Caiet Sarcini Reabilitare SP Judetean - Semnat

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA
SPITALULUI JUDEEAN DE URGENTA PLOIETI

str. Gageni, nr. 100, mun. Ploiesti, Jud. Prahova
CAIET DE SARCINI
SAPE SUPORT PENTRU PARDOSELI
Date generale
apele se execut dup ce toate cablurile au fost introduse n pardoseal. apele sunt adaptate la tipul finisajului pardoselii i a
sarcinilor ce urmeaz s fie plasate pe ea.
Elemente componente
Urmtoarele componente sunt incluse in pre:
- Stratul inferior
- Stratul superior: (posibil cu estura metalic = plasa).
Dac grosimea combinat a celor dou straturi este mai mica de 60 mm, sau dac unul din straturi e mai mic de 40 mm, atunci
stratul superior trebuie sa conin plas de rabi nezincat.
Posibile straturi de etanare (hidroizolaie).
Grosimea i compoziia n concordan cu desenele i adaptate la finisajul pardoseli.
Caracteristici
A. Stratul inferior este menit s acopere cablurile i trebuie s fie
nivelat cu rigla. Trebuie sa aib min. 25 mm grosime.
B. Stratul superior poate fi omis numai n urmtoarele condiii:
- dac nu are caliti izolante
- dac nu trebuiesc introduse cabluri n pardoseal.
Stratul superior va fi potrivit pentru a purta ultimul strat (de finisaj) al pardoseli, pentru cerine privitoare la standard gradul
de nivelare i rezisten.
Pentru cerine privitoare la standard, gradul de nivelare i rezisten.
Tehnologie
a.
Pregtirea suprafeei
Curire cu peria
Umezire
Msuri de prevenire a infiltraiilor n suprafa sau a infiltraiilor in crmizile i tencuiala din jur.
b.
Amestecare
Amestecul trebuie mixat mecanic.
c.
Execuia:
Suprafee nclinate i margini: a fi executate conform desenelor.
d.
Rosturi de dilatare: a se executa in concordanta cu felul pardoseli.
e.
Accesorii: toate accesoriile, cum ar fi: tocurile i chepengurile, canalele de scurgere, grtare pentru tersul picioarelor,
nchiztori etc. trebuie sa fie fixate si ancorate in betonul turnat.
Aplicabilitate
Conform planului i/sau tabelelor de msurtori.
Materiale
a.
Stratul inferior:
min. 250 kg ciment P.300 pe 1 m3 nisip aspru de ru
min. rezistena la presiune (compresiune) 200 daN/cm2.
b.
Stratul superior:
150 l nisip aspru de ru
50 kg ciment P.300
Msurtori
Msurat la m2 intre pereii nefinisai. Golurile de ua nu sunt incluse.
Deschiderile mai mari de 1 m2 vor fi. sczute.
Preul unitar include:
- toate prile menionate n turrnare (n afar de stratul de finisare al pardoselii);
- ndeprtarea prafului i pretratarea (mortar lichid, strat adeziv, etc.) ale suprafeelor de turnare (suportul pardoselii sau altele) i
seciunile verticale ce le conin.
-1-
MARIUS
NICULE
SCU
MARIUS
NICULESCU
2016.04.14
13:13

- livrarea i punerea n oper a materialelor, produselor i fitingurilor necesare la turnarea apei (i eventual plinta), pentru
meninerea aceleai clase de prod.; indicaii i caracteristici speciale (rezistena mecanic, izolare termic i fonoizolare).
- livrarea i punerea n oper a materialelor, produselor i fitingurilor necesare pentru a umple rosturile de dilatare sunt de asemenea
incluse n preul unitar.
- livrarea i amplasarea rosturilor de dilatare - tasare
- amplasarea i nivelarea tuturor accesoriilor cum ar fi: pragurile i chepengurile, canalele de scurgere, tergtoarele, canalele n
pardoseal, etc.;
- curirea spaiului ca urmare a ndeplinirii lucrrii.
-2-

CAIET DE SARCINI
LUCRARI DE ZUGRAVELI, VOPSITORII
Standrade de referinta si materiale

C3-76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii
C4-77 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea tapetelor.
STAS 16-70 - Ulei de in
STAS 18-70 - Ulei tehnic de in
STAS 2078-70 - Ulei tehnic de rapita
STAS 2710 -70 - Ulei tehnic de floarea soarelui.
STAS 146-70 - var pentru constructii
STAS 790-73 - Apa pentru mortare si betoane
STAS 1581-61 - Hartie pentru slefuire uscata
STAS 4593-68 - Corpuri abrazive cu liant ceramic
STAS 232-73 - Caolin spalat de Aghires.
STAS 545-66 - Ipsos de constructii si ipsos de modelat
STAS 4888-68 - Caolin spalat de Harghita
STAS 88-73 - Clei
STAS 89-69 - Clei de piele
STAS 2540-73 - Gelatina tehnica
STAS 2706-71 - Creta macinata de Murfatlar - Dobrogea
STAS 45-75 - Benzina de extractie
STAS 3124-75 - Diluant 104 pentru produse pe baza de ulei.
STAS 5192-75 - Grund pentru astupat porii.
STAS 6592-75 - Chituri pe baza de ulei
NI 90-61 - Vopsele , lacuri si emailuri pe baza de ulei.
- Grund anticoroziv pe baza de minium de plumb
STAS 44-67 - White spirt rafinat.
NI 1703-68 - Grunduri colorate mate.
NI 1703-67 - Chit de stropit alchidal
STAS 6555-71 - Fenol tehnic
Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea zugravelilor si vopsitoriilor
Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli toate lucrarile si reparatiile de tencuire, glet, placaje, inst sanitare, electrice si de
incalzire, trebuie sa fie terminate.
Vor fi terminate pardoselile reci, exlusiv lustruirea.
La incaperile prevazute cu parchet sau PVC, zugravelile se vor executa inaintea aplicarii imbracamintii pardoselii dupa ce
se vor lua masuri de protectie a stratului de suport.
Tamplaria trebuie sa fie montata definitiv, cu toate accesoriile montate corect.
La lucrarile de vopsitorie aplicarea ultimului strat se face numai dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de
finisarea imbracamintii pardoselilor (raschetare, curatire, lustruire) luandu-se masuri de protejare a imbracamintii pardoselilor.
Inaintea lucrarilor de zugravire sau vopsire a fatadelor trebuie sa fie complet executate toate lucrarile la fatada constructiei :
jgheaburi, burlane, stresini, cornise, glafuri, socluri, cofrete, etc.
Pregatirea suprafetelor de beton sau tencuiala driscuita

In vederea finisarii cu zugraveli de var, suprafetele trebuie sa fie driscuite cat mai fin, astfel ca urmele de drisca sa fie cat
mai putin vizibile.
In cazul suprafetelor tencuite sau de beton , plane si netede, toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar de
ciment, var, dupa ce in prealabil bavurile si dungile iesite in relief au fost indepartate.
Urmele de decofrare, se vor freca cu piatra de slefuit sau perii de sarma.
-3-

Pregatirea suprafetelor gletuite

Suprafetele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie sa fie plane si netede fara desprinderi
sau fisuri. Varul folosit trebuie sa aibe o vechime de cel putin 14 zile.
Toate fisurile , neregularitatile se chituiesc de catre zugrav, vopsitor sau se spacluiesc cu pasta de aceasi compozitie cu a
gletului.
Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate se prepara din 2 parti ipsos si o parte apa.
Pasta se va prepara in cantitatea care sa poata fi folosita inainte de sfarsitul prizei ipsosului.
Pentru slefuirea suprafetelor mai mari, se foloseste si pasta ipsos-var, in compozituie cu o parte ipsos si o parte lapte de
var (in volume).
Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuieste cu hartie de slefuit, dupa care se curata de praf cu perii sau
bidinele curate si uscate.
Pregatirea suprafetelor de lemn, PFL, PAL.
Se verifica si corecteaza suprafetele de lemn ale tamplariei astfel ca nodurile sa fie taiate cuiele ingropate, prelingerile de
rasina sau alte muradarii sa fie curatate.
Accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi grunduite cu grund anticoroziv
apoi vopsite.
Pregatirea suprafetelor metalice
Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, grasimi, mortar, vopsea veche, noroi, gheata, etc.
Rugina se indeparteazxa prin frecare cu perii de sarma, spacluri de otel, etc.
Petele de grasimi se sterg cu tampoane inmuiate in solventi (spirt, terebentina).
Tamplaria metalica se aprovizioneaza grunduita cu grund anticoroziv.
Conditii de executie
Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la o temperatura de + 5 grade C. pentru zugraveli si cel putin +15
grade C. pentru vopsitorii si se vor mentine aceste temperaturi pe tot timpul lucrarilor si cel putin 8 ore pentru zugraveli; si 15 zile
pentru vopsitorii.
Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii; de asemenea se
va evita lucrul la fatade in orele de insorire maxima, sau vant puternic.
Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depasit.
Pentru interior se va folosi vopsea superlavabila rezistenta la dezinfectantii din spitale culoarea alba.
Aplicarea zugravelii
Spoielile (preparate din lapte de var) fara pigmenti si grasimi si zugravelile de var se vor executa in 2-3 straturi.
Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legatura intre suprafata pregatita si zugraveala); el creaza o suprafata
uniforma ca porozitate, putere de absorbtie si culoare.
Aplicarea primului strat se va face imediat dupa terminarea lucrarilor pregatitoare, cel mult dupa 2-4 ore, in caz contrar
stergerea de praf se va efectua din nou inainte de plicarea primului strat de zugraveala.
La zugravirea peretilor se delimiteaza de la inceput suprafetele care trebuie sa fie zugravite diferit, prin trasarea unor linii
subtiri intre suprafetele respective (de ex. intre tavan si pereti).
Zona imediat invecinata liniei de demarcatie se zugraveste cu o pensula.
Zugraveala se aplica prin stropire cu aparate de pulverizat (pct. 3-12...3-15) . Pentru a asigura o mai buna aderenta de
suport, primul strat de zugraveala se poate aplica cu bidineaua. Se admite si aplicarea manuala cu bidineaua a tuturor straturilor
zugravelii numai pe suprafete mici.
In cazul zugravelii manuale intinderea straturilor se va face purtandu-se bidineaua pe directii perpenduculare : la plafoane
ultima netezire se va face pe directia luminii (spre fereastra) iar la pereti in sens orizontal. In timpul lucrului se vor evita depunerile la
fundul vasului.
Fiecare strat se va aplica numai dupa uscarea celui precent.
Zugravirea manuala se va face concomitent de catre 2 zugravi, unul executand zugravirea partii superioare a peretelui, de
pe scara dubla, iar celalalt zugavind de pe pardoseala partea inferioara a peretelui, pentru a se evita aparitia de dungi la locul de
imbinare.
La aplicarea mecanizata prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat:
-4-

- cu actiune discontinua, la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compozitia de zugraveala, este necesara intreruperea
lucrului.
- cu actiunea continua, la care compozitia de zugraveala este absorbita de pompa aparatului printr-un furtun, dintr-un vas (recipient
alimentata continuu).
Inainte de aplicarea compozitiei de zugraveala se executa urmatoarele operatii pregatitoare :
- se umple rezervorul cu compozitia de zugraveala, asezandu-se pe gura rezervorului o sita pentru scurgerea ei.
- se ridica presiunea in rezervor prin pompare manuala, pina la 3-5 atmosfere.
- se deschide robinetul si se regleaza jetul.
- se verifica manometrul si legatura furtunului la rezervorul si la tija duzei.
Ca aparat de pulverizat cu actiune continua se poate folosi aparatul electric de zugravit,cu compozitia de zugraveala,
strecurata in prealabil, se alimenteaza continuu un recipient separat pe masura consumului, de unde este absorbita prin furtun in
rezervorul de presiune si respinsa prin furtunul de refulare in pulverizator.
Inainte de aplicarea compozitiei de zugraveala se executa urmatoarele operatii pregatitoare:
- se prepara compozitia de zugraveala cu o astfel de consistenta incat sa se asigure posibilitatea a fi pulverizata si se strecoara prin
sita;
- se umple recipientul de alimentare continua si se introduce furtunul de absorbtie in acest recipient;
- se actioneaza pompa cu membrana pana la presiunea de 5-6 atm. si se deschide robinetul puverizatorului;
- se verifica buna functionare a aparatului (manometrul) legatura furtunului de absorbtie cu aparatul, legatura furtunului de refulare cu
duza si pulverizatorul, starea de functionare a pompei si a pulverizatorului, etc.
- se regleaza jetul
La aparatul electric de zugravit, inainte de punerea in functiune se va face legatura acestuia cu pamintul.
Pentru executarea zugravelii cu aparatele de pulverizat se procedeaza in felul urmator:
- se ridica presiunea in pompa pana la cea de lucru, se deschide robinetul de la pulverizator si se incepe stropitul;
- jetul sub care compozitia de zugraveala iese din duza pulverizatorului trebuie sa fie cu stropi fini si in unghi drept fata de suprafata
care se finiseaza, iar duza sa se afle la o distanta de suprafata de 0,75...1,0m, astfel incat compozitia care se pulverizeaza sa nu
cada pe jos si sa nu ricoseze;
- pentru aplicarea unifrorma a compozitiei de zugraveala, se executa cu duza pulverizatorului miscari in spirala;
- fiecare strat se aplia numai dupa uscarea celui precedent.
Dupa terminarea lucrului se va spala aparatul atat in interior cat si in exterior, precum si furtunul pulverizatorului prin
introducerea unei cantitati de apa in interiorul aparatului , creanduse din nou presiune.
La zugravirea fatadelor, pentru a impiedica uscarea brusca si cojirea zugravelilor, se va evita aplicarea acestora pe soare
puternic, aplicarea se va face in primele ore ale diminetii sau dupa-amiza (in lunile de vara). In cazul cand este necesar sa se lucreze
pe timp insorit, suprafata se va uda cu apa in prealabil.
Aplicarea zugravelii
Se aplica un prim strat de sapun, apoi se face repararea defectelor marunte la tavan si pereti, cu pasta de ipsos. Dupa
uscarea si slefuirea reparatiilor se aplica un strat de sapun pe portiunile reparate dupa care se va aplica compozitia de zugraveala in
trei straturi, pe intreaga suprafata.
Atat sapunul cat si primul strat de zugraveala se aplica cu bidineaua.
Ultimele doua straturi de zugraveala mecanizat cu aparate de pulverizat, sau in cazuri speciale, pe suprafete mici tot cu
bidineaua.
Compozitia de zugraveala, dupa ce a fost amestecata cu solutia de clei, se va intrebuinta in timp de 24 -28 ore de la
preparare intrucat se altereaza cu timpul in special vara.
Toate celelalte indicatii tehnologice privind aplicarea manuala sau mecanica a zugravelii (modul de plicarea a stratului pe
pereti, unelte necesare, etc.), sunt indicate la zugravelile cu lapte de var.
Executarea zugravelilor stropite
Zugravelile stropite se executa cu culori de apa, pe suprafete pe care s-a aplicat in prealabil o culoare de fond.
Pentru zugravirea in mai multe culori stropite, operatiile se executa succesiv, stropirea unei culori ,facandu-se dupa ce s-a
uscat culoarea precedenta. Prin stropirea a 3-4 culori, se pot realiza imitatii de mozaic, granit , etc.
Aplicarea zugravelilor stropite se va face cu ajutorul unei bidinele cu parul scurt(6cm) sau cu un dispozitiv special. Nu se
vor folosi bidinele cu parul lung, deoarece zugraveala va rezulta neuniforma cu pete.
Pentru a se evita patarea suprafetei se va stoarce bidineaua de surplusul de compozitie.
Stropirea se executa prin lovirea usoara a bidinelei de mana sau o rigla, pastrandu-se aceleasi sensuri de aplicare, astfel
ca sa se obtine o acoperire cat mai uniforma a suprafetei ce se zugraveste.
Portiunile care nu trebuie stropite se acopera cu hartie, panouri sau rigle de protectie.
-5-

Stropirea se poate executa si cu praf de matase.

