G BUSINESS CONSULTING INSTITUTE STUDIU PRIVIND FUNCTIONAREA SERVICIILOR PUBLICE in mun. CHISINAU Document elaborat in cadrul Planului Urbanistic General al or. Chisinau Autori: Parascovia MUNTEANU Veaceslav BULAT Chisinau 2007Cuprins: 1, EDUCATIA.. Ll. SISTEMUL EDUCATIONAL, 3 1.2. ANALIZa SWOT 8 2. SANATATEA 9 2.1 OCROTIREA SANATATHL. 2.2 ASISTENTA SOCIALA. 2.3 ANALIZA SWOT 3. DOMENIUL CULTURAL SI CULTE. 12 6.1 CULTURA si CULTE 2 62 SPORTUL. wld 63 ANALIZA SWOT 15 4. POMPIERI - POLITIE. 15 4.1 SIGURANTA ANTE-INCENDIARA.... 15 4.2. STAREA INFRACTIONALA.... 4.3. SITUATILEXCEPTIONALE 19 4.4 ANALIZA SWOT 23 5. PRIMARIA.... 23 S.1 CADRUL INSTITUTIONAL... 23 AUTORITAI DELIBERATIVE 25 AUTORITATI EXECUTIVE... 26 INSTITUTIA REPREZENTANTULUT GUVERNULUI IN MUNICIPIU.. 29 5.8 MANAGEMENT URBAN. 29 5.6 ANALiza SWOT 30 6. SECTORUL ASOCIATIV so nnn seneaneS 6.1 ASPECTE GENERALE 31 6.2 DOMENII $I BENEFICIAR 32 63° Anatiza SWOT 331. EDUCATIA 1.1. Sistemul educational Sistemul educational in ot. Chisinau este reprezentat de sistemul de invatimant si organizarea vietii culturale. Sistemul educativ din or. Chigindu in prezent are ca obiectiv, nu doar si implanteze valori morale si culturale, dar gi si schimbe atitudini, comportamente, mentalitii Mai mult decit atit, copii si tinerii de astizi sunt proiectati si devin persoane independente, care si poati sé se orienteze in dependenta de schimbarile, care au loc in comunitate. Sistemul educativ din Moldova implementeaza strategii educative, dezvoltind astfel niste mecanisme, care ajuta la crearea unor obiective, norme de comportament in societate, valori nationale. In corelare cu aceste caracteristici sociale, tinerii isi formeazA propriile conceptii despre societatea ce ti inconjoara, capita abilitati de acomodare cu mediul, Pretutindeni in lume, sistemul educational este confruntat, pe de o parte, cu impactul noilor tehnologii de cunoastere si comunicare, cu ritmul rapid al schimbatilor, iar pe de alta parte, cu efectul globalizirii societatii, al cresterii interdependentelor dintre natiuni si culturi Responsabilitatea pentru globalizarea educatiei pleacd de la constientizarea faptului ci, problemele cu care ne confruntim se afla in interactiune, astfel 4, schimbarile propuse in plan educational, sunt parte a strategie’ de dezvoltare. Succesul schimbarii depinde esential de calitatea resurselor umane implicate, iar aceasta este cultivata prin invaymint care se deruleaz {in urmatoarele trepte 1. fnvatimintul prescolar se organizeaza in institufii prescolare de diferite tipuri sau in complexele ,gradinita ~ scoala” pentru copiii in virsti de la 3 pind la 6(7) ani. Acelasi nivel este atribuit educaliei in clasele pregatitoare din scoli. In prezent in municipiu traiesc 23,1 mii copii cu varsta cuprinsa intre 3 si 6 ani. in ultimul timp se observa o reducere a numirului acestora, inregistrindu-se 0 scadere cu 7 la suta fat de 2005. in acest an de studiu, in invafimantul prescolar isi desfagoara activitatea 146 institufii de invayamant prescolar cu un numar de 32174 locuri, care depaseste frecven{a medie a copiilor cu 23 la sua ‘Tabelul 1-1 invafamantul pregcolar 2000 [2001 | 2002 | 2003 2008 | 2005 Tnstitufi pregeolare is7__ [isa y49 [as as [as ‘Suprafaja totalé a inciperilor [3324 | 3186 | 30,6 | 3096 | 3157 | 3145 institujiilor prescolare, mii m2 ‘Numér cop fo insite Bs [WS [BO [wa [Be | wP prescolare, mii Copii la 100 de Toca a Personal (efectiv) conform 6140 6017 6016 6061 