ANEXA Nr.

5
la metodologie
Continutul-cadru al memoriului de prezentare
I.

Denumirea proiectului: CONSTRUIRE SERA IN LOCALITATEA VADU

II. Titular
numele companiei: Vadu Sera SRL
adresa postala: Sat Vadu, Comuna Corbu, Str. Bisericii nr.17B, Jud. Constanta
numarul de telefon: 0727135371; fax: 038780121 adresa de e-mail:
vadu.sera@gmail.com, adresa paginii de internet: n/a
numele persoanelor de contact: Ene Costin
director/manager/administrator: Ene Costin
responsabil pentru protectia mediului: Ene Costin
III. Descrierea proiectului:
Se propune realizarea proiectului CONSTRUIRE SERA IN LOCALITATEA VADU,
finantat din fonduri FEADR prin Programul National De Dezvoltare Rurala 2014-2020,
submasura 4.1 Investitii in exploatatii agricole.
SC VADU SERA SRL isi propune construirea in satul Vadu, comuna Corbu, judetul
Constanta a unei sere pentru cultura tomatelor pe substrat de nuca de cocos in sistem
hidroponic, precum si achizitionarea de echipamente necesare desfasurarii activitatilor
de
- productie tomate
- procesare a unei parti din productia realizata in vederea obtinerii de suc de
tomate
- depozitare a produselor: tomate si suc de tomate.
Prin achizitionarea de echipamente performante si conforme cu standardele in vigoare
se va realiza un flux tehnologic modern prin intermediul caruia se vor obtine produse de
calitate superioara.
Obiectivul principal al proiectului consta in construirea unei sere pentru cultivarea
tomatelor avand suprafata destinata cultivarii de 2160 mp si realizarea unui flux
tehnologic modern prin introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi (cultura
tomatelor in sistem hidroponic, pe substrat de nuca de cocos), diversificarea productiei
conform cerintelor pietei si realizarea de produse cu valoare adaugata mare (producere
de tomate si suc proaspat de tomate) pe intreg parcursul anului.

Investitia este structurata astfel:

1. sera de legume:
o formata din 5 deschideri (module) cu latimea de 9,6m fiecare si
lungimea de 47,5m,
o suprafata construita 2280 mp
o structura metalica
o inchiderile frontale si laterale din folie dubla inflata
o acoperita cu folie dubla inflata prevazuta cu pompe electrice ce sufla
aer intre folii pentru izolarea termica a serei prin realizarea unei perne
de aer intre cele doua straturi de folie si mentinerea unei presiuni
constante
o ferestre la culme motorizate prevazute cu plasa antiinsecte in vederea
aerisirii serei
o tablou electric cu centrala electronica si termostat ambiental, care
gestioneaza:
deschiderea/inchiderea ferestrelor la culme.
inregistrarea temperaturii.
sistemul de pompare aer intre folii.
o sera va fi dotata cu:
sistem de umbrire si protectie termica motorizat
sistem de ventilatie format din 10 ventilatoare destratificatoare
sistem de nebulizare pentru racire/umidificare aer
folie pentru acoperirea solului (mulcire)
sistem de incalzire compus din 2 generatoare de aer cald care
vor functiona cu biomasa (deseuri lemnoase, tocatura, coji de
seminte, samburi de fructe, peleti)
sistemul de palisare pentru suport cultura
sistemul de jgheaburi de cultura pe care va fi asezat substratul
de nuca de cocos folosit ca substrat de crestere pentru plante
echipamente necesare desfasurarii activitatii: carucioare palisare
(2 buc), carucioare recoltare (4 buc)
dotari necesare activitatii de productie tomate:
substrat pentru cultura din nuca de cocos
bobine palisare

o In cadrul serei va fi prevazuta o alee de circulatie cu latimea de 2m si

lungimea de 48m necesara realizarii in bune conditii a activitatilor ce se
vor desfasura in cadrul exploatatiei respectiv a unei platforme betonate
in suprafata 24 mp (4.4mx5.45m) pe care vor fi asezate cele 2
generatoarele de aer cald destinate incalzirii serei in perioadele reci
2. Anexa tehnica:
o formata din 2 deschideri (module) cu latimea de 8m si lungimea de
15m
o suprafata construita 240 mp
o structura metalica
o peretii frontali si un perete lateral (peretele exterior) din policarbonat
alveolar 6mm
o Peretele de separatie interna intre zona tehnica si zona de productie va
fi realizat din policarbonat ondulat transparent
o acoperit cu folie dubla inflata prevazuta cu pompe electrice ce sufla aer
intre folii pentru izolarea termica
Anexa tehnica va fi lipit de sera si compartimentat astfel incat vor fi prevazute
spatii pentru:
sortarea, spalarea, conditionarea si ambalarea tomatelor
producerea de suc de tomate
camera frigorifica pentru depozitare tomate
spatiu depozitare suc de tomate
depozitarea biomasei necesare la incalzirea serei in
perioadele cu temperaturi scazute,
birou sef ferma
zona bazine cu apa, sistem computerizat pentru control
clima si fertirigare, bazine substante fertirigare dizolvate
magazie
spatiu depozitare fertilizanti
spatiu depozitare ambalaje
grupuri sanitare pentru femei si barbati
In anexa tehnica vor fi amplasate:
unitatea de fertirigare cu 5 bazine pentru dizolvare
substante fertirigare
bazinele pentru stocare apa proaspata si apa recuperata
din sistemul de irigat
echipamentele necesare spalarii, conditionarii tomatelor si
producerii de suc de tomate
camera frigorifica
cantar

Anexa tehnica va fi dotat si cu un transpalet electric cu catarg necesar in

activitatea de depozitare lazi cu tomate / cantarire / incarcare lazi cu tomate in
masinile de transport
3. Sistem de irigatii format din:
o electrovalva si valva pilot cu 3 pozitii pentru comanda manuala,
solenoid, manometru control,
o tubulatura din polietilena de inalta densitate ingropata, pentru circuit de
la centrala la instalatie si formare colectori de distributie,
o tubulatura din polietilena de inalta densitate, pozitionata opus fata de
alimentarea cu apa astfel incat sa se formeze un inel,
o tubulatura cu picuratoare, realizata din tub din polietilena de joasa
densitate pe care vor fi montate butoanele de picurare.
o grupuri picuratoare autocompensante de 4 lt/ora, cu cate 2 puncte de
picurare de 2 l/ora cu spaghete de 60 cm, montate pe tubul din
polietilena de josa densitate.
o Valve, racorduri si variate accesorii necesare pentru realizarea
instalatiei
o Panouri si instalatie electrica de comanda pentru toate valvele
solenoid.
o Sistem computerizat pentru control clima si fertirigare format din:
Software pentru gestiune si control clima, energie, apa, sistem
apa, nivel si alimentare bazine substante fertirigare
Unitate centrala
Unitate fertirigare cu 5 bazine pentru substante fertirigare
Senzori temperatura, umiditate, electroconductivitate si accesorii
o Bazine apa de 40 mc si 10 mc
o Sistem drenare si colectare a apei de la substratul de cultura format
din:
colectoarele de drenaj apa provenita din irigatii,
tanc de acumulare ingropat cu volum 1,00 m3,
tubulaturi, pompa submersibila si retea de conectare la sistemul
de fertirigare
4. echipamente necesare in fluxul tehnologic al procesarii de tomate si
producerii de suc de tomate: carucior tehnologic (2 buc.), carucioare
recoltare 4 buc, transpalet electric cu catarg (1 buc.), cantar (1 buc), storcator
(1 buc), vas fierbere / pasteurizare 1 buc, vas spalare 1 buc, masa sortare
1 buc, echipament sterilizare sticle si capace (1 buc), echipament etichetare
si echipament marcare data fabricatie si numar lot (1 buc).
5. Retele exterioare: asigurarea utilitatilor necesare obiectivului:
1. Pentru alimentarea cu apa a fost prevazut un put forat cu
adancimea de aprox. 50 m echipat cu o pompa submersibila si

