Sunteți pe pagina 1din 22

Tehnologia ambalarii vinului

Homeag Maria-Diana

1.Prezentarea produsului
Vinul este o bautura alcoolica naturala obtinuta prin fermentarea mustului de struguri.
Fermentatia alcoolica se poate realiza impreuna cu partile solide ale mustului (pielite, seminte,
ciorchini), in cazul obtinerii vinurilor rosii si aromate. Notiunea de vin se atribuie si bauturilor
obtinute prin fermentarea strugurilor stafiditi in vie, cand acestia ajung in faza de supracoacere.
Dupa culoare vinurile se impart in: vinuri albe,vinuri roze si vinuri rosii.

Culoarea sa corespunda tipului, soiului, sortiment si varsta vinului.

Culoarea vinului este determinata de natura fenolica ( antociani, tanini, flavone), iar
nuanta de combinarea diferitelor culori sau de modificarile la care sunt supuse substantele
colorante sub actiunea unor factori (aciditate, pH, alcool, invechire).
Pentru vinurile albe sunt termenii galben verzui, auriu, galben auriu, chihlimbariu.
Pentru vinurile rosii sunt culoare rosie luminoasa, rosie albastruie, rosie bruna.
Culoarea vinului este influentata de o multitudine de factori cum sunt: soiul, anul de recolta,
conditiile de sol, gradul de maturare a strugurilor, starea lor de sanatate, marimea productiei,
tehnologia de vinificatie, varsta, conditiile de pastrare etc. Culorile pot fi mai intense sau mai
palide.

Aspectul: conditie de baza a vinurilor finite evoluate. Aprecierea se realizeaza in lumina


transparenta si reflectata. Termenii utilizati sunt: limpiditate cristalin, limpede cu luciu ,
foarte limpede, putin limpede.

La punerea in consum a vinurilor, acestea trebuie sa dispuna de o limpiditate perfecta,


stralucirea si lipsa sedimentelor facandu-l mai atractiv; aceste calitati anunta senzatii olfactive si
gustative
placute.
Se spune despre vin ca este stralucitor atunci cand nu are nici un depozit sau particule in
suspensie, limpiditatea lui este perfecta si prezinta un luciu cristalin.

Mirosul : se examineaza pentru a aprecia aroma, buchetul sau prezenta


unor mirosuri straine.
Aroma reprezinta un complex de diferite mirosuri unele provenind de la struguri si
constituie aroma primara, altele de la fermentarea materiei prime si este aroma secundara. Este
caracteristica vinurilor tinere. Se folosesc termenii de fruct, flori, de miere, muscat.
Buchetul este un amestec de arome complexe caracteristic vinurilor maturizate in butoaie
invechite in sticle. Caracteristic vinurilor invechite. Termenii folositi sunt :fin, aspru, bine
dezvoltat.
2015

Pagina 1

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana

Gustul are o importanta deosebita la degustarea vinului, reprezinta


indicele de baza la aprecierea senzoriala a calitatii. Se evalueaza intensitatea si calitatea
gustului, armonia componentelor, catifelarea, taria alcoolica, aciditatea, dulceata,
astringenta, extractivitatea. Pentru caracterizarea vinului se pot folosi adjectivele:
armonios, fin, excelent, catifelat, tare, brut, trecut.

2. Promovare
Cabernet Sauvignon savureaza calitatea. Picuri de rai
Este cel mai faimos si popular vin rosu la nivel mondial. Culoarea lui rubinie, ca zmeura
coapta si densitatea il fac usor de recunoscut. Soiul de struguri pentru acest vin este cultivat in
toate regiunile mai calde al lumii, care sunt faimoase pentru podgoriile lor. Originar din
Bordeaux, in Franta, este insa la fel de apreciat si in Australia, Chile sau California. Este un vin
cu aroma puternica si multi tanini, care poate fi invechit pentru mai muti ani, ceea ce ii va reduce
din asprimea gustului.
Are note de coacaze negre si piper verde, iar invechirea lui in butoaie de stejar ii aduce si
arome vanilate. Este un vin care poate fi servit langa orice fel de fripura de vita, rata sau pasari
de vanat, carne de miel, branzeturi cu mucegai, ciocolata neagra si feluri de mancare bogate in
grasimi.
Bautura-medicament vinul rosu face minuni asupra sanatatii,trebuie sa-l consumi zilnic!
Vinul rosu se afla printre cei mai importanti agenti de diminuare a nivelului
2015

Pagina 2

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana
colesterolului, datorita antioxidantilor care se afla in componenta sa. Consumul moderat de vin
rosu pastreaza astfel vasele de sange flexibile, reducand riscul unor afectiuni coronariene,
potrivit unui studiu citat de Mediafax.ro.
"Este aproape la fel de eficient ca si aspirina", spun cercetatorii. Mai mult, beneficiile
vinului rosu se rasfrang si asupra bolnavilor de diabet. Boabele de struguri rosii sunt bogate
in resveratrol, unul dintre cei mai puternici antioxidanti descoperiti pana in prezent, care are
capacitatea de a reduce nivelul de zahar din sange.
Dar vinul rosu aduce beneficii si la nivelul creierului, sustine Philippe Marambaud,
cercetator stiintific in cadrul Centrului Litwin-Zucker pentru cercetare a maladiei Alzheimer si a
problemelor de memorie din New York. Responsabil este tot resveratrolul, care, sustine
specialistul, impiedica formarea unei proteine numite beta-amiloid, care determina aparitia
maladiei Alzheimer. Pentru a preveni aparitia bolii, Marambaud sustine ca este suficient sa
rezolvi timp de o ora cuvinte incrucisate si, la final, sa te racoresti cu un pahar de vin rosu.
Iti recomandam sa incerci cu incredere vinurile romanesti, mai ales ca agentia de presa
Reuters le-a laudat indelung si a numit Romania noul Bordeaux.