6159 6268, statelor Personal pedagonic Toe [dea ase eR LO [Copii ia un cadru didactic 9 9 [I Is 9 9 ] ‘Sursa: Chisindu In cifre. Anuar staustc, 2006 Forma de proprietate a tuturor institutiilor prescolare din ot. Chisinau este — proprietate publica.Desi mumarul copiilor din orag este in scidere, institufiile prescolare dunt foarte solicitate, vind un numir mare de copii. Acesta se intmpli, deoarece gridinitele din or. Chisinau sunt frecventate nu numai de copii inregistrati in aceasti localitate, ci si de alti copii din satele apropiate Chisinaului, parinfii carora fac naveta in fiecre zi, De asemenea, multi tineri locuiec in orasul Chisinau la chirie, fiind inregistrati la locul lor de bastind, iar copii acestora freoventezi si ei institutiile prescolare. Acesti factori genere7a probleme in aceasta sfera, deoarece, pe de o parte, in oragul Chisinau sunt inregistrafi un numar de copii de varsta prescolara, care se incadreaz3 in numarul de locuri in grddinite, iar pe de alta parte numarul de locuri solicitate este mai mare decat copii inregistrafi. Acest fapt, genereaza probleme de ordin financiar, atunci cénd se creaz bugetul institutiilor respective gi probleme de ordin social, atunei cand apare disconfortul locuitorilor Chisindului care nu au un loc pentru plasarea copilului in gradinita din cartier. 2. fnvatimintul de bazi (obligatoriu) incepe, de regul, la virsta de 7 ani si dureazi pind la virsta de 15 ani. La rindul su, el se imparte in: ‘+ invatimintul primar (nivelul 1), care cuprinde clasele 1-4 si se organizeaza in scoli primare, care pot functiona atit independent, cit si in componenta unor institutii de invaitimint secundar general; _ *_ invitimintul gimnazial (nivelul ID), care cuprinde clasele 5-9; invatamintul general (nivelul ID) cuptinde clasele 10-11(12) din livee, scoli medii de cultura generala si programele de invatdmint si pregatire profesionald din institutiile de invatamint secundar profesional, de regula la acest nivel invatd tinerii si tinerele in virst de la 16 pina la 18 ani; 4, invatimintul superior (nivelul IV) se realizeaza in institutiile de invafamint superior de scurtd durati (colegii) si in institutiile de invaqimint superior universitar (universitagi, academii etc.). Virsta studentilor care igi fac studiile la acest nivel este de la 19 pina la 22 Tabelul 1-2 invatiméntul preuniversitar si universitar Tadicatori 720007 | 20017 | 20027 | 20037 | 20047 | 20087 2001 | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 coli primare_ 2 Al 32 2 31 26 Elevi, total, mit 7220_| 7907 | 7994 | 6907 | 6540_| 5656 ‘Gimnazii 23 23 2 3 25 23 Blevi, total mil 9838] 9246 [9795 | 9635_| 8796 | 7524 ‘Scoli pentru copii cu deficienje 8 7 7 6 6 6 Elevi, total, mil Tosd_| 892 [897 _|759_[ 756) 685 jcoli de culturé general G B 38 a 40 Elevi, total, mil S71 | 353 | 467 265 | 23.0, Licee 35 62 70 84 3 Elevi, total, mi 47) 480 | 340 8 | 651 coli serale 4 4 4 4 4 Elevi, total, mil 1493_|_1520_| 1439 15561552 Clase pe lings colegii, - - = - - = universitagi Elevi, total, mit amis_[_sa03_[_smis_|_4239_[ 1947 [|Personal didactic, total 7589 | 8159 | 8039 | 8126 | 8114 | 7879 Elevi la un cadru didactic 168 | 155 | 155 | 145 | 135 | 129 Seoli profesionale 22] 28 26 26 | _24 2 Elevi, total, mil oid] 7423 [_7863_[_7a8i_| 7690_|_BIST Personal didactic 4s | 429 | 687 | 636 | 694 | 725 Elevi la un cadru didactic 107 | 173 | UA | 24 | UE | U2 Tnviqimant superior de seurta 3 9 35 31 3 3 durati (colegii), institut