hidrofor care vor furniza apa necesara desfasurarii activitatii in

conditii normale in ferma, respectiv:
i. irigarea controlata a culturii de tomate pe substrat de
nuca de cocos,
ii. spalarea tomatelor inainte de ambalare sau prelucrare
in vederea producerii a sucului de tomate
iii. spalarea sticlelor si capacelor inainte de sterilizare
iv. asigurarea necesarului de apa menajera
2. Alimentarea cu energie electrica se va realiza prin racordarea
directa la reteaua locala de joasa tensiune de furnizare energie
electrica existenta in localitate.
3. Platforme exterioare pietruite
In vederea facilitarii accesului autovehiculelor si a personalului la
obiectivul investitiei a fost prevazuta realizarea de cai de acces si
platforma pietruita dupa cum urmeaza:
Lungime drum: 27,34 m
Latime drum : 6.00 m
Platfoma incarcare manevrare: lungime 6 m si latime 17,2
m.
Alee laterala pentru accesul personalului in sera lungime
15 m, latime 1,2m
4. Bazin vidanjabil etans in vederea colectarii apelor menajere cu
dimensiunea de 2,5mx2.5mx2.5m, volum de aprox. 15.6 mc din
care volum util aprox. 10 mc.
Toate acestea se vor concretiza intr-o exploatatie agricola moderna dezvoltata pe
un teren in suprafata de 3448 mp aflat in intravilanul localitatii Vadu, Comuna Corbu,
judetul Constanta.
Suprafata construita totala va fi urmatoarea:
- sera: 5 deschideri (module) cu latimea de 9,6m si lungimea de 47,5m
o total suprafata construita: 2280 mp din care:
suprafata destinata culturii de tomate - 2160 mp
suprafata alee circulatie 96mp
suprafata destinata amplasarii generatoarelor de aer cald
24 mp
-

anexa tehnica: 2 deschideri (module) cu latimea de 8m si lungimea de

15m total suprafata construita: 240 mp

Pentru infiintarea serei de legume, solicitantul a incheiat un contract de superficie pe o

perioada de 20 ani, cu posibilitate de reinnoire la termen, conform art. 694 din Codul
Civil (contractul de superficie este anexat prezentului proiect).
Justificarea necesitatii proiectului
Necesitatea i oportunitatea investiiei rezult din valorificarea suprafeei de teren mic,

datorit construirii unei sere dotata cu utilaje i echipamente tehnologice moderne, a

tehnologiei de cultur in sistem hidroponic pe substrat de nuca de cocos precum si creearea
de produse cu valoare adaugata mare suc de rosii obtinut in urma procesarii a minim %
din productia realizata.
Necesitate:
atingerea elurilor propuse n acquis-ul comunitar i alinierea la cerinele UE;
creterea competiiei pe piaa legumelor;
creterea veniturilor prin vnzarea de tomate de calitate superioar;
creterea veniturilor prin vnzarea de produse cu valoare adaugata mare - suc de
tomate de calitate superioar;
eliminarea disfuncionalitilor tehnologice.
Oportunitate :
acordarea asistenei financiare nerambursabile pentru susinerea prin cofinanare n
cadrul U.E. prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020, subMsura 4.1.Investiii n exploataii agricole
Factorii care influeneaz oportunitatea investiiei:
creterea viabilitii economice i creterea competitivitii produsului cultivat;
mbuntirea calitii produsului cultivat i a controlului calitii produsului finit, cu
respectarea cerinelor cerute de U.E.
Solicitantul SC VADU SERA SRL nu detine in prezent echipamentele si dotarile
necesare infiintarii si intretinerii unei sere pentru cultivarea tomatelor in sistem hidroponic
pe substrat de nuca de cocos si a echipamentelor destinate procesarii tomatelor si depozitarii
produselor. Pentru a realiza in bune conditii toate etapele tehnologice ale exploatatiei,
precum si pentru a evita costurile suplimentare cu inchirierea utilajelor sau costuri legate de
eventuale imprumuturi, solicitantul a luat decizia de a aplica pentru un sprijin financiar
nerambursabil care ii va permite infiintarea serei de legume cu toata echiparea si dotarea
necesara.
Constructia serei pentru cultivarea tomatelor in sistem hidroponic pe substrat de nuca
de cocos si achizitionarea de echipamente pentru procesarea tomatelor in vederea obtinerii
de suc de tomate este necesara pentru utilizarea cat mai eficienta a terenului si a obtinerii
de produse cu valoare adaugata mare, fiind avantajoasa datorita urmatoarelor aspecte:
- exista o cerere mare de tomate proaspete si de suc natural proaspat de tomate pe
tot parcursul anului;
- obtinerea unei productii mari intr-un mediu protejat si controlat;
- productivitate mare, datorita tehnologiei moderne si performante;
- posibilitatea de control a factorilor climatici.
Factorii social economici de care s-a tinut cont in decizia de realizare a investitiei
sunt:

- accesul foarte facil la piata de desfacere locala in conditiile unui nivel crescut al
cererii legumelor care urmeaza sa fie cultivate (tomate). Localitatea Vadu se afla la o
distanta de aprox. 22 km fata de orasul Navodari, la aprox. 33 km fata de statiunea turistica
Mamaia si la aprox. 39 km fata de municipiul Constanta fapt ce ofera posibilitati variate si
multiple de comercializare a productiei catre unitati turistice, restaurante, terase, fast fooduri, pizzerii, unitati de comercializare cu amanuntul atat in perioada estivala cat si in extrasezon.
- asigurarea fortei de munca in tot timpul anului, in conditii de eficienta a cheltuielilor;
- asigurarea cailor de acces, practicabile tot timpul anului;

