Romanitatea romnilor in viziunea istoricilor

Romanitatea este elementul esenial al indentittii lingvistice si culturale al

poporului romn. Asemenea altor popoare ale Europei cu care poporul romn se
nrudete (Italieni, Francezi, Spanioli, Portughezi); Romnii vorbesc o limba
romanica, avnd la baz limba latin popular vorbit in Imperiul Roman.
Procesul de romanizare lingvistic s-a desfurat intre secolele II- III d.H. cnd
cea mai mare parte a teritoriului Romniei de astzi fcea parte din imperiul
Roman, cuprins intre provinciile romane Moesia si Dacia. Limba Latin a ptruns
in zonele urbane, dar si in comunitile de agricultori si pstori. Limba Romna
este format si dintr-un numr mic de cuvinte (mai puin de 200) din limba tracodac care s-au transmis si au format substratul limbii. Ex: vatr, copil, mo, a
moteni, brnza,barca, mazre, viezure. Gramatica latina reprezint structura
fundamental a limbii romne, se declin si se conjug, se alctuiesc propoziii si
fraze ca in limba latin. Aproximativ 80% din fondul principal de cuvinte al limbii
Romane, inclusiv vocabularul cretin de baza provin din limba latina. Ex:
Duminica, babtisariu, biserica, cruce etc.

Formarea Limbii Romne

Dup retragerea Aurelian 272 d.H. , cnd mpratul Aurelian a fost nevoit
sa renune la administrarea provinciei Dacia, idiomul latin era predominant.
Acesta a continuat sa se dezvolte in contact cu provinciile Romane de la Sud
de Dunre.
Dup instalarea slavilor in Nordul peninsulei Balcanice si dup ce limba
Greaca a devenit limb oficial in Imperiul Bizantin (secolul VII d.H.) a avut
drept consecina fragmentarea comunitilor locale, vorbitoare de latin si
desprirea lor de Romanitatea Nord Dunreana, fiecare dezvoltndu-se in
mod difereniat avnd la baza fondul latin.
Si in prezent exist diferite dialecte ale limbii Romne:
1. Dialectul daco-roman vorbit in Romnia, Republica Moldova
2. Dialectele Sud Dunrene:
a.) dialectul aromn
b.) dialectul istroromn
c.) dialectul meglenoromn
Diferenele locale sunt de mai mic importanta si se caracterizeaz prin
diferite graiuri:
a) Oltenesc
b) Maramureean
c) Moldovenesc

Pe baza graiului din Muntenia si cu un aport important al operelor literare din

Moldova s-a constituit in sec al XIX-lea limba romn literar pe care o vorbim si
o scriem si astzi. Ca si in cazul celorlalte limbi romanice, fondului latin i s-au
adugat cuvinte mprumutate din limbile popoarelor migratoare. Evoluia si
dezvoltarea limbii romne s-a ncheiat in general in secolul al VIII-lea. Influenta
cea mai accentuat asupra limbii romne a avut-o limba slav care va deveni in
secolele IX-X limb liturgic si limba oficial din cancelariile domneti slavon.
Caracterul latin al limbii vorbite pe ambele maluri ale Dunrii si in interiorul
Arcului Carpatic a fost timpuriu recunoscut de popoarele vecine. (germanice)
Romnii erau numii: vlahi, valahi, olahi, blahi, etc.
Un rol important in formarea limbii romane l-a avut si cretinismul prin diferii
termeni din interiorul bisericii. Cltorii strini care ajungeau in Tarile Romne in
sec. XV-XVII-lea scriau ca romnii erau urmai ai romanilor att prin nume cat si
prin asemnrile dintre limba vorbit de ei si latina.
Invtatii germani din inuturile sseti au descris monumente si au publicat
inscripii latine, surse importante ptr. Istoria provinciei Dacia. Spre sfritul sec.
al XVIII-lea au nceput sa apar primele semne ale unei contiine naionale in
Europa.
Problema originii popoarelor se transform dintr-o problem istoric intr-o
problem politic. Tot in aceast perioad a aprut si conflictul intre Europa
Imperiilor si Europa Naiunilor. In privina romnilor, o grava problema a aprut in
Transilvania, unde romnii aveau un statut inferior, strile privilegiate fiind
deinute de maghiari, sai si secui.
Includerea unei pari din preoii ortodoci in biserica catolic, rezultnd Grecocatolicii a fost considerata o ofens care afecta ordinea tradiional favorabil
naiunilor privilegiate. Aceasta echivala cu recunoaterea, cu acceptarea originii
romne, a romnilor, care deveneau departe de a fi nou venii conferind
populaiei de origine latin o superioritate de civilizaie si de tradiie greu de
impcat cu condiia lor de de naiune tolerata.
Dup secolul al XVIII-lea savanii germani si cei romni au ncercat sa
demonstreze continuitatea romnilor din Transilvania ca urmai direci ai
populaiei romane si romanizate din provincia Dacia. Lupta de emancipare a
romnilor din Transilvania a fost dusa de coala Ardelean prin reprezentanii si:
Gheorghe incai, Petru Maior, Samuil Micu, Ion Budai-Deleanu.
Aceti reprezentani au dovedit latinitatea limbii romne si a poporului romn si
existenta nentrerupta ca populaie autohton in Transilvania