3.Caracteristici fizico chimice


Proprietile fizico-chimice constituie condiii pentru formarea calitii generale a
vinurilor. Atingerea valorilor optime ale caracteristicilor fizico-chimice este absolut necesar
pentru ca proprietile organoleptice s fie tipice, dar nu este suficient. Sunt vinuri care au
aciditatea total, volatil, coninutul de alcool i ali indicatori fizico-chimici la nivele
standardizate, dar proprietile organoleptice sunt inferioare.
Principalele caracteristici fizico-chimice ale vinurilor sunt prezentate n tabelul 1.
Tabel.1.
Principalele caracteristici fizico-chimice ale vinurilor

Felul vinurilor
Vinuri de consum curent
(mas i superior)
Vinuri de calitate
2015

Alcoo
l
%
vol.
min.
8,5
9

Bioxid de sulf
mg/l maxim
Aciditatea Aciditatea
total
volatil
g/l H2SO4 g/l H2SO4
3,0-4,9
4,0-4,9

Pagina 3

0,75-1,25
0,75-1,25

total

liber

200
200

50
50

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana
superioar
Vinuri cu denumire de
origine controlat i trepte
de calitate

10

4,0-4,9

1,0-1,25

250300

75

4.Caracteristici microbiologice
n tehnologia fabricrii vinurilor pot interveni
urmtoarele tipuri de microorganisme:

Microorganisme permanent utile: drojdii


de fermentaie denumite i drojdii de cultur sau
drojdii
tipice
care
aparin
genului
Saccharomyces, cu specia Saccharomyces
ellipsoideus i specia Saccharomyces oviformis,
folosit la obinerea ampaniei, a vinurilor
speciale (Xeres), vinuri oxidate n care drojdiile
se dezvolt ca o pelicul la suprafaa vinurilor
favoriznd reacia de oxidare rezultnd un gust
specific.

Microorganisme condiionat utile: drojdii


cu
putere
alcooligen
redus
din
genul Kloeckera,
genul Torulopsis,
genul Schizosaccharomyces.

Microorganisme duntoare n care pot fi incluse drojdiile oxidative care dau defectul
de floare a vinurilor, bacteriile acetice i unele specii de bacterii lactice care dau alterri ale
vinului la pstrare, mucegaiuri care n mod direct indirect influeneaz calitatea vinurilor.

5. Metode si tehnici de ambalare


5.1.Imbutelierea vinului
Inaintea procesului de imbuteliere vin se verifica prin analize chimice si organoleptice
daca vinul este limpede, sanatos si are caracteristicile dorite. Analizele chimice au in vedere
concentratia alcoolica, aciditatea totala si volatila, continutul de SO 2 liber si total, concentratiile
de proteine, cupru, fier precum si incarcatura microbiologica ( drojdii si bacterii ). Aprecierea
organoleptica evidentiaza absenta mirosurilor si gusturilor straine. In functie de rezultatul acestor
2015

Pagina 4

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana
analize si a testelor de stabilitate se pot lua masurile necesare de cleire si filtrare care sa
garanteze o limpiditate la sticla pentru o perioada cat mai indelungata.
Butelia din sticla
De-a lungul timpului ambalajele si accesoriile utilizate pentru imbutelierea vinului s-au
diversificat foarte mult, de la butelia din sticla s-a trecut la ambalajul din plastic si de carton; de
la dopurile de pluta la cele din material sintetic si capsule metalice; de la personalizarea sticlei
prin eticheta simpla din hartie, la etichete autocolant, sablare, gravura, serigrafie.
Butelia din sticla este cel mai cunoscut ambalaj pentru vin si totodata cel mai apreciat
avand cele mai multe avantaje:

este transparenta si se poate aprecia limpiditatea vinului;


este inerta din punct de vedere chimic;
pastreaza integritatea produsului ambalat;
este igienica si usor de spalat;
poate fi reutilizata dupa folosire;
rezistenta la presiunea anumitor produse cum sunt vinurile spumante.
Dezavantajul consta in fragilitatea si greutatea sticlei in raport cu produsul imbuteliat.

Cele mai folosite sunt buteliile de 750 ml transparente sau colorate. Buteliile transparente
sunt recomandate pentru imbutelierea vinurilor albe seci si rose iar buteliile colorate se potrivesc
mai bine pentru imbutelierea vinurilor rosii si a celor albe dulci cu grad alcoolic ridicat.
Dopul de pluta
Nu exista un vin bun (in butelie) fara un dop bun. Datorita proprietatilor optime pentru
necesitatile vinului, in prezent, dopurile de pluta sunt cel mai des folosite la inchiderea buteliilor
din sticla.