Studenti, mii 120 32 | 12 | 146 | 167 ‘Personal didactic 1166 1084 _|1083_| 1200, 1286 ‘Studentila un cadru didactic 103 85 [103 | 122 | 130 Tnvigimant superior, insti a 39 34 28 28 Studenti, mit 70,0 w31 [90.2 [991 | 1093 invita zt 49.2 ST1_| 61,6 | 671 | 716 invatamint fara freventa 20.8 26,0 | 28,6 | 31,0_| 37,6 Personal didactic 4651 4935_| 4974_| S161 S516 ‘Studenita un cadru didactic IS. 168 |_181 | 19,2 | 19,8 Sursa: Chigindu in cifre. Anuar staistie, 2006 jnvatimintul postuniversitar (nivelul V) se realizeazi la doctorantur’ si postdoctoranturi. La baza acestui nivel al invitémintului este activitatea de cercetare stiinfficd, Cea mai mare parte a persoanelor incadrate in studiile de acest nivel au virsta de la 23 ani in sus. Institute de cercetare stiinficd din orasul Chisinau cuprind un numar considerabil de personalitati care contribuie la prosperarea orasului si a fari in intregime. Temele analizate si discutate in cadrul diferitor activitati stiinffice reflects problemele actuale ale umanititii si ale comunitatii. De aceea, directia fireasea si prioritard pentru dezvoltarea durabili a orasului trebuie si devind folosirea pe larg in economia orasului si 2 {Srii a tehnologiilor care soliciti eforturi stiinifice intensive, sustinerea si stimularea dezvoltirii directiilor prioritare ale stiinfei fimdamentale si aplicate. Pentru realizarea acestei strategii este necesara: ‘+ implicarea sistematicd a institutilor stiimpifice si de cercetare in activitatile de expertizi a proiectelor tehnico-stiintifice si inovationale de solutionare a problemelor de ordin economic, social, tehnie ale oragului; ‘+ elaborarea politicilor de susfinere a savantilor si cercetatorilor stiinffici care activeaza in institufille de cercetare; concentrarea eforturilor asupra cercetirilor gi inovafiilor care ar putea deveni fundament pentru dezvoltarea oragului; ‘+ claborarea si implementarea unui program de sustinere a tinerilor cercetitori pentru asigurarea continuitatii investigatilor stintifice din diferite domenii; ‘+ claborarca si implementarca programului tchnico-stiintific de dezvoltare a tehnopolisului “ChisinatCadrul institutional. in orasul Chisindu exist un numar suficient de institutii de invatamant de toate nivelurile. in ultimii ani, situatia in sistemul de invapimint de toate nivlurile s-a prezentat in felul urmator: ‘Tabelul 1-3 Numar de institufi si elevi / studenti Tndicatori 20007 | 20017 | 2002/ | 20037 | 20087 | 20087 2001 | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 Seoli de 7, gimnazii,Tces 176_| ize | ioi_|_toa_[ tae_| 178 Elevi, total, mii 1277 | 1268 | 1247 | 1182 | 109.4 | 1018 Tnvijimint secundar profesional, | 22 | 24 | 26 | 26 | 28 | 21 instivui Elevi, total, mii oo [ia [79 [aa [a7 | a Tnvigimant media de spectaitate | 33 [39 [3s | 31 | 28 | 25 (colegii), institu Studenti, mit 20 [103 [92 [12 | 146 | 167 Invajamént superior, institu a1 [ at [39 [34 [28 [28 Studengi, mi 70,0 | 764 [83.1 | 902 | 99,1 | 1093 invatamint lai oo | 34 [ S71 | lo | 671 | 16 inva fir revenga 208 [23,0 [260 [286 [31,0 | 376 | ‘Suarsa: Chisinau in cifre, Anuar Satie, 2006 (datele reflects sfuatia din municipiu) {in institute de invijimant din Chisindu igi desfSgoard activitatea, nu numai copii din oras, ci gi un numar de elevi care au sosit din alte localitafi. Similar situatiei din institufile prescolare, capacitatea gimnaziilor si liceelor acopera necesitatile locuitorilor. insa, in unele licee cu 0 