CURS 1: CTD

Patologia edentatiei partiale intinse ce necesita

reabilitare orala complexa.
Etiologie.Tablou clinic. Evolutie. Complicatii

Reabilitarea oral
este un concept
modern de abordare
interdisciplinar i
n viziune holistic
a pacienilor care
sufer de afectiuni
stomatologice.
Majoritatea afeciunilor dentare sunt
evolutive
i
invalidante.

1. factori determinani
1.a. cauze congenitale
1.b. cauze aparente
1.c. cauze dobndite
2. factori favorizani
2.a. factori genetici
2.b. factori de risc
2.c. factori socio-demografici / economici

 hipodonie : agenezia
intereseaz unul pn la 4
muguri dentari

oligodonie : absena unui

numr mai mare de 8 uniti
dentare

anodonie : absena
tuturor unitilor dentare de pe
arcad

DESPICATURA VELO-PALATINA)

Integritatea arcadei:
Maxilar - E.P.I. cls. a II-a Kennedy cu 2 modificri, subcls.B
Lejoyeux,
Mandibular- E.P.I. cls. a II-a Kennedy, subcls.D Lejoyeux

B. CAUZE APARENTE ALE EDENTAIEI

INCLUZIILE DENTARE
Se pot manifesta clinic prin
prezenta unei brese edentate
Examinarea radiologica este
obligatorie pentru excluderea
unui dinte inclus

CA URMARE A:
AFECTIUNI ODONTALE
AFECTIUNI PARODONTALE
EXTRACTIILOR DENTARE
AVULSIILOR TRAUMATICE
TRAUMELOR OCLUZALE
INFLAMATIILOR OASELOR
MAXILARE
TUMORILOR OASELOR
MAXILARE

Etiologia parodontala si reabilitarea prin mijloace partial mobilizabile

AFECTIUNI ODONTALE

Prin prisma descoperirilor actuale privitoare la etiologia bolii

carioase, aceasta este considerat, la acest moment, cea mai mare
epidemie din istoria umanitaii, indicii de afectare variind ntre 6065% din populaie n rile dezvoltate, 85-90% n rile n curs de
dezvoltare i 98-100% n rile subdezvoltate.

n aceste condiii, boala carioas poate fi considerat ca fiind

principala cauz a edentaiei pariale ntinse, n special prin
complicaiile pe care le induce.

AFECTIUNI PARODONTALE

Diminuarea suportului dentar induce modificarea biomecanicii

dento-parodontale prin creterea mobilitii dentare datorit
apariiei forelor nocive pentru osul parodontal (att ca sens ct i
ca valoare), suplimentndu-se factorii favorizani ai osteolizei.
Alveoliza avansat reprezint (n multe situaii clinice) indicaie
de extracie a dintelui, netratat ducnd la expulzia spontan a
dintelui/dinilor afectai

CAUZE DOBINDITE
22

EXTRACTIA IN SCOP
ORTODONTIC

TRAUMATISME COMPLEXE

CAUZE DOBINDITE
23

IATROGENIA

REABILITARI FIXE CE NU AU RESPECTAT OCLUZIA

STATICA SI OCLUZIA DINAMICA

Consecintele
absentei
pregatirilor
specifice proprotetice sau a
artificiilor de
realizare
protetica

Cauze Dobindite
NEVRALGIA DE TRIGEMEN :

Cu o etiologie incert,
nevralgia de V, prin durerile
atroce pe care le cauzeaz,
poate determina n mod
eronat extracia, n cazul
unor confuzii de diagnostic.

TABLOUL CLIC AL
PACIENTILOR CE NECESITA
REABILITARE ORALA
1. Complicatii locale
2. Complicatii loco-regionale
3. Complicatii generale

28

MODIFICARI FACIALE

1. Complicatii locale
a. Complicatii odonto-parodontale
a.
b.
c.
d.

Abrazia
Migrarea dintilor
Afectare parodontala si mobilitate
Complicatii ocluzale si disfinctii cranio-mandibulare

b. Complicatii la nivel muco-osos

31

1a. Complicatii odonto-parodontale

Abrazia dentara

DIMINUAREA ETAJULUI
INFERIOR

32

1. Complicatii odonto-parodontale
MIGRRILE DENTARE
Orizontale
Bascularea
Translaia
Verticale
Egresiunea
Extruzia

CONSECINE

Denivelarea planului de ocluzie

Adoptarea de poziii excentrice
Repartizarea neuniform a presiunilor
Pierderea ariilor de contact

1.b.Complicati la nivel muco-osos

Atrofia crestelor edentate

Implicatii in ce priveste
alegerea variantei de
tratament protetic

Complicatii loco-regionale
DISFUNCIA OCLUZAL
Manifestri specifice
Dento-parodontale
Neuromusculare
Articulare
Manifestri complexe
Algii faciale
Dureri faciale, glandulare,
rino-faringiene
Tulburri complexe la
nivelul limbii

IMPORTANTA DIAGNOSTICA A WAX-UP-ULUI

Complicatii generale
Complicatii la nivel digestiv

40

Complicatii la nivel psiho-emotional

ALGORITM DE TRATAMENT DE
REABILITARE ORALA COMPLEXA IN
EDENTATIA PARTIAL INTINSA.ETAPE DE
TRATAMENT INDIFERITE STADII DE
EVOLUTIE A BOLII.
PREGATIREA NESPECIFICA. PREGATIREA
SPECIFICA. TRATAMENTUL PROTETIC
PROPRIU-ZIS