2015

Pagina 5

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana
stejarul
unde

Pluta este recoltata in exclusivitate din scoarta


de pluta, cultivat in regiunile mediteraneene
intalneste
conditiile
propice
pentru
producerea unei scoarte de calitate. Pluta
este un produs impermeabil pentru apa
si gaze, rau conducator de caldura si
electricitate, comprimabil, elastic si mai
usor decat apa.

Mic prin dimensiunea lui, dar


foarte important prin locul pe care
il
ocupa in obtinerea unui vin de
calitate, dopul de pluta, aduce un
plus de imagine vinului prin crearea unei
atmosfere romantice, generand senzatia de
traditional si in acelasi timp de elegant si
sofisticat. Are forma cilindrica sau usor
conica,
este elastic si asigura etanseitatea buteliilor,
impiedica intrarea in sticla a aerului si previne degradarea vinului, insa
faciliteaza dezvoltarea buchetului de invechire.
Un neajuns important al dopurilor de pluta este faptul ca in interiorul porilor dopului se
pot dezvolta microorganisme si astfel apare mirosul de mucegai de dop, defect iremediabil si
foarte neplacut care poate face neconsumabil un vin altfel bun. Daca dopul nu este in permanent
contact cu vinul el se usuca si se contracta ceea ce afecteaza etanseitatea inchiderii. Din acest
motiv sticlele imbuteliate trebuie sa se pastreze intr-o pozitie care sa permita contactul permanent
cu vinul.
In functie de prezenta si marimea lenticelelor, fisurilor si a altor defecte structurale
dopurile se clasifica in mai multe categorii de calitate. Dopurile de cea mai buna calitate trebuie
sa aiba ambele capete tip "oglinda" lipsite de lenticele deschise pentru a nu cadea in vin praful pe
care il contin. Dopurile de calitate mai redusa sunt supuse unui proces de colmatare a golurilor
cu rumegus de pluta si adeziv care le imbunatateste nu numai capacitatea de etanseizare dar si
aspectul, suprafata devenind mai uniforma. Dopurile aglomerate sunt realizate din resturile de
pluta ce rezulta de la confectionarea dopurilor care sunt tocate in fragmente de 2-4 mm si
amestecate cu un liant. In ultimii ani au aparut dopurile twin-top care au corpul din pluta
aglomerata iar capetele care vin in contact cu vinul din pluta naturala, capete tip "oglinda".
Deoarece pluta este un material deficitar si scump se folosesc si alte tipuri de dopuri sau
sisteme de inchidere cum ar fi dopurile din material plastic respectiv capacele cu filet.

2015

Pagina 6

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana
Capisonul termocontractabil
Cu scop decorativ dar si pentru protectia dopului la vinurile destinate pentru pastrare mai
indelungata, pe gura si gatul sticlei, se pot aplica capisoane. Acestea sunt confectionate din
plastic subtire, termocontractabil, iar in momentul in care sunt supuse caldurii capisoanele se
strang perfect pe gatul sticlei.
Tehnica imbutelierii vinului
Deoarece putini dintre micii producatori isi
pot permite achizitionarea unor linii complete de
echipamente pentru imbuteliat vom prezenta cea
mai simpla si mai putin costisitoare tehnologie
manuala pentru imbutelierea vinului in butelii de
sticla.
Tehica imbutelierii vinului are la baza trei
etape :
o pregatirea sticlelor
o umplerea sticlelor
o dopuirea sticlelor
Pentru spalarea buteliilor este recomandata folosirea apei dedurizate, cat mai aproape de
apa de ploaie, pentru a se evita depunerile de carbonat de calciu, fier pe peretii buteliei.
Buteliile noi vor fi clatite atat la interior cat si la exterior cu apa calda si ulterior cu apa
rece uneori practicandu-se si o dezinfectare cu solutie de dioxid de sulf. Daca pentru
imbutelierea vinului sunt folosite butelii recuperate, curatarea acestora necesita mai multe etape
si anume: inmuierea etichetelor, spalarea sticlelor si clatirea sticlelor. Daca buteliile sunt spalate
cu detergent se va avea grija ca orice urma din agentul de spalare sa fie eliminata prin clatiri
succesive. Dupa spalare si dezinfectare buteliile se scurg si se usuca foarte bine.
La introducerea vinului in butelie, cu aparate simple sau masini de imbuteliat avansate,
trebuie avut in vedere ca vinul sa nu se prelinga pe peretii sticlei deoarece un gat ud poate afecta
negativ contactul dopului cu peretele de sticla. De asemenea se va evita varsarea vinului pe
peretii exteriori ai buteliei deoarece pot aparea dificultati la etichetarea buteliei sau vinul varsat
poate deveni un focar de dezvoltare al mucegaiurilor deteriorand aspectul buteliei. Nivelul de
2015