imagine bund creat, solicitarea de locuri este mai mare decat posibilititile. Acesta genereazi alte probleme cum ar fi: numarul mare de elevi in clase si organizarea procesului de studiu in doua schimburi, Baza tehnico-materialé a institutiilor de invatimant general. Calitatea procesului instructiv- educativ depinde in mare masura de conditiile de studii gi activitate a elevilor. in institutiile de invatamant general, unui clev i se revine 0 suprafata de 3,6 m2. Exist, insi, institutii care mu dispun de sali pentru cultura fizica, cabinete didactice la fizicd, chimie, biologie, limbi moderne, etc, Aceste cabinete, ins& sunt o necesitate foarte importanti in procesul de instruire, deoarece clevii, pe lingd cunostinte teoretice trebuie si insuseasca si unele abilitati practice care sunt predate in cadrul orelor de laborator. Este insuficient numarul de calculatoare in institutiile de invitamant din orasul Chisindu. Astfel, 178 de institutii sunt dotate cu un numar de 2191 calculatoare pentru 101,8 mii clevi, Un singur calculator revine la 46 de clevi, Acest fapt ne vorbeste despre dotarea institufiilor de invayimant cu tehnica de calcul si insusirea de citre elevi a noilor tehnologii informafionale in cadrul orelor de clas. Manualele i literatura de specialitate sunt izvorul cunostinfelor elevilor. Acestea sunt asigurate de citre bibliotecile din incinta institutilor de invatamént. in or. Chisinau, insé, mai sunt institutii care nu dispun de biblioteci, elevii acestor institut fiind nevoiti sa procure majoritatea manualelor de studi iar pentru literatura artisticd gi de specialitate si mearga Ia alte biblioteci. Fondurile bibliotecilor nu acopera necesitaqile clevilor, iat unele Iucrari pot fi gsite numai in agrafie chitilica O conditie umani necesara pentru orice elev este hrana. in institutiile scolare municipale doar din numarul total de elevi pot beneficia de hrand calda. Aceasta este asigurata de bugetulmunicipal si unele organizatii de caritate. in 18 scoli din oras, ins, copii nu au posibilitatea de a servi un dejun sau prinz cald, deoarcce institutiile nu dispun de cantine (bufete) cu hrand cald. Tabel 1-4, Baza tehnico-materiali a institusiilor de invatamant Tndicatori 2000) 2001 ) 2002 | 2003 | 2004 ) 2005 Tnstitutit T76_| 186 | toi | 194 | 188 | 178 ‘Scoli ce dispun det = Sili pentru cultura fii 16s _162_| 164167 153 cabinet didactic la fizicd iT) _2_|_us_ [6 124 abinet dadactic la chimie 120) 113] 114 [1s 130, ~ cabinet dadactic la biologie Tox) 109 | 107106 109 ~ cabinet dadactic la matematicd 106] 104 | 109 [109 109 ~ cabinet dadactie Ta limba romani ms) ii | 1613. 113 ~ cabinet dadactic la limbi moderne 0) Ws _| 20 120 140 ~eabinet dadactic la bazele information | 114) 109 | 107 113, 139 sitehnicii de calcul Dotarea cu caleulatoare, unit 1649) 14i2_[1496_| 1635 | 2550_| 2197 Bibliateci 162_| 156 | 161 162] _171_| 163 = fondul de carte, mii exemplare 4803 | 4800 | so4o | 4908_| - Cantine (bufete) cu brani ealda 154 [isi 1s7_[1s0_[_ 12 [160 Sursa: Chisindu in ciffe. Anuar staisie, 2006 Organi rea procesului de studii in scolile de zi, gimnazii, licee. in orasul Chisindu procesul de studi, in uncle institutii se desfigoara in doua schimburi, Accasta situafie este generata, pe de 0 parte, de lipsa spatiilor de clas in uncle institut, iar pe de alti parte de comasarea a doua institufii in una deoarece s-a micsorat numarul de elevi si intrefinerea a dou edificii pentru un numar mic de elevi este