VIII.

Analiza-diagnostic a intreprinderii (6 intrebari)

1. Calculati i interpretati situatia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea
situatie financiar:
Indicator

31.12.n

Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibilitti
Datorii mai mari de un an
Datorii mai mici de un an

2000
500
150
50
1150
350

Rezolvare:
ACTIV
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibilitti

PASIV
2000 Capitaluri proprii
1200
500 Datorii mai mari de un an
1150
150 Datorii mai mici de un an
350
50
Total 2.700
Total 2.700

Situatia neta a intreprinderii = Active totale - Datorii totale =

(2.000+500+150+50)-(1.150+350) = 1.200
Nivelul situaiei nete (activul net) corespunde cu cel al capitalurilor proprii adica investitia initiala
a actionarilor.
Situatia neta are valoare pozitiva si este de dorit ca aceasta sa fie crescatoare de la un exercitiu
financiar la altul, ca expresie a consolidarii averii proprietarilor intreprinderii, consecinta a unei
gestiuni financiare eficiente.
Valoarea capitalurilor proprii (deci a situatiei nete) este influentata de patru
categorii de factori:
-

relatiile cu proprietarii (aporturi la capital sau restituiri de capital,

distribuire de dividende din rezultatul exercitiului);

activitatea curenta de gestiune a intreprinderii. Rezultatul financiar poate

duce la sporirea averii proprietarilor, daca se obtine profit sau, dimpotriva la
consumarea unei parti din aceasta pentru acoperirea eventualelor pierderi;

activitatile accesorii, care nu se desfasoara in mod curent (reevaluarea

activelor)

politicile contabile utilizate (amortizarea, constituirea de provizioane).

2. Analizati pozitia financiar a unei ntreprinderi din domeniul consultantei financiarcontabile care prezint urmtoarea situatie financiar:
Indicator

31.12.n

Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibilitti
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt

2000
1000
20000
300
20000
2000
1300
0

Rezolvare:
Active imobilizate =2.000
Active curente = stocuri + creante + disponib. = 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300
TOTAL ACTIVE = 23.300
Capital si rezerve = 20.000
Datorii pe termen lung (DTL) = 2.000
Datorii pe termen scurt (DTS) = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f.scurt =1.300 +
0 = 1.300
Capital permanent = Capital propriu + DTL = 20.000 + 2.000 = 22.000
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII (Pasive totale) = 23.300
1. Analiza structurii patrimoniale
Nr.
Crt.
1.

Specificatie
Rata activelor imobilizate (RAI)

2.

Rata active circulate (RAC)

3.

Rata stocurilor Rst

4.

Rata creantelor Rcr

5.

Rata disponibilitatilor Rdisp

6.

Rata stabilitatii financiare RSF

Mod de calcul
RAI = (AI/TA)X100
= (2000/23.300)X100
RAC = (AC / TA)X100
= (21.300/23.300)x100
Rst = (Stocuri / AC)x100
= (1.000 / 21.300) x100
Rcr = (Creante / AC)x100
= (20.000/ 21.300) x100
Rdisp = (Disponib./ AC)x100
= (300 / 21.300) x100
RSF = (Cpm / PT)x100
= (22.000/23.300)X100

Valoare
8.58%
91,42%
4.69%
93.90%
1.41%
94.42%

7.

Autonomia financiara globala RAFG

8.

Autonomia financiara la termen RAFT

9.

Rata de indatorare globala RIG

10.

Rata de indatorare la termen RIT

11.

Rata datoriilor curente Rdc

RAFG = Cpr / Cpm