- posibilitatile de acces la apa pentru cultivarea in sistem hidroponic pe substrat de

nuca de cocos si sistemul de irigare, eficiente din punct de vedere financiar;
- distanta corespunzatoare de sursele de poluare care ar putea afecta calitatea
tomatelor, impuse de normele sanitare.
Din punct de vedere al oportunitatii investitiei exista mai multe aspecte relevante ce
privesc nivelul sectorial, de piata, al fortei de munca, precum si al economiei locale. Pe
fondul realizarii campaniilor de constientizare a necesarului consumului zilnic de fructe si
legume proaspete, de produse naturale, realizat in media, se inregistreaza o crestere a
consumului de astfel de produse. La nivelul pietei de desfacere, se observa in prezent
cresterea consumului de produse alimentare autohtone in detrimentul celor provenite din
import. Din punct de vedere al fortei de munca, se apreciaza ca in zona exista un numar
mare de persoane disponibile la ora actuala. Prin urmare, realizarea acestui proiect de
investitii va insemna pentru solicitant, valorificarea unui intreg sir de oportunitati economicosociale, cu efecte favorabile atat pentru dezvoltarea economiei locale cat si pentru cresterea
veniturilor la bugetul de stat si la bugetul local.
Implementarea proiectului in conditiile cofinantarii prin PNDR sub Masura 4.1
Investitii in Exploatatii Agricole va avea ca rezultat o rentabilitate a capitalului propriu
investit mai mare si o durata de recuperare mai scurta decat in cazul in care proiectul de
investitii ar fi realizat doar din surse proprii ale solicitantului sau din surse imprumutate (de
exemplu, creditele bancare, ce implica costuri suplimentare substantiale).
Obiectivele specifice prezentului proiect pot fi atinse prin diferite mijloace dar cel mai
eficient mod este atragerea unei alocatii financiare nerambursabile. Fara realizarea
investitiei, nu putem vorbi de crearea de locuri noi de munca la nivel local, de egalitate de
sanse sau nici macar de dezvoltare durabila a regiunii sud-est. Pe de alta parte insa
implementarea cu succes a prezentului proiect va contribui la dezvoltarea durabila a zonei
prin achizitionarea de echipamente noi si nepoluante.
Prin implementarea prezentului proiect de investitii solicitantul urmareste:
sustinerea si dezvoltarea ulterioara a activitatilor agricole, ca urmare a know-howului transmis si experientei dobandite prin realizarea proiectului;
dezvoltarea spiritului si culturii antreprenoriale a persoanelor tinere;
formarea, cresterea calificarii sau reconversia fortei de munca;
reducerea decalajelor economice si sociale intre zone si regiuni;
protectia mediului.
Pentru implementarea investitiei propuse prin acest proiect, solicitantul VADU SERA
SRL a luat in calcul mai multe variante:
A fost atent luata in considerare varianta in care nu se va realiza investitia.
Solicitantul nu dispune insa de capitalul necesar pentru a infiinta o sera pentru cultivarea
tomatelor in sistem hidroponic pe substrat de nuca de cocos si a achizitionarii
echipamentelor necesare desfasurarii activitatii de productie si procesare tomate, in
conditiile economice actuale. Astfel, nu ar mai creste potentialul economic al zonei
determinat de exploatatia agricola. Daca investitia nu va fi realizata, nu vor exista beneficiile
economice si sociale referitoare la angajarea de personal, cresterea contributiilor catre
bugetul de stat si bugetul local.
Realizarea investitiei din surse imprumutate este o varianta de investitie cu un
grad mare de risc avand in vedere starea economiei la nivel national si mondial. Acest lucru
se datoreaza faptului ca se vor aloca mari resurse financiare achizitiei de echipamente si
constructiei obiectivului, dar si costurilor operationale determinate de accesarea unui
eventual credit bancar. De asemenea, perioada de implementare a proiectului ar fi cu mult
mai mare in aceasta ipoteza, decat daca s-ar apela la un sprijin financiar nerambursabil.
Atragerea unei alocatii financiare nerambursabile din cadrul PNDR subMasura 4.1
Exploatatii Agricole este cea mai viabila solutie in momentul de fata. Pentru implementarea

unui astfel de proiect solicitantul trebuie sa investeasca o suma mai redusa de bani. In
aceasta situatie proiectul va fi implementat in cel mai scurt timp posibil, cu riscul cel mai mic
si un aport financiar propriu mai redus. Acest ajutor vine in intampinarea nevoilor
solicitantului de a construi o sera pentru cultivarea tomatelor in sistem hidroponic pe
substrat de nuca de cocos, care utilizeaza tehnologii de cultura moderne, adaptate la
standardele de calitate europene.
In concluzie cea mai buna varianta in vederea realizarii investitiei s-a identificat a fi
atragerea unei alocatii financiare nerambursabile din programele operationale aferente
fondurilor structurale alocate Romaniei de Uniunea Europeana.

Obiectivele investitiei/prioritati
1. Obiectiv general
Cresterea competitivitatii SC VADU SERA SRL prin:
construirea unei sere de productie tomate eficienta si competitiva,
achizitionarea de echipamente de ultima generatie pentru procesarea
unei parti din productia de tomate
utilizarea mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie
creearea de produse cu valoare adaugata mare prin procesarea tomatelor
produse
indeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare.
Acest obiectiv va fi atins prin infiintarea unei sere de legume moderne, realizata cu o
tehnologie performanta cultura in sistem hidroponic pe substrat de nuca de cocos,
echipata cu sisteme adecvate de incalzire, ventilare, aerisire, racire, umbrire si protectie
termica, sisteme de fertirigare si irigatii prin picurare, capacitati de stocare, conditionare si
procesare tomate, respectiv dotari specifice necesare desfasurarii activitatii: carucior
tehnologic, carucioare pentru recoltare, cantar, transpalet electric care vor conduce in mod
direct la cresterea competitivitatii SC VADU SERA SRL ca urmare a atingerii unei
performante generale reflectata prin urmatorii factori:
Obtinerea unei productii ridicate de tomate: 55 kg/mp
Obtinerea de suc de tomate, produs cu valoare adaugata mare, in urma procesarii a unei
cantitati de minim 52% din tomatele produse in sera
Obtinerea unor randamente de productie sporite, produse cu valoare adaugata mare si
de calitate superioara, ca urmare a adoptarii unei solutii eficiente si moderne de cultivare
a tomatelor in spatii protejate, a procesarii unei parti din produsele obtinute si a
achizitionarii si utilizarii de echipamente performante: sistem de incalzire a serei, sisteme
de irigatii si fertirigare, sistem de umbrire si protectie termica, sistem de aerisire,
ventilatie, nebulizare, etc;
Indeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare. Conceptul de calitate
pentru tomate si sucul de tomate este o noiune complexa, care poate fi analizata sub
urmatoarele aspecte: agronomic, comercial, organoleptic, nutritional si sanitar;
In cadrul standardelor de calitate a legumelor proaspete, conceptul de calitate este
determinat de aspectul comercial al produselor proaspete prezentate la vanzare, prin
caracteristicile vizuale (prospetime, calibru, forma i culoare) si de conditionare (sortare,
ambalare, etichetare i prezentare) ale acestora;
In cadrul standardelor de calitate aferente sucului de tomate proaspat, conceptul de
calitate este determinat de aspectul comercial al produsului, respectiv caracteristicile
vizuale (culoare, densitate) si olfactive (miros).
Ca urmare, prevederile acestor standarde de calitate, care se numesc i standarde de
comercializare, asigura uniformitatea clasificarii tomatelor proaspete si a sucului de
tomate, in funcie de caracteristicile comerciale ale acestor produse, printr-un sistem

unic de evaluare, facand abstractie de tehnologiile de cultura si productie respectiv

zonele de productie.
Echipamentele si dotarile care urmeaza a fi achizitionate prin acest proiect vor asigura un
flux tehnologic care va respecta standardele comunitare si legislatia nationala in vigoare
pentru domeniul sanitar-veterinar, sanitar si de mediu, nefiind poluante. Toate etapele
fluxului tehnologic vor respecta factorii de mediu, precum si toate conditiile de manipulare a
legumelor si a sucului de tomate.
In etapa de cultivare si procesare a produselor propuse prin proiect, vor fi respectate toate
fazele fluxului tehnologic, astfel:
Vor fi respectati factorii de mediu de cultivare: umiditatea aerului, dirijarea
temperaturii, aerisirea, irigarea si fertirigarea, protectia plantelor impotriva
daunatorilor ca urmare a achizitionarii sistemelor de ventilatie, nebulizare si de
aerisire a serei, de incalzire, sisteme performante de irigatii, sisteme de umbrire
si antiinsecte, etc.
Vor fi respectate conditiile de depozitare, manipulare si pastrare a tomatelor si a sucului de
tomate ca urmare a achizitionarii unui spatiu frigorific pentru pastrarea tomatelor si a
amenajarii unui spatiu de depozitare pentru pastrarea sucului de tomate.
2. Obiective operationale
o Obiective de ordin tehnic
Sera este proiectata special pentru climatul din Romania atat la partea de
inchideri, acoperire, inaltime recomandata, ventilare, cat si la partea de
rezistenta la vanturi puternice 90 km/h si zapada mare (90kg/mp+25kg/mp
incarcare interna).
Investitia concretizata in echipamentele si dotarile prevazute a fi achizitionate
si utilizate in fluxul tehnologic, va conduce la o productivitate ridicata a
muncii, prin implementarea unei tehnologii performante. Se vor obtine astfel
produse de calitate superioara, in conditii de randament optim al activitatilor
productive.
Pe langa echipamentele performante (ecran umbrire si protectie termica,
sistem de automatizare si irigare/fertirigare prin picurare cu bazine de
amestec si accesorii, sistem de incalzire, sistem de ventilare profesionala,
sistem aerisire, sistem nebulizare) prin proiect vor fi achizitionate si utilaje
folosite in procesul de productie (carucior tehnologic) utilaje de manipulare a
tomatelor (carucioare de recoltare, transpalet), echipamente pentru
desfacerea productiei (cantar), echipamente pentru conditionare si procesare
tomate (vas spalare si masa sortare, storcator, vas fierbere si pasteurizare,
echipament sterilizare sticle si capace, echipament etichetare si marcare
data/lot).
o Obiective de ordin economico-financiar
Prin aceasta investitie se urmareste reducerea costurilor de productie si cresterea
rentabilitatii economice a exploatatiei agricole. La infiintarea culturilor se vor utiliza rasaduri
cu o crestere cat mai avansata, pentru reducerea timpului scurs de la infiintarea culturilor si
pana la recoltare.
Viabilitatea economica crescuta se va concretiza in obtinerea veniturilor, ca urmare a
tehnologiei moderne si sistemelor si echipamentelor de ultima generatie folosite in procesul
de cultivare a tomatelor si a producerii de suc de tomate proaspat, produse cu o cerere mare
pe piata.

o Obiective de mediu
Respectarea cerintelor fitosanitare prin practicarea unor metode de cultivare
sanatoase, astfel incat sa asigure siguranta alimentara a consumatorilor, sa respecte
normele de mediu, in scopul de a proteja apa si solul si de a tine evidenta tratamentelor
fitosanitare si a produselor chimice utilizate in procesul de productie.
Atat sera care va fi construita cat si utilajele si echipamentele care vor fi achizitionate
prin proiect corespund nivelurilor stabilite prin normele de mediu astfel incat noua investitie
nu va avea un impact negativ asupra mediului.
Spatiile pentru sortare/ambalare/cantarire/spalare, procesare si depozitare vor
permite intretinerea, igienizarea si/sau dezinfectia adecvata, fiind proiectate astfel incat sa
se evite formarea de condens si mucegaiurile de suprafete si sa se excluda contaminarea
produselor alimentare depozitate.
Capacitati de productie propuse a se realiza la finalizarea investitiei
In momentul de fata SC VADU SERA SRL nu detine nicio capacitate de productie.
Suprafata terenului pe care va fi amplasata sera pentru cultivarea tomatelor in sistem
hidroponic pe substrat de nuca de cocos si anexa tehnica este de 3.448 mp, suprafata
efectiva a serei fiind de 2.280 mp, din care suprafata cultivata 2.160 mp si alee de
circulatie/zona amplasare generatoare de aer cald 120 mp, iar a anexei de 240 mp. Pentru
soiurile de legume propuse a fi cultivate (tomate), estimarea capacitatilor de productie s-a
realizat in baza urmatoarelor ipoteze:
Parametrii tehnologici de productie
Suprafata totala cultivata tomate
Densitate plante
Cicluri de productie
Productivitate medie /mp
Productie totala anuala

Tomate
2.160
2,5
1
55
118.800

mp
mp
cicluri/an
kg/mp
kg/an

Capacitati de productie (Anii 1-5 dupa implementarea proiectului)

Denumirea culturii
UM
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Tomate

kg

118.800

118.800

118.800

118.800

118.800

Tinand cont de urmatoarele aspecte:

un kg de suc de tomate se obtine in urma procesarii a 1,5 kg de tomate,
cantitatea de tomate procesate va fi de 52% din productia de tomate obtinuta
si sintetizand datele prezentate anterior, prezentam in continuare capacitatile de
productie propuse a se realiza la finalizarea investitiei.

Cantitati comercializate (Anii 1-5 dupa implementarea proiectului)

Denumirea culturii
UM
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Tomate

kg

din care vanzare

tomate (48%)

kg

118.800

118.800

118.800

118.800

118.800

57.021

57.021

57.021

57.021

57.021

tomate pentru suc

kg
(52%)
61.779
61.779
61.779
61.779
61.779
cant. suc obtinut
litri
1l=1,5kg rosii
41.186
41.186
41.186
41.186
41.186
DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC:
Proiectul prezent urmareste construirea unei sere de legume utilizand tehnologii performante
de cultivare, respective creearea unei capacitati de procesare astfel incat la finalizarea
investitiei unitatea sa respecte principiile HACCP de obtinere a unor produse sigure pentru
consumatori si sa obtina produse de inalta calitate, competitive pe piata interna.
Asigurarea materialului biologic (rasad)
Materialul biologic este reprezentat de rasaduri, care va fi achizitionat de la
diversi furnizori autorizati pentru producerea si comercializarea rasadurilor.
La infiintarea culturii de tomate in sera, se vor folosi numai rasaduri obtinute din
seminte autorizate, care garanteaza autenticitatea hibrizilor.
Data plantarii = 20 decembrie
Varsta rasadului = 35 zile
Inceperea recoltarii = 20-25 martie
Incheierea recoltarii = 10-15 decembrie

1) CULTURA TOMATELOR IN CICLU PRELUNGIT PE SUBSTRAT DE NUCA DE

COCOS:

- Productia = 55 kg/mp
Soiurile de tomate pe care solicitantul si le propune spre cultivare sunt hibrizi de
tomate adaptati pentru culturi pe substrat de nuca de cocos. Fructele sunt uniforme, au
culoare rosu aprins si greutatea de ~ 130 g. Plantele sunt foarte viguroase cea ce permite
realizarea unui numar foarte mare de inflorescente. Soiurile vor putea fi schimbate pe
masura ce apar alte soiuri mai competitive din punct de vedere al precocitatii, productiei si
rezistentei la boli si daunatori.
A. TEHNOLOGIA CULTURII:
Pregatirea terenului consta in acoperirea intregii suprafete de teren cu folie de polietilena
tesuta de culoare alba, o grija deosebita acordandu-se intinderii acesteia foarte bine peste
terenul modelat.
Preventiv, spatiul de productie se dezinfecteaza cu solutii insecticide si fungicide.
Folia de polietilena se spala cu apa curata.
Se monteaza apoi jgheaburile de cultura si se conecteaza la sistemul de drenaj. Pe un sector
de sera cu latimea de 9,6 m se vor monta 6 randuri de jgheaburi de cultura.
Placile de cultura din nuca de cocos se aseaza in jgheaburile de cultura inaintea lucrarii de
plantare, densitatea lor fiind de 1 placa/mp.
Folia protectoare a fiecarei placi se perforeaza, pentru a permite asezarea cuburilor cu plante
in pozitia finala de cultivare.
Se intinde sistemul de distributie a irigatiei prin picurare.
Inaintea plantarii, cu o zi sau doua, se executa lucrarea de amorsare a placilor de cultura cu
solutie nutritiva astfel: se realizeaza distribuirea in fiecare perforatie de pe placi a tuburilor
capilare cu piciorul de distributie al apei, pornirea irigatiei cu solutie nutritiva, cu EC = 2,5 2,6 si pH = 5,7 si umplerea placilor de cultura cu solutie nutritiva.
Se mentine solutia nutritiva din placi 1 - 2 zile dupa care se efectueaza operatiunea de taiere
a foliei protectoare a placilor, in trei puncte, in partea de jos, pentru eliminarea surplusului
de solutie nutritiva si colectarea surplusului prin intermediul sistemului de drenaj.
Rasadurile se vor selecta, pentru eliminarea celor necorespunzatoare.
Rasadul trebuie sa fie:
- liber de boli si daunatori;

sa aiba un sistem radicular alb si bine impanzit in cubul de crestere;

tulpina sa fie scurta, lignificata si robusta;
prima inflorescenta sa fie formata;
sa fie uniforme (uniformitate a rasadurilor);
Se distribuie rasadurile in dreptul fiecarei gauri perforate, si se efectueaza lucrarea de
plantare care consta in: asezarea cuburilor cu plante in fiecare perforatie, deasupra
substratului de cultura si infigerea piciorusului de distributie al capilarului de irigatie, vertical,
in cub.
-

Lucrarile de intretinere pe parcursul vegetatiei constau din:

Fixarea sistemului de sustinere ale tulpinilor. In mod normal sustinerea plantelor se face pe
snur din sfoara, care se leaga la capatul de baza al plantei, la circa 10 cm de nivelul
substratului, iar la celalat capat se leaga de sarma orizontala aflata sub nivelul streasinii
serei.
- Completarea golurilor, cu rasad de aceiasi varsta.
- Verificarea periodica a functionarii uniforme a sistemului de distributie a apei de irigat si
desfundarea acestuia.
- Irigarea culturii in functie de necesitati, in corelatie cu faza de vegetatie si conditiile
climatice.
- Pregatirea solutiilor nutritive stoc ori de cate ori este nevoie.
- Copilitul plantelor - este o lucrare importanta si se executa atunci cand lastarii laterali
(copilii) sunt cu o lungime de pana la 5-7 cm, faza in care se pot rupe usor cu mana.
Aceasta diminuare se datoreaza concurentei pentru hrana dintre copili si inflorescentele
(fructele) aflate pe tulpina.
- Defolierea. Prin aceasta lucrare se elimina frunzele moarte, ingalbenite si atacate de boli
sau daunatori. Frunzele taiate vor fi evacuate in exterior, de preferinta in aceeasi zi dupa
defoliere.
- Palisarea culturii saptamanal, concomitent cu lucrarea de coborare a plantelor, copilit,
defoliat si cizelare a inflorescentelor. Nu se elimina mai mult de trei frunze pe saptamana.
- Tratamente foliare cu pesticide ori de cate ori este nevoie.
- Asigurarea polenizarii cu bondari polenizatori, inlocuirea acestora la fiecare doua luni.
- Recoltarea se efectueaza la maturitatea fructelor in functie de cerintele pietei.
- Carnitul culturii se executa inainte cu patru saptamani de momentul defrisarii.
Dirijarea factorilor de mediu consta in:
- Dirijarea regimului termic intre 17,5 i 22 C in functie de conditiile climatice.
- Umiditatea aerului se mentine intre 65 - 75 % si 70 - 75 % in placile de cultura.
- Normele de udare se stabilesc pentru fiecare fenofaza de vegetatie, in functie de conditiile
climatice.
- Fertilizarea se efectueaza odata cu fiecare udare, solutiile nutritive vor avea un EC cuprins
intre 2,5 - 2,6, pe timpul verii si 2,6 - 3,2 pe timpul ierni, cu un pH de 5,7.
- Se asigura aerisirea serei ori de cate ori este nevoie.
- Combaterea bolilor si daunatorilor se efectueaza in functie de tipul atacului, ori de cate ori
este nevoie respectand indicatiile pentru efectuarea tratamentelor.
- Recoltarea se executa la coacerea fructelor in functie de destinatia marfii.
- Dupa recoltare se efectueaza sortarea tomatelor si ambalarea acestora. Sortarea
tomatelor recoltate se face conform STAS-ului in vigoare sau conventiei cu beneficiarul si se
ambaleaza in ladite.
- Defrisarea se executa prin taierea plantelor deasupra cubului de crestere, strangerea
sistemului de irigare prin picurare, adunarea sistemului de sustinere al tulpinilor, transportul
vrejilor la platforma de resturi vegetale.

B. PROCESUL DE PRODUCTIE SUC DE TOMATE

Un procent de 52% din cantitatea de rosii recoltata (din care vor face parte si perisabilitatile)
va fi folosita pentru obtinerea sucului de tomate. In acest procent de 52% este cuprinsa si
valoarea perisabilitatilor. Dupa recoltare, sortare si spalare, tomatele sunt transportate in
ladite in camera de procesare. Aici tomatele sunt introduse in vasul de fierbere /
pasteurizare pentru distrugerea microorganismelor si transformarea protopectinelor in
pectine si pentru indepartarea aerului, respecitv inactivarea enzimelor daunatoare dupa care
sunt introduse in storcatorul de tomate.
Acesta va separa sucul de tomate de seminte si coji. Sucul de tomate va fi colectat si turnat
in sticle prevazute cu sistem de inchidere twist off. Initial sticlele vor spalate iar apoi
sterilizate in echipamentul pentru sterilizat. Dupa umplerea cu suc de tomate sticlele vor fi
inchise cu capace dupa care vor fi introduse in vasul pentru fierbere / pasteurizare in
vederea pasteurizarii sucului. Dupa finalizarea procesului de pasteurizare sticlele vor fi
etichetate cu ajutorul echipamentului de etichetare, se va aplica marcajul cu data fabricatiei
si nr. lotului dupa care vor fi depozitate in spatiul special destinat.
Capacitatea medie a storcatorului este de 120 kg/H respectiv 120 kg/H x 8 ore/zi x 22
zile/luna = 17.600 kg/luna.
Cantitatea de tomate procesata de beneficiar va fi de 61.776 kg/an, in medie un
procent de 52% din cantitatea de rosii recoltata. Cantitatea procesata de tomate difera de la
o luna la alta, in functie de cerintele si pretul pietei. Astfel, in lunile de vara iunie, iulie,
august, datorita ofertei mari de tomate pe piata, solicitantul va prefera procesarea unei
cantitati mai mari. De aceea in aceste luni se preconizeaza ca se va procesa un procent mai
mare de tomate, respectiv 80% din tomatele recoltate. lntreaga cantitate de tomate
procesata se obtine in cadrui serei.
Obtinerea unui litru de suc de tomate se va face prin procesarea a 1,5 Kg de tomate,
aceasta inseamna ca din 61.776 Kg de tomate procesate se vor obtine 41.184 litri de suc
de tomate/an.
Sucul de tomate produs va fi pasteurizat si livrat in stare bruta fara a fi amestecat cu
alte substante.
Depozitarea produselor se va realiza separat in spatiile de depozitare special destinate,
capacitatea acestora fiind dimensionata pentru maxim 2-3 zile deoarece intre momentul
recoltarii rosiilor / productiei sucului de tomate si cel al utilizarii acestora de catre
consumatori trebuie sa fie un interval cat mai scurt.
Livrarea produselor se va realiza zilnic, astfel incat sa se evite diminuarea calitatii
comerciale.

CALIBRARE

CANTARIRE

AMBALARE

RECOLTARE
/SORTARE

PALETIZARE
LIVRARE
PROCESARE

AMBALARE

DEPOZITARE

Capacitati de productie propuse a se realiza dupa finalizarea investitiei:

Suprafata terenului pe care va fi amplasata sera pentru cultivarea tomatelor in

sistem hidroponic este de 2280 mp suprafata efectiva cultivata fiind de 2.160 mp.
Pentru soiurile de legume propuse a fi cultivate (tomate), estimarea capacitatilor
de productie s-a realizat in baza urmatoarelor ipoteze:
Productia de tomate estimata a se realiza este urmatoarea:
Parametrii tehnologici de productie
Suprafata totala cultivata tomate
Densitate plante
Cicluri de productie
Productivitate medie /mp
Productie totala anuala

Tomate
2.160
2,5
1
55
118.800

mp
mp
cicluri/an
kg/mp
kg/an

Capacitati de productie (Anii 1-5 dupa implementarea proiectului)

Denumirea culturii
UM
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Tomate
Productie lunara

UM

Productie tomate
din care vanzate
tomate 48%
tomate pentru suc
52%
cant. suc obtinut
1l=1,5kg rosii
Productia pe
trimestru
Productie tomate
din care vanzare
tomate (48%)
tomate pentru suc
(52%)
cant. suc obtinut
1l=1,5kg rosii

Ian

kg
Feb

118.800

118.800

118.800

118.800

118.800

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

TOTAL

Kg

9.080

18.150

19.660

17.720

11.800

11.800

11.800

7.900

7.260

3.630

118.800

Kg

6.356

12.705

13.762

3.544

2.360

2.360

2.360

5.530

5.322

2.723

57.021

Kg

2.724

5.445

5.898

14.176

9.440

9.440

9.440

2.370

1.938

908

61.779

litri

1.816

3.630

3.932

9.451

6.293

6.293

6.293

1.580

1.292

605

41.186

TRIM I

TRIM II

TRIM
III

TRIM
IV

TOTAL

Kg

9.080

55.530

35.400

18.790

118.800

Kg

6.356

30.011

7.080

13.574

57.021

Kg

2.724

25.519

28.320

5.216

61.779

litri

1.816

17.013

18.880

3.477

41.186

UM

Sintetizand datele prezentate anterior, prezentam capacitatile de productie propuse a se

realiza la finalizarea investitiei:
Capacitati de productie (Anii 1-5 dupa implementarea proiectului)
Denumirea culturii
UM
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Tomate

kg

118.000

118.000

118.000

118.000

118.000

din care vanzare

tomate (48%)
tomate pentru suc
(52%)
cant. suc obtinut
1l=1,5kg rosii

kg

57.021

57.021

57.021

57.021

57.021

kg

61.779

61.779

61.779

61.779

61.779

litri

41.186

41.186

41.186

41.186

41.186

Alimentare cu energie electrica - racord la reteaua trifazica si monofazica edilitara

existenta. Principalii consumatori de energie electrica sunt:
- Sera:
o Motoarele sistemului de aerisire
o Motoarele sistemului de umbrire si salvare energie
o Ventilatoarele destratificatoare
o Generatoarele de aer cald
o Sistemul de iluminat
Acesti consumatori nu vor functiona niciodata toti simultan.
- Anexa tehnica
o Sistemul de automatizare si control
o Pompele din sistemele de fertirigare si recuperare
o Echipamentele din cadrul instalatiei termice: boilere si panouri electrice
radiante
o Echipamentele de procesare tomate
o Camera frigorifica
o Sistemul de iluminat
Acesti consumatori nu vor functiona niciodata toti simultan
-

Retelele exterioare
o Pompa submersibila care intra in dotarea putului forat
o Hidroforul folosit la pomparea apei in instalatiile sanitare

Alimentare cu apa. - s-a prevazut realizarea unui put forat cu adancimea de max. 50m
dotat cu pompa submersibila si hidrofor.
Alimentare cu energie termica - energia termica in spatiile tehnice va fi asigurata cu
ajutorul unor boilere electrice pentru producerea de apa calda si cu ajutorul unor
convectoare electrice pentru incalzirea spatiilor iar in sera au fost prevazute doua
generatoare de aer cald care functioneaza cu combustibil mixt (peleti, tocatura lemnoasa,
coji de seminte, samburi de fructe, etc).
Accesul se face din straga George Cosbuc, pe latura de NORD a terenului.
Canalizare - pentru evacuarea apelor uzate a fost prevazut un bazin vidanjabil etans cu
capacitate min. 10 mc max. 20 mc

Sistemul de irigatii
Obiectivul necesita alimentare cu apa potabila pentru irigarea plantelor din sera
propusa care va avea suprafata de aproximativ 2160 mp, suprafata destinata culturii de
tomate.
Acest lucru se va realiza prin forarea unui put de medie adancime maxim 50 ml. In
acest put de apa se va introduce o pompa submersibila care printr-o conducta de apa PEHD
De 50 mm va asigura apa necesara.
Necesarul de ap potabil a fost calculat innd cont de prescripiile STAS 1343-4 si de
datele specificate de producatorul de sera si sistemul de cultura hidroponic.
Intensitate plante: 2,5 plante/m2 * 2160 mp suprafata efectiva de cultura = 5400
plante
Necesar apa maxim pt planta: 5 litri/zi (in ideea ca se porneste si sistemul de
fertirigare si sistemul de nebulizare racire prin ceata), rezulta un debit maxim de apa de Q=
27 mc/zi.
Alimentare cu ap
Debitul de ap pentru irigatie:
Q zi med=27 mc/zi q= 0.31 l/s
Q zi max=33.75 mc/zi q=0.39 l/s
Q orar max=2.81 mc/h (q=0.78 l/s)
Alimentarea cu apa este asigurata prin realizare unui put de apa forat, apa este
folosita pentru irigarea unei culturi de rosii. Sistemul de udare este un sistem de fertiirigare
prin picurare iar apa este asigurata printr-o retea de conducte direct la radacina plantei.
Astfel activitatea care se desfasoara in incinta obiectivului propus nu are un efect negativ
asupra regimului apelor.
Sistemul de irigaii ce se va instala va fi un sistem de irigaii de tip pictur cu
pictur.
Apa necesar irigrii se va obine prin pompare din pu (care va avea adncime
maxim de 50 m i un debit de aprox 1 l/s) cu ajutorul unei pompe submersibile, care
va umple bazinul de acumulare nr. 1 realizat in anexa tehnica, din interiorul serei cu un
volum util de 40 mc. Din acest bazin de acumulare apa va fi pompata n bazinul de amestec
apa de irigatie, bazin nr. 2. Din bazinul nr. 2 printr-un sistem de pompare se realizeaza
alimentarea cu apa a sistemului de irigare. Apa de surplus colectata din zona de irigare se
scurge intr-un bazin subteran nr. 3 din care apa colectata se pompeaza printr-o pompa
submersibila in bazinul de apa nr. 2. Apa de surplus se amesteca in bazinul nr. 2 cu apa
proaspata povenita din bazinul nr 1 si va fi furnizata sistemului de irigare.
Bazinul nr. 1, bazin de inmagazinare apa propaspata furnizata de la putul de apa forat.
Acest bazin de acumulare se va realiza din otel si va avea o sectiune circulara, cu diametrul
de aproximativ 3.66m, inaltime H=3,81m. Volum util: 40 mc. Amplasare supraterana in
anexa tehnica aferent serei.
Bazinul nr. 2, bazin de amestec apa proaspata + apa din surplus, bazin din care se
realizeaza irigarea serei. Bazinul se va realiza suprateran, forma circulara din otel cu un
volum de aproximativ 10 mc. Dimensiunile bazinului sunt: Diametru:1.83 m, H= 3,81 m,
Volum util 10 mc.
Bazin nr. 3 bazin care va colecta apele de surplus scurse in jgheaburile in care se
amplaseaza sistemul de cultura hidroponic. Acest bazin se amplaseaza subteran si va avea
dimensiunile interioare de 1x1, Adancime 1 m, Volum util 1 mc.
Bazinele de apa se vor prevedea cu capac de acces si conducta de preaplin.
Distribuia apei se va realiza prin intermediul aripilor de udare alctuite din conducte
de picurare. Din sistemul de irigare va face parte i sistemul de filtrare al apei cu cur are
automat, un sistem de fertirigare compus din dozatron i bazin, sistemul de automatizare.

Evacuarea surplusului de apa de la sistemul de irigare se va colecta prin jgheaburile in care

sunt amplasate plantele pe suport hidroponic, jgheaburile se interconecteaza intre ele si
evacueaza apa intr-un bazin subteran, bazin nr.3.
GENERALITATI
n principal tehnologia pentru irigare cu tub prin picurare corelata cu cultura
hidroponica pe substrat de nuca de cocos se rezum la udarea cu cantiti controlate de apa
distribuite n apropierea plantelor, n principal n zona de dezvoltare a rdcinilor plantelor
corelate cu capacitatea de absorbie a plantelor i evapotranspiraia.
Metoda de irigare cu tub prin picurare a introdus n agricultura moderna conceptul de
fertiirigaie, respectiv fertilizarea concomitenta cu irigarea, folosind ca suport apa de
irigare. Sunt folosite n acest sens substane fertilizante total solubile realizate n mod
special pentru a fi utilizate n echipamentele i instalaiile pentru irigaii prin picurare.
Substanele nutritive i stimulative solubile sunt administrate concomitent cu apa de irigare,
n cantiti riguros controlate, fr a risipi aceste substane, destul de costisitoare. innd
cont i de reducerea cheltuielilor cu administrarea substanelor fertilizante precum si de
recuperarea surplusului de apa costurile se reduc cu cel putin 25% din costurile unei
fertilizri clasice.
Funcionarea acestor echipamente, instalaii i sisteme de irigare cu furtun de
picurare se bazeaz pe distribuirea apei n mod uniform, n puncte apropiate de plante, n
mod lent, pictur cu pictur, ntr-o proporie i cu o frecventa adaptat nevoilor plantei,
avnd posibilitatea compensrii stricte a evapotranspiraiei, permind un control riguros al
normelor de udare i aplicarea acestora.
Distribuirea apei, pictur cu pictur, numai n apropierea sistemului radicular al
plantelor, conduce pentru aceleai bilanuri de utilizare a apei de ctre plante, la un consum
de apa redus, respectiv cu doar circa 30% din consumul de ap realizat prin aspersie i doar
10-18% din consumul de ap realizat la irigarea pe brazde, fapt ce conduce implicit la
reducerea cheltuielilor efectuate pentru aprovizionarea cu ap.
Deoarece sistemul de irigare nu se va amplasa in sol si se va amplasa in tavite pe
suport hidroponic debitul de apa necesar plantelor este destul de constant, diferentele de
debit de apa vor aparea in perioadele foarte calde ale anului cand evaporarea apei va fi
foarte mare.
- Necesarul de apa s-a considerat intre 3.5 l/ zi si 5 l/zi* planta conform planului de
cultura. In perioada de inceput a verii necesarul de apa este mai mic iar pe timp ce se trece
prin perioada verii (cu temperaturi rifdicate) aceasta creste atingand o valoare maxima de 5
l/zi * planta. Pe suprafata plantata, conform planului de cultura vom avea 5400 de plante
(rosii). Debitul de apa necesar lunar este situat astfel intre 3.5 x 5400 x 30 zile = 567 mc/
luna si 5 x 5400 x 30= 810 mc/ luna. Regimul de udare al plantelor este permanent.
Udarea se realizeaza printr-un sistem de fertiirigare ce consta din pomparea apei printr-o
retea de conducte si realizarea unui sistem de irigare prin picurare la radacina plantei. In
functie de necesitati se mareste sau scade cantitatea de apa de irigat.
Debitul de dimensionare este debitul de apa maxim cel de
Q= 0.78 l/s,
Q zi med: 27 mc/zi,
Q zi max: 33.75 mc/zi