mai dificilé decat intretinerea unui edificiu cu organizarea procesului de studii in doud schimburi. in acest context, insa trebuie si menfiondm cd calitatea procesului educativ poate fi afectati de schimbarea regimului elevilor. De exemplu, un elev care a studiat timp de 4 ani in schimbul 1, avea un anumit regim, apoi trecand in schimbul doi, respectiv se modificd i regimul, Aceste modific&ri sunt suportate de fiecare elev in parte, unii se acomodeazi mai ugor, pe cand alfii suferi o petioad’ mai indelungata. Cu atat mai mult, specialistii recomand’ desfigurarea procesului de instruire in prima jumatate a zilei, cdnd organismul este odihnit si elevul poate asimila mai bine informatia. Din 2001 si pind in prezent s-a inregistrat o scddere cu 50 la suti a numarului institufilor care activeaza in 2 schimburi, Dacd in anul de studii 2000/2001 in schimbul II invatau 15254 elevi, atunci in anul de studii 2005/2006 in schimbul II invafé numai 4691 elevi, ceea ce reprezinti 4,7% din numérul total de elevi din oray. Un tablou general al organizarii procesului de studii pe schimburi este reprezentat in tabelul de mai jos: ‘Tabel 1-5 Organizarca procesului de studiu in institutiile de invatimant Tndieatori 0007 | 20017 | 20027 | 20087 | B00a7 | 30087 2001 | 2002 | 2003 | 2008 | 200s | 2006 Or Chive Scoli ce activeaza: nt sch Ts in doul schimburt ss] st | asf al P3228)TORI Liszsa 104272 12358 34778] 9923 ea] 4601] 104690 | 99607 10404 9875 oui schimburt Suarsa: Chisinau in cifre, Anuar satis, 2006 Din anul 2000 pana in anul de studii 2004/2005 a crescut numarul scolilor care activeaza intr-un singur schimb. Desi numdrul scolilor a crescut, numirul elevilor care invafa in aceste scoli s-a micgorat. In acest an de studii, se inregistreazi o scidere a numérului de institutii in general, sta fiind generati de scdderea simitoare a numarului de clevi. Finantarea invitimantului este principalul compartiment de cheltuieli din bugetul municipal Principiile de finanfare a invafamantului sunt determinate de cdtre Ministerul Educatiei si Tineretului. Normativele de finanfare sunt centralizate si unice pentru intreaga fara. Nivelul de finanfare a institutiilor de invatamant depinde de cheltuielile de intretinere a edificiilor si de normativele didactice. Unele institufii din orag sunt supraaglomerate pe cénd altele au un numar mic de elevi. Institufiile supraaglomerate sunt institufii cu prestigiu care cuprinde nu numai elevi din oras, ci si din alte cartiere ale orasului si chiar din mediul rural. Mobifitatea elevilor aduce cu sine alte probleme ce fine de aglomerafia in transportul public, cheltuieli de transport si altele. Specificul orasului Chigingu nu este luat in consideratie si motivatia cadrelor didactice este insuficienta. Scolile private nu au nici o sustinere financiari din partea statului, desi indeplinese aceeasi funcfie sociata, ca si scolile de stat, in rezultat parinji copiilor din scolile private platese de dowd oti: platind impozitele si achitand taxele scolare. important tot mai mare in gcolile oragenesti o are participarea la finantarea invaimantului a comitetelor si asociatiilor parintesti. intr-un mod semioficial se acumulcaz mijloace financiare importante, care sunt utilizate pentru suplimentarea salariilor cadrelor didactice, achitarea unor cheltuieli curente, procurarea de utilaj si tehnicd de calcul, reparati ete, Cheltuielile pentru invatimnt pe sectoarele orasului diferd in dependenta de volumul