Pagina 7

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana
umplere trebuie sa asigure un spatiu de maxim 15 mm de la suprafata vinului pana la dop pentru
compensarea diferentelor de temperatura. Timpul parcurs de la umplerea buteliei si pana la
dopuirea ei trebuie sa fie cat mai scurt posibil pentru minimizarea oxidarii vinului datorita
contactului prelungit cu aerul.
Cu ajutorul dipozitivelor de dopuit se introduce dopul care inchide butelia de sticla. In
functie de calitatea vinului, pentru inchiderea buteliilor, se recomanda folosirea unor dopuri de
pluta de cea mai buna calitate, mai ales daca vinul este destinat invechirii. Acestea trebuie sa aiba
un diametru de 24 mm si o lungime cuprinsa intre 4446 mm. De asemenea la dopurile de
calitate foarte buna, diametrul dopului trebuie sa fie cu aproximativ 6 mm mai mare decat
diametrul interior al gatului sticlei care in mod obisnuit are 18 mm. Pentru vinurile mai putin
pretentioase se folosesc dopuri cu lungimea de 38 mm.
Dupa dopuire, buteliile se vor pastra obligatoriu in picioare intr-un interval de timp
cuprins intre 10 minute si cateva ore pentru ca dopul sa-si recapete forma initiala dupa presare
timp in care, prin elasticitatea sa, se muleaza perfect pe gatul sticlei asigurand etanseitatea
necesara. Gatul sticlei si partea superioara a dopului se protejeaza cu un capison sau cu un strat
de ceara.
La vinurile albe si roze de consum este recomandata imbutelierea dupa 4 pana la
maxim 12 luni de la obtinerea lor pe cand vinurile rosii de calitate sunt trecute la pastrare pentru
maturare, invechire in spatii special amenajate. In general vinurile albe se aseaza in spatiile de
jos , iar cele rosii deasupra. Vinurile destinate pastrarii o perioada mai lunga de timp sunt
depozitate in spatele incaperii iar cele care se vor consuma mai repede in apropierea intrarii.
Este ideal ca intregul proces de pregatire, umplere si dopuire a sticlei sa poata fi realizat
intr-un mediu cat mai steril. Din pacate micii producatori nu au aceasta posibilitate si atunci este
necesar ca pe parcursul intregii operatiuni sa se incerce reducerea riscurilor de contaminare
microbiologica, risc ce trebuie combatut prin asigurarea igienei spatiilor, a aparatelor si
materialelor folosite la imbuteliere cat si a personalului care participa la operatiunea de
imbuteliere.

6.Masina de ambalat
Pastrarea vinului in butelii de sticla reprezinta una dintre cele mai vechi, dar si cele mai
sigure metode de imbuteliere a vinului pentru ca sticla prezinta numeroase avantaje:
Pretul este scazut i poate fi reutilizata
Este igienica, se curata usor
Nu permite schimbul de gaze si lichide ceea ce inseamna ca nu altereaza gustul si mirosul
vinului
2015

Pagina 8

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana
Este rezistenta la presiune.
Dopuitoare manual
Pentru ca imbutelierea vinului sa se realizeze corespuzator ai nevoie si de dopuitoare. In
general sunt doua tipuri de dopuitoare manuale, diferentiate prin modul de introducere al
dopului. Dopuitoarele manuale cu doua brate permit introducerea manuala a dopurilor de pluta
prin actionarea a doua manare. Dopul este presat pe verticala dupa ce acesta trece prin
dispozitivul conic al dopuitorului in gatul sticlei. Recomandat in general pentru aplicarea
dopurilor colmatate de 38 mm lungime, dopuri pentru consum curent sau pastrare pana la 2-3
ani.

Dopuitoare manuale cu doua brate

Dopuitoarele manuale tip trepied realizeaza comprimarea dopului pe toata suprafata


odata, dupa care este introdus prin actionarea rapida a unei manete, metoda corecta pentru
aplicarea dopurilor din pluta din punct de vedere tehnologic. Acest tip de dopuitoare permite
aplicarea dopurilor din pluta aglomerata, colmatata, naturala cat si a dopurilor sintetice. In
functie de marime dopuitoarele se pot clasifica astfel:

2015

Dopuitor manual MINI 330 permite aplicarea dopurilor in sticle cu inaltimea maxima
de 330 mm.
Pagina 9

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana

Dopuitor manual MEDIU 350 permite aplicarea dopurilor in sticle cu inaltimea maxima
de 350 mm, majoritatea buteliilor de sticla pentru vin.
Dopuitor manual GRANDE 380 permite inaltimea sticlei de maxim 380 mm.

Dopuitor manual grande 380


Accesorii umplere sticle
Pentru umplerea sticlelor poti opta pentru un furtun cu sistem semiautomat sau pentru
un dozator enolmatic.

Dozator enolmatic

Capsule termocontractabile

2015

Pagina 10

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana
Dupa imbutelierea vinului, dopul de pluta poate fi protejat cu ajutorul capsulelor
termocontractabile. Acestea se folosesc cu usurinta si se contracta in prezenta unei surse de
caldura. De asemenea, folosirea capsulelor termocontractabile este si o varianta eleganta de a
accesoriza sticla cu vin.

Dispozitiv pentru uscarea sticlelor


Inainte de a turna vinul in sticle, este foarte important ca sticlele sa fie lasate la uscat, iar un
astfel de dispozitiv iti poate fi de un real folos.