Caracteristicile impactului potential, in masura in care aceste informatii sunt disponibile

O scurta descriere a impactului potential, cu luarea in considerare a urmatorilor factori:
impactul asupra populatiei, sanatatii umane, faunei si florei, solului,
folosintelor, bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei, calitatii

aerului, climei, zgomotelor si vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului

istoric si cultural si asupra interactiunilor dintre aceste elemente. Natura
impactului (adica impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt,
mediu si lung, permanent si temporar, pozitiv si negativ);
Nu este cazul de impact negativ asupra populatiei, sanatatii umane, faunei si florei, solului,
folosintelor, bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei, calitatii aerului,
climei, zgomotelor si vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric si cultural si
asupra interactiunilor dintre aceste elemente

IV. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in

mediu
1. Protectia calitatii apelor:
sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul;
statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute.
Surse de poluare pentru apa investitia nu genereaza surse de poluare pentru apa. Apele
uzate sunt colectate intr-un bazin vidanjabil etans iar in cadrul sistemului de irigatii surplusul
de apa este recuperat si reintrodus in circuit.
Dupa realizarea investitiei se va realiza un regulament de exploatare al sistemului de irigatii.

2. Protectia aerului:
sursele de poluanti pentru aer, poluanti;
instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera.
Surse de poluare pentru aer singura sursa de poluare este reprezentata de fumul rezultat
in urma arderii biomasei in scopul incalzirii serei. De retinut insa faptul ca incalzirea se
realizeaza cu generatoare de aer cald care functioneaza cu biomasa respectiv resturi
vegetale si lemnoase, tocatura, coji de seminte, samburi de fructe contribuind totodata la
eliminarea acestor deseuri/resturi vegetale.

3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor:

sursele de zgomot si de vibratii;
amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor.
Nu este cazul. Investitia nu este generatoare de zgomot sau vibratii.

4. Protectia impotriva radiatiilor:

sursele de radiatii;
amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor.
Nu este cazul.

5. Protectia solului si a subsolului:

sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice;
lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului.
Surse de poluare pentru sol - investitia nu genereaza surse de poluare pentru sol.

Deseurile menajere rezultate in urma desfasurarii activitatii vor fi colectate selectiv si

predate societatii de salubrizare locala.
Cultura tomatelor se va realiza pe substrat de nuca de cocos asezat pe jgheaburi de cultura
astfel ca activitatea de productie tomate nu va avea legatura cu solul.

6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice:

identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect;
lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si
ariilor protejate.
Nu este cazul.

7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public:

identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane,
respectiv fata de monumente istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista
instituit un regim de restrictie, zone de interes traditional etc.;
lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor
protejate si/sau de interes public.
Nu este cazul.

8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:

tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate;
modul de gospodarire a deseurilor.
-

Deeuri poteniale rezultate n urma lucrrilor de antier, cu ocazia realizrii

forajului de ap i construirii serei si a anexei tehnice. Aceste de euri, dac va fi
cazul, vor fi precolectate i transportate de ctre serviciul de salubritate al comunei.

Deeuri rezultate n urma funcionrii: Deseurile menajere rezultate in urma

desfasurarii activitatii vor fi colectate selectiv si predate societatii de salubrizare locala.

9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase:

substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse;
modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice periculoase si
asigurarea conditiilor de protectie a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei.
Nu este cazul.

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului:

dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.
Nu este cazul

VI. Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederile altor acte normative
nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directivacadru apa, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deseurilor etc.)
VII. Lucrari necesare organizarii de santier:
descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier;
localizarea organizarii de santier;
descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier;

 surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in

mediu in timpul organizarii de santier;
dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.
Organizarea de santier nu va avea impact asupra mediului, materialele de construcie
folosite i metodele de punere n oper nefiind productoare de factori duntori mediului.
Orice deeuri rezultate dac este cazul, se vor colecta selectiv si vor fi predate serviciului de
salubritatea comunal

VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de

accidente si/sau la incetarea activitatii, in masura in care aceste informatii sunt
disponibile:
lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz
de accidente si/sau la incetarea activitatii;
aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari
accidentale;
aspecte referitoare la inchiderea/dezafectarea/demolarea instalatiei;
modalitati de refacere a starii initiale/reabilitare in vederea utilizarii ulterioare a
terenului.
Nu este cazul

IX. Anexe - piese desenate

1. Planul de incadrare in zona a obiectivului si planul de situatie, cu modul de
planificare a utilizarii suprafetelor
Formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie
etc.)
Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafata de
teren solicitata pentru a fi folosita temporar (planuri de situatie si amplasamente)
2. Schemele-flux pentru:
procesul tehnologic si fazele activitatii, cu instalatiile de depoluare.
3. Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publica pentru protectia mediului.
X. Pentru proiectele pentru care in etapa de evaluare initiala autoritatea competenta
pentru protectia mediului a decis necesitatea demararii procedurii de evaluare adecvata,
memoriul va fi completat cu:
a)descrierea succinta a proiectului si distanta fata de aria naturala protejata de interes
comunitar, precum si coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului
proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub forma de vector in format digital cu
referinta geografica, in sistem de proiectie nationala Stereo 1970 sau de un tabel in
format electronic continand coordonatele conturului (X, Y) in sistem de proiectie
nationala Stereo 1970;
b)numele si codul ariei naturale protejate de interes comunitar;
c)prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar
in zona proiectului;
d)se va preciza daca proiectul propus nu are legatura directa cu sau nu este necesar

pentru managementul conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar;

e)se va estima impactul potential al proiectului asupra speciilor si habitatelor din aria
naturala protejata de interes comunitar;
f)alte informatii prevazute in ghidul metodologic privind evaluarea adecvata.
Semnatura si stampila
Vadu Sera SRL prin Ene Costin - Administrator