serviciilor acordate. Tot din acest motiv, pe parcursul ultimilor cinci ani finantarea pe sectoare a avut 0 dinamica diferiti de la un sector la altul 1.2. Analiza SWOT Puncte tar + Rejea dezvoltata de institutii de invafamant de toate nivelurile * Cadre didactice cu experienta profesionala + Diversitatea profilurilor institutiilor de invatamant + Existenfa programelor de reglementare si stimulare a procesului educational Punete slabe ‘Baza tehnico-materiala a institujilor invechita Metode de management educational care nu sunt adaptate conditiilor actuale Neconcordanta profilurilor institutiilor cu piata muneii Deficit de cadre didactice Repattizare neadecvata din punct de vedere teritorial a institutiilor Lipsa unui sistem uniform de evaluare a calititii procesului educational Sanse / Oportunititi Pericole * Promovarea imaginii institutillor de toate_nivelurile din toate sectoarele Instabilitatea politica "Comercializarea” excesivi aTmunicipiulut invaqimantului * Colaborarea cu autorititile publice | * Neacoperire financiara pentru centrale in vederea introducerii } _imbundtiirea bazei tehnico-materiale a programelor de finanfare najionale si} institutiilor de invayimant internationale + Fluctuatia eadrelor 2. SANATATEA 2.1 Ocrotirea sandatatii Sistemul ocrotirii sinatatii in orasul Chisinau dispune de un cadru institutional si un potential considerabil faf4 de restul teritoriul Republicii Moldova. ‘Tabelul 2-1 Indicatori socio-medicali Indieatori 2000 | 2001 ) 2002 | 2003 | 2004 2005 Spitale 2 | 2 3 24 2 25 = inclusiv republican pe teritortul 1 13 3 14 14 16 municipiutui Paturi in spitale To0ss | 10038 | 9627_[9537_| 9547 | 9662 Tnstitujii medicale, care avords populajici | 39 8 R 4 | 60 | OL servicii medicale ‘Medici de toate spectalltaile 3723] S668 | S665 _| S587 3503 | 5505 = dintre care femei 3380_| 3447 | 3498 | 3412_| 3399 | 3496 Personal medical media 8668 | 8686 | 8329 | 7947 | 7615 |_7766 Sursa: Chiginia in cifre, Anuar Hats, 2006 Din anul 2004, institutiile medico-sanitare publice activeaza in conditiile asigurarilor obligatorii in medicina. in aceasta perioada s-a acumulat o experienti in organizarea si prestarea serviciilor medicale populatiei asigurate in ot. Chisinau, Aceasta realitate este confirmata. prin analiza serviciilor medicale acordate populatiei in petioada anului 2005, unde volumul serviciilor medicale acordate de catre sectorul primar depaseste cifra de 4,Smln. vizite, rolul principal revenindu-i medicului de familie. Volumul asistentei medicale de urgent a manifestat o tending de crestere a numérului solicitirilor. A sporit $i gradul de accesibilitate la serviciile de asistenta medical de specialitate de tip stafionar, ins numarul de paturi in spitale ined mu face fafa tuturor cerinjelor. Astfel, in institufiile medico-sanitare publice de tip spitalicese pe parcursul anului 2005 au fost internati si tratati 81,2 mii bolnavi cu diverse maladii somatice si chirurgicale. Datorité finantarii garantate gi ritmice, in volumul prevazut prin contractele populatiei orasului incheiate cu Compania National de Asigurari in Medicina, instituftile acord asistenta medical primara in volumul prevazut de programul unic al asigurarilor obligatorii de asistenfi medicala, Totusi ramdne incd de perfectionat si dezvoltat acest sistem, deoarece resursele bugetului municipal sunt insuficiente pentru intretinerea si activarea eficienti a institufilor medicale. Prezinté neajunsuri starea tehnico-materiala