Dispozitiv pentru uscarea sticlelor

2015

Pagina 11

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana

7. Designul de ambalaj
Tipul si forma sticlei
Pentru imbutelierea acestui vin tip Roau cea mai potrivita sticla ar fi Bordeaux golea
clasica de culoare alba pentru a pune in evidenta proprietatea estetica a acestui vin.
Forma sticlei Bordeaux Golea 70 clasic
Detalii tehnice:

Capacitate totala 700 ml;


Capacitate nominal- 750ml;
Greutate - 450 gr
Diametru maxim - 74.2 mm
Inaltime maxima - 317.9 mm
Diametru deschidere
Palet 1200 x 1000
Nr. sticle palet 1398

Tipul de sticla :
Material nobil prin excelenta, sticla are o bogata istorie, care debuteaza cu cateva mii de
ani in urma. Aceasta impune atat prinfunctiile naturale pe care le indeplineste, cat si prin
frumusetea sa.
Culoarea si stilul unei sticle sunt determinate de cerintele bauturii. Sticlele de culoare
inchisa reduc expunerea la lumina. Unele vinuri sunt avantajate de imbutelierea in sticle cu o
transparenta ridicata. In cazul vinurilor roze este de dorit sa fie folosita un tip de sticla
transparent. De asemenea, forma sticlei depinde de tipul de bautura. Deaceea am ales forma
Bordeaux Golea 70 cl.
Tipul de dop:

2015

Pagina 12

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana
Am ales un dop de pluta de calitate medie pentru a reduce costurile dar si pentru ca acest
vin nu este supus invechiriipluta fiind impermeabila, comprimabila, densa, elastica si mai
usoara decat apa. O sticla clasica, tip Bordeaux, are diametrul interior al gatului intre 17 si 17,2
mm, iar dopul nu poate avea un diametru mai mare, decat cu 7-8 mm. Dar trebuie sa fie perfect
uscat inaintea de intrebuintare la inbutelierea vinului pentru a evita dezvoltarea sporilor de
mucegai un dezastru pentru vin.

Norma metodologica de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizarii


comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002

Ambalare si etichetare
Art. 59. (1) Expunerea spre vanzare ori vanzarea vinurilor cu denumire de origine
controlata, a vinurilor cu indicatie geografica, a vinurilor spumoase si spumante, a vinurilor
licoroase si bauturilor pe baza de must si vin se poate face numai in forma imbuteliata.
(2) Imbutelierea in butelii de sticla, in sistem "bag in box", sau ambalaje
multistrat este obligatorie in cazul vinurilor cu denumire de origine controlata, vinurilor cu
indicatie geografica, vinurilor spumoase si spumante si vinurilor licoroase.
(3) Produsele vinicole, cu exceptia celor de la alin. (2), pot fi ambalate in orice tip
de recipient utilizat in comert.
(4) Vinurile spumante cu denumire de origine pot fi pastrate in scopul vanzarii sau
scoase pe piata numai in recipiente de sticla inchise cu ajutorul unui dop din pluta ori din alte
materiale admise in comertul international, fixate cu ajutorul unor legaturi de sarma, acoperite,
acolo unde este cazul, cu un capac si invelite in folie care acopera dopul in totalitate, precum si o
parte a gatului sticlei sau, in cazul sticlelor cu o capacitate nominala de maximum 0,20 litri, cu
un dispozitiv de inchidere adecvat.
(5) Dispozitivele de inchidere nu pot fi acoperite cu capsula sau folie fabricate pe
baza de plumb.
Art. 60. (1) Prin etichetare se intelege ansamblul de descrieri si alte mentiuni, insemne,
ilustratii sau marci care caracterizeaza produsul, aflate pe recipient, inclusiv dispozitivele de
inchidere, sau aflate pe eticheta de identificare atasata recipientului.
(2) Utilizarea in etichetare a termenilor definiti in anexele nr. 4a si nr. 4b se face
cu respectarea prevederilor prezentelor norme.
(3) La etichetarea produselor vitivinicole se utilizeaza indicatii obligatorii si
indicatii facultative, prevazute in anexele nr. 4a si 4b.
(4) Produsele definite in anexa nr. 3 puse in circulatie in recipienti cu o capacitate
nominala de pana la 60 l se eticheteaza conform prevederilor prezentelor norme.

2015

Pagina 13

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana
Art. 61. (1) Indicatiile obligatorii trebuie grupate in acelasi camp vizual si prezentate cu
caractere clare, lizibile, de nesters si suficient de mari pentru a iesi bine in evidenta de pe fondul
pe care sunt imprimate si pentru a putea fi distinse clar dintre celelalte indicatii scrise si desene.
(2) Mentiunile obligatorii referitoare la importator si numarul lotului, precum si
mentiunile sulfiti sau dioxid de sulf, oua, proteine din oua, produse din oua,
lizozima din oua sau albumina din oua, lapte, produse din lapte, cazeina din lapte
sau proteine din lapte pot fi inscrise in afara campului vizual in care figureaza celelalte
indicatii obligatorii.
(3) Indicarea tariei alcoolice dobandite in volum se face in unitati sau semiunitati
de procentaj in volume; fara a aduce atingere tolerantelor prevazute de metoda de analiza
utilizata, diferenta dintre taria alcoolica indicata si taria alcoolica determinata prin analiza nu
trebuie sa depaseasca 0,5% vol. alcool; pentru vinurile DOC invechite, depozitate in sticle pe o
perioada de minimum 3 ani, precum si pentru vinurile spumoase, spumante, petiante si licoroase,
fara a aduce atingere metodelor de toleranta prevazute in metoda de analiza utilizata, diferenta
dintre taria alcoolica indicata si taria alcoolica determinata prin analiza nu trebuie sa depaseasca
0,8% vol.
(4) Taria alcoolica dobandita in volume este inscrisa pe eticheta, pentru vinurile
imbuteliate in Romania, cu caractere avand o inaltime de cel putin 5 milimetri in cazul in care
volumul nominal este mai mare de 100 centilitri, de cel putin 3 milimetri daca volumul este mai
mic sau egal cu 100 de centilitri si mai mare de 20 centilitri, respectiv de cel putin 2 milimetri in
cazul in care volumul este mai mic sau egal cu 20 de centilitri.
Art. 62. - Numele soiurilor de vita-de-vie pot fi utilizate la etichetare numai daca:
a) sunt admise in cultura in arealele viticole din Romania;
b) sunt utilizate pentru desemnarea unui vin cu denumire de origine controlata sau cu
indicatie geografica;
c) in cazul in care se utilizeaza numele unui singur soi de vita-de-vie sau un sinonim al
acestuia, produsul sa fi fost obtinut in proportie de cel putin 85% din soiul mentionat;
d) in cazul in care se utilizeaza doua sau 3 soiuri de vita-de-vie sau sinonimele lor,
produsul in cauza sa fi fost obtinut in proportie de 100% din soiurile mentionate, soiurile trebuie
sa fie mentionate in ordinea descrescatoare a proportiei, utilizandu-se caractere de aceeasi
dimensiune;
e) in cazul in care se utilizeaza mai mult de 3 soiuri sau sinonimele acestora, numele
soiurilor sau sinonimele in cauza se inscriu in afara campului vizual in care apar mentiunile
obligatorii.
Art. 63. - Indicatiile obligatorii vor fi mentionate pe etichete in limba romana pentru produsele
vinicole obtinute si comercializate in Romania.
Art. 64. (1) Denumirile comerciale utilizate pentru descrierea, prezentarea si publicitatea
produselor vinicole nu pot contine cuvinte, parti de cuvinte, semne sau ilustratii care:
2015

Pagina 14

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana
a) pot crea confuzii sau induce in eroare consumatorii, in special in ceea ce priveste:
(i) denumirea unui produs, originea acestuia, categoria de calitate, tipul, caracteristicile acestuia,
prin utilizarea unor sintagme cum ar fi: "fel", "tip", "stil", "imitatie", "marca" sau altele de acest
gen;
(ii) caracteristicile produselor si in special natura lor, compozitia, concentratia alcoolica in
volume, culoarea, originea sau provenienta, calitatea, soiurile de vita-de-vie, anul recoltei ori
volumul nominal al recipientelor;
(iii) identitatea si calitatea persoanelor fizice si juridice care imbuteliaza;
b) pot fi:
(i) confundate de catre persoanele carora le sunt destinate cu descrierea completa sau partiala a
unui vin de masa, vin licoros, vin perlant, vin petiant, a unui vin cu denumire de origine
controlata ori a unui vin de import a carui descriere este stabilita prin dispozitii comunitare,
precum si cu descrierea unui alt produs mentionat in anexa nr. 3;
(ii) identice descrierii oricarui astfel de produs, cu exceptia cazului in care sunt utilizate pentru
obtinerea produselor finale mentionate anterior si sunt indreptatite la o astfel de descriere sau
prezentare.
(2) Etichetarea utilizata pentru descrierea unui vin de masa, a unui vin licoros, a
unui vin perlant, a unui vin petiant, a unui vin cu indicatie geografica, a unui vin cu denumire de
origine controlata din Uniunea Europeana sau a unui vin din tari terte nu poate contine marci in
care apar cuvinte, parti de cuvinte, semne sau ilustratii care, in cazul:
a) vinurilor de masa, vinurilor licoroase, vinurilor petiante si al vinurilor perlante, sa
includa numele unui vin cu denumire de origine controlata sau a unei denumiri de origine
controlata;
b) vinurilor cu denumire de origine controlata, sa contina numele unui vin de masa;
c) vinurilor de import, sa contina numele unui vin de masa cu indicatie geografica sau al
unei denumiri de origine controlata utilizate in Romania;
d) vinurilor cu indicatie geografica, al vinurilor cu denumire de origine controlata sau al
vinurilor de import, sa contina informatii false, cu privire la originea geografica, soiul de vita,
anul de recoltare ori referiri la o calitate superioara;
e) vinurilor de masa, al vinurilor licoroase, vinurilor petiante si al vinurilor perlante, sa
contina indicatii cu privire la o origine geografica, un soi de vita, un an exceptional de productie
sau o alta mentiune care sa se refere la o calitate superioara;
f) vinurilor de import, sa creeze confuzii printr-o ilustratie utilizata pentru caracterizarea
unui vin de masa, a unui vin licoros, a unui vin petiant, a unui vin perlant, a unui vin cu denumire
de origine controlata sau a unui vin de import descris cu ajutorul unei indicatii geografice.
(3) Este interzisa la etichetarea vinurilor de masa utilizarea unei marci sau
denumiri care contine parte sau intreg dintr-o denumire, subdenumire de origine controlata,
indicatie geografica ori a soiului din care este obtinut vinul.

