(2).
(6)Actul de control fiscal este un document
ntionarulcmit
defiscalfuncsaupersoanaltcu funcie de
spundere a organului care
exercitcontrolul, n care se
consemneazrezultatele controlului fiscal.
n act se va descrie obiexactctiv,
ncarlcarea legislaiei fiscalei/sau a
modului de evidenaobiectelor impunerii,
cu referire la
documentelerespectideviedenla alte
materiale, indicndu-se actele
normativelcate.nncat va fi
reflectatfiecare perioadfiscal n parte,
specificndu-lcserilenc fiscale depistate
n ea.
(7) Controlul fiscal alaloculuifa asupra

filialelor,
sucursalelori/saureprezentanelor
contribuabilului,iatinide organul fiscal,
se organizeazseefectueazde ctre
inspectoratul
fiscal de stat nruia crazde deservire se

contribuabilulafl care le-a instituit, cu participarea
inspectoratului fiscal de statruin raz cde deservire
se filiala,afl sucursalai/su reprezentan.
(8) Contribuabilul,
inclusiv
prin
intermediultoruluicondsaucaltui reprezentantu,esteals
obligat, dupcaz, s asigure condiiiadecvate pentru efectuarea
controlului,participes la

efectuarea luis semneze actul de control fiscal,nchiarcazul dezacordului. n caz
de dezacord, el este obligatprezintes n scris, n termen lade 15pnzile
calendaristice,
argumentarea dezacordului, anexnd documentele de rigoare. Acest control are drept scop
verificarea respectarii legislatiei fiscale de catre contribuabil sau de o alta persoana supusa
controlului, controlul fiscal la fata locului poate fi efectuat numai in temeiul unei decizii a
conducerii organului care exercita controlul (D.I.C.F.). In cursul unui an calendaristic se
admite efectuarea unui singur control la fata locului pe unele si aceleasi tipuri de impozite
si taxe, pentru una si aceeasi perioada fiscala. Durata unui control la fata locului nu trebuie
sa depaseasca doua luni calendaristice in cazuri exceptionale prin decizia organului care
efectueaza controlul, durata poate fi prelungita cu 3 luni. Durata reviziilor C.E.C.C. pot sa
efectueze pana la 15 zile, iar in cazul intreprinderilor mari pana la o luna, iar prin decizia
conducerii nu mai mult de 2 luni poate fi prelungit.
Dupa criteriul momentului:
a.
b.
c.
Control financiar preventiv - este un control specializat prin care se verifica

legalitatea, oportunitatea si conformitatea actelor financiare controlate cu regulile
prestabilite pentru acele acte. Verificare ce se face inainte de aprobare a actelor
respective, in mod obligatoriu sunt supuse acestui control urmatoarele operatiuni
deschiderea si repartizarea de credite bugetare modificarea si repartizarea
lunarii a cheltuielilor bugetare vanzarea, gajarea sau inchirierea de bunuri.
Controlul financiar preventiv poate fi exercitat atat de conducerea institutiilor
publice, unitatilor cat si de organele de control ale Ministerului Finantelor.
Controlul financiar preventiv se exercita prin acordarea sau nu a vizei, prin
semnatura si sigiliul personal al acelui care a infaptuit controlul.
Control financiar concomitent (de gestiune) - este acea forma de control ce se
desfasoara relativ in acelasi timp cu emiterea si aprobarea actelor supuse
controlului. Obiectivul principal al acestui control consta in verificarea, respectarii
normei juridice privitoare la: existenta, integritatea si pastrarea bunurilor si
valorilor materiale efectuarea in numerar sau prin cont bancar al incasarilor si
platilor, inclusiv a salariilor si retinerilor din acestea respectarea legii a
reglementarilor si deciziilor conducerii institutiei respective
Control financiar ulterior - se desfasoara dupa ce actele supuse controlului au
fost emise si au produs efecte juridice, acesta este controlul cel mai eficient,
intrucat se efectueaza cu amanuntime fara a stingeni activitatile curente ale
unitatilor controlate. El are un aspect si rol preventiv intru-cat permite tragerea
unor concluzii care pot fi utile pentru activitatile viitoare.
Dupa criteriul domeniului de actiune:

a.
Control financiar intern (propriu) - Articolul 561. Controlul financiar public intern
(1)
(2)
Controlul financiar public internunreprezintsistem general consolidat,

implementat institudeGiilevern publice subordonate, ce cuprinde
totalitatea procedurilori decontrolmanagementnsectorul public orientate
spre gestionarea bunurilfondurilor publice n mod
economic,eficaefece,tivntru realizarea adecvatioportuna
obiectivelorsarcinilor sale.
Controlul financiar public intern este bazat pe:
a) management financiarcontrol;
1
[Art.56 al.(2), lit.a) n redaciaLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare

01.01.10] b) audit intern;
[Art.561 al.(2), b) n redaciaLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] c)

coordonareaiarmonizarea centralizatndomeniu.
Articolul 562. Managementul financiarontrolul
[Art.562denumirea n redaciaLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
(1) Executorii de buget rpoartspundere pentru asigurarea buneir pringuvernimplementarea
adecvat sistemului de management financiarcontrol n instituiilepublice. Managementul financiarcontrolul
cuprind n

sistem procesele instituiei,inclusiv procesele de planificare, executare, management al riscurilor, control, monitorizare i
raportare.
2
(2) Obiect al managementuluiifinanciaralcontrolului snt toateileactivitnstituiilor publice, inclusiv colectarea

veniturilor, procedurileionale,opera procedurile deiiachizicontractare, angajamentele, executarea cheltuielilor,
precumi recuperareailorpl nejustificate.
(3) Sistemul de managementi financiarcontroleste organizatinndu-se cont de complexitateadomeniul
de activitate a instituiilor publicen conformitate cu cadrul normativmetodologic elaboratiaprobat de
Ministerul Finanelor.
(4) Executorul de buget organizeazsistemul de management financiarcontrol n scopulineriiob
unei asigurri rezonabile obiectivele entitiivor fi atinse prin:
a)
eficacitateaeficiena operaiunilor;
b)
conformitatea cuialegislacu regulamentele aplicabile;
c)
sigurani optimizarea activelorpasivelor;
d)
sigurani integritatea informaiei.
[Art.562 al.(4) n rediacLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
(5) Modul de organizare a managementuluicontroluluifinanciar pentru asigurarea buneiringuverninstituiile

publice este supus auditului audituluiintern extern.
2
3
Articolul 56 . Auditul intern
(1) Auditul intern este o activitate indepobiendentctiv,efectuatn baza evalurii riscurilor, care ofer executorilor de
buget servicii deconsultanideasigurare rezonabilprivind eficacitatea sistemului de management financiar control,
organizat pentru atingerea obiectivelorieipubliceinstitu.
3
(2) Auditul intern contribuietlaireambunoperaiunilor efectuate de instituiilepublice prin evaluarea

proceselor i oferirea recomandrilor privind mbuntirea lor.
(3) Executorul de buget funcasiguriade audit intern instituind o unitate de audit intern n structuraional organiza a
instituiei, dacaceasta este organ central de specialitate alieiadministrapublice.
[Art.563 al.(3) n rediacLP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]

(31) Instituia care nu cade sub incidenaalin.(3) are dreptul-i creezes o unitate de audit intern conform
prevederilor alin.(33), (34), (35), (37) i (3 8).
2
(3 ) Instituiile subordonate autoritilorpublice centraleilocale au dreptul-i creezes o unitate de audit intern cu
3
acordul organului ierarhic superiorconform prevederilor alin.(3
), (34), (35), (37) i (3 8).
(33) Unitatea de audit intern se instituie n subordinaexeacutoruluidirect de buget.
4
(3 ) Unitatea de audit intern sencreeazlimita statelor de personal existente n cadruliei. institu
(35) Executorul de buget informeaznscris Ministerul elorFinandespre crearea n
cadrulieiinstituaunitii de audit intern.
(36) Unitile de audit intern ale autoritilorpublice centraleilocale au dreptulefectuezes auditul
internn instituiile subordonate lor.
(378) Unitatea de audit intern raporteazdirectexecutorului de buget.
(3 ) Unitatea de audit internprezintMiniserului Finanelor:
a)
pnla data de 1 martie, raportul anual de activitateiideauditunitintern pentru anul precedent;
b)
c)
d)
carta de audit intern;
copia de pe planul strategiciialdeactivitaudit intern;

copia de pe planul anualalii activitdeaudit intern.
3
[Art.56 al.(3 )-(3 ) introduse prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
(4) Auditorii interni nu efectueazreviziicontroale, nu se implicnactivitile operaionale ale instituieipublice
i nu evalueazactivit sau proceduri n care au fosti anterimplicaor. n cadrul efecturiimisiunilor de audit, auditorilor
li se asiguraccesul deplinelimitat la documenteleinspaiile necesare, precumidreptul de a solicita informaii de la
persoanele relevante.
3
[Art.563 al.(4) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare
01.01.10]
[Art.56 al.(5) exclus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
4
Articolul 56 . Coordonareaiarmonizarea
centralizatcontrolului
financiar public intern
(1) Ministerul Finaneloreste responsabil de elaborareaimonitorizarea politicii n domeniul

controlului financiar public intern.
a)
b)
c)
(2) Ministerul Finanelor:

elaboreaziactualizeazcadrul normativ n domeniul controlului financiar public intern;
monitorizeazevalueazcalitatea activitiiunitilor de audit intern;
monitorizeazevalueazcalitatea sistemului de managementi financiarcontrol;
d)
prezintGuvernului,pnla1 mai, raportul anual consolidat privind controlul financiar

public intern pentru anul precedent;
e)
coordoneazi/sau organizeazinstruirea n domeniul managementului cofintrolului,anciar precumi
instruirea certificarea profesionalauditorilor interni din sectorul public; f) elaboreazidezvoltmecanismele de certificare a auditorilor
interni;

g) avizeazcartele de audit intern aleilorunitde audit intern, instruciunile privind particuilearitspecifice de
aplicare a Normelor metodologice pentru implementarea auditului internreglementnsectorulrileinternepublic privind
managementul financiarcontrolul, elaboratetredeexecutorul de buget;
h)
armonizeazcadrul normativ n domeniul controlului financiar public intern cu buioneleale;practici interna
i)
colaboreazcu organismele internaionalei cu instituiile de specialitate n

domeniul controlului financiar public intern.
[Art.56 n redacia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
[Titlul IX introdus prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n vigoare 01.01.09]
4
b.
Control financiar extern - este exercitat in principal de organele de control ale

MinFin. Auditul public extern privind modul de administrarea a mijloacelor
financiare si a bunurilor publice se efectueaza de catre Curtea de Conturi a
RM
Dupa criteriul termenului in care se efectueaza controlul:

a.
b.
Control financiar permanent - activitatea de control se efectueaza pe toata

durata desfasurarii activitatii controlate
Control financiar periodic - activitatea se desfasoara la anumite intervale de timp, etc.

Dreptul Financiar Televca Conspect. (Conspecte - Ro)

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dreptul Financiar Televca Conspect. (Conspecte - Ro)

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Oleg Televca - Drept Financiar

Notiunea de finante publice

I. Finansia pecuniaria - adica plata in bani a unei obligatii legale

2. Concepte privind finantele publice - conceptiile specialistilor care abordeaza problema

Finantele publice clasice - caracteristic perioada sec.XVIII-XX

Oleg Televca - Drept Financiar

Finantele publice moderne - dupa primul razboi mondial, se

Finantele publice post-moderne Republica Moldova - Neokeyneism sau Neoliberalism?!?!?!?!

Veniturile publice - au evoluat diferentiat de la un stat la

Imprumut de stat sau creditul public

Finantele organizatiilor internationale

Sistemul bugetar - art.2 Legea RM privind sistemul bugetar

Oleg Televca - Drept Financiar

reglementate prin lege.

Via, sntateai bunurile judectorului snt supuse asriigurde stat obligatorii

Suma de asiguraretesete pln caz de:

moarte violentsau deces al judectorului n exerciiulfunciunii, dacdecesul a

vtmare anstii judectorului ca urmare a unui accident caredemuncexclude posibilitatea

cauzare judectorului n exerciiulfunciunii de leziuni corporale sau

mutilare a judectorului n exerciiulfunciunii sau de o altvmare violenta sntii

ori mutilare, sauovaltmare anstii judectorului ca urmare a unui accident cede

n calculul despgubirii. n aceastdespgubire nu se include nici salariul

munc, aflai la ntreinerea lui, sub forma unei indemiilunareiza egale cu

Oleg Televca - Drept Financiar

[In redactia Legii nr.78-XIII din 26.04.94]

n caz de mutilare a colaboratoruluiiein exercipoliiul funciunii, de invaliditate survenitnperioada

munc, ns pe parcursul a cel mult zeceaniexpirarea.Dup acestui termen lui i set

[In redactia Legii nr.78-XIII din 26.04.94]

LEGE Nr. 1104

Oleg Televca - Drept Financiar

Conturi; Serviciul Vamal; Serviciul Control Financiar si Revizie; Inspectoratul Fiscal

Oleg Televca - Drept Financiar

Drept Financiar ca Ramura de Drept

Sub aspectele generale dreptul financiar, are ca obiect de reglementare:

Oleg Televca - Drept Financiar

Publicatn Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 18.08.1994.

Articolul 58: Contribuii financiare

Cetenii au obliagas contribuie, prin impoziteprin taxe, la cheltuielile publice.

Articolul 66: Atribuiile de baz

Parlamentul aretoareleurm atribuiide baz:

Articolul 95: Resursele financiare ale aparatuluiedintelui,Pre indemnizaiaalte drepturi

Resursele financiare ale aparatuluiedinteluiPre Republicii Moldova,selaapropunereab

ctre Parlamentise includ n bugetul de stat.

Articolul 130: Sistemul financiar-creditar

Moneda ional a Republicii Moldova este leul moldovenesc.

Oleg Televca - Drept Financiar

Orice propunere legislautivamendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor

[Alin.4 art.131 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]

Orice alte prestrisnt interzise.

Articolul 133: Curtea de Conturi

3. Preedintele Curiide Conturi este numit de Parlament, la propunedinterealui acestuia,Pre pentru un

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu

Nr.64-XII din 31.05.90

1) asigur,n limitele competeneisale,

Oleg Televca - Drept Financiar

elaboreazi prezintanual Parlamentului spre

promoveazpolitica unicastatului n domeniurilor;pre

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 82. Finanelepublice locale