EXAMENUL CLINIC

EXAMENUL PARACLINIC

DIAGNOSTICUL

STABILIREA INDICILOR CLINICO-BIOLOGICI

POZITIVI SI NEGATIVI

INTOCMIREA PLANULUI DE TRATAMENT

PLANUL DE TRATAMENT IN REABILITAREA

ORALA SE INTOCMESTE TINAND CONT DE
OBIECTIVELE PLANULUI DE TRATAMENT
OBIECTIVELE PROFILACTICE

OBIECTIVUL CURATIV

CRITERIILE PLANULUI DE TRATAMENT

CRITERIUL SOCIO-ECONIMIC

CRITERIUL DOTARII TEHNICE

CRITERIUL BIOMECANIC

OBIECTIVELE PLANULUI DE
TRATAMENT
1. OBIECTIVUL PROFILACTIC
- Urmareste realizarea unei profilaxii generale
prevenirea agravarii unor afectiuni generale
- prevenirea aparitiei unor imbolnaviri noi pe parcursul
tratamentului
- Urmareste realizarea unei profilaxii locale
- pastrarea sanatatii tesuturilor
- prevenirea aparitiei leziunilor odontale, parodontale,
mucosale
- conservarea unui metabolism optim si a unei stari de
sanatate

OBIECTIVELE PLANULUI DE
TRATAMENT

2. OBIECTIVUL CURATIV

ASPECTUL MORFOLOGIC
refacerea integritatii arcadelor dento-alveolare
- reconstituirea ariilor ocluzale
- refacerea volumului crestelor resorbite
- refacerea arhitecturii faciale distruse prin edentatie
ASPECTUL FUNCTIONAL
- refacerea functiilor SS prin reconstituirea
cadrului morfologic

CRITERIILE PLANULUI DE TRATAMENT

1. CRITERIUL SOCIO-ECONOMIC
2. CRITERIUL DOTARII TEHNICE
3. CRITERIUL COMPETENTEI PROFESIONALE

CRITERIILE PLANULUI DE TRATAMENT

4. CRITERIUL BIOLOGIC
- Indicii clinico-biologici generali

- Indicii clinico-biologici loco-regionali

- ATM
- Muschi
- Relatii mandibulo-craniene

- Indicii clinico-biologici locali

- Suportul dento-parodontal
- Suportul muco-osos

CRITERIILE PLANULUI DE TRATAMENT

4. CRITERIUL BIMECANIC

ALGORITM TERAPEUTIC AL
REABILITARII ORALE
1.TRATAMENTUL PREPROTETIC
(nespecific)
2. TRATAMENTUL PROPROTETIC
(specific)
3. TRATAMENTUL PROTETIC
PROPRIU-ZIS

DECIZIA TERAPEUTICA

ETAPE

Evaluarea elementelor cmpului

protetic
Diagnosticul preliminar
Tratamentul nespecific (preprotetic)
Diagnosticul definitiv
Tratamentul specific (proprotetic)
Tratamentul protetic propriu-zis

Examinarea

cuprinde 2 etape:
1. Etapa preliminar
Se realizeaz n prima
prezentare a pacientului

edin

2. Etapa secundar (final)

Se realizeaz n a 2-a edin

de

1. Etapa preliminar
de contact
informaie
examinare general a ADM

Se realizeaz n prima edin de

tratament.

2. Etapa secundar (final):

de stabilire a diagnosticului
de elaborare a planului de tratament
pre- i proprotetic
de concepere a proiectului
(designului) viitoarei proteze.
Se realizeaz n a 2-a edin, fiind necesare modele i
radiografii.

Anamneza

Experiena
pacientului

protetic

anterioar

Atitudinea pacientului fa de proteza anterioar

(dac a avut)
purtat sau nepurtat
motivele care l determin s o schimbe sau s
solicite tratament protetic
Ce ateapt pacientul de la acest tratament
protetic.
Dac cerinele lui nu sunt exagerate i se pot
concretiza ntr-o lucrare protetic care-l va mulumi.

zone indicatoare examinare - concluzii

practice:

parodoniul este integru - parodoniul i

crestele alveolare sunt n msur s reziste la
presiuni i deci se pot folosi ambele esuturi
cu ncredere;
lrgirea spaiului periodontal - dinii i osul
nu pot rezista la presiuni, exist o funcie
metabolic sczut a acestor esuturi i deci
trebuie luate toate msurile de protecie.

zone indicatoare

Carr AB,
McGivney GP,
Brown DT
(2005)

Premolarul 1 inferior a oferit sprijin pentru o

protez cu a terminal timp de 3 ani.
Reacia osoas a fost nefavorabil

zone indicatoare

Caninul a fost folosit ca

stlp pentru o protez
cu a terminal timp de
10 ani.
n mod cert a aprut un
rspuns pozitiv al
osului alveolar la
forele generate de
proteza parial
mobilizabil
Carr AB, McGivney GP, Brown DT
(2005)

Pregatirea nespecifica
(preprotetica)
Cuprinde ansamblul de masuri
necesare pentru igienizarea si asanarea
cavitatii orale

Se realizeaza la toate elementele

cimpului protetic
60

Tratamentul
nespecific

Tratamentul nespecific

Cmpul protetic post-extractional

maxilar

Cmpul protetic postextractional mandibular

Proteze totale acrilice

obtinute preoperator

Proteze totale acrilice

aplicate imediat
postextractional

Tratamentul
nespecific

PREGATIREA PRO-PROTETICA

Depulparea n scop protetic

Exist o serie de situaii care impun depulparea dinilor stlpi:
volum coronar redus al dinilor ce vor fi acoperii prin
coroane mixte metalo-ceramice sau metalo-compozite sau
coroane total ceramice sau total compozite;
modificri ale axului de implantare ce nu coincid cu axul de
inserie al puntii dentare (versii, rotaii);
modificri de poziie de tipul translaiilor ce duc, uneori, chiar
la amputarea coronar;
modificri de poziie n sens vertical, de tipul extruziilor i
egresiilor ce impun aducerea la nivelul planului de ocluzie
prin sacrificiu mare de esut amelo-dentinar, fcnd
obligatorie depulparea acestor dini.

Depulpare n scop protetic prin

extruzia molarului antagonist
breei edentate

66

Gingivectomia const ntr-o excizie complet a peretelui gingival

al pungilor parodontale supraalveolare, ndeprtndu-se
leziunile de pe cementul radicular, realiznd o modelare a
conturului gingival.
Refacerea conturului gingival se va face prin gingivoplastie.
Gingivectomia este selectat n funcie de starea esuturilor
parodontale, cel mai frecvent este indicat n situaia pungilor
parodontale supraalveolare sau n pungi parodontale cu perete
gingival hiperplazic, fibrozat, cu absena leziunilor osoase sau a
osteolizei orizontale.
.

67

Interveniile chirurgicale de tipul gingivoplastiilor modelante,

frenoplastiile, frenectomiile, extinderea zonei de fibromucoas
aderent i mrirea profunzimii fundului de sac vestibular sunt
ncadrate de ctre F. Unger n chirurgia parodontal profilactic,
dar care, n funcie de amplasarea cmpului protetic pot fi
considerate de noi ca fiind intervenii proprotetice, atunci cnd
acurateea protezrii va depinde de aceste corecii.

68

Regenerarea tisular ghidat (RTG) este o tehnic de

actualitate care acioneaz pe principiul
compartimentrii celulare utiliznd membranele,
mpiedicnd celulele din epiteliu i din esutul
conjunctiv sa ajung la spaiul postexctracional, astfel
celulele osoase pot coloniza alveola rmas liber(F.
Unger).

69

INTERVENTII ASUPRA FRENULUI MAXILAR

70

PREGATIRI SPECIFICE
PRO-PROTETICE

CONSIDERENTE
CLINICE CE STAU
LA BAZA
REABILITARII
TEHNOLOGICE

CONSIDERENTE
CLINICE CE STAU
LA BAZA
REABILITARII
TEHNOLOGICE

SC

SC

SC

SC

Situaii clinice specifice tratamentului cu proteze

pariale mobilizabile

edentaiile de clasa I (termino-terminale)

1. Situaii clinice specifice

tratamentului cu proteze pariale

mobilizabile

edentaiile de clasa a II-a (terminale

unilaterale)
protezele se extind i pe hemiarcada integr

1. Situaii clinice specifice tratamentului cu proteze

pariale mobilizabile

edentaiile combinate (termino-laterale sau

termino-fronto-laterale).

Situaii clinice specifice tratamentului cu proteze

pariale mobilizabile

edentaiile de clasa a II-a (terminale

unilaterale). n edentaiile molare pot fi realizate
proteze meninute i stabilizate unilateral

edentaiile de clasa a IIIa

Situaii clinice specifice tratamentului cu proteze

pariale mobilizabile

edentaiile de clasa a IVa

Situaii clinice specifice tratamentului cu proteze

pariale mobilizabile

edentaiile combinate

Situaii clinice specifice tratamentului cu

proteze pariale mobilizabile

edentaiile subtotale

Cusil denture

BS

BS

BS

Planul de tratament

Evaluarea elementelor campului protetic

Diagnosticul preliminar
Tratamentul nespecific (preprotetic)
Diagnosticul definitiv
Tratamentul specific (proprotetic)
Tratamentul protetic propriu-zis

Ameliorarea retentivitilor
Adugare de compozit pe faa vestibular a caninului
inferior pentru a crea o retentivitate

Suprafeele de ghidaj

Davenport &all, 2001

Jepson NJA
(2004)

Retentiviti care nu se afl pe

feele vestibulare sau linguale ale
dinilor
Sistemul RPI inventat de Kratochvil
(1963) i modificat de Kroll (1973), ca o
soluie pentru edentaiile teminale.
R (Rest)
P (Planul de ghidare)
I - croetul divizat n I

Sistemul RPI inventat de Kratochvil (1963) i

modificat de Kroll (1973)
R (Rest) plasat n foseta mezial a dintelui stlp
P (Planul de ghidare)-asigur meninerea i reduce micrile de
rotaie pe dinte.
I - croetul divizat n I, care este mijlocul principal de meninere.
Reciprocitatea croetului n I, care ar trebui s fie pe faa
distolingual a dintelui, este asigurat prin pintenul mezial.

J. C. Davenport & al. - British Dental Journal, 2000,

189, 58

Lcaele pintenilor

Davenport &all, 2001

Davenport &all, 2001

DE LA SILICONII DE CONDENSARE LA AMPRENTA OPTIC

Amprentarea preliminar cu material alginic

Amprenta preliminar n alginat utiliznd butoni de cear

roz

 Amprenta preliminar n alginat utiliznd butoni de

cear roz

 Amprenta preliminar simultan a celor

2 maxilare (tehnica Ivotry)

 Realizarea unei portamprente individuale

utiliznd condiionarea tisular

Amprentarea functionala
in edentatia partiala intinsa

Testele Herbst

Portamprente
individuale

Portamprenta decupat
vesti bular-verificarea
adaptrii pe model

Cheia vestibular

Portamprenta decupat
vestibular

AMPRENTA FUNCIONAL MAXILAR

Amprentarea funcional cu portamprenta decupat incizal.

Aspecte tehnologice ale

realizarii a portamprentei
pentru amprentarea
functional decupat
incizal

Aspectul final al portamprentei

maxilare decupate incizal

Etape clinice :

Verificare static i dinamic

a portamprentei individuale
Aplicare de cear
bucoplastica pentru
amprentarea marginal
Amprenta final s-a realizat
cu material siliconic fluid,
injectat cu ajutorul unei
seringi. Materialul siliconic a
fost introdus prin
deschiderea incizal care s
acopere spaiul peridentar,
astfel amprentandu-se ntrun singur timp att unitile
odontale restante, ct i
crestele alveolare i periferia
cmpului protetic.

AMPRENTAREA FUNCIONAL MANDIBULAR

Amprentare final cu portamprent decupat

vestibular.
A fost iniiat de Gyssi i reluat de Osborne i Lammie.
Aceast tehnic utilizeaz o portamprent care acoper n
ntregime crestele edentate, faa oral i marginea incizal
a dinilor restani, lsnd liber faa vestibular a acestora.

Aspecte tehnologice
ale realizrii
portamprentei
pentru amprentarea
funcional
decupat vestibular

Etape clinice :

Verificarea static i dinamic a portamprentei.

Plasarea cerii bucoplastice pe marginile portamprentei
pentru amprentarea marginal
Amprentarea final se va realiza n doi timpi, n primul
utilizndu-se un material siliconic fluid pentru
nregistrarea tuturor detaliilor cmpului protetic n
portamprenta individual

 n cel de-al doilea timp cu un material de

consisten mai mare, vom realiza o cheie
vestibular, n care se va amprenta poriunea
anterioar a procesului alveolar, i faa
vestibular a dinilor restani.

Aspecte clinice ale

inregistrrii
amprentei
funcionale
decupate vestibular

S-a adaptat o portamprent standard din

material plastic pe cmpul protetic i apoi am
practicart nite orificii la nivelul crestelor
edentate n dreptul bordurilor de ocluzie

Amprenta functionala

Amprenta periferiei cimpului

protetic cu ceara bucoplastica

UTILIZAREA SISTEMULUI NOR

INREGISTRAREA RELATIILOR MANDIBULOCRANIENE

ASPECTE MODERNE

Realizarea si verificarea machetelor viitoarelor protezari

mobilizabile

Verificarea extraorala a machetelor

Verificarea machetelor n cear cu

dini pentru maxilar i mandibul

Verificarea extraorala a machetelor

Controlul intraoral al machetelor

Controlul stabilitatii
machetei

Verificarea
rapoartelor ocluzale

Refacerea aspectului
fizionomic

Adaptarea imediat

Adaptarea primara

Adaptarea tardiva

TRATAMENTUL POST-PROTETIC
(dispensarizarea)
* Adaptarea imediat : se face la primul contact al pacientului cu
protezele finite
* Adaptarea primar : se realizeaz n prima sptmn dup inserie
* Adaptarea secundar : dureaz 30 de zile dup inseria protezei
* Adaptarea teriar : are loc dup 30 de zile
Dispensarizare la cel mult 6 luni deoarece proteza contribuie la
modificarea morfologiei cmpului protetic; leziuni de decubit;
Protezele favorizeaz depunerea PB ce duce la afectri parodontale
ale dinilor restani;

Se reamintesc modalitile de igienizare ale cavitii orale i a protezei;

CURS 3 CTD EPI-ROC

MIJLOACE PROTETICE
CLASICE UTILIZATE IN
EPI:PROTEZAREA DE
TRANZITIE.PROTEZAREA
SCHELETIZATA MIXTA

PROTEZAREA PROVIZORIE
Rolul esential al protezarii provizorii in cadrul
reabilitarii orale:

redimensionarea etajului inferior

repozitionarea
craniomandibulara, precum si aspectele
sociale inerente societatii actuale.

L.M. 45ANI

Do Patients Have a Preference for Major Connector Designs? Ranjith W. Pallegama et

colab., The journal of Contemporary Dental Practice, January, 2007

PROTEZ SCHELETAT CU CROETE

TURNATE

Elemente speciale de
mentinere, sprijin si stabilizare
clasice versus moderne

Alegerea designului protezei scheletate

Conector extins

PRECIZIA DIGITALIZARII IN REABILITARE CU

PROTEZARI SCHELETATE MOBILIZABILE CLASICE

as

Relatie centrica
Relatie centrica

Lateralitate
dreapta

Propulsie

Lateralitate
stanga

Ortopantomografia

Ortopantomografie

PARTICULARITATE CAMP PROTETIC-SOLUTIE TERAPEUTICA CLASICA

Amprenta preliminara cu alginat

Amprentarea functionala cu ajutorul

port-amprentelor individuale

Inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene centrice cu

machete de ocluzie

Macheta in ceara cu dinti pentru

maxilar

Proteza scheletata mandibulara extraoral

Proteza scheletata mandibulara

intraoral

Aspecte ale protezarii clasice

 M.C., 46 ani, mediul urban

Aspectul clinic iniial

Ortopantomografie

Modele de studiu
maxilar i mandibular

Aspectul extraoral al protezelor

a) Proteza fix; b)Proteza parial mobil scheletat-faa oral;
c) Proteza parial mobil scheletat-faa mucozal;

a)

b)

c)

Aspectul clinic final

 Pacienta M.F., 68 ani, mediul urban

Aspectul clinic iniial

Etapele tratamentului
Modelul maxilar cu lcaele
pintenilor ocluzali la nivelul
1.4, 1.5, 2.5
Amprenta funcional maxilar

a)

b)

c)

Proteza scheletat maxilar-aspecte extraorale: (a) pe model; (b) detaat de

pe model-faa oral; (c) detaat de pe model-faa mucozal;

Aspectul clinic final

b)

c)

a)

d)

e)

Proteza scheletat maxilar-aspecte intraorale:

a)n ocluzie; b) gura deschis; c) proteza aplicat pe arcada maxilar;
d) croetul aplicat pe 1.5; e) croetele aplicate pe 2.5 i 2.7;

 V.M., 62 ani
Aspectul clinic iniial

Ortopantomografie

Etapele tratamentului

Prepararea substructurilor
organice

nregistrarea amprentei
preliminare

nregistrarea relaiilor mandibulo-craniene

cu arcul facial

Protezele fixe pe modelele montate n articulator

Amprenta funcional a cmpului protetic mandibular n vederea

realizrii protezei elastice

Verificarea i adaptarea scheletului metalic maxilar pe model i n cavitatea

oral

Aspectul clinic final

CURS 4 CTD
TRATAMENT DEFINITIV CE
VIZEAZA REABILITAREA ORALA
IN EDENTATIA PARTIALA
INTINSA PRIN MIJLOACE
AMOVIBILE HIBRIDE:CULISE,
CAPSE

PROTEZ SCHELETAT CU CULISE

Culisele se caracterizeaz prin existena a dou elemente

componente, prin a cror asamblare se asigur meninerea, sprijinul
i stabilizarea protezei i un foarte bun efect estetic, sistemul fiind
aproape invizibil.
Utilizarea culiselor este condiionat de nlimea dinilor restani.
Vor fi folosite, n funcie de situaia clinic, una sau dou, trei sau
patru culise. Pentru a se asigura inseria protezei n cavitatea bucal
este necesar o riguroas paralelizare a culiselor, sarcin ce cade n
grija tehnicianului, care utilizeaz n acest scop paralelograful i
tijele speciale ce sunt livrate cu fiecare culis, sau se utilizeaz un
dispozitiv universal de paralelizare.

CULISAREA
1. Culisele intracoronare

Culisa Interlock: asigur fixarea, blocarea a dou sau

mai multe elemente protetice; mbuntete punctele de
contact , asigur imobilizarea dinilor stlpi i are rolul de a
contracara efectele unui neparalelism a dinilor stlpi.

2. Culisele extracoronare

Consecinte ale nerespectarii aplicarii

sistemelor speciale

IMPORTANTA BRATULUI
ANTIBASCULANT

Protezare amovibila cu EMSS culisele

extracoronare:

elemente
antibasculante

CONSECINTELE NERESPECTARII
PRINCIPIILOR DE REABILITARE

Protez cu bar i culis

CAPSELE

Capsele sunt sisteme speciale alctuite dintr-o matrice

tubular ce se fixeaz pe faa mucozal a eilor i o patrice
de diferite forme, fixat la un dispozitiv radicular

ASPECTE INESTETICE ALE REABILITARII

CU SISTEME SPECIALE LA MAXILAR

Aspecte ale protezarii

moderne utilizind sisteme de
capse

Proteza scheletat cu ruptori de for

Utilizarea sistemelor tip balama permite realizarea de proteze scheletate
unilaterale cu sprijin mixt, articulat.
Avantaje:
-dimensiuni reduse
-confort crescut pentru pacient
-distribuirea presiunilor masticatorii fie pe crest, fie pe creast i dinii stlpi, n
funcie de numrul i amplitudinea micrilor eilor pe care le permite
dispozitivul

Acest tip de proteze asigur o adaptare uoar a pacientului la

substitutul protetic, acesta fiind rapid i perfect integrat n
echilibrul morfo-funcional.
Utilizarea ruptorilor de fore asigur o estetic perfect, economie
de timp i o protecie optim a dinilor stlpi
Ele ofer eilor protetice un grad mai mare sau mai mic de
mobilitate, evitnd efectul de prgie generat de protezele terminale
cu sprijin mixt, rigid, asupra dinilor stlpi

Utilizarea attachementurilor de diferite reziliente

Prezentul caz clinic diagnosticat cu edentaie totala maxilar, Clasa I

Sangiolo, de etiologie carioas i parodontal, cu tulburri funcionale
masticatorii, fonetice, de deglutiie, fizionomice, evoluie lent cu
complicaii locale (resorbii osoase), loco-regionale (disfuncii ATM),
prognostic favorabil prin tratament, netratat.
si edentaie subtotala mandibular, clasa VI Kennedy Appelgate de
etiologie carioas i parodontal, cu tulburri funcionale masticatorii,
fonetice, de deglutiie, fizionomice, evoluie lent cu complicaii locale
(resorbii osoase), loco-regionale (disfuncii ATM), prognostic favorabil prin
tratament, netratat., malocluzie determinat de alterarea parametrilor
ocluziei statice i dinamice, consecutiv edentaiei,

Solutia terapeutic aleasa la maxilar a fost reprezentat de proteza total, iar

la mandibula de o supraprotezare, ce a utilizat ca elemente de mentinere,
sprijin si stabilizare capsele ocluzale, conferind stabilitate protezarii in
contextul prezentei resorbtiei la nivelul campului protetic in zona posterioara.

Alt caz clinic reprezentativ pentru problematica abordata este reprezentat de

edentaie totala maxilara, Clasa I Sangiolo, de etiologie carioas i
parodontal, cu tulburri funcionale masticatorii, fonetice, de deglutiie,
fizionomice, evoluie lent cu complicaii locale (resorbii osoase), locoregionale (disfuncii ATM), prognostic favorabil prin tratament, netratat.
si edentaie partial intinsa clasa I Kennedy de etiologie carioas i
parodontal, cu tulburri funcionale masticatorii, fonetice, de deglutiie,
fizionomice, evoluie lent cu complicaii locale (resorbii osoase), locoregionale (disfuncii ATM), prognostic favorabil prin tratament, netratat

Alegerea supraprotezrii pe 6 capse ocluzale a constituit din punct de vedere

biomecanic o alegere mult buna decit varianta resurarii prin IOS-uri si
reconstituire fixa, in acord cu indicii clinico-biologici ce caracterizau elementele
odo-parodontale restante ce prezentau un grad avansat de distructie coronara si
un grad redus de mobilitate,
Datorita cresterii pirghiei intraalveolare, aceasta solutie terapeutic ofer
stabilitate in timp.

Aspecte ale protezrii moderne utilizind culise extracoronare si bara :

n urma examenelor clinice i paraclinice i studiu de model s-a
formulat urmtorul diagnostic :
Edentaie parial ntins maxilar, clasa I Kennedy cu 1 modificare, de
etiologie carioas i parodontal, cu tulburri funcionale
masticatorii, fonetice, de deglutiie, fizionomice, evoluie lent cu
complicaii locale (resorbii osoase), loco-regionale (disfuncii ATM),
prognostic favorabil prin tratament, netratat.

Edentaie parial ntins mandibular, clasa I Kennedy cu 1

modificare, subclasa C Lejoyeux, de etiologie carioas i
parodontal, cu tulburri funcionale masticatorii, fonetice, de
deglutiie, fizionomice, evoluie lent cu complicaii locale (resorbii
osoase), loco-regionale (disfuncii ATM), prognostic favorabil prin
tratament, netratat.

Indicii clinico-biologici loco-regionali sunt caracterizai de o alternan a

aspectelor pozitive cu cele negative, aspectele negative fiind legate de
disfuncia articular, consecin fireasc a strii de edentaie i a
complicaiilor locale ale acesteia, reprezentat de migrrile orizontale i
verticale. Aspectele pozitive sunt reprezentate de starea de
normotonicitate la nivelul muchilor manducatori ai mandibulei.
n ce privete indicii clinico-biologici locali, la nivel odonto-parodontal se
remarc aspecte negative prevalent mandibulare generate de gradul de
mobilitate gradul 1 prezent la nivel frontal,aspectele pozitive
caracterizeaza atit distributia elementelor restante cit si gradul de
implantare.,aspecte ce vor sta la baza deciziei terapeutice de aultiliza ca
elemente terapeutice de mentinere, sprijin si stabilizare a sistemelor
speciale.

Aspecte ale utilizarii sistemelor speciale si crosetelor dictate de

situatia clinica
Este cunoscut faptul ca se recomanda utilizarea aceluiasi sistem de
mentinere sprijin si stabilizare.Astfel in cazul pacientei diagosticate
cu Edentaie parial ntins maxilar, clasa I Kennedy cu 1 modificare,
protezarea mixta a reunit atit sistemele speciale cit si uun croset a
fost dictata de particularitatea cazului clinic si de necesitatea
asigurarii unui echilibru biomecanic optim

CURS 5 CTD
TRATAMENT DEFINITIV CE
VIZEAZA REABILITAREA ORALA
IN EDENTATIA PARTIALA
INTINSA PRIN MIJLOACE
AMOVIBILE HIBRIDE:COROANE
TELESCOPATE, BARE

Ce elemente speciale putem alege in acord

cu particularitatea cazului clinic?
1. Telescoparea coronara totala

Coroana telescopat cu clips i cu cro

2. Telescoparea partiala inelara

2. Telescoparea partiala prin coroan parial

Coroana Steiger

Coroana Kelly

Analiza pe termen lung a protezelor partial

mobile ce utilizeaza ca elemente de
mentinere, sprijin si stabilizare coroanele
telescopate
Scopul
acestui
studiu,
longitudinal
retrospectiv, a fost acela de a evalua
statusul clinic pe termen lung al protezei
partial mobile cu elemente de mentinere,
sprijin si stabilitate reprezentate de
coroanele telescopate, influenta factorilor
asupra ratei de supravietuire a protezei
cat si numarul si tipul de tratamente
necesare pe perioada de observatie.

Rezultate:
In timpul perioadei de
observare 4.7% din proteze
au cedat sub actiunile
functionale si 3.8% din dintii
stalpi au fost extrasi. Rata de
supravietuire dupa 5 ani a
fost de 95.1% pentru proteze
si 95.3% pentru dintii
restanti. Nici o proteza cu
mai mult de 4 dinti restanti
stalpi nu a necesitat
inlocuire.

Long-term analysis of telescopic crown retained removable partial dentures: Survival and need for
maintenance
Bernd Wostmann a,*, Markus Balkenhol a, Andrea Weber b, Paul Ferger a, Peter Rehmann a
a Department of Prosthodontics, Justus-Liebig-University, Schlangenzahl 14, D-35392 Gieen,
Germany

Prepararea dintilor stalpi:

- Spatiul interdentar necesar amplasarii celor 2 coroane
- Spatiul ocluzal necesar
- Coroanele primare au cite 2 fete opuse paralele
- Lungimea coroanei: 3,5-4 mm
0,3-0,5 mm componenta metalica
1,2-1,5 componenta ceramica

suprafaele exterioare ale coroanelor

primare sunt acoperit cu un strat
subire de rin acrilic de exemplu,
GC model, care ofer stabilitate n
modelarea i reproduce cu exactitate
structura acesteia; dispare complet n
timpul arderii.

BARELE
1.Bara Gilmore

3. Bara Ackermann

4. Bara Steg

3. Bara Ackermann

4. Bara Steg

PROTEZAREA PARTIALA
MOBILIZABILA ACRILICA
FLEXIBILA

Protezarea flexibil vine n sprijinul:

pacienilor alergici la acrilate;
situaiilor clinice la care parametrii ce
caracterizeaz suportul odontal nu ofer
condiiile necesare amplasrii corecte a croetelor
turnate;
aspectelor clinice particulare caracterizate de
torusuri sau tuberoziti voluminoase;
considerentelor estetice de mascare a recesiunii
gingivale;
evitrii stresului pe unitile odonto-parodontale
restante.

Contraindicaiile protezrii flexibile

starea general alterat sau psihic neechilibrat,
infeciile cronice sau acute sau n situaiile clinice
caracterizate de prezena leziunilor precanceroase.
n egal msur nu se recomand acest tip de
protezare :
starea de igien oral este precar,
n situaiile clinice n care spaiul protetic posterior
este mai mic de 4-6 mm, fr a omite prezena unui
overbite mai mare de 4 mm precum i atrofia
accentuat a cmpului protetic.

Clasificarea acrilatelor flexibile

Materialele termoplastice pe baz de nylon (copoliamide) Vaslplast, Lucitone FRS (Dentsply), Flexiplast (Bredent), Flexite Plus,
Flexi J, Northerm

Rainile acetalice (copolimeri ai formaldehidei) - Thermoflex,

Flexite, Bio-dentaplast (Bredent)

Copolimeri de polimetacrilat de metil: Polyan , The.r.mo. Free,

Flexite MP (flexibilitate redus)

VALPLAST

Este o rin termoplastic injectabil pe baz de nylon

indicat pentru realizarea de proteze amovibile pariale i restauraii
unilaterale.

SISTEMUL POLYAPRESS BREDENT

FLEXIPLAST
Este un material termoplastic injectabil pe baz de nylon denumirea de origine
este PA 12 (poliamid). Este disponibil n 3 culori: transparent, culoarea dintelui B, roz croete roz.

BIO-DENTAPLAST
Este un material termoplastic injectabil semicristalin caracterizat printr-o structur
linear ct i printr-o cristalinitate crescut. Este disponibil n 4 culori: A2, A3, B2 i
B3.

Bio-Dentaplast
Disponibil in 4 nuane
dentare
Culori
A2

A3
B2
B3

TERMOFLEX
Este o rin acetalic injectabil care poate fi folosit singur sau n combinaie cu un
schelet metalic, realizndu-se proteze pariale de o estetic deosebit datorit paletei
coloristice variate - 16 nuane la culoarea dinilor i 3 nuane la culoarea gingiei.

Proteze mandibulare realizate din Thermoflex

LUCITONE FRS
Material termoplastic injectabil pe baza de nylon fabricat cu ajutorul
sistemului de injecie DENTSPLY Success.

FLEXITE
Flexite supreme material termoplastic pe
baz de nylon disponibil n 5 culori. Se
caracterizeaz prin rezisten crescut,
flexibilitate, biocompatibilitate, nu ader placa
bacterian, stabilitate coloristic n timp. Este
uor de prelucrat i lustruit. Poate fi rebazat
doar pe zonele non-flexibile.

Flexite Plus material termoplastic super

flexibil pe baz de nylon pentru proteze
pariale amovibile, disponibil n 3 culori.

Aspecte ale algoritmului clinico-tehnologic de realizare a

protezelor flexibile

EXEMPLIFICARI CLINICE
In urma examenelor clinice si paraclinice

Diagnostic de stare generala afectata prin :

POLIARTRITA REUMATOIDA SEROPOZITIVA STD
II CU CAPACITATE NORMALA CLASA II
STENBROKER
HIPERTENSIUNE ARTERIALA ESENTIALA GRD
II/III RISC INALT
SINDROM SICCA OCULAR SECUNDAR

Inregistrarea relatiilor mandibulo craniene cu machete de

ocluzie

Verificarea scheletului metalic al lucrarilor fixe

Inregistrarea amprentei functionale cu

portamprenta individuala

Inregistrarea relatiilor mandibulo craniene cu machete

de ocluzie

Proba machetelor in ceara cu dinti

Aspectul final al protezelor elastice

Date personale
Nume: Dumitrache
Varsta: 42 ani
Domiciliu: Iasi
Ocupatie: pensionar

Situatia initiala
Diagnosticul de stare general influentata de tulburarea
afectiva organica depresiva si de epilepsia GM cu crize rare;
sub tratament specific permite tratamentul stomatologic.

Examen clinic intraoral

Ocluzia statica
Angrenaj

Sagital

Molar

Canin

Incisiv

dr

stg

dr

stg

Overjet 2
mm

Transvers
al

Laterode
viatie
dreapta 2
mm

Vertical

Overbite
1/3

-intercuspidare maxima : contacte instabile,

reduse ca numar, neuniform repartizate;

Examene paraclinice
Ortopantomografia (inainte de asanare)

Examene paraclinice
Ortopantomografia (dupa asanare)

Examene paraclinice
Model de studiu

Etapizarea planului de tratament

c) Pregtirea local:

* Pregtirea proprotetic specific :

Maxilar :
- tratament endodontic la
nivelul dintelui 1.4,2.1,2.2,2.3,
- reluarea tratamentului
endodontic la nivelul 1.1
Mandibular:
-reluarea tratamentului
endodontic la nivelul 3.4,4.3
- tratamentul leziunii carioase
coronare la nivelul 4.3

d) Pregatirea protetica propriu-zisa

I. 1.Maxilar
- prepararea substructurilor organice 1.4,1.1,2.1,2.2,2.3 pentru
coroane de invelis metalo-acrilice si a lui 1.8 si 2.7 pentru coroane
de invelis metalice

2.Mandibula
- prepararea substructurilor organice 3.4 pentru dispozitiv coronoradicular
- realizarea unui IOS la 3.4

d) Pregatirea protetica propriu-zisa

II. Amprentarea prin tehnica dublului amestec
(tehnica Wash)

d) Pregatirea protetica propriu-zisa

III. Inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene
Realizarea unor machete de ocluzie pentru inregistrarea dimensiunii verticale de
ocluzie a etajului inferior

d) Pregatirea protetica propriu-zisa

IV. Verificarea adaptarii scheletului metalic al protezei fixe maxilare

d) Pregatirea protetica propriu-zisa

V. Verificarea clinica si adaptarea protezei fixe maxilare si amprentarea preliminara a
campului protetic. Cimentarea provizorie a protezei fixe maxilare , a coroanelor
metalice (1.8,2.7) si a coroanei metalo-acrilice (3.4)

d) Pregatirea protetica propriu-zisa

VI. Verificarea portamprentelor individuale si
inregistrarea amprentei functionale bimaxilar

d) Pregatirea protetica propriu-zisa

VII. Realizarea machetelor de ocluzie pentru inregistrarea relatiilor mandibulocraniene in relatie centrica

VIII. Verificarea clinica a scheletului metalic al protezei scheletate maxilare

IX. Verificarea clinica a machetelor in ceara cu dinti
X. Verificarea clinica si adaptarea protezei scheletate maxilare si a protezei
flexibile mandibulare definitive

XI. Cimentarea definitiva a protezei fixe maxilare , a coroanelor metalice (1.8,2.7)

si a coroanei metalo-acrilice (3.4)

Inainte de protezare

Dupa
protezare

Prezentare caz clinic

Pacient - Atanasof Maria, 53 ani
Motivele prezentrii:
-tulburri funcionale masticatorii, fizionomice, fonetice i de deglutiie
-abrazie la nivelul dinilor restani.

Evaluare paraclinica

Tratamentul protetic propriu-zis (etape clinice i de laborator)

pregtirea substructurii organice pentru restaurarea fixa la nivel
:13,12,11,21,22,23,24,25
Realizarea restaurarii fixe

amprentarea preliminar i funcional;

nregistrarea relaiei de ocluzie
montarea modelelor n simulator

Etapele de laborator n cazul realizrii unei proteze din materiale

termoplastice pe baz de nylon:

turnarea modelului preliminar;

realizarea portamprentei individuale din plac de baz

turnarea modelului funcional din ghipsuri de clasa a IVa

realizarea abloanelor de ocluzie

montarea modelelor n simulator

modelarea machetei viitoarei proteze din cear i montarea dinilor

artificiali

ambalarea machetei

injectarea materialialului termoplastic

dezambalarea machetei

prelucrarea i lustruirea protezei

realizarea machetei din cear a viitoarei proteze

ambalarea machetei

dezambalarea protezei

prelucrarea i finisarea protezei

Adaptarea protezei partial mobilizabile acrilice ;

Aspectul final al pacientului

Curs 7

ETAPA POSTPROTETICA SI COMPLICATII IN TRATAMENTUL

EDENTATIEI PARTIAL INTINSE

COMPLICATIILE REABILITARII ORALE IN EDENTATIA PARTIAL INTINSA

SUNT GENERATE DE:
ABORDARI TERAPEUTICE INCOMPLETE:
-Solutionarea terapeutica la nivelul unui maxilar
ALEGEREA INCORECTA A SOLUTIEI TERAPEUTICE IN ACORD CU
INDICII CLINICO-BIOLOGICI
TERAPIA DE REOPTIMIZARE NECONCORDANTA CU NOUA SITUATIE
CLINICA

REALIZAREA SEGMENTARA A TERAPIEI DE REABILITARE, FOCUSATA

PE REABILITAREA INTRAORALA CU EXCLUDEREA REABILITARII ATM

ABORDARI TERAPEUTICE INCOMPLETE:

-Solutionarea terapeutica la nivelul unui maxilar

Aspectul final a protezarii maxilare

SI CONSECINTELE ACESTEI
REZOLVARI TERAPEUTICE
LA NIVEL LOCAL SI ATM

ASPECTE ALE UNEI

REABILITARI INCOMPLETE

Consecintele alegerii unor

solutii terapeutice , altele de cit
cele de electie.

Absenta pregatirii specifice la nivelul suportului muco-osos

influienteaza reabilitarea finala?

Consecintele nerespectarii designului

restaurarii mobile in acord cu indicii
clino-biologici.

Protezarea flexibila a fost solutia de

electie?

Nerespectarea echilibrarii ocluzale

Necesitatea protezarii provizorii in cazurile

de reabilitare complexa

OPORTUNITATEA REOPTIMIZARII