2015

Pagina 15

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana
(4) Este interzisa la etichetarea vinurilor cu indicatie geografica utilizarea unei
marci care contine parte sau intreg dintr-o denumire sau subdenumire de origine controlata ori a
soiului din care este obtinut vinul.
(5) Titularul unei marci comerciale cunoscute inregistrate pentru un vin sau un
must de struguri care contine cuvinte identice cu numele unei regiuni determinate ori cu numele
unei unitati geografice mai mici decat o regiune determinata, chiar daca nu are dreptul la acest
nume in temeiul alin. (1), poate sa continue utilizarea denumirii in cazul in care aceasta
corespunde identitatii titularului original sau a furnizorului original al denumirii, cu conditia ca
inregistrarea marcii sa fi avut loc cu cel putin 25 de ani inainte de recunoasterea oficiala a
numelui geografic al regiunii geografice determinate, respectiv de catre statul membru
producator, in conformitate cu deciziile comunitare relevante in ceea ce priveste vinurile cu
denumire de origine controlata, iar marca sa fi fost efectiv utilizata fara intrerupere.
Art. 65. - Norme specifice aplicabile vinurilor licoroase, perlante si petiante
(1) Produsele realizate in Comunitatea Europeana trebuie sa fie insotite de
indicatii care sa precizeze numele imbuteliatorului si/sau al expeditorului ori al persoanelor care
au participat la comercializare, prin termeni de tipul "viticultor", "recoltat de", "comerciant",
"distribuit de", "importator", "importat de" sau alti termeni similari.
(2) Produsele elaborate in tari terte trebuie sa fie insotite de indicatii care sa
precizeze numele, adresa si calitatea uneia dintre persoanele care au participat la comercializare,
in masura in care conditiile de utilizare sunt reglementate de tara terta in cauza.
(3) Vinurile licoroase si vinurile petiante produse in Comunitatea Europeana pot fi
desemnate cu o indicatie geografica. In acest caz, denumirea de vanzare este compusa din:
a) mentiunea "vin licoros" sau mentiunea "vin petiant", urmata de numele indicatiei
geografice;
b) o mentiune traditionala specifica - daca intr-o astfel de denumire este inclusa
denumirea de vanzare a produsului, repetarea acesteia nu este obligatorie.
Art. 66. - Norme specifice aplicabile vinurilor spumante si vinurilor spumoase provenind din
Uniunea Europeana sau dintr-o tara terta
(1) Denumirea comerciala a vinurilor spumante este insotita de o referire la statul
in care strugurii utilizati au fost recoltati, fermentati si transformati in vin spumant.
(2) Pentru vinurile spumante cu denumire de origine controlata de tip aromatic,
descrierea de pe eticheta indica numele soiului de vita din care provin strugurii sau mentioneaza
"obtinut din struguri de varietati aromatice."
(3) Daca produsele utilizate la producerea unui vin spumant au fost obtinute intr-o
tara diferita de cea in care a avut loc producerea, mentionarea tarii producatoare trebuie sa se
evidentieze fata de restul informatiilor cuprinse pe eticheta.
(4) Utilizarea unei indicatii geografice diferite de o regiune determinata este
permisa doar daca:

2015

Pagina 16

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana
a) este in conformitate cu dispozitiile statului in care a fost produs vinul spumant
respectiv;
b) unitatea geografica respectiva este delimitata cu exactitate;
c) toti strugurii utilizati pentru obtinerea acestui produs provin din unitatea geografica
respectiva, cu exceptia produselor continute in licoarea de tiraj sau in licoarea de expeditie;
d) numele acestei unitati geografice nu este prevazut pentru descrierea unui vin spumant
cu denumire de origine controlata;
e) prin derogare de la lit. (c), se pot utiliza numele unei unitati geografice mai mici decat
o regiune determinata pentru a completa descrierea unui vin spumant cu denumire de origine
controlata, daca minimum 85% din produs este obtinut din struguri recoltati in unitatea
respectiva.
(5) Expresiile "fermentare in sticla", "fermentare in sticla dupa metoda
traditionala", "metoda traditionala", precum si orice alte expresii rezultand din traducerea
acestora sau expresiile referitoare la o metoda de productie care include denumirea unei regiuni
determinate sau a unei alte unitati geografice ori un termen derivat din una dintre aceste denumiri
pot fi utilizate decat pentru a descrie un vin spumant ale carui conditii de productie sunt
recunoscute ca fiind echivalente celor mentionate in lista denumirilor de origine controlata
(DOC) pentru vinurile spumante admise pentru utilizare in Romania daca:
a) produsul respectiv a devenit spumant dupa o fermentatie alcoolica secundara in sticla;
b) durata procesului de elaborare, inclusiv a procesului de maturare in unitatea de
productie, calculata incepand din momentul inceperii procesului de fermentare care da
produsului caracterul spumant, nu a fost mai scurta de 9 luni;
c) durata procesului de fermentare care da produsului caracterul spumant si durata
mentinerii productiei in prezenta drojdiei au fost de minimum 90 de zile;
d) produsul respectiv a fost separat de drojdie prin filtrare conform metodei de
transvazare sau prin degorjare.
Art. 67. - Norme specifice aplicabile vinurilor spumoase provenind din Uniunea Europeana sau
dintr-o tara terta
(1) Pe langa mentiunile prevazute in anexa nr. 4b si la art. 65, vinul spumos va fi
desemnat obligatoriu prin mentiunea "vin spumos".
(2) Daca limba utilizata pentru aceasta indicatie nu indica faptul ca exista adaos
de dioxid de carbon, eticheta este completata cu termenii "obtinut prin adaugare de dioxid de
carbon" cu caractere de minimum 5 milimetri.
Art. 68. - (1) Indicatiile obligatorii utilizate la etichetarea vinurilor provenind din tari terte sunt:
(i) denumirea la vanzare: compusa din cuvantul "vin" insotit in mod obligatoriu de numele tarii
de provenienta;
(ii) pentru vinurile importate in forma imbuteliata: numele si adresa importatorului;
(iii) numele, localitatea si tara imbuteliatorului, iar pentru recipientele avand un volum nominal
mai mare de 60 litri, ale expeditorului;
2015

Pagina 17

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana
(iv) pentru vinurile importate in vrac, numele importatorului;
(v) pentru vinurile importate si imbuteliate in cadrul comunitatii: numele si adresa
imbuteliatorului.
(2) Indicatiile facultative pot fi inscrise in limba romana pe eticheta vinurilor de
import.
Art. 69. (1) Indicatiile mentionate pe eticheta sunt exprimate obligatoriu in una sau mai
multe limbi oficiale ale Comunitatii Europene, astfel incat consumatorul final sa poata intelege
cu usurinta fiecare informatie.
(2) In cazul produselor provenind din tari terte este permisa utilizarea unei limbi
oficiale a tarii terte in care a fost obtinut produsul, cu conditia ca informatiile obligatorii sa fie
exprimate intr-o limba oficiala a Comunitatii Europene.

8. Prezentarea ambalajului si a etichetei

2015

Pagina 18

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana

2015

Pagina 19

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana

2015

Pagina 20

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana

Cuprins

1.Prezentarea produsului.............................................................................................................................1
2. Promovare...............................................................................................................................................2
3.Caracteristici fizico chimice.....................................................................................................................3
4.Caracteristici microbiologice....................................................................................................................4
5. Metode si tehnici de ambalare.................................................................................................................4
5.1.Imbutelierea vinului...........................................................................................................................4
6.Masina de ambalat....................................................................................................................................8
7. Designul de ambalaj..............................................................................................................................11
Ambalare si etichetare...............................................................................................................................12
8. Prezentarea ambalajului si a etichetei....................................................................................................17
Cuprins......................................................................................................................................................19
Bibliografie................................................................................................................................................20

2015

Pagina 21

Tehnologia ambalarii vinului


Homeag Maria-Diana

Bibliografie

1. Bunea, C., Pop, N., Babe, C., Matea, C., Dulf, F., Bunea A., 2012, Carotenoids, total
polyphenols and antioxidant activity of grapes (Vitis vinifera), cultivated in organic and
conventional system, Chemistry Central Journal, 6:66, 1- 9.
2. Drghici, L., Rpeanu, G., Hopulele, T., 2011, Evolution of polyphenolic compounds
during maturation of Cabernet Sauvignion grapes from Dealu Mare vineyard, Ovidius
University Annales of Chemistry, 22(1), 15-20.e
3. http://chimiebiologie.ubm.ro/Cursuri%20online/MODORAN%20DOREL/Tehnologia
%20vinului.pdf
4. http://conspecte.com/Merceologia-marfurilor-alimentare/microbiologia-vinului.html
5. http://documents.tips/documents/proiect-ambalaje-vin-roze.html
6. http://epiclab.ro/
7. http://foodstory.stirileprotv.ro/bauturi-alcoolice/bautura-medicament-vinul-rosu-faceminuni-asupra-sanatatii-de-ce-specialistii-ne-recomanda-sa-l-consumam
8. http://portofoliu.bcdesign.ro/portfolio/eticheta-vin/#.VmygeEp97Dc
9. http://savoareavinului.ro/degustarea-vinului.php
10. http://www.avocatura.com/ll715-norma-metodologica-de-aplicare-a-legii-viei-sivinului.html
11. http://www.imbutelieri.ro/imbuteliere-vin
12. http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2014/chircu.pdf
13. http://www.utilvinificatie.ro/blog/imbutelierea-vinului-sistem-hobby-si-mic-producator/
14. http://www.utilvinificatie.ro/imbuteliere-sticla/capsule-termocontractibile-pvc.html
15. http://www.utilvinificatie.ro/imbuteliere-vin/dopuitor-manual-axfe.html

2015

Pagina 22