a institutiilor medicale si dotarea lor cu echipament si tchnologii moderne. Potentialul tehnic al institutiilor medicale este invechit si uzat, iar mentinerea lui la nivelul cerinfelor actuale devine problematica, deoarece sumele alocate mu acoperd necesitafile insttufiilor medicale subordonate,Nivelul retribuirii muncii in domeniul sindtitii rimane a fi unul din cele mai scdzute, Seade numérul de personal incadrat in sistemnul sinatati, in special cel mediu si necalificat 2.2 Asistenta sociala cial a locuitorilor din orasul Chisiniu. Protectia sociala reprezinta un sistem de mijloace eficiente, orientate spre stabilirea solidarititii intre persoanele care obfin venituri din munca si cele care nu au venituri din cauza varstei inaintate, starii de sindtate sau imposibilitatii de a-si gisi un loc de munca, Protectia sociala include 2 componente ce se completeaza reciproc: + Asiguririle sociale - un sistem de indemnizatii binesti, care permit compensarea principalelor tipuri de pierdere a capacitatii de munca si a venitului din motive obiective (asigurari de pensii, asigurari de boal’, asigurdri de nastere, asigurari de soma). ‘© Asistenta social — un sistem de beneficii in bani sau in servieii (de recuperare, consiliere, resocializare, integrare sociala, etc.). Obiectivul asistentei sociale este de a-i susfine pe cei aflati in dificultate s8 objind conditiile unei viefi decente, ajutindu-i si-si ___ dezvolte propriile capacitati si competente. fn of. Chisindu asistente sociala este asigurati de Fondul municipal de sustinere a populatiei Asistenta sociala se acorda sub forma unei game largi de servicii: deservirea la domiciliu a pensionarilor si persoanelor cu disabilitati, acordarea ajutorului material in bani, produse alimentare, compensafii nominative pentru transport si asigurarea pranzurilor calde, deoarece in. municipiu funcfioneazi 5 cantine finangate de la bugetul municipal si 10 cantine finangate din surse binesti obfinute prin sponsorizare de la diferiti agenti economici si misiuni crestine. in municipiu in prezent, sunt la evident alocafii sociale de stat dintre care 31 mii sunt persoane cu disabilita indemnizatii si Tabelul 2-2 Beneficiarii de indemnizatii sociale Beneficiari de pensit 2000 | 2001 | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 Beneficiari— total T1162 | 108466 | 104139 | 102532 | 103643 | 105279 din care: = dupii limita de vast 74927 | 72730 | 70439 [70921 | 70775 | 72126 = de invaliditate 2aasi [2424 [23421 [23285 | 23520 | 23974 =in urma afectiunilor generale 23711 | 23532 | 22746 | 22634 | 22870 | 23337 = pentru pierderea intretinatorului 6480 | 6332_|_ 5788 [5561 | 5492 | 5176 = pentru vechime in munc& o7s_| 992 [930 [935] 872] 801 = de invaliditate din randul militarilor | 822 [725 [498 [337 1251 | ‘151 ~alte categorii de pensii si 3507 | 3442 [3063 [1493 | 2733 | 3051 indemnizatii ‘Sursa: Chigind in life, Anuar Hatisie, 2006 (datele reflect stuajia din manieipiu) Pensia medie lunar de care beneficiaza aceste categorii de persoane constituie 467,59 lei, ceva e nu reprezintd nici 50 la suta din cosul minim de consum, desi valoarea acestei pensii a crescut fata de anul 2001 de la 169,48 lei pana la 467,59 lei, Deoarece pensia nu acopera nici cheltuielile entra strictul necesar, 23,6% din beneficiarii de pensii sunt angajafi in cémpul muncii: dintre acestea, 73,2% gi respectiv 22,2% constituie pensionarii dupa limita de varsta si pensionatii de invaliditate. 10