Prepararea compozitiei se face in mod similar cu cea pentru bronzare, cu deosebire ca in loc de 100 g praf de bronz se
pune 50 g. praf de matase.
Vopsitorii cu vopsele de ulei si lacuri transparente
Vopsitoria de ulei se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafete de lemn sau metal dupa terminarea lucrarilor pregatitoare .
Pe glet de ipsos se aplica grund de imbinare incolor.
Tamplaria de lemn si metalica se furnizeaza pe santier gata grunduita cu grundul de imbinare si respectiv grundul
anticoroziv.
In cazul unor elemente de lemn sau metal care au fost confectionate pe santier, acestea se vor grundui pe santier, in
functie de natura vopsitoriei ce se executa.
Grundurile se vor aplica intotdeauna manual cu pensula, pentru a se asigura o legatura mai buna a vopsitoriei ulterioare cu
suprafata suport.
Dupa grunduire se executa chituirea defectelor locale, slefuirea locurilor chituite si stergerea de prag dupa uscare; apoi in
cazurile unor lucrari de calitate superioara, se executa 1 sau 2 spacluri complete ale suprafetelor, urmate de slefuiri dupa uscare si
stergerea prafului rezultat.
Placi din aschii de lemn (PAL) vor fi chituite si spacluite, pana la completa lor netezire.
Placile fibrolemnoase (PFL) dure, vor fi in prealabil slefuite, pentru a transforma suprafata dura intr-un suport absorbant,
aderent dupa care vor fi grunduite, spacluite si vopsite.
In cazul cand se finiseaza cu lacuri transparente, suprafetele nu vor fi spacluite, si numai slefuite, grunduite si lacuite.
Chituirea si spacluirea se face cu chit de ulei pentru aplicarea cu slaclu( chit de cutit).
Slefuirile succesive se fac cu hartie sau panza de slefuit sau cu piatra de slefuit, cu granulatii din ce in ce mai mici, pentru
diferite straturi, in functie de rugozitatea suprafetei suport si calitatea ceruta.
In general se vor aplica unul , doua straturi de spacluiala in gros,. de 0,2 - 0,5 mm; la lucrari de calitate superioara se vor
executa 3 spacluiri.
Aplicarea vopselei se face de obiecei in 2-3 straturi, in functie de calitatea ceruta. In cazul finisarii transparente se aplica un
strat de grund si unul -doua straturi lac de ulei. Inainte de aplicare, vopseaua se strecoara prin site fine (900 ochiuri/cmp) si se
potriveste la consistenta necesara de lucru, prin amestecarea cu un diluant corespunzator cu natura vopselei respective, amestecul
se face cu 5-10% diluant.
Vopseaua se va aplica intr-un strat uniform fara se lasa urme mai groase sau mai subtiri si va fi intinsa pana la obtinerea
unei bune adeziuni de stratul inferior. Se recomanda ca tamplaria detesabila sa fie vopsita in pozitie orizontala.
Straturile de vopsea succesive se intind pe directii perpendiculare unul fata de celalalt.
Ultimul strat de vopsea se intinde de preferinta astfel :
- de sus in jos pe pereti
- in lungul fibrelor pe elemente de lemn
- pe linia de cea mai mare panta (de la coama spre streasina) pe acoperisuri.
Dupa aplicarea primului strat de vopsea, aceasta se netezeste cu pensule speciale cu parul moale, dupa uscare, supraf. se
slefuieste cu hartie de slefuit.
Dupa aplicarea ultimului strat de vopsea aceasta se va tufui sau netezi cu pensule moi, dupa cum se indica de catre
proiectant.
In cazul ca este necesar dupa fiecare strat de vopsea cu exceptia ultimului, se executa slefuiri intermediare.Chituirea se
face cu chit de ulei. Dupa fiecare slefuire se sterge bine praful dupa suprafata, cu pensule moi sau carpe care nu lasa urme.
Slefuirea si aplicarea unui nou strat se face numai dupa minim 24 ore de la aplicarea stratului precedent, dupa uscarea
acestuia.
Incaperea unde se vopseste trebuie sa fie lipsita de praf si bine aerisita, insa fara curenti puternici de aer.
In cazul incaperilor in care se produc vapori de apa (bai, bucatarii, spalatorii, etc.) se recomanda ca supraf. vopsite sa nu
se tufaiasca, acestea trebuind sa ramana netede, pentru o mai buna intretinere.
Radiatoarele dupa grunduire, cu grund anticoroziv , se vopsesc in 2-3 straturi cu vopsele speciale pentru radiatoare
(rezistente la caldura).
Pentru vopsirea radiatoarelor se folosesc pensule de o forma speciala cu coada lunga pentru a patrunde intre elementele
radiatorului.
Vopsirea invelitorilor de tabla neagra se face mai intai prin grunduirea si chituirea cu un grund si chit anticoroziv, dupa care
se aplica 1-2 straturi de vopsea speciala pentru invelitori.
Foile de usi, cercevelele ferestrelor si alte elemente detasabile, pot fi vopsite si inainte de montarea lor, cu conditia ca
efectuarea lucrarilor de vopsire a acestora si depozitarea elementelor vopsite sa se face intr-o incapere lipsita de praf si curent.
-6-

In cazul in care la terminarea lucrului, in vase ramane vopsea neconsumata, se toarna peste aceasta putin solvent, pentru
a se impiedica formarea, unor pojghite tari pana la inceperea lucrarilor de vopsire.
In cazul in care se cere executarea unei vopsitorii mate sau semimate se vor folosi vopsele destinate acestui scop fara a
face diluarea pe santier.
La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate se vor lua masuri ca toate lucrarile de pregatire a suprafetelor sa fie
executate cu deosebita grija.
Vopsirea se executa cu compozitii speciale , gata preparate, pentru vopsirea mecanizata, sau cu compozitii obisnuite de
ulei preparate pentru vopsirea manuala, care se dilueaza inainte de intrebuintare pana la consistenta necesara stropirii,( sub forma
unei pulberi fine si uniforme).
Diluarea se face adaugand diluant in proportie de 10-15% din cantitatea vopselei. Inainte de incarcarea rezervorului
pistolului de vopsit, vopseaua se strecoara prin site de matase (900 ochiuri /mc).
Presiunea de lucru va fi cuprinsa intre 3-5 atm. Se pot folosi pistoale cu rezervorul de vopsea de 1litru atasat deasupra sau
dedesubtul pistolului sau se poate folosi un rezervor separat pentru cantitati mai mari de vopsea.
Vopsirea se executa tinindu-se pistolul la o astfel de distanta de la perete incat jetul de vopsea sa acopere o suprafata cat
mai mare posibil, iar ceata formata de stropi sa fie cat mai mica. Distanta optima de la pistol la perete este 15-20 cm; pistolul se va
tine cu jetul perpendicular pe suprafata de vopsit si se va purta in sens spiralat dupa fiecare umplere a rezervorului, daca aceasta
este necesar, se regleaza deschiderea duzei pulverizatorului si presiunea aerului.
Vopsirea propriu-zisa se executa dupa terminarea grunduirii, chituirii, si slefuirii suprafetei, ca si in cazul vopsirilor
executate manual, chitul volosit va fi chit de stropit special pentru aplicarea cu pistolul.
Succesiunea operatiilor si restul prevederilor privind timpul de uscare intre straturi, numarul straturilor, pastrarea
materialelor la locul de lucru, intretinerea sculelor, sunt cele indicate la vopsirea manuala. In plus, se va avea grija, ca la orice
intrerupere a lucrului si la terminarea lucrului, pistolul sa fie bine curatat cu solventi (benzi sau White spirt), atat la interior prin
pulverizarea unei mici cantitati de solvent, cat si la exterior.
Suprafetele care nu trebuie vopsite (stropite) vor fi protejate printr-un ecran separator (carton , placaj, tabla).
Verificarea calitatii lucrarilor
Se verifica in mod special :
- indeplinirea conditilor de calitate a suprafetelor suport, in cazuri de importanta deosebita consemnandu-se acestea in procese
verbale de lucrari ascunse .
- calitatea principalelor materiale
- corespondenta dintre prevederile din proiect si dispozitiile ulterioare
- aspectul suprafetelor zugravite sau vopsite
- uniformitatea desenului, nu sunt admise pete sau sarituri, suprapuneri sau depuneri ale desenului.
- aderenta zugravelilor - o zugraveala aderenta nu trebuie sa se ia pe palma.
- tonul de culoare la vopsele sa fie acelasi si cu acelasi aspect lucios sau mat, sa nu prezinte straturi, pete, desprinderi, cute, basici,
scurgeri, aglomerari de pigmenti.
- nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele de tamplarie vopsite.
- separatiile dintre vopsitori si zugraveli sa fie disticte fara suprapuneri.
-7-

CAIET DE SARCINI
LUCRARI DE PARDOSELI
GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile mortar, sapa din ciment sclivisit, placari de pardoseala cu covor
PVC pentru spitale.
Clasificari
a) Dupa pozitia lor fata de constructie:
pardoseli exterioare, expuse intemperiilor, aflate in exteriorul spatiului construit sau destinate balcoanelor si teraselor
circulabile;
pardoseli intreioare, aflate in interiorul spatiului construit.
b) Dupa continuitatea suprafetei
pardoseli continui, turnate monolit cu sau fara rosturi (mosaic, masa de spaclu pe baza de polimeri);
pardoseli discontinui , din elemente prefabricate dispuse cu rosturi inchise etans sau neetans (piatra naturala sau
artificiala, mosaic, lemn, polimeri);
c) Dupa senzatia cald rece, cuantificata prin energia disipata la contactul piciorului neincaltat al unei persoane, in
interval de 1 minut, respective 10 minute, se impart in:
pardoseli calde (covor textil, pardoseli din lemn, covor din mase plastice cu suport textil);
pardoseli semicalde (mortare polimerice, covor din mase plastice fara suport textil);
pardoseli reci (beton de ciment turnat monolit, mozaic turnat, piatra naturala , placi ceramice portelanate);
Alcatuirea pardoselilor
In general pardoselile sunt alcatuite din urmatoarele straturi:
a) Stratul suport care poate fi din beton sau pamant si in cazul in care exista subsol sau parter fara subsol beton de
egalizare, pat de nisip si pietris sub. Alte straturi suport, in cladirile mai vechi, pot fi: pardoseli din lemn din imbinari din elemente
din lemn si deasupra placi pentru pardoseli.
b) Straturi intermediare (cum ar fi sapa din ciment, pat de mortar sau sapa uscata din placi de gips carton) care trebuie sa
transmita stratului suport sarcinile statice si dinamice, sa asigure ruperea capilaritatii si impiedicarea patrunderii apelor
freatice si sa permita mentinerea calitatii stratului de uzura; In cazul unor cerinde pentru izolatii fonice mai mari si folosirii sapei
auto-nivelante: un strat izolator din 15mm polistiren.
c) In cazul subsolurilor si parterurilor fara subsol: straturi care sa asigure ruperea capilaritatii (membrane hidroizolatoare), pentru a
bloca patrunderea apei featrice (membrane impermeabila, in cazul unui nivel ridicat de apa freatica), pentru a evita orice punte
termica (8 la 10 cm din Polistiren sau Poliuretan), sis a permita durabilitatea calitatii a stratului de uzura.
In cazul incaperilor umede (cum ar fi bucatarii, spalatorii) si incaperile sanitare, un strat hidrofug (vopsea bituminoasa rece sau
panza bituminoasa) este necesar inainte de stratul de uzura.
d) Stratul de uzura care trebuie sa asigure:
siguranta in utilizare;
rezistenta la sarcini statice si dinamice;
confortul termic si acustic;
clasa de combustibilitate prescrisa;
In acest capitol, doar straturile mentionate la punctele b) si d) sunt specifice.
Abateri admisibile
Abaterile de la planeitate ale stratului suport nu trebuie sa depaseasca:
max 20 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata terenului de fundatie;
max 10 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata stratului suport rigid (sarpanta din ciment sau scanduri pentru
pardoseala din lemn).
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
STAS 67
Spirt alb rafinat tip C
STAS 339-76
Acid cloridric tehnic
STAS 601/1-84
Corpuri abrazive
STAS 790-84
Apa pentru constructii
STAS 1131-71
Agregate pentru mozaic
STAS 1667-76
Agregate naturale pentru beton si mortar cu lianti material minerali
STAS 2111-90
Cuie din sarma de otel
STAS 4992-68
Acid oxalic tehnic
STAS 5939 80
Placi ceramice pentru pardoseli
7915-71
Pardoseala din PVC flexibila
GP 037-98
Normativ privind proiectarea , executia si asigurarea calitatii lucrarilor de
-8-

SR 388-98
SR 1500/96
SR 7055/96
C56 85
C 140 - 86
NTR 1830-75
NII 1564-69
MLPAT 31/N/02.10.95
pardoseli la cladiri civile

Ciment Portland
Ciment Pa 35
Ciment alb Portland
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii
Normativ pentru vrificarea calitatii lucrarilor de constructii .
Prenandez 300
Ceara de parchet Victoria
Metoda pentru a detrmina importanta categoriei de cladiri;
Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli vor fi in concordanta cu prevederile Normativul pentru controlul
calitatii lucrarilor in constructii si sferent instalatiilor, C 56/85, capitolul 8 Pardoseli.
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MAIPULARE, TRANSPORT
Principalele materiale folosite folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt:
a) Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ
apa pentru constructii, conform STAS 790-84
- Nisip conform STAS 1667 76;
- Ciment Portland, conform SR 388/95;
agregate din piatra pentru mozaic, conform STAS 1134-71;
- Ciment alb Portland, pentru mozaic in-situ, conform SR 7055/96;
Ciment Pa 35, acc. to SR 1500/96;
Natural agregates, acc. to STAS 1667 76;
b) Covor PVC agrementat pentru spitale
Pardoseli PVC pentru spatiile umede
- covor PVC antialunecare.
- contine particule de cristale minerale si este ranforsat cu fibra de sticla, pentru o rezistenta sporita.
- suprafata tratata bacteriostatic, rezistenta sporita la murdarire si la pete, curatare usoara.
- Grosime strat uzura > 2,00mm
- Grosime totala > 2,00mm
- Greutate > 2500g/mp
- Incarcare electrostatica < 2kV
- Rezistenta la alunecare R11
- Rezistenta chimica - foarte buna
- Stabilitate dimensionala < 0,02%
- Decontaminare - excelenta
- Garantie minim 2 ani
- clasa ignifugare Bfl-s1
Pardoseli PVC pentru holuri si scari

- covor PVC
- pentru trafic comercial extrem
- suprafata tratata bacteriostatic si antistatic
- Rezistenta la scaunul cu rotile fara nici un efect
- Grosime strat de uzura > 1mm
- Greutate > 2300g/mp
- Rezistenta la alunecare > R9
- reducerea zgomotului minim 16 Db
-9-

Pardoseli PVC pentru saloane

- covor PVC
- Grosime strat de uzura > 0,65mm
- reducerea zgomotului minim 17 Db
Pardoseli PVC pentru spatii medicale
- covor PVC
Pardoseli PVC pentru spatii administrative
- covor PVC
- Rezistenta la alunecare - R10
Toate plintele vor fi realizate din profile speciale concave din PVC, acoperite cu acelasi material ca si pardoseala incaperii
respective. Deasemenea profilele antiderapante pentru trepte vor face parte din aceiasi gama de produse.
Pentru fiecare incapere in parte se va alege materialul cel mai potrivit pentru functiunea ei la momentul respectiv.
Transport si depozitare
De indata ce sunt sunt livrate pe santier, materialele vor fi verificate de Contractor, sa se constate daca au fost corect transportate si
impachetate. Contractorul trebuie sa se asigure ca depozitarea s-a facut conform previziunilor si normelor standardelor si normelor
tehnice in vigoare.
. Toate materialele vor avea Agrement tehnic i/sau Certificate de calitate i se va indica tehnologia de execuie conforme cu fia
productorului.
Controlul materialelor ntrebuinate, al dozajelor, al modului de execuie i al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se
va face pe toat durata lucrrii.
EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
Reguli generale
In cazul c proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaie dintre dou tipuri de pardoseli, care se execut n ncperi
vecine, va coincide cu proiecia pe pardoseal a mijlocului grosimii foii uii n poziie nchis.
- 10 -

Pardoselile vor fi plane, orizontal i fr denivelri n aceeai ncpere i la trecerea dintr-o ncpere n alta. Fac excepie
pardoselile care au denivelri i pante cum ar fi spatiile sanitare.
Executarea fiecrui strat component al pardoselii se va face numai dup executarea stratului precedent i constatarea de
catre Consultant c acesta a fost bine executat.
La trecerea de la execuia unui strat la altul, se va realiza o legtur ct mai perfect ntre straturi.
Lucrari executate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli

Executarea pardoselilor se va face numai dup terminarea lucrrilor prevzute sub pardoseli (canale, fundaii, conducte,
instalaii electrice, sanitare, de nclzire, etc) i efectuarea probelor prescrise, precum i dup terminarea n ncperea respectiv a
tuturor lucrrilor de construcii montaj, a cror execuie ulterioar ar putea deteriora pardoseala.
Atunci cnd stratul suport al noii pardoseli este constituit din planee de beton sau beton armat este necesar ca aceste
suprafee suport s fie pregtite prin curarea i splarea lor cu apa de eventualele impuriti sau resturi de tencuial. Curarea se
va face cu mturi i perii.
Diversele strpungeri prin planeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planeului, adnciturile mai mari, etc se vor
astupa sau chitui, dup caz, cu mortar de ciment.
Armturile sau srmele care eventual ies din planeul de beton armat vor fi tiate sau ndoite.
Conductorii electrici care se monteaz sub pardoseal (pe suprafaa planeului) vor fi acoperii cu mortar de ciment n
grosimea strict necesar pentru protejarea lor.
Inainte de executarea pardoselilor se va verifica dac conductele de instalaii sanitare sau de nclzire central, care
strpung planeul, au fost izolate corespunztor, pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planeul i pardoseala.
Atunci cnd este necesar se va face o nivelare a suprafeei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau
mortar de nivelare (egalizare), care trebuie s fie suficient de ntrit cnd se va aeza peste el mbrcmintea pardoselii.
Compoziia, dozajul i natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseal n parte, n
funcie de solicitrile la care este supus pardoseala.
Executia stratului suport
Stratul suport elastic trebuie s fie bine compactat, astfel nct sub ncrcrile din exploatare s nu se taseze, provocnd
degradarea mbrcminii pardoselii. In cazul sapelor autonivelante, aceasta trebuie executata la grosimea la necesara conform
standardelor si indicatiilor din proiect .
Stratul suport va fi constituit dintr-o ap de egalizare, fie aplicat direct pe suprafaa respectiv, fie deasupra stratului
poliuretanic sau din polietilena pentru izolatie fonica.
Stratul suport rigid trebuie s aib suprafaa plan i neted. In zonele suprafeei unde apar neregulariti care depesc
abaterile admisibile, corectarea suprafeei se va face prin spiuirea, curirea i splarea sa, dup care se va aplica un mortar de
ciment, avnd acelai dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv.
Aceast ap de egalizare care se va executa dup ce tencuielile interioare au fost terminate, se va realiza din mortar de ciment
marca M 100 T, avnd consistena de 5 cm (la testul standard cu con) pentru pardoseli.
Stratul suport trebuie s fie aderent la suprafaa pe care este aplicat, la ciocnirea uoar cu ciocanul de zidar trebuie s
prezinte un sunet plin.
Condiiile de finisare a suprafeei apei de egalizare sunt urmtoarele:
- suprafaa trebuie s fie plan i neted (fr asperiti, bavuri, granule rmase n relief sau adncituri); sub
dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult dou unde cu sgeta maxim de 1 mm.
- pentru sapele autonivelante, daca se specifica in proiect.
diblurile pentru prinderea pervazurile trebuie fie bine ncastrate n ap, n numrul i poziiile stabilite prin proiect.
In timpul executrii lucrrilor de instalaii, zugrveli sau a altor lucrri de finisaj, se vor lua msuri pentru protejarea apei de
egalizare din mortar de ciment, spre a nu fi deteriorate sau murdrite cu hum, vopsea, etc, care ar mpiedica aderena gletului sau
adezivului pe suprafaa stratului suport.
De asemenea, se vor lua msuri pentru protejarea apei de egalizare din mortar de ciment de aciunea urmtoarelor
substane agresive care le pot ataca sau distruge:
acizi minerali i organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic, acid formic, etc);
alcalii i leii;
produi petrolieri (uleiuri minerale, motorin, petrol lampant, pcur, etc.);
produse zaharoase;
sruri (sulfai, clorura de sodiu concentrat saramur etc.);
substane oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromai, cromai, azotai, azotii etc.);
uleiuri vegetale.
CONTROLUL CALITATII
Verificarea inainte de inceperea lucrarilor
Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documentatia de calitate a constructorului;
Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
- 11 -

Incheierea lucrarii executate anterior (existenta procesului verbal de receptie calitativa pentru stratul suport);
Incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile;
Agremente tehnice pentru produse si procedee noi;
Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli;
Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli.
Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea si spalarea lor cu apa inainte
de executia pardoselilor.
Izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala;
Acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se monteaza sub pardoseli pentru a se
asigura protejarea lor;
Depozitarea corespunzatoare a materialelor pe santier:
Verificari in timpul executiei lucrarilor
A) Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca:
sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand consistenta de 5 cm masurata pe
conul etalon;
se respecta procedura tehnica de executie;
se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si pantele sapei executate;
daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un laborator autorizat;
daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare;
turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi longitudinale si transversale;
se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul si mistria pana la aparitia
laptelui de ciment la suprafata;
se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor acoperirea cu rogojini care se vor mentine
umede timp de 7 zile;
ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm.
B) Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita:
respectarea proiectului si a detaliilor de executie;
respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care reprezinta instructiunile producatorului pentru montaj.
Verificarea la sfarsitul executiei lucrarilor de pardoseli
Existenta si continutul certificatelor de calitate pentru materiale;
Existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse;
Aspectul vizual al pardoselilor la terminarea lucrarilor;
Gradul de aderenta al stratului de uzura la stratul suport;
Existenta rezultatelor la incercarile efectuate si consemnarea lor.
CAIET DE SARCINI
TAMPLARIE HPL
1.Obiect si domeniu de aplicare
- 12 -

Domeniul de utilizare:tamplarie montata in pereti din zidarie sau din beton la constructii civile si industriale in conditiile
respectarii cerintelor de calitate prevazute in urmatoarele documente oficiale:
Legea nr.10/1995
HGR-766/1997
Normativul P100/92
Normativul C107/97
Normativul P118/99
STAS 6472/3/89
STAS 6156/86
Tipurile de usi si dimensiunile acestora sunt prezentate in tabloul de tamplarie anexat.
Se solicit respectarea urmtoarelor caracteristici ale tmplriei HPL interioare:
-tamplaria interioara (usile) sa fie pline, din HPL antibacterian, constructia blatului fara colturi negative. Sa fie lavabile, si
rezistente la dezinfectantii din spitale. Balamalele si manerele vor fi din otel inoxidabil. Tocul va fi din aluminiu sau inox.
Cerinte pentru materiale :
Tmplria s se ncadreze n clasa de combustie C2 dificil inflamabil i s corespund tuturor normelor tehnice i
ecologice internaionale (UE); s aib o garanie de minim 5 ani, n condiii normale de utilizare i durata medie de viaa de pn la
50 de ani; s fie agrementat.
Rezistenta la deschidere / inchidere repetata, pentru usi sa asigure 100.000 cicluri.
Cerinta de rezistenta si stabilitate(A)
La proiectarea sistemelor de tamplarie se va tine seama de elementele referitoare la conditiile de mediu ale
amplasamentului,elementele referitoare la conditiile de exploatare si intretinere,elementele referitoare la raspunsul structural al
constructiei.
Pentru satisfacerea cerintei de rezistenta si stabilitate elementele componente ale unei tamplarii trebuie sa indeplinesca
conditiile tehnice urmatoare:
a) Conditia de rezistenta evitarea depasirii starilor limita ultima de rezistenta in conditiile unui cutremur
- asigurarea capacitatii de rezistenta pentru evitarea cedarii sau prabusirii
b) Conditia de stabilitate evitarea flambajului ansamblului sau a cedarii locale
c) Conditia de rigiditate limitarea deformatiilor si deplasarilor verticale si orizontale in cazul actionarilor seismice,actiunii
vantului,varietatilor de temperatura,incarcarea datorata zapezii
Cerinta de siguranta in exploatare(B)
Socurile exercitate asupra sistemului de tamplarie de la interiorul constructiei nu trebuie sa conduca la caderi de sparturi
de geam sau alte elemente care pot cauza vatamari sau raniri ale persoanelor care se gasesc in interiorul constructiei.Din acest
motiv tamplaria trebuie sa reziste la socuri de 100 daN/m.
Cerinta de siguranta la foc(C)
Masurile de siguranta la foc privind sistemele de tamplarie trebuie sa indeplineasca criteriile si nivelele de performanta
prevazute de normativul P118/1999 si reglementarile tehnice specifice.
Cerinta privind igiena,sanatatea oamenilor,refacerea si protectia mediului (D).
Cerinta D la un sistem de tamplarie se refera la intretinerea interioara si exterioara a acestuia in vederea mentinerii
integrale a performantelor initiale pe o durata de timp stabilita de investitor astfel:
-pentru zonele interioare intretinerea sistemului de tamplarie nu se face cu precautii speciale referitoare la materialele ce
se vor utiliza, periodicitatea fiind impusa de exigentele de intretinere generala.
Protectiile impotriva socurilor pentru usi, colturi si pereti vor fi din HPL, preferabil din aceiasi gama ca si tamplaria.
Conditii de fabricatie si livrare
Firma care va primi spre executie si montaj sistemul de tamplarie va realiza obligatoriu un proiect detaliat privind
rezolvarea tuturor tipurilor de lucrari si va trata toate elementele de ansamblu cat si elementele de detaliu specifice cladirii si a
fiecarei zone in parte.
Documentatia elaborata trebuie sa respecte normele tehnice si juridice in vigoare in Romania.
Proiectul sistemului de tamplarie va fi prezentat proiectantului de arhitectura in vederea avizarii acestuia.
Firma care va executa tamplaria va prezenta esantioane pentru fiecare tip de element utilizat,esantioane care vor constitui
elemente de referinta si comparatie pe timpul pe timpul desfasurarii lucrarilor de executie.
Odata cu livrarea elementelor componente ale unui sistem de tamplarie,agrementat in Romania, se va asigura si un montaj
calificat care va fi realizat cu echipe specializate.
Conditia de punere in opera
Executantul sistemului de tamplarie va efectua, in mod obligatoriu, relevee si masuratori ale constructiei pentru corelarea
dimensiunilor de pe teren cu dimensiunile existente in proiect.
La montajul tamplariei trebuie ca imbinarile din conectari,ca zone de legatura intre zid (structura) si tamplarie ( usi,ferestre)
sa raspunda urmatoarelor exigente:
- 13 -

a) Etanseitate la imbinari
Toate imbinarile trebuie realizate in asa fel incat sa nu permita trecerea aerului pe durata permanenta.Umezeala poate sa
apara in zonele de imbinare in diverse moduri cum ar fi:
- difuzia vaporilor de apa datorita producerii unei presiunui de vapori care conduce la formarea unui curent de difuziune de
la spatiul interior al incaperii spre interiorul imbinarii,curent care in anotimpul rece provoaca depuneri de condens in zonele reci ale
imbinarii
- dirijarea umiditatii la neetanseitatile locale ale marginilor imbinarilor unde la diferente foarte mici de presiune dintre
atmosfera interioara si cea interioara,aerul cald incarcat cu umezeala din incapere sa formeze un curent prin sistemul de canale din
imbinari.Cand acest curent vine in contact cu suprafete mai reci se produce condens.
In aceste moduri,in interiorul imbinarii se poate forma condens pe o portiune mare de perimetru.
b) Izolarea termica
Se va urmari in mod deosebit evitarea puntilor termice in zona conectarii.
c) Preluarea fortelor din solicitari
Toate fortele ce actioneaza asupra tamplariei trebuie preluate in mod suficient de sigur in corpul constructiei
Exigentele descrise succint trebuiesc satisfacute si in conditiile dilatarii sau contractarii tamplariei sau a deformarii corpului
constructiei.
Verificarea calitatii lucrarilor de executie si montaj
Verificarea calitatii lucrarilor de executie si montaj se va face in conformitate cu prevederile legale in vigoare,cu
instructiunile tehnice atasate agrementului tehnic ce va insoti obligatoriu tamplaria si cu prevederile normativului NP 102/04/2005.
Conditiile de protectia muncii si siguranta la foc
Masurile de protectie a muncii,aplicabile in cazul executiei si montajului sistemelor de tamplarie sunt cele prevazute in
Regulamentul privind protectia si igiena muncii,aprobat de M.L.P.A.T. cu ordinul 9/N/15.03.1993,precum si cele prevazute in
normele de igiena si protectia muncii in activitatea de constructii montaj aprobate cu ordinul M.C.Ind.nr.1233/D/29.12.1980 si
mentinut in vigoare cu Ordinul M.L.P.A.T.nr.1/N/03.01.1994.
Pe perioada de montaj a sistemului de tamplarie constructorul va respecta atat normele precizate anterior, cat si alte
norme de protectia muncii si tehnica securitatii muncii in constructii,specifice activitatii de santier cum ar fi:
Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor,privind protectia la actiunea focului-indicativ P 118/1999;
Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente-indicativ C
300,aprobate cu ordinul M.L.P.A.T. nr.20/N/1994;
Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Sanatatii.
- 14 -

CAIET DE SARCINI
LUCRARI DE TENCUIELI INTERIOARE
Standarde
1. C18 - 62 - Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de tencuieli la constructii civile si industriale.
2. STAS 388-68 - Ciment Portland alb
3. STAS 7055-80 - Cimenturi Portland albe si colorate
4. STAS 790-84 - Apa pentru mortare si betoane
5. STAS 9201 -80 - Var hidr. in pulbere pentru constructii
6. STAS 1667-76 - Agregate grele naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali.
7. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii
8. STAS 1134/71 - Piatra de mozaic
9. Legea privin calitatea in constructii nr. 10/1995
Mostre si testari
Panou
1. Constructorul va executa in incinta santierului la cererea dirigintelui un panou de perete cu dimensiunile de cel putin 1m / 1m finisat
cu tencuieli la toate varietatile propuse pentru lucrare, cu materialele , compozitiile, culorile si tehnologia specificata.
2. Panoul executat astfel se va prezenta spre aprobare proiectantului, iar dupa obtinerea aprobarii va deveni panou mostra elemente
de cooperatie si verificare pentru lucrarile similare la intreg contractul.
3. Panoul mostra nu va fi distrus si nici deteriorat la terminarea intregii lucrari.
4. Aprobarea tencuielilor impreuna cu aprobarea tuturor materialelor, aditivelor tehnologice folosite de constructor pentru realizarea
lucrarilor.
Pe timpul executiei nu se vor folosi decat materialele si tehnologiile aprobate.
Materiale si produse
Materiale
- Ciment Portland , conform STAS 388-68.
- Nisip conform STAS 1667/76 cu granulozitatea 0-3 mm sau 3-5 mm.
- Var hidr. (STAS 9201-78) amestecta mecanic cu aprox. 25 l apa la 25 kg var bulgari.
Se poate face amestecul cu 16 ore inainte de utilizare.
- Apa conform STAS 790-73 va fi apa potabila curata, fara continut de saruri, acizi, grasimi.
- Aditivi conform dirigintelui de santier.
1. Plastifiantul Antrenor de aer tip STAS 8625-70
Plasa sudata pentru sustinerea tencuielilor pe rabitz, retea din otel rotund 6mm la interax 15 cm pe ambele directii.
Piesa sudata va fi galvanizata.
Tabla expandata cu 25 kg/mp galvanizata.
Suspensori metalici din sarma de otel zincata 5mm.
Coloranti minerali pentru betoane si mortare conform STAS 6476-81.
Amestecuri
Pentru recomandarile generale se vor consulta specificatiile de la capitolul respectiv.
Mortar pentru tencuieli aplicate pe rabitz (05) 9640
Mortar de var - pasta - ciment - nisip pentru tencuieli driscuite la interior (vezi capitol aferent).
Pentru prepararea mortarelor se vor consulta specificatiile de la (vezi capitol aferent).
Dozarea se va face volumetric cu tolerante de 2% pentru lianti si pentru agregate (vezi capitol aferent mortare).
Livrare, depozitare, manipulare
Se vor consulta specificatiile de la capitol aferent mortare.
Executarea tencuielilor
Operatiuni pregatitoare
- 15 -

Suprafetele suport vor fi verificate daca se inscriu in abaterile maxime de la planeitatea admisa - 8 mm sau dreptarul de 2,5
m la peretii din zidarie de caramida. Stratul suport va fi foarte bine pregatit, trebuie sa fie plan la cotele indicate la proiect cu tirantii de
alama galvanizata bine fixati si distantieri de lemn care sa fixeze nivelul tavanului.
Inainte de aplicarea spritului se vor adanci la minimum 10 mm toate rosturile zidariei, se vor curata suprafetele si se va uda
cu apa, astfel incat mortarul de sprit sa nu-si piarda apa la aplicarea (max. 5 minute inainte de aplicarea mortarului).
Suprafetele de beton vor fi pregatite, in caz ca nu s-a asigurat rugozitatea necesara de la turnare prin buciardare, curatate
si udate cu apa imediat inainte de aplicarea stratului de sprit (max. 5 minute inainte).
Trasarea suprafetelor:
Se face pentru a asigura verticalitatea, orizontalitatea si planeitatea precum si o grosime cat mai redusa a tencuielilor in
concordanta cu specificatiile si articolele din norme.
Trasajul se face la firul cu plumb si la dreptar prin aplicarea unor turtite din mortar la colturile suprafetelor, la cotele
specifice care vor constitui reper pentru intrega lucrare pe suprafata respectiva.
La inceperea executiei lucrarilor de tencuieli vor fi terminate urmatoarele lucrari de finisaj:
- lucrarile de zidarii si pereti despartitori;
- scotarea instalatiior electrice, sanitare si de incalzire prevazute a ramane ingropate in tencuiala, inclusiv probele lor de functionare;
- montarea suportului la slituri si la tavane unde este specific;
- montarea tocurilor la tamplarie si protejarea acestora;
- aplicarea hidroizolatilor la spatiile umede;
- montarea confectiilor metalice (piese inglobate);
- montarea diblurilor si gheremelelor.
Tencuielile interioare se vor executa numai dupa terminarea executarii invelitorii si probarea etanseitatii acestuia prin
inundare, iar scurgerea apelor pluviale este asigurata.
Tipuri de tencuieli la interioare
Tencuieli obisnuite driscuite pe peretii din zidarie de caramida in grosime de 2 cm aplicate in trei straturi (sprit, 4,10; grund
4,9 si mortar de var-ciment).
Tencuieli obisnuite pe suport la tavane, slituri orizontale si verticale, in grosime de 2 cm aplicata in trei straturi.
Aplicarea primului strat
Mortarul pentru sprit trebuie sa asigure o foarte buna aderenta la stratul suport; se va prepara cu consistenta de 11-13 cm,
deci mai fluida.
Spritul va avea 1-2 mm grosime si trebuie sa fie netezit.
Aplicarea grundului
Grundul, la grosime de 1-1,2 cm va acoperi toate neregularitatile suportului si va da forma bruta a tencuielii pe care se va
aplica stratul vizibil.
Grundul se poate aplica numai dupa intarirea stratului intai de tencuiala.
Se face o nivelare a suprafetei si o corectare a tuturor muchiilor, se realizeaza nuturile din proiect (acolo unde este
specificat) astfel ca, suprafata rezultata sa corespunda exigentelor, prescriptiilor privind abaterile maximale.
Se corecteaza eventualele neregularitati si se niveleaza local, pastrand totusi o suprafata rugoasa pentru o mai buna
aderenta a stratului vizibil.
Daca suprafata a rezultat prea neteda, se practica crestari adanci de 2-3 mm la 5-6 mm una de alta pe ambele directii.
O atentie deosebita se va acorda realizarii muchiilor la colturile unde nu sunt prevazuti opritori de tencuiala.
Consistenta mortarului pentru grund va fi de 9-11 cm la pereti si 7-8 cm la tavane.
Aplicarea stratului vizibil
Grosimea stratului vizibil va fi de 1-4 mm dupa cum urmeaza :
- tencuieli driscuite 2-4 mm;
- tencuieli sclivisite 1-3 mm.
Mortarul pentru tinci va avea consistenta de 12-14 cm si va fi preparat cu nisip cu granulozitate max. 1 mm.
Tinciul se aplica numai dupa uscarea grundului, intai la tavane si apoi la pereti ( iar la pereti de sus in jos).
Daca grundul este complet uscat se stropeste cu apa inainte de aplicarea tinciului.
Protejarea lucrarilor
La executia grundului pe timp calduros trebuie luate anumite masuri pentru protejarea suprafetei de efectul razelor de
soare si a curentilor puternici de aer.
- acoperirea cu prelate a suprafetelor imediat dupa executarea grundului;
- stropirea suprafetelor proaspat tencuite cu apa pentru a se inlocui apa din mortar evaporata.
Abateri admisibile la tencuieli driscuite:
1. Neregularitati sub dreptarul de 2 m lungime - 3 mm (maxim 2 in orice directie)
2. Abateri fata de verticala sau orizontal la intranduri iesituri, glafuri etc. - max 2 mm/m si min. 5 mm pe element.
- 16 -

3. Abateri fata de raza la suprafatele curbe max. 5 mm

4. Abateri la muchii max. 5 mm.
La tencuieli sclivisite:
1. Neregularitati la suprafete sub dreptarul de 2m lungime max. + 2 mm pe directie
2. Abateri de la verticala ale tencuielii la pereti - max. 1 mm/m si max. 3 mm pe toata inaltimea.
3. Abateri pe orizintala ale tencuielii tavanului max. 1 mm/m si max. 5 mm/pe total
1. Abaterii la muchii max. 3 mm- o singura abatere.
Defecte ce nu se admit
1. Umflaturi, ciupituri, impuscari, crapaturi, fisuri, lipsuri la glafurile ferestrelor, la pervazuri, plinte, sau la obiectele sanitare.
2. Zgrunturi mari, basici si zgarieturi adanci, formate la driscuirile la straturile de acoperire.
Verificari in vederea receptiei
Vor fi clasificate drept lucrari defectuoase, lucrarile care nu respecta specificatiile precum si cele la care se remarca
urmatoarele neregularitati :
1. nu se respecta prevederile prezentelor specificatii
2. nu se respecta geometria prevazuta in proiect (grosimi, trasaje, nuturi, etc.)
3. nu s-a respectat tehnologia specificata rezultand deteriorari ale lucrarilor.
4. nu s-a respectat tabloul de finisaje aprobat
5. nu s-au executat lucrarile in conformitate cu panoul - mostra
Dirigintele de santier decide in functie de natura si amploarea defectelor constatate ce remedieri trebuie executate si daca
acestea se vor face local, pe suprafete mai mari sau lucrarea trebuie refacuta complet prin desfacerea tencuielii si refacerea conform
specificatiilor.
- 17 -

CAIET DE SARCINI
MORTARE PENTRU TENCUIELI INTERIOARE SI EXTERIOARE
Standarde si normative
1. C.17.-18 - Instructiuni tehnice pentru stabilirea si prepararea de zidarie si tencuieli
2. STAS 388-78 - Ciment Portland
3. STAS 790-73- Apa pentru mortare si betoane
4. STAS 3910/1-76 - Var pentru constructii
5. STAS 1667/-78 - Agregate naturale dense pentru mortare
6. STAS 9201/-78- Var hidratat pulbere pentru constructii
7. STAS 2634-70- Metode de testare pentru mortare
8. STAS 1030-71 Mortare obisnuite pentru zidarii.
Mortare si testari
Testarea mortarelor se va face conform STAS 2634-70.
Materiale
Materiale
Ciment Portland; cimentul va fi conf. STAS 388-68 fara bule de aer , de culoare naturala sau alb, fara constituanti care au
patruns.
Var hidratat - conform STAS 5201-28
Var pasta obtinut din var hidratat
Agregatele vor fi conform STAS 1667-76-nisip natural de cariera sau de rau.
Nisipul de cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%.
Apa- conform STAS 790-73 - va fi curata, potabila, nepoluata cu petrol in cantitati daunatoare, lipsita de saruri solubile,
acizi, impuritati de natura organica si alte corpuri straine.
Conform normelor in vigoare la data executarii lucrarilor .
Amestecuri pentru mortare
Generalitati:
1. Se vor masura materialele de lucrari astfel incat proportiile specificate de materiale in amestecul de mortar sa poata fi controlate si
mentinute cu strictete in timpul desfasurarii lucrarilor.
2. Daca nu se specifica altfel, proportiile se vor stabili dupa volum.
3. In cadrul acestor specificatii, greutatea unui mc. a fiecarui material folosit ca ingredient pentru mortar, este considerata astfel :
Material
Greutate pe metru cub
- ciment Portland
1506 kg
- pasta de var (constanta 10 cm.)
1300 kg
- nisip material
- 7 mm cu umiditate 2%
1350 kg
- ipsos de constructii
1200 kg
Prepararea mortarelor
Preparare
Mortarele vor fi preparate la dozajele specificate pentru fiecare tip de tencuiala.
Mortar de var pasta, ciment, nisip pentru tencuieli driscuite la interior (cca.150 kg ciment, 250 kg var si 2/3 mc nisip la mc
mortar).
Mortar pentru tencuieli interioare pe suport de ipsos , var - nisipin proportie 1-6,5,3 (cca. 500 kg ipsos la mc mortar).
Mortar, var, ciment, nisip in proportie var, 450 kg ciment la mertru un metru cub nisip.
Mortar de ciment pentru tencuieli in proportie 250 kg ciment la un metru cub nisip.
Mortar de var - ciment pentru tencuieli in proportie nisip, praf de piatra, var pasta, ciment alb - 3; 2; 1 1/2 si un adaos de
picment colorat.
Transportul mortarului
Se face cu utilaje adecvate.
Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in opera a mortarelor sa se face :
- la max. 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var.
- la max. 1 ora de la preparare pentru mortarele de ciment sau ciment-var, fara intarzietor de priza.
- la max. 16 ore, pentru mortarele cu intarzietor de priza.
- 18 -

CAIET DE SARCINI
TAVANE SUSPENDATE
Observatii generale:
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de prevederile contractului de executie si
documentatiei de licitatie. In cazul unei contradictii intre prezentul caiet de sarcini si contractul de executie sau documentatia de
licitatie, antreprenorul va anunta beneficiarul in scris. Beneficiarul va interpreta sau decide in concordanta cu prevederile aplicabile
ale contractului de executie si documentatiei de licitatie.
Se vor inainta beneficiarului spre aprobare elemente, conform prevederilor caietului de sarcini:
-Datele tehnice ale fiecarui tip de produs si procedurile specifice.
-Desene de fabricatie care sa arate pozitia si dimensiunile fiecarui reper si subansamblu : planuri si desfasurari cotate,
detalii.
-Mostre pentru alegerea initiala, sub forma prospectelor color ale producatorului, cuprinzand lucrari realizate anterior, si
aratand intreaga gama de culori, texturi si modele.
Antreprenorul general se va asigura ca materialele livrate sunt depozitate in conditii de siguranta, curatenie si umiditate
corespunzatoare.
La instalare se vor utiliza pentru taiere cutite (cuttere) ascutite. In cazul taierii mecanice se va asigura ventilarea locala spre exterior a
incaperilor respective, in conformitate cu Regulamentul privind Controlul Substantelor Periculoase asupra Sanatatii, din 1994. Daca
se respecta instructiunile de montare nu se creaza praf excedentar. Se va evita spargerea produsului. In cazul prafului excedentar se
va purta masca de protectie.
Descriere:
Tavane din fibre minerale:
- 2 straturi de gips carton 12,5mm
-culoarea alba RAL 9010
-sistem portant din profile principale conform producator
-sistem portant din profile secundare conform producator
-dibluri metalice pentru beton armat
-reflectia luminoasa min.85%
-temperatura de montaj 12C
-umiditatea aerului 45-75%
Montajul se va face in conformitate cu indicatiile furnizorului.
Tavanele vor cuprinde corpurile de iluminat, gurile de ventilatie, precum si alte elemente functionale, avandu-se in vedere o
coordonare intre toate specialitatile inainte de montaj .
Antreprenorul va prezenta spre avizare beneficiarului detalii de executie si esantioane inainte de comandarea si punerea in
opera.
Decontarea lucrarilor:
Cantitatile din listele de lucrari sunt aproximative. Pe parcursul lucrarilor pot apare modificari. Acestea nu influenteaza
asupra pretului unitar. Pentru comandarea materialelor antreprenorul va consulta planurile de executie, respectiv va masura la fata
locului si va determina cantitatile exacte de pus in opera pe propria raspundere.
Decontarea se va face pe baza receptiei si a masurarii cantitatilor efectiv executate.
- 19 -

CAIET DE SARCINI
SISTEM DE FINISARE A FATADELOR
Pe fatade se vor monta obloane metalice cu lamele reglabile. Acestea vor respecta conditiile de insoriere si de resitenta la
foc.
Ele vor fi realizate conform cu un proiect specific realizat de firma producatoare.
Fe fatada se vor prevedea fasii de vata minerala de 30cm latime, in interiorul termoizolatiei existente, pentru intarzierea
propagarii focului pe fatada. Materialele termoizolante care urmeaz s fie utilizate, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
-condiii privind conductivitatea termic: conductivitatea termic de calcul trebuie s fie mai mic sau cel mult egal cu 0,10
W/mK;
-condiii privind densitatea: densitatea aparent n stare uscat a materialelor termoizolante trebuie s fie mai mic sau cel
mult egal cu 550 kg/m3;
-condiii privind rezistena mecanic: materialele termoizolante trebuie s prezinte stabilitate dimensional i caracteristici
fizico-mecanice corespunztoare, n funcie de structura elementelor de construcie n care sunt nglobate sau de tipul straturilor de
protecie astfel nct materialele s nu prezinte deformri sau degradri permanente, din cauza solicitrilor mecanice datorate
procesului de exploatare, agenilor atmosferici sau aciunilor excepionale;
-condiii privind durabilitatea: durabilitatea materialelor termoizolante trebuie s fie n concordan cu durabilitatea cldirilor
i a elementelor de construcie n care sunt nglobate;
-condiii privind sigurana la foc: comportarea la foc a materialelor termoizolante utilizate trebuie s fie n concordan cu
condiiile normate prin reglementrile tehnice privind sigurana la foc, astfel nct s nu deprecieze rezistena la foc a elementelor de
construcie pe care sunt aplicate/nglobate;
-condiii din punct de vedere sanitar i al proteciei mediului: materialele utilizate la realizarea izolaiei termice a elementelor de
construcie nu trebuie s emane n decursul exploatrii mirosuri, substane toxice, radioactive sau alte substane duntoare pentru
sntatea oamenilor sau care s produc poluarea mediului nconjurtor; n cazul utilizrii izolaiei termice din materiale care pe
parcursul exploatrii pot degaja pulberi n atmosfer (produse din vat mineral, vat de sticl, etc.) trebuie s se realizeze protecia
etan sau nglobarea n structuri protejate a acestora;
-condiii privind comportarea la umiditate: materialele termoizolante trebuie s fie stabile la umiditate sau s fie protejate
mpotriva umiditii;
-condiii privind comportarea la ageni biodegradabili: materialele termoizolante trebuie s reziste la aciunea agenilor
biologici sau s fie tratate cu biocid sau protejate cu straturi de protecie;
-condiii speciale: materialele termoizolante trebuie s permit aplicarea lor n structura elementelor de construcie prin
aplicarea unor straturi de protecie pe suprafaa lor; materialele termoizolante nu trebuie s conin sau s degaje substane care s
degradeze elementele cu care vin n contact (inclusiv prin coroziune); materialele termoizolante care se monteaz prin procedee la
cald nu trebuie s prezinte fenomene de nmuiere sau tasare la temperaturi mai mici dect cele de aplicare; n caz contrar ele vor
trebui s fie prevzute din fabricaie cu un strat de protecie;
-condiii privind punerea n oper: materialele termoizolante trebuie s permit o punere n oper care s garanteze
meninerea caracteristicilor fizico-chimice i de izolare termic n condiii de exploatare;
-condiii privind controlul de calitate: materialele noi sau cele tradiionale produse n strintate trebuie s fie agrementate
tehnic pentru utilizarea la lucrri de izolaii termice n construcii; toate materialele termoizolante utilizate trebuie s aib certificate de
conformitate privind calitatea care s le confirme caracteristicile fizico-mecanice conform celor prevzute n standardele de produs,
agrementele tehnice sau normele de fabricaie ale produselor respective. In certificatul de calitate trebuie s se specifice numrul
normei tehnice de fabricaie (standardul de produs, agrement tehnic, norm sau marca de fabricaie etc.); transportul, manipularea i
depozitarea materialelor termoizolante trebuie s se fac cu asigurarea tuturor msurilor necesare pentru protejarea i pstrarea
caracteristicilor funcionale ale acestor materiale. Aceste msuri trebuie asigurate att de productorii ct i de utilizatorii materialelor
termoizolante respective, conform prevederilor standardelor de produs, agrementelor tehnice sau normelor tehnice ale produselor
respective; condiiile de depozitare, transport i manipulare eventualele msuri speciale ce trebuie luate la punerea n oper (produse
combustibile, care degaj anumite noxe, care se aplica la cald, etc.) vor fi n mod expres precizate n normele tehnice ale produsului
precum i n avizele de expediie eliberate la fiecare livrare.
In scopul reducerii efectului negativ al puntilor termice, aplicarea solutiei trebuie sa se faca astfel incat sa se
asigure in cat mai mare masura, continuitatea stratului termoizolant. Stratul termoizolant exterior, inclusiv stratul de
protectie al soclului se vor continua nu numai la soclu dar si in partea superioara a cladirii, pe inaltimea aticului.
Soluia propus, va fi realizat astfel:
-Stratul suport trebuie pregtit cu cteva zile nainte de montarea termoizolaiei, verificat i eventual reparat, inclusiv n
ceea ce privete planeitatea (avnd n vedere c n aceast soluie abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii
stratului de protecie) i curat de praf i depuneri;
- 20 -

-Stratul termoizolant din vata minerala bazaltica este fixat prin lipire pe suprafaa suport, reparat i curat n prealabil;
stratul de lipire se realizeaz, de regul, din mortar sau past adeziv cu liani organici (rini), lipirea fcndu-se local, pe fii sau
n puncte.
Fixarea stratului termoizolant se poate face fie prin lipire, fie mecanic (cu boluri din oel inoxidabil, cu expandare, montate
n guri forate cu dispozitive rotopercutante, sau cu dibluri de plastic cu rozet). Se recomand utilizarea simultan a celor dou
procedee menionate, pentru mpiedicarea smulgerii datorate suciunii.
Montarea plcilor termoizolante se va face cu rosturile de dimensiuni ct mai mici i decalate pe rndurile adiacente, avnd
grij ca adezivul s nu fie n exces i s nu ajung n rosturi, fapt care ar conduce la pericolul apariiei ulterioare a crpturilor n
stratul de finisaj. La coluri i pe conturul golurilor de fereastr se vor prevedea plci termoizolante n form de L.
Stratul de protecie i de finisaj se execut, n straturi succesive (grundul i tinciul/pelicula de finisare final), cu grosime total de
510 mm, i se armeaz cu o estur deas din fibre de sticl.
Tencuiala (grundul) trebuie s realizeze pe lng o aderen bun la suport (inclusiv elasticitate pentru preluarea dilatrilor
i contraciilor datorit variaiilor climatice, fr desprinderea de suport) i permeabilitate la vaporii de ap concomitent cu
impermeabilitate la ap.
Reeaua de armare, fixat pe suprafaa suport cu mortar adeziv, este n funcie de tipul liantului folosit la componenta de
protecie (din fibre de sticl eventual protejate cu o pelicul din material plastic pentru asigurarea proteciei mpotriva compuilor
alcalini n cazul tencuielilor cu mortare hidraulice sau fibre organice: polipropilen, poliester). Trebuie asigurat continuitatea
stratului de armare prin suprapunerea corect a foilor de estur din fibr de sticl (min. 10 cm).
n zonele de racordare a suprafeelor ortogonale, la coluri i decrouri, pe conturul golurilor de fereastr, se prevede
dublarea esturilor din fibre de sticl (fii de 25 cm) sau/i folosirea unor profile subiri din aluminiu. La colurile golurilor de
fereastr, pentru armarea suplimentar a acestora, se vor prevedea traifuri din estur din fibre de sticl cu dimensiuni 20 x 40 cm,
montate la 45.
Se vor prevedea rosturi de micare i dilatare care separ faada n cmpuri de cel mult 14 m2, evitnd alinierea acestora
cu ancadramentele de fereastr care sunt zone cu concentrri mari de eforturi. Este recomandat separarea celor dou tipuri de
rosturi. Se pot prevedea cordoane vinilice sau profile etalice care s permit micarea independent a faadei n raport cu elementele
de construcie.
Execuia trebuie fcut n condiii speciale de calitate i control, de ctre firme specializate, referitoare n primul rnd la
compoziia mortarului, dispozitivele de prindere i solidarizare, scule, maini, precum i la tehnologia de execuie.
Este necesar ca pe conturul tmplriei exterioare s se realizeze o cptuire termoizolant, n grosime de cca 5 cm, a
glafurilor exterioare, inclusiv a solbancurilor, prevzndu-se i profile de ntrire-protecie adecvate din aluminiu precum i benzi
suplimentare din estura din fibre de sticl.
Stratul suport trebuie pregatit cu cateva zile inainte de montarea termoizolatiei, verificat si eventual reparat, inclusiv in ceea
ce priveste planeitatea (avand in vedere ca in aceasta solutie abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii
stratului de protectie).
Se vor prevedea lcrimare la glaful orizontal exterior de la partea superioar a golurilor din pereii exteriori;
Standarde si normative de referinta
STAS 6472/3-89 Fizica constructiilor. Termodinamica. Calculul termotehnic al elementelor de constructie ale constructiilor.
STAS 6472/4-89 Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa.
STAS 5912-89 Materiale de constructii omogene. Determinarea conductivitatii termice.
STAS 6156-86 Acustica n constructii. Protectia mpotriva zgomotului n constructii civile si social-culturale. Limite admisibile si
parametrii de izolare acustica.
(6) 1023 Normative
P 118-83 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului.
113-94 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de ncalzire.
C56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
C107-82 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri.
P 122-89 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile social-culturale si tehnico-administrative.
Legea 10-95 Legea calitatii n constructii
HG nr. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
HG nr.728/1994 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite n constructii.
Ordin 9/n/15.03.1993 Regulament privind protectia si igiena muncii n constructii. Normativ cadru de acordare a echipamentulul
individual de protectie.
Gradul de detaliere a proiectului
Antreprenorul va prezenta spre aprobare proiectantului detaliile de executie ale firmei furnizoare.
Totodata se vor prezenta certificatele de calitate si agrementele tehnice.
Toate materialele acestui sistem trebuie sa provina de la un singur producator.
Se vor urmari din plansele existente n proiect modul de dispunere a finisajelor de fatade precum si pozitia nuturilor.
Materiale si produse
Materiale
- 21 -

1.
Sine
- din materiale sintetice

- din aluminiu
2.
Rigle de racordare
3.
Placi termoizolante
- polistiren
- vata minerala
4.
Adeziv pentru lipirea plcilor izolante
5.
Dibluri speciale pentru fixarea placilor izolante
6.
Mortar adeziv masa de spaclu armat cu plasa din fibre de sticla
7.
Diverse furnituri
Tolerante
Pentru deviatii mai mari de 1 cm trebuie realizata o tencuiala de egalizare.
Temperatura aerului exterior a suprafetei de baza si a materialului ce se pune n opera trebuie se fie de peste +5 grade C,
pna la ntarirea completa.
Nu se poate lucra la vnt puternic sau la temperaturi mari (sub influenta directa a razelor solare).
In cazul unor conditii metorologice nefavorabile, suprafetele n lucru trebuiesc protejate cu materiale corespunzatoare.
Materialele se aduc, n functie de natura lor, n galeti de plastic, saci, role sau pachete protejate cu folie.
Depozitarea, tot n functie de material se va face n locuri ferite de nghet si umezeala, racoroase, ferite de raze ultraviolete
(soare), de influenta precipitatiilor si de deteriorare mecanica. Sacii se depoziteaza pe paleti sau suport de lemn, rolele se
depoziteaza n picioare. Pentru urmatoarele produse (adezivi, vopsele) sunt de evitat contactele ndelungate pe piele; n caz de
stropire n ochi se indica clatirea cu multa ap curent si la nevoie, consult medical. Aceste produse n stare ntarita nu sunt
daunatoare.
La procurarea materialelor se va da atentie deosebita perioadei de garantie permisa de producator pentru depozitarea lor.
Executia
Generalitati
Sistemul de izolare termica si finisare a fatadelor trebuie ales ca sa corespunda din punct de vedere al protectiei termice,
acustice, incendii si la intemperii.
Pregatirea suprafetei suport
Trebuiesc nlaturate murdariile, stropii de mortar sau alte resturi de materiale. Trebuie nlaturat uleiul de cofraj.
Se fixeaza sinele orizontale deasupra soclului, verificndu-se orizontalitatea cu bolobocul. Intre sine se lasa o distanta de 3
mm. Sinele se fixeaze cu dibluri - cte 3 bucati pe metru liniar. Sinele se fixeaza ntotdeauna n ultima gaura posibil pentru a se
evita lungimile prea mari nefixate. Se folosesc dibluri nsurubate. Eventualele inegalitati se pot rozolva prin prevederea unor
distantieri. Sinele de colt se taie corespunzator (oblic) sau se folosesc sine cu profil de colt.
Placile termoizolante se fixeaz cu adeziv si dibluri. Pentru partile de cladire cu naltimea peste 8 m se utilizeaza dibluri
speciale. Adezivul se ntinde cu partea plana a unui spaclu cu dinti, iar ulterior se face zimtuirea suprafetei utiliznd partea cu dinti.
Zonele de mbinare (marginile) ntre placi trebuie sa ramna fara adeziv. Lipirea cu adeziv pe ntreaga suprafata se utilizeaza numai
la suprafetele netede. Pentru celelalte tipuri de suprafete se aplica adezivul pe o fsie de 5 cm pe perimetrul placii si n 3 puncte din
mijlocul ei (marimea zonei n cele trei puncte este de aproximativ o palma). La aplicarea peste buiandrugii de fereastra se recomanda
utilizarea unor fixatori, pentru a se evita desprinderea placii cu adezivul nca umed. In zonele de colt se recomanda dispunerea
tesuta a placilor izolatoare. Dupa uscarea adezivului, proeminentele se nlatura prin taiere cu cutter-ul. Rosturile dintre placi se umplu
cu spuma poliuretanica sau cu pene din material izolant. Capetele placilor dinspre ferestre, respectiv usi, se prevad cu bande de
acoperire a rosturilor. Se lipesc apoi riglele de capat pentru tencuieli la ramele ferestrelor. Eclisa de protectie cu banda adeziva
serveste la prinderea foliei de acoperire care, dupa tencuire se nlatura.
Gaurile pentru dibluri se fac cu masina de gaurit iar introducerea acestora se face prin lovire sau nsurubare.
Dibluirea se realizeaza cel mai devreme la dou zile de la lipirea cu adeziv. Lungimea diblului se alege n functie de
caracteristicile suprafetei de baza la fata locului.
Se vor aplica minimum 5 dibluri/mp n cmp, iar la zona de margine vor fi 12 dibluri/mp. Latimea zonei de margine va fi
specificat de producator. La cladirile cu naltimea peste 20 m se iau masuri suplimentare fata de cladirile cu naltimea sub 20 m prin
prinderea plcilor cu un numr marit de dibluri, conform schemei producatorului.
Prima etapa este de aplicare a masei de spaclu adeziv n benzi, pentru a putea fixa plasa din fibre de sticla. Plasele se
suprapun una peste alta pe o latime de 10 cm. Dupa aceasta se aplica umed pe umed pna cnd spaclul adeziv nca nu s-a uscat.
masa de spaclu de fixare care trebuie s acopere plasa.
Plasa nu trebuie s se mai vada. Grosimea acestui strat este de cca. 3 mm.
Colturile se protejeaza cu plasa special de colt. Masa de spaclu se va aplica prin presare puternica pentru a nu se realiza
o acoperire prea groasa.
In zona golurilor din fatada (ferestre, usi) este necesara o ntarire suplimentara a coltului. Suprapunerea se face ntre glaf si
buiandrug cu o plas de vinclu.
In zone supuse loviturilor (socluri) armatura uzuala poate fi ntarita cu plase blindate, care nsa nu se mai suprapun.
Se aplica masa de spaclu adeziv de cca.2 mm grosime, se monteaza plasa blindata. Apoi se aplica masa de spaclu prin
- 22 -

presare foarte puternica. Urmeaza armarea pe toata suprafata cu plas din fibra de sticla, care se monteaz cu suprapunere si
acoperirea ei cu masa de spaclu.
Glafurile de ferestre se vor alege cu latime n asa fel nct marginea de scurgere sa fie iesita n afara cu 3-4 cm fata de
noua suprafata.
Rosturile de dilatare ale cladirii se vor evidentia din stratul termoizolant prin executarea unui sant uniform de cca.15 mm.
Pe marginile rostului si de ambele parti ale acestuia, pe o distanta de cca. 20 cm latime, se aplica o masa de spaclu. Se introduce n
rost banda de rost se aseaza plasa de colt, cu rigidizarea din sine de PVC pe patul de masa de spaclu si se spacluieste. Profilele se
aseaza de jos n sus, suprapunndu-se pe o distant de cca. 2 cm pentru a asigura eliminarea complet a apei.
Inaintea unei noi prelucrari, stratul de masa de spaclu va sta la uscat minimum 7 zile.
Grundul se d pe masa de spaclu bine uscat. Grundul poate fi aplicat cu bidineaua sau cu trafaletele. Trebuie lucrat
uniform si fara ntreruperi. Timpul de uscare este de minimum 24 de ore.
Tencuiala se da dupa uscarea grundului. Se aplica cu un dreptar de otel inoxidabil. Pentru o tencuiala periata, imediat
dupa ntinderea tencuielii pe perete se va peria rotund cu peria din material plastic, uniform si fara ntrupere.
Grosimea tencuielii este de 3 mm.
Este recomandata comanda ntregii cantitti de tencuiala o data, pentru evitarea abaterilor de nuanta.
Nuanta de culoare poate fi garantata doar n cadrul unei singure sarje de tencuiala.
Vopsirea se face dupa uscarea tencuielii si numai n cazul n care tencuiala nu se comanda de la nceput n culoarea
dorita. Primul strat de vopsea se da diluat cu apa n raport 1:1 sau n functie de instructiunile producatorului. In functie de starea
vremii, darnu nainte de minimum 12 ore se mai aplica unul sau doua straturi de vopsea nesubtiata. Ca si la tencuieli, este
recomandata comandarea ntregii cantitati de vopsea o data. Ochii si pielea, ct si suprafetele din jurul zonelor pe care se aplica
tinciul, tencuiala sau vopseaua (sticla, ceramica, piatra natunala, metal) vor fi ferite. In caz de necesitate se va clati imediat partea
stropita cu multa apa; nu se va astepta uscarea.
Schela va fi ancorata obligatoriu de fatada si va avea dispozitive de asigurare a eliminarii apei, pentru a nu se murdari
suprafata fatadei. La sfrsitul lucrarilor gaurile se vor acoperi cu capace n tonul de culoare al stratului de acoperire.
VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
Se va verifica planeitatea ( 0,5 mm).
Se va verifica abaterea de la verticala ( 1 mm/m).
Se va venifica daca corespunde din punct de vedere al izolarii fonice, termice si a rezistentei la foc.
Se va verifica corespondenta ntre mostre si ceea ce este executat.
Se va verifica existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de folosire, a datei de garantie si a agrementelor tehnice pentru
materialele folosite.
Dac nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate, consultantul va putea decide nlocuinea
lucrarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte.
MASURARE SI DECONTARE
Pretul unitar cuprinde toate materialele si accesoriile cuprinse n sistem.
Decontarea se face la suprafata n metri patrati, conform cantitatilor real executate.
- 23 -

CAIET DE SARCINI
CURENTI SLABI
1. GENERALITI
Antreprenorul de instalaii electrice de cureni slabi va prevedea toate materialele,
echipamentele i fora de munca necesare pentru montarea i punerea n funciune a
lucrrilor de instalaii electrice de cureni slabi, asa cum rezult din desenele i
documentaia tehnica a proiectului, memoriul tehnic, prezentul caiet de sarcini i toate
necesitile lucrrii. Antreprenorul va respecta deasemenea toate normativele, prescripiile
tehnice, standardele de specialitate, normele locale specifice lucrrii, chiar dac nu sunt
prevazute explicit n prezentul caiet de sarcini sau documentaia tehnic a proiectului.
Lucrrile prevzute a fi executate precum i materialele utilizate la realizarea instalaiilor
din prezentul proiect vor fi de cea mai bun calitate, astfel nct n final acestea s asigure
performanele din proiect, necesare bunei funcionri a instalaiilor electrice de cureni
slabi ale cldirii.
mpreun cu ceilali antreprenori se vor verifica spaiile necesare instalaiilor electrice de
cureni slabi, astfel nct s se asigure posibilitatea montrii materialelor i echipamentelor
prevzute pentru a fi montate n spaiile respective. Pentru orice nepotrivire se va apela la
proiectanii de specialitate pentru a da soluiile de modificare cele mai bune.
O atenie mrit se va acorda pozrii tuburilor de protecie i a dozelor precum i a
coloanelor cu prize prevzute n camere.
Se vor transmite celorlali antreprenori informaiile necesare despre lucrare, n timp util,
astfel nct s se poat executa corespunztor toate instalaiile.
La modul general, execuia lucrrilor se face n conformitate cu normativele,
regulamentele i standardele romneti, n mod particular supunndu-se urmtoarelor:
Normele tehnice de protecie impotriva incendiilor la proiectarea i realizarea construciilor
i instalaiilor, indicativ P118 /99 ;
Normativ privind proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pn la 1000 V
c.a., indicativ NP-I7-02 ;
Normativ pentru proiectarea i execuia reelelor de cabluri electrice, indicativ NTE
001/08/00 ;
Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice interioare de cureni slabi
aferente cladirilor civile i de productie, indicativ I18/1-01
Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor de semnalizare a incendiilor i a
sistemelor de alarmare contra efraciei din cldiri, indicativ I18/2-02.
Legea 10/1995 Privind calitatea n construcii
2. Metode i incercari pentru verificarea calitii execuiei lucrrilor

2.1. VERIFICRI INAINTE DE INCEPEREA LUCRRILOR
La aducerea materialelor pe antier, acestea vor fi supuse unui control vizual atent, pentru
a depista eventuale deteriorri aparute n timpul transportului, depozitrii sau manipulrii.
De asemenea, se verifica corespondenta cu proiectul i/sau prospectele sau fiele
tehnice, n mod special din punct de vedere al respectrii caracteristicilor tehnice ale
materialelor i aparatelor.
- 24 -

La nceperea lucrrilor de execuie propriu-zise se vor pune la dispoziia consultantului

fiele tehnologice de execuie pentru categoriile de lucrri ce fac obiectul proiectului.
Acestea trebuie s respecte legislaia tehnic n vigoare n Romania, precum i celelalte
norme adiacente cum sunt normele de protecie a muncii i normele de protecie a
mediului.
Se va urmri ca n timpul executrii lucrrilor de construcie s se respecte prevederile
proiectului n ceea ce privete:
a) poziionarea golurilor de trecere prin pereti;
b) poziionarea corecta a traseelor de cabluri;
c) toate lucrrile de montare a instalaiei electrice se vor face numai n absena tensiunii
(fr tensiune).
Zona de lucru se va prelua pe baz de proces-verbal n care se va specifica n mod expres
fidelitatea execuiei lucrrilor de construcii n raport cu prevederile documentaiei de
execuie. n cazul depistrii unor deficiene, antreprenorul constructor va efectua, pe
cheltuiala sa, corecturile necesare astfel nct montajul instalaiilor s se desfoare fr
incidente.
nainte de inceperea lucrrilor de montaj a instalaiilor electrice de cureni slabi zona de
lucru se va asigura din punct de vedere al accesului numai pentru personalului autorizat i
instruit n mod corespunztor.
2.2. Ordinea operaiilor, incercari i verificri n timpul execuiei lucrrilor
INSTALAREA SUPORTILOR DE CABLU N CLDIRE
Marcarea traseelor i a poziiilor de instalare a materialelor i aparatelor se face pe baza
documentaiei de proiectare, respectndu-se prescripiile tehnice, n mod special cele
referitoare la corelarea traseelor electrice de cureni slabi cu traseele celorlalte instalaii
precum i a distanelor minime fa de acestea (conform cu normativele I7, I18 1/2001,
I182/2002 i PE 107).
Trebuie evitat amplasarea instalaiilor electrice de cureni slabi pe trasee comune cu
acelea ale altor instalaii sau utilaje care ar putea s le pericliteze n funcionare normal
sau n caz de avarie. Cand acest deziderat nu se poate respecta, instalaiile electrice se
pot dispune pe trasee comune, astfel:
- a) deasupra conductelor de ap, de canalizare i de gaze lichefiate;
0
- b) sub conducte de gaze naturale i sub conductele calde (cu temperaturi peste +40 C).
Distanele minime ce trebuie respectate n situaiile descrise mai sus, sunt indicate n
normativul I7-02, tabelul 3.1. i n normativul PE 107 tabelul 5 pentru cabluri electrice.
Condiiile pentru montarea tuburilor i evilor de protecie sunt indicate n normativul I7-02.
Dintre acestea se specifica cateva, considerate ca fiind cele mai importante:
- a) Nu se vor monta tuburi i evi n care sunt introduse conducte electrice cu izolaie
obinuita pe suprafaa courilor, n spatele sobelor sau al corpurilor de inclzire;
- b) Tuburile din PVC se pot instala aparent numai n inlimi de peste 2 m de la
pardoseal;
- c) Tuburile i evile se instaleaz numai pe trasee verticale sau orizontale. Se admit
trasee oblice n cazul tuburilor peste planee sau ngropate n beton precum i la traseele
golurilor din planee i ale golurilor formate n panouri din beton, la turnare. Deasemenea,
se admit trasee oblice n cazurile de excepie cand nu se poate altfel (de exemplu: n casa
scrii);
- 25 -

- d) n ncaperi de locuit i similare, traseele orizontale se distaneaz la cca 0,3 m de la

plafon;
- e) n ncperi n care n tuburi i evi poate patrunde sau se poate colecta ap de
condensaie, acestea se vor monta pe trasee orizontale cu panta de 0,5... 1 % ntre doze;
- f) Tuburile din PVC montate peste planee sub pardoseal se protejeaz prin acoperire
cu un strat de mortar de ciment cu grosimea minim de 1 cm;
- g) Se va evita montarea tuburilor i a evilor de protecie pe sau n structura de rezisten
a construciilor, n caz contrar aceasta montare este permis n condiiile prevzute n
normativul P100;
- h) Tuburile i evile montate ngropat intr-un lit n elementul de construcie sau sub
tencuial se acoper cu un strat de tencuial de minim 1 cm grosime;
- i) Tuburile i evile se fixeaz pe elementele de construcie cu accesorii de montare prin
care s se realizeze o prindere sigur n timp. Distanele ntre punctele de fixare pe
portiuni drepte sunt indicate n normativul I7-02, tabel 5.1.4. Se prevd elemente de fixare
i la 10 cm de la capetele tuburilor i curbelor, fa de doze, aparate, echipamente i
derivaii;
- j) Tuburile i evile din PVC se manevreaz n limitele de temperatur a mediului ambiant
prevazute n standardele de produs. n cazul unor temperaturi sub regimul termic critic
admis, se va face prenclzirea la o temperatur de +50 C timp de 24 ore.
Condiiile pentru montarea accesoriilor pentru tuburi urmeaz condiiile impuse pentru
tuburile respective. n plus, trebuie respectate urmtoarele:
- a) Se vor evita mbinrile la tuburile montate ingropat;
- b) Se interzice mbinarea tuburilor montate nglobat n elementele de beton la turnarea
acestora;
- c) Se interzice mbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de construcie;
- d) Curbarea tuburilor se executa cu raza interioar egal cu min. de 5...6 ori diametrul
exterior al tubului la montaj aparent i egal cu min. de 10 ori diametrul tubului la montaj
ingropat;
- e) Dozele i cutiile de derivatie se monteaz cu prioritate pe suprafeele verticale ale
elementelor de construcie;
- f) Dozele de tragere a conductelor electrice de cureni slabi prin tuburi se prevd pe
trasee drepte, la distana de maxim 25 m i pe trasee cu cel mult 3 curbe, la distana de
maxim 15 m.
Dintre condiiile de montare a conductelor i cablurilor electrice, care sunt specificate n
normativele I7-02 respectiv PE-107, se menioneaz urmtoarele:
- a) Se interzice executarea legturilor ntre conductoare n interiorul tuburilor sau evilor
de protecie, coloanelor cu aparate, golurilor din elementele de construcie i trecerilor prin
elementele de construcie;
- b) Legturile pentru mbinri sau derivatii intre conductoare de cupru se fac prin rsucire
i matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule i accesorii corespunztoare;
Ordinea operaiilor este urmatoarea:
- studierea planurilor de execuie a lucrrii;
- parcurgerea i marcarea traseelor de instalare a tuburilor, pe baza documentaiei de
proiectare, respectndu-se prescripiile din normative n mod special cele referitoare la
- 26 -

corelarea traseului de tubulatur cu traseele celorlalte instalaii edilitare, precum i a

distantelor minime fa de acestea;
- instruirea personalului de execuie a lucrrilor;
- pozarea tuburilor, instalarea dozelor, introducerea pe tub a unei ufe pentru tragerea
conductorilor;
- pozarea jgheabului de cablu;
- verificarea execuiei lucrrilor;
INSTALAREA CABLURILOR DE CURENI SLABI
- identificarea traseelor de cabluri n cladire conform filelor de plan;
- stabilirea i asigurarea msurilor de protecia muncii corespunztoare instalrii cablurilor;
- instalarea i fixarea cablurilor cu respectarea detaliilor din planurile de execuie;
- fixarea cablurilor pe poziie n punctul de montare al echipamentelor cu respectarea
rezervei de cablu necesar pentru conectarea echipamentelor.
- verificarea instalrii cablurilor conform filelor de plan.
INSTALAREA ECHIPAMENTELOR
Echipamente de semnalizare incendiu, efractie, supraveghere video i control acces
-instalare socluri detectoare, sirene;
-formarea capetelor de cablu i conectarea lor la aparatele mentionate;
-instalarea detectoarelor n socluri;
-instalarea centralelor de semnalizare, alimentarea, i verificarea lor fr liniile de
detectoare conectate
- Instalarea centralei de avertizare la efractie si a tastaturilor
- instalarea detectoarelor a senzorilor magnetici, a sirenelor.
- instalarea camerelor de supraveghere video, a echipamentelor de retea, a
inregistratorului video, a statie client si monitoarelor aferente.
-instalarea echipamentelor de control acces la ui (cititoare de proximitate, butoane,
electromagneti, contacte magnetice, dispozitive amortizoare).
-instalarea extensiilor i controlerelor, alimentarea i verificarea lor .
-verificarea instalrii echipamentelor conform filelor de plan.
-conectarea liniilor de detectoare la central;
-verificarea funcionrii sistemelor, incercri, msurtori i reglaje pentru punerea n
funciune.
- 27 -

CAIET DE SARCINI
INSTALATII ELECTRICE
I. GENERALITI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiiile care trebuie indeplinite la executarea

instalaiilor electrice, aferente modernizarii corpului A+B ( P+5E ) din cladirea Spitalului
Judetean de Urgenta Ploiesti.
Sunt tratate urmatoarele:
-
execuia instalaiilor electrice interioare
executarea tablourilor electrice
executarea instalatiilor de paratrasnet si legare la nul

verificarea instalaiilor electrice
acte normative ce se vor respecta la execuie
materiale utilizate
recepia lucrrilor de instalaii electrice
II. EXECUIA INSTALAIILOR ELECTRICE INTERIOARE
La execuia acestor instalaii se vor respecta urmatoarele condiii:

1. Tuburile i evile de protecie a circuitelor electrice se vor monta pe trasee
orizontale sau verticale, n mod normal. Se admite montarea pe trasee oblice, n
cazul pozrii ngropat n perei de rigips, plafoane false sau n alte cazuri
justificate.
2. Tuburile si tevile montate inglobat intr-un slit in elementul de constructie , vor fi
acoperite cu un strat de tencuiala de min, 1 cm. grosime.
3. Se interzice mbinarea tuburilor de protecie la trecerile prin elementele de
construcie `sau a tuburilor nglobate n beton.
4. Curbarea tuburilor se va executa cu raz interioar de min. 5 ori diametrul
exterior al tubului la montaj aparent i de 10 ori diametrul exterior al tubului la
montaj ngropat.
5. Dozele i cutiile de derivaie se vor instala pe suprafee verticale.
6. Legturile sau derivaiile la conductele electrice montate n tuburi se vor face
numai n doze sau cutii de derivaie.
7. Legturile pentru mbinri ntre conductoare de cupru se fac prin rsucire sau
prin cleme speciale. Legturile executate prin rsucire trebuie s aib min. 10
spire, o lungime egal cu de 10 ori diametrul conductorului, dar cel puin 2 cm. i
vor fi cositorite.
- 28 -

8. Legarea conductoarelor la aparate sau echipamente se va face prin strngere

mecanic cu uruburi la seciuni de cel mult 10 mm2 si prin papuci sau cleme
speciale la sectiuni mai mari de 16 mm2.
9. Legturile conductoarelor de protecie se vor executa conform STAS 12604/4,5
prin sudare sau prin uruburi cu contrapiuli i aib elastic pentru asigurarea
mpotriva deurubrii.
10. Pentru conductorii electrici se vor folosi urmtoarele culori de marcare:
-
verde/galben pentru conducta de protecie (PE, PEN);
alte culori dect cele de mai sus pentru conductorii de faz L1 L2 L3 (ex.:
rou, galben, maron);
11. Se va mentine aceeasi culoare de marcare pentru toate conductele aparinnd

aceleai faze, racordate la un tablou electric.
12. ntreruptoarele, comutatoarele i butoanele de lumin se vor monta numai pe
conductorii de faz.
13. nlimea de montaj a aparatelor va fi:
-
pentru ntreruptoare 1.5 m. de la pardoseal;
pentru prize 0,3 m de la pardoseal
14. Toate prizele utilizate vor fi cu contact de protectie.

15 Aparatele de comand ale circuitelor de for se aleg astfel nct s ntrerup
simultan toate conductoarele de faz.
16 ntreruptoarele se vor monta astfel nct contactele lor mobile s nu se poat
nchide
sub efectul vibraiilor ori datorit greutii proprii a prilor
mobile
17 Corpurile de iluminat care se instaleaz n depozite de materiale combustibile,
trebuie s fie prevzute cu glob (lmpi incandescente) sau dispersor (lmpi
fluorescente) i dac exist pericol de ocuri mecanice vor avea i grtar protector.
18 Dispozitivele de fixare a corpurilor de iluminat (boluri, dibluri, crlig) se aleg
astfel nct s poat suporta fr deformri o greutate de cel puin 5 ori greutatea
corpului, dar nu mai puin de 10 kg.
III. CONDIII PENTRU EXECUTAREA TABLOURILOR ELECTRICE
1. La confecionarea tablourilor electrice se vor folosi materiale incombustibile clasa

C0 sau greu combustibile clasa C1. Materialele electroizolante utilizate se vor
alege cu caracteristici corespunztoare care s asigure stabilitatea n timp n
condiii normale i
de avarie n interiorul tabloului.
2. ntre prile fixe sub tensiune ale diferitelor faze din tablou i ntre acestea i pri
metalice legate la pamant , se va prevedea o distan de conturnare de min. 30
mm. i o distanta de izolare n aer de 15 mm.
3. Distana de izolare n aer ntre prile sub tensiune neizolate ale tabloului trebuie
s fie cel puin 50 mm pana la elementele de constructie
- 29 -

4. Aparatele de protecie, comand, separare i elementele de conectare, precum i

circuitele de intrare i plecrile din tablouri se eticheteaz clar i vizibil, astfel
nct s fie uor de identificat pentru manevre, reparaii i verificri.
5. Circuitele monofazice se vor repartiza pe faze astfel incat sa rezulte o incarcare
cat mai echilibrata a sarcinii .
6. Tablourile metalice se vor proteja mpotriva coroziunii prin grunduire i vopsire,
si vor avea gradul de protectie indicat in proiect.
7. Tablourile vor fi prevazute cu incuietori speciale, pentru a nu permite accesul
persoanelor neautorizate la aparatele din interior.
IV. EXECUTAREA INSTALAIEI DE PARATRASNET SI LEGARE LA NUL
La executarea instalatiei de paratrasnet se vor respecta urmatoarele conditii:

1. Distanele de fixare ntre piesele de susinere i fixare a conductoarelor instalaiei
de paratrznet instalate pe construcii va fi de 1 m. pe trasee orizontale i 1,5 2
m. pe trasee verticale.
2 La conductoarele de coborre pozarea se va face n aa fel nct riscul apariiei
de scntei periculoase s fie ct mai redus. n acest scop se vor respecta
urmtoarele condiii:
-
curentul s parcurg mai multe trasee n paralel;
lungimea traseelor s fie ct mai scurt posibil, traseele coborrilor

continund ct mai direct conductoarele de captare.
3 Conductoarele de coborre se instaleaz vertical i rectiliniu evitndu-se buclele

i schimbrile de direcie. Coborarile se vor monta la cel putin 0,5 m fata de
golurile de usi si ferestre.
4 Se preved piese de separaie la cele doua coborari, pentru efectuarea de
masuratori la priza de pamant.
5 Fiecare coborre se va lega direct la priza de pmnt; se interzice legarea ntre
ele a mai multor coborri i apoi racordarea printr-un singur conductor la priza
de pmnt;
6 Se va masura rezistenta de dispersie a prizei de pamant existente , care nu
trebuoie sa depaseasca 1 ohm. In caz ca depaseste aceasta valoare, se va
suplimenta cu electrozi si platbanda, pana la obtinerea valorii cerute.
7 Barele de protectie PE ale tabloulurilor Tg si TG-SIG se vor lega la priza de
pamant existenta a cladirii, prin racord din platbanda OLZn 25x4 mm, prin piese
de separare.
8 Tipul materialelor utilizate se alege inndu-se seama de influenele exterioare
(ageni corozivi, solicitri mecanice, etc.)
9 Conexiunile electrice care nu pot fi verificate in timp, se executa prin sudare.
Pentru conexiuni executate prin sudare, suprafetele conductorilor se suprapun pe
- 30 -

lungime de min. 10 cm, iar sudarea se executa pe doua laturi, cu cordon de

sudura de cel putin 3 mm grosime.
10 Protecia mpotriva coroziunii a elementelor instalaiei de protectie (conductori,
supori, piese de fixare, de protecie) n medii obinuite, se asigur prin utilizarea
de
materiale zincate la cald.
V. VERIFICAREA INSTALAIILOR ELECTRICE
Verificarea instalaiilor electrice se va face n dou etape:

-
verificarea initiala, n timpul execuiei si la finalizarea lucrarilor;
verificari periodice, in timpul explotarii
1. Verificarea initiala se face prin inspectie si prin incercari.

Verificarea prin inspectie cuprinde:
-
verificarea masurilor de protectie impotriva socurilor electrice;
verificarea alegerii corecte a a reglajelor la dispozitivele de protectie;
verificarea alegerii echipamentelor electrice corespunzator influentelor

externe;
identificarea corecta a conductoarelor de protectie si a conductoarelor

neutre.
alegerea conductoarelor s-a facut corespunzator curentului admisibil si a

caderii de tensiune
prezenta masurilor impotriva focului
conectarea corecta a conductoarelor in doze sau tablouri
2. Verificarea prin incercari cuprinde :

-
verificarea continuitatiiconductoarelor;
rezistenta de izolatie
protectia prin intreruperea automata a alimentarii
protectia suplimentara
incercarea de polaritate
incercari functionale
- caderea de tensiune
Aceste incercari se vor face in conformitae cu prevederile normativului I7-2011,
cap.8.
3. Dupa finalizarea verificarii initiale a instalatiilor electrice executate se va intocmi
un raport care va cuprinde :
- detalii privind instalatia electrica verificata
- consemnari ale inspectiilor
- 31 -

- consemnari ale circuitelor si rezultatul incercarilor pe fiecare circuit, cu identificarea

dispozitivelor de protectie asociate
Raportul de verificare initiala va fi redactat conform reglementarilor referitoare la
verificarea calitatii lucrarilor de constructii si va fi semnat de o persoana
competenta pentru verificare.
4. Verificari periodice
Verificarile periodice impun o examinare detaliata a instalatiei electrice, care trebuie
facuta fara demontare sau cu demontare partiala a instalatiei respective.
Verificarea periodica trebuie sa arate ca timpii de deconectare a echipamentelor de
protectie sunt respectati si asigura:
- securitatea persoanelor impotriva socurilor electrice si arsurilor
- protectia impotriva deteriorarii bunurilor in caz de defect al instalatiei
-se confirma siguranta in functionare a instalatiei electrice
Se vor inregistra toate avariile, defectele si conditiile periculoase aparute in timpul
verificarii.
1. Dupa finalizarea verificarii periodice se va intocmi un raport care va cuprinde
detalii privind instalatiile verificate, cu precizarea tuturor defectiunilor constatate
si rezultatul incercarilor. Raportul va fi redacta si semnat de pesonal competent in
verificari.
2. Frecventa verificarilor periodice se va stabili conform prevedertilor normativului
I7-2011 tabele 8.3 si 8.4
VI. VERIFICAREA INSTALAIEI DE LEGARE LA PAMANT
1) Verificrile ce se fac asupra instalaiei au ca scop:

-
stabilirea conformitii instalaiilor respective cu prevederile proiectului i

prevederile normativului I7 2011
2) n timpul executrii construciei se verific prile greu accesibile sau cele care
dup execuie devin ascunse
3) Dupa executarea instalatiilor de protectie se va verifica:
-
modul n care functioneaz protecia diferenial, prin simularea unor

defecte i prin acionarea butonului de TEST;
modul de fixare a conductoarelor la bornele de nul ale tablourilor i

echipamentelor electrice
continuitatea circuitelor de protecie ( PE )
existena pieselor de separare pentru legarea instalaiei de protecie la priza

de pmnt.
se va verifica montarea pieselor de separatie pentru legare la priza de

pamant, conform plan.
se va masura rezistenta de dispersie a prizei de pamant executate. Valoarea

rezistentei de dispersie a prizei de pamant comune nu trebuie sa fie mai
mare de 1 ohm. In caz contrar, se va suplimenta cu platbanda si electrozi
noi, pana la obtinerea valorii cerute
- 32 -

5) Verificarea instalatiei de legare al pamant de potectie se face odat pe an.

VII. ACTE NORMATIVE CE VOR FI RESPECTATE LA EXECUIE
Normativ pentru proiectarea i executarea inst.el. cu tensiuni pn la 1000 Vca , I7

2011;
Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri, indicativ NTE 007/08
Normativ de siguran la foc a constructiilor P.118 99;

Normativ pentru ncercri i msurtori la echipamente i inst. electrice PE 116;
Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i a inst. electrice C56;
Prescripii de coordonare a izolaiei i instalaii de distribuia de j. t. CEI 664;
SR CEI 364 1 Instalaii electrice ale cldirilor;
SR CEI 364 2 definiii;
SR CEI 364 3 Determinarea caracteristicilor generale;
SR CEI 364 4 Protecia pentru asigurarea securitii;
SR CEI 364 5 Alegerea i punerea n oper a materialelor i echipamentelor

electrice;
-
SR CEI 364 6 Verificri;
STAS 10128 Protecia contra coroziunii a construciilor din oel subterane;
STAS12608 Protecia mpotriva electrocutrilor;
SREN 61140 Protecia mpotriva socurilor electrice
SR CEI 60364-7-710 Instalatii electrice in constructii. Amplasamente pentru

utilizari medicale
SR 12294 Iluminat artificial. Iluminat de siguran n industrie;
SR 6646/2,3,4,5 Iluminat artifical;
VIII. MATERIALE UTILIZATE LA EXECUIA INSTALAIILOR ELECTRICE
- conductori Fy
- cabluri N2XH, C2XAbH
- tuburi PVC pentru instalatii electrice
- oel laminat la cald tabl neagr STAS 1946;
- piese pentru instalaii de legare la pmnt STAS 4102
- benzi de oel zincat la cald STAS 10896.
IX. RECEPIA LUCRRILOR DE INSTALAII ELECTRICE
Recepia lucrrilor de instalaii electrice executate se va face n conformitate cu prevederile

normativului C56, caietul XXIII.
- 33 -

Nu se admite punerea sub tensiune a instalaiilor electrice mai nainte de a se verifica

existena tuturor msurilor de protecie prin atingere direct i indirect, executate
corespunztor.
Nu vor fi acceptate la recepia aparatelor care prezint defeciuni vizibile (carcase aparate,
uruburi lips, conexiuni slbite etc) sau defeciuni funcionale.
- 34 -

CAIET DE SARCINI
GAZE MEDICINALE
1. Breviar de calcul
1.1.Calculul debitelor de gaze medicale:
Se face pe baza prevederilor din HTM 02-01 cap 4. Se iau in considerare
urmatoarele valori ale debitelor ce trebuie asigurate la nivelul fiecarei prize de gaz
medical, la presiunea nominala:
Tab.1
Debit de
Gaz medical
Locatie
calcul
Sali de operatie
100 l/min
Oxigen
Altele
10 l/min
Sali de operatie
40 l/min
Aer comprimat
Zone critice
80 l/min
respirabil
Altele
20 l/min
Vacuum
Toate zonele
40 l/min
La calcul debitului zonal pentru un anumit gaz medical se tine cont de:
factorul de simultaneitate pentru fiecare zona medicala (cate unitati terminale pot fi
utilizate in acelasi timp simultan),
numarul de paturi
numarul salilor de operatii.
1.2.Calculul diametrelor tevilor de distributie:
Calculul se face pe baza prevederilor din HTM 02-01- Anexei G. Se tine cont de:
debitul de gaz necesar pe portiunea de conducta
distanta de la coloana de distributie la punctul de alimentare
pierderile de presiune locale din sistemul de distributie (acestea trebuie sa fie < 5%
din valoarea nominala a presiunii pe conducta respectiva)
pierderile de presiune liniara.
Debitele necesare pentru dimensionarea statiilor de gaze sunt:
Q total O2 :
1440 l/min
Q total A4 :
3210 l/min
Q total V :
1350 l/min
1.3.Selectarea statiilor de alimentare:
- 35 -

Statia de alimentare cu vacuum se prevede cu 3 surse de alimentare independente,

in scopul asigurarii continuitatii alimentarii in conditii de prim defect. Fiecare sursa de
alimentare asigura debitul maxim necesar.
Statiile de aer comprimat si de butelii de oxigen nu fac obiectul acestui proiect.
2. Conditii tehnice pentru executie si montaj

2.1. Conditii de calitate pentru componentele lucrarii:
La alegerea materialelor si a echipamentelor se tine cont de cerintele prevazute in
standardul SR EN ISO 7396-1.
Echipamentele fiind produse standardizate, caracterisiticile tehnice (functionale) ale
acestora, sunt cele indicate in standardele respective si in fisele tehnice.
Echipamentele livrate beneficiarului sunt insotite de certificatele de marcaj CE
conform Directivei dispozitivelor medicale 93/42 CEE, corespunzatoare cerintelor H.G. nr.
54 / 2005 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata si de punere in functiune a
dispozitivelor medicale.
Echipamentele furnizate sunt prevazute cu toate accesoriile necesare functionarii
sistemului in ansamblu.
Tevile de gaze medicale sunt insotite de buletine de testare care sa ateste
conformitatea cu standardul SE RN 13348. Dupa executia instalatiei si testarea acesteia
se va prezenta declaratia de conformitate CE pentru intreaga instalatie.
2.2. Conditii de executie a lucrarilor:
Calitatea lucrarilor de execute este asigurata prin:
- alegerea materialelor care sa satisfaca cerintele standardelor in vigoare
- efectuarea lucrarilor de executie de catre companii care au sistemul de
management al calitatii certificat in conformitate cu standardul ISO 9001 si ISO 13485 pentru dispozitive medicale
Securitatea instalatiei in timpul functionarii, necesita efectuarea unei analize a
riscurilor impreuna cu beneficiarul in scopul stabilirii locului optim de amplasare a traseelor
de tevi, a echipamentelor de monitorizare si alarmare, pentru a evita astfel orice riscuri
pentru pacienti si personalul medical.
Executantul instalatiei trebuie sa faca dovada ca are implementat standardul de
management de mediu conform standardului ISO 14001.
Dupa executia instalatiei si testarea acesteia, executantul va aplica marcajul CE in
conformitate cu directiva dispozitivelor medicale 93/42 CEE si va prezenta declaratia de
conformitate CE pentru intreaga instalatie.
2.2.1. Tevile de gaze, fitingurile si robinetii de izolare:
La executia instalatiilor de distributie se folosesc numai tevi din cupru medical,
curatate, testate si obturate la capete conform standardului SR EN 13348.
- 36 -

Fitingurile din cupru pentru racordarea tevilor trebuie sa fie curatate si degresate
pentru a fi compatibile cu oxigenul si trebuie sa fie ambalate astfel incat sa se evite
contaminarea cu impuritati.
Robinetii trebuie sa fie degresati si curatati astfel incat sa fie compatibili cu oxigenul
si sa fie ambalati individual. Robinetii plasati in zonele accesibile trebuie sa fie prevazuti cu
sistem de blocare.
Robinetii se identifica prin aplicarea unei etichete cu numarul robinetului numar ce
trebuie sa corespunda cu cel inscris pe planurile instalatiei.
In instalatie se proiecteaza pentru amplasare robineti cu bila, cu maner care se
roteste la 90 pentru inchidere/deschidere.
In cazul debitarii tevilor la anumite lungimi, se curata bravurile rezultate in urma
operatiei de taiere.
Se evita montarea tevilor de distributie a oxigenului in zona unde exista pericol de
lovituri mecanice. Acolo unde nu se poate evita acest lucru (holuri, coridoare, etc.) tevile
de distributie a oxigenului se protejeaza cu mansoane din teava de otel.
Tevile de gaze sunt sustinute la intervale corespunzatoare pentru a se evita
deplasarea sau flambarea acestora. Suportii de prindere sunt prevazuti cu manson din
cauciuc.
Intervalul maxim intre suportii de prindere nu va depasi limitele indicate in SR EN
ISO 7396-1 cap. 11.2
In locurile in care tevile de gaze medicale trec peste cablurile electrice sau peste
alte conducte se asigura distante de sustinere corespunzatoare de fiecare parte a
intersectiei, astfe incat se evite atingerile. Intre tevile de gaze medicale si tevile de apa
rece, apa calda sau abur se recomanda o distanta de minim 150 mm. La trecerea prin
pereti si plansee, tevile se protejeaza in tuburi de protectie.
Toate componentele instalatiei de tevi de gaze medicale se protejeaza pe tot
parcursul executarii lucrarii impotriva contaminarii. Daca au fost murdarite accidental de
pete de ulei, grasime, etc., se impune curatarea chimica si clatirea portiunilor respective.
Tevile de gaze medicale sunt marcate din fabricatie, conform standardului SR EN
13348. Suplimentar acestea se eticheteaza in timpul instalarii, pentru a evita
interconectarile accidentale si pentru a permite identificarea usoara in cazul extinderii /
modificarii instalatiei. Se aplica etichete cu simbolul gazului respectiv, cu codul de culoare
si cu sensul de curgere.
Tehnologia de brazare:
Operatorii care brazeaza tevi din cupru trebuie sa detina certificat de calificare
conform standardului SR EN 13585:2012 si trebuie sa fie autorizati ISCIR conform
prescriptiei tehnice PT CR9/1. Procedurile de brazare trebuie sa fie validate conform
standardului SR EN 13134 si omologate ISCIR conform prescriptiei tehnice PT C6/1.
Purjarea cu gaz inert se face si in timpul operatiei de brazare, pentru a preveni
formarea oxizilor de cupru in interiorul tevilor si fitingurilor. Urmele de flux si oxizii de la
suprafata imbinarilor se indeparteaza prin curatare.
Toate lucrarile cu foc deschis se executa numai pe baza permisului de lucru cu foc,
asigurand masuri de prevenire a incendiilor in conformitate cu Ordinul 163/2007.
Operatorii trebuie sa fie instruiti referitor la manevrarea, transportul si utilizarea buteliilor
- 37 -

de gaze comprimate. Lucrul la inaltime se executa cu respectarea stricta a regulilor

cuprinse in H.G. nr. 1146/2006 si H.G. 1091/2006 si este permis numai lucratorilor special
instruiti pentru aceasta activitate si care au fost declarati apt pentru lucrul la inaltime in
urma controalelor medicale.
2.2.2. Echipamentele:
Tablourile de monitorizare si alarmare de urgenta se monteaza in zone vizibile, in
general pe holuri, in apropierea camerelor asistentelor, la iesirea din blocul operator, etc.
la o inaltime de 1,50 m.
Tablou de alarmare pentru 1 gaz medical prevazut cu software pentru
monitorizarea si managementul gazelor medicale se monteaza la o inaltime de 1,50 m.
Unitatile terminale din componenta echipamentelor se amplaseaza astfel incat
fiecare unitate terminala pentru gaze medicale comprimate sau pentru evacuarea gazelor
anestezice sa se afle la o distanta de cel putin 0,20 m de orice componenta electrica.
Unitatile terminale sunt fabricate conform standardului DIN si se amplaseaza la o inaltime
de 1,50 m.
Barele eurorail pentru prinderea accesoriilor se monteaza la inaltimile recomandate
de producator si vor fi etichetate cu capacitatea maxima de incarcare.
Distributia gazelor medicale in cazul consolelor se face prin furtunuri flexibile.
Circuitele electrice se separa de cele de gaze prin introducerea intr-un furtun flexibil de
protectie. Prizele electrice sunt montate pe partile laterale ale modulelor de gaze medicale,
in compartimente separate.
Pentru a asigura electrosecuritatea, carcasa echipamentelor prevazute

cu circuite electrice si /sau sisteme de iluminare se leaga in mod obligatoriu la
pamantul de protectie prin intermediul clemelor de impamantare de tip special.
2.3. Conditii de transport, depozitare si livrare:
Tevile de gaze medicale:

se transporta numai in pozitie orizontala
se manipuleaza cu grija evitandu-se contaminarea cu ulei, grasime
se pastreaza in zone curate, lipsite de praf si umezeala
capetele libere ale tevilor se astreaza in permanenta acoperite cu capace de
protectie
Alte componente ale lucrarii:

- Echipamentele, accesoriile se livreaza ambulate.
La livrare toate componentele instalatiei de gaze medicale sunt insotite de
declaratie de conformitate si de manual de utilizare.
3. Probe, teste, verificari, receptie

- 38 -

Probele si verificarile se realizeaza pe parcursul lucrarilor de executie a instalatiilor

de gaze medicale in diferite etape, pentru a constata si remedia erorile pe loc.
Se efectueaza teste conform standardelor SR EN ISO 7396-1, 7396-2 si HTM 0201.
La efectuarea testelor si verificarilor se utilizeaza echipamente si proceduri in
conformitate cu cerintele acestui standard.
In cursul si dupa finalizarea testelor, in prezenta reprezentantilor legali, se
completeaza buletinele de testare conform cerintelor din standard.
Executantul testelor si verificarilor anexeaza lista cu echipamentele de testare si
procedurile de verificare si testare.
Se fac teste :
- dupa instalarea si brazarea tevilor de distributie, fara ca unitatile terminale sa fie instalate
- dupa montarea tuturor componentelor (unitati terminale, robineti, panouri de monitorizare
si alarmare, etc.)
- inainte de punerea in functiune a instalatiei
Operatorul care efectueaza testele trebuie sa fie calificat.
3.1. Teste pentru instalatia de gaze medicale fara unitatile terminale montate :
A) Etichetare si marcare, suporti de prindere, integritate mecanica
Se verifica vizual daca etichetarea a fost facuta la trecerea tevilor prin pardoseli si
pereti despartitori, in punctele de ramificatie,etc. Se verifica daca suportii de prindere sunt
montati la distante corespunzatoare.
Pentru testarea integritatii meanice se recomanda verificarea sistemului pe sectiuni
individuale, avand grija sa nu fie omisa nici o sectiune.
Se procedeaza astfel:
-
se verifica ca toate capetele terminale ale instalatiei sa fie obturate prin brazare
se monteaza la unul din capetele libere, sursa de alimentare cu gaz inert
se incarca instalatia cu gaz din butelie pana la valoarea presiunii de testare:
10 bar pentru gaze medicale comprimate
5 bar pentru vacuum
se verifica vizual daca exista defecte mecanice (valoarea indicata de manometru

trebuie sa fie constanta tot timpul)
instalatia se mentine sub presiune timp de 5 minute
Se inspecteaza vizual integritatea mecanica a tevilor, fitingurilor, robinetilor de

izolare.
B) Teste pentru pierderi de presiune
- 39 -

Se procedeaza ca la testul anterior, se presurizeaza instalatia. Valorile presiunilor

de testare sunt cele mentionate anterior. Perioada de testare: intre 2 si 24 ore
- se noteaza valoarea presiunii de testare (presiunea initiala) si valoarea temperaturii
- instalatia se mentine sub presiune in perioada de testare stabilita
- dupa acest interval se citesc presiunea si temperatura pe display ul traductorului si
valorile se noteaza
Pierderile de presiune ( p) se vor incadra in valorile:
p < 2,5 mbar / ora -pentru gaze medicale comprimate
p < 1,75 mbar / ora - pentru vacuum
C) Verificarea conformitatii cu proiectul
Se verifica dupa caz, cu ruleta sau sublerul conformitatea instalatiei de gaze
medicale cu specificatiile proiectului (in special diametrele tevilor, localizarea robinetilor de
izolare, a panourilor demonitorizare si alarmare si punctele de racordare a unitatilor
terminale)
3.2. Teste pentru instalatia completa de gaze medicale :

A) Testul pentru pierderi de presiune in sistemul tevi de gaze medicale comprimate
Testul este identic cu cel descris la punctul 3.1 singura deosebire este ca se
efectueaza dupa montarea tuturor unitatilor terminale si a panourilor de control si
alarmare si ca valorile presiunilor de testare sunt urmatoarele:
5 bar pentru gaze medicale comprimate
Se masoara pierderile de presiune dupa robinetii de izolare zonali.

Se procedeaza ca la testul anterior, se presurizeaza instalatia. Perioada de testare:
intre 2 si 24 ore. Pierderea de presiune nu trebuie sa depaseasca:
p < 0,4 % x pnom / ora
Pe portiunile care includ furtunuri flexibile (ex. consolele de tavan cu inaltime

reglabila) pierederea de presiune nu trebuie sa depasesca :
p < 0,6 % x pnom / ora
B) Testul pentru pierderi de presiune in tevile de vacuum

Inainte de efectuarea testului, statia de vacuum medical trebuie sa functioneze
pentru a permite evaporarea umiditatii din instalatie. Se incarca instalatia cu vacuum pana
la atingerea valorii de 400 mbar. Se inchide robinetul de izolare aferent zonei testate si se
deconecteaza sursa de alimentare cu vacuum. Se asteapta 15 min pentru uniformizarea
- 40 -

valorii si se noteaza valoarea vacuum-ului indicata pe display-ul traductorului. Dupa o ora,

cresterea de presiune nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0,2 bar
C) Testarea robinetilor de izolare din cadrul panourilor de monitorizare si alarmare

Motivul pentru testarea robinetilor de izolare zonali este cerinta de a opri
alimentarea in caz de urgenta. Se presurizeaza instalatia cu gaz inert inainte de fiecare
panou, la presiunea de distributie nominala. Se inchide robinetul de izolare a zonei
testate.
Portiunea de instalatie dupa panou se depresurizeaza la 1 bar, toate unitatile
terminale trebuie sa fie inchise. Cresterea de presiune dupa fiecare robinet de izolare
zonal nu trebuie sa depaseasca 0,05 bar in decurs de 15 minute.
Se verifica daca fiecare robinet de izolare este identificat cu un numar si daca
acesta izoleaza numai unitatile terminale indicate pe planul instalatiei.
D) Interconectare
Inainte de a efectua testul, instalatia de tevi trebuie sa se afle la presiune
atmosferica iar robinetii de izolare sa fie in pozitia deschis. Se presurizeaza pe rand
instalatia pentru fiecare gaz medical in parte, la valoarea presiunii de distributie nominala.
Se introduc conectorii de proba pe rand, in toate unitatile terminale din portiunea
testata si se verifica sa existe debit de gaz numai in cazul unitatilor terminale de acelasi
tip (pentru acelasi gaz medical).
E) Teste de performanta pentru unitatile terminale

Se efectueaza impreuna cu testul de interconectare.
Se fac urmatoarele verificari:
E1) Test pentru obstructie si debit
se insereaza dispozitivul special de testare in unitatile terminale de la capatul
fiecarui traseu de gaz medical. Se regleaza treptat debitul la valoarea indicata in tabel
(debitul de testare) si se urmareste ca presiunea indicata pe manometru sa nu scada
sub valorile din tabel.
Tab.2
Instalatie de gaze medicale
pentru:
Gaze medicale comprimate, cu

exceptia
aerului
medical
- 41 -
Limita
presiune
de
3,6 bar (-10%

din p.nom)
Debit
testare
40 l/min.
de

chirurgical
Vacuum
0,15 bar
25 l/min
Testul de debit-presiune se face doar pentru UT din capatul fiecarui traseu de gaz
medical.
E2) Test pentru functionarea mecanica a unitatilor terminale

efectuat simultan cu testul de interconectare, demonstraza faptul ca in fiecare
unitate terminala conectroul specific poate fi : inserat , retinut si eliberat
se verifica faptul ca in fiecare conector NIST poate fi inserat racordul specific
se verifica ca fiecare UT sa fie corect identificata si etichetata.
F) Testarea supapelor de siguranta

Verificarea nu se efectueaza pentru instalatiile noi, daca se folosesc supape de
siguranta testate si certificate de catre producator. Supapele de siguranta nu se testeaza
decat de personal calificat.
Se verifica daca :
supapele de siguranta si supapele unisens au fost prevazute conform proiectului tehnic
supapele de siguranta au certificate de calitate / de verificare
H) Testul pentru contaminarea cu particule

Testul se efectueaza imediat dupa terminarea instalarii si numai daca testul este
negativ instalatia va fi purjata cu gazul de lucru. In cazul in care instalatia nu va fi pusa in
functiune imediat se recomanda umplerea instalatiei cu aer comprimat si lasarea acesteia
sub presiune pentru a evita pericolul contaminarii. Daca acest lucru nu s-a intamplat, la
punerea in functiune a instalatiei se va efectua din nou testul de contaminare cu particule.
Se testeaza in general ultima unitate terminala de pe ramura.
Instalatia se purjeaza la un debit de 150 litri /min timp de 15-30 sec. si se
examineaza filtrul in lumina. Pe suprafata acestuia nu trebuie sa se observe particule iar
discul filtrant nu trebuie sa isi modifice culoarea.
I) Testarea calitatii aerului comprimat
Se efectueaza dupa purjarea si umplerea instalatiei de gaze medicale cu gazul de
lucru. Se foloseste o trusa speciala de testare prevazuta cu fiole calibrate pentru fiecare
contaminant. Daca echipamentul de tratare si purificare are certificat de calitate /
declaratie de conformitate CE care garanteaza indeplinirea cerintelor de calitate pentru
aerul medical conform SR EN ISO 7396-1 cap. 5.5.2, testul nu se efectueaza.
J) Test pentru umplerea instalatiei cu gazul de lucru
- 42 -

Instalatia se va umple cu gaz de lucru inainte de punerea in functiune. Acest test se

efectueaza in acelasi timp cu testul de verificare a identitatii gazului.
Instalatia trebuie sa se afle la presiune atmosferica. Se deschid robinetii de alimentare

ai surselor si se umple instalatia la valoarea presiunii de distributie nominale. Se purjeaza
timp de 15-20 sec. fiecare unitate terminala, incepand cu cea mai apropiata de sursa, se
verifica identitatea gazului. Instalatia se lasa conectata la sursele de alimentare, umpluta cu
gaz de lucru la valoarea presiunii de distributie nominale.
K) Test pentru identitatea gazului medical
Daca s-a executat testul de interconectare, identitatea gazului medical se testeaza
doar pentru unitatea terminala din cel mai indepartat capat al fiecarei ramuri .
Se foloseste un analizor de oxigen.
Valorile concentratiilor sunt indicate in tabelul urmator:
Tab.3
Gazul medical / sursa
Oxigen din butelii sau
Indicatia analizorului
min. 99.5 %
stocator
Aer medical respirabil
20.9 % + - 0.5 %
L ) Teste dupa montarea barelor eurorail

Se verifica urmatoarele:
- orizontalitatea barei cu nivela cu bula
- distanta intre suportii de prindere nu trebuie sa depaseasca recomandarile
producatorului
- rigiditatea montajului
3.3. Receptia lucrarii:
La receptia instalatiei de gaze medicale se predau beneficiarului urmatoarele
documente:
-
planurile generale ale instalatiei

lista cuprinzand sumarul testelor si buletinele de testare ale instalatiei de gaze
medicale
certificatele de marcaj CE / declaratiile de conformitate CE pentru componente
buletinele de testare pentru teava de cupru medical
declaratia de conformitate CE pentru instalatie
instructiuni de utilizare pentru toate componentele lucrarii
- 43 -

La receptia finala a lucrarilor se emite procesul verbal de

receptie finala conform Regulamentului de receptive a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat
prin H.G. nr. 273/94.
Toate documentele mentionate raman la beneficiar pentru cartea tehnica a
instalatiei.
4. Norme de referinta
La baza intocmirii caietului de sarcini si a documentatiei de proiectare au stat :
-
SR EN ISO 7396-1:2007- Sisteme de distributie pentru gaze medicale. Partea 1:

Instalatii pentru gaze medicale comprimate si vacuum
SR EN ISO 7396-2:2007- Sisteme de distribuite pentru gaze medicale. Partea 2:
Instalatii pentru sisteme de evacuare a gazelor anestezice
HTM 02-01 :2006 - Memorandum Tehnic. Proiectarea, instalarea, validarea si
verificarea instalatiilor de gaze medicale
H.G. nr. 911: 2005 - privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata si de punere in
functiune a dispozitivelor medicale
SR EN 13348: 2002 - Cupru si aliaje din cupru. Tevi de cupru rotunde fara sudura
pentru gaze medicale sau vid
SR EN 13134: 2002 - Calificarea procedurilor pentru lipire tare
CGA G-4.1: 2004 - Curatarea echipamentelor pentru utilizarea cu oxigenul
SR EN ISO 11197: 2006 - Unitati medicale de alimentare
SR EN ISO 19054: 2006 - Sisteme de sine pentru sustinerea echipamentelor medicale
SR EN 60598-2-25: 2001 - Corpuri de iluminat. Partea 2: Conditii speciale. Sectiunea
25 : Corpuri de iluminat pentru zonele clinice ale spitalelor si caselor de sanatate
SR EN 980: 2008 - Simboluri grafice utilizate pentru etichetarea dispozitivelor
medicale
SR EN ISO 14971: 2007 - Dispozitve medicale. Aplicarea gestiunii riscului la
dispozitivele medicale
Legea nr. 319: 2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca
H.G. nr. 300: 2006 - Cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile
Instructiuni proprii de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime
Legea nr. 307: 2006 Legea privind apararea impotriva incendiilor
Ordin nr. 163: 2007 Pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva
incendiilor
- 44 -

Caiet Sarcini Reabilitare SP Judetean - Semnat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Sarcini Reabilitare SP Judetean - Semnat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

SPITALULUI JUDEEAN DE URGENTA PLOIETI

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

Standrade de referinta si materiale

Pregatirea suprafetelor de beton sau tencuiala driscuita

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

Pregatirea suprafetelor gletuite

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

Stropirea se poate executa si cu praf de matase.

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

pardoseli la cladiri civile

Pardoseli PVC pentru holuri si scari

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

Pardoseli PVC pentru saloane

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

Lucrari executate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

3. Abateri fata de raza la suprafatele curbe max. 5 mm

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

- din materiale sintetice

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

2. Metode i incercari pentru verificarea calitii execuiei lucrrilor

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

La nceperea lucrrilor de execuie propriu-zise se vor pune la dispoziia consultantului

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

- d) n ncaperi de locuit i similare, traseele orizontale se distaneaz la cca 0,3 m de la

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

corelarea traseului de tubulatur cu traseele celorlalte instalaii edilitare, precum i a

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiiile care trebuie indeplinite la executarea

execuia instalaiilor electrice interioare

executarea tablourilor electrice

executarea instalatiilor de paratrasnet si legare la nul

acte normative ce se vor respecta la execuie

recepia lucrrilor de instalaii electrice

II. EXECUIA INSTALAIILOR ELECTRICE INTERIOARE

La execuia acestor instalaii se vor respecta urmatoarele condiii:

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

8. Legarea conductoarelor la aparate sau echipamente se va face prin strngere

verde/galben pentru conducta de protecie (PE, PEN);

11. Se va mentine aceeasi culoare de marcare pentru toate conductele aparinnd

pentru ntreruptoare 1.5 m. de la pardoseal;

pentru prize 0,3 m de la pardoseal

14. Toate prizele utilizate vor fi cu contact de protectie.

1. La confecionarea tablourilor electrice se vor folosi materiale incombustibile clasa

MODERNIZAREA CORPULUI A+B (P+5E) DIN CLADIREA

4. Aparatele de protecie, comand, separare i elementele de conectare, precum i

IV. EXECUTAREA INSTALAIEI DE PARATRASNET SI LEGARE LA NUL

La executarea instalatiei de paratrasnet se vor respecta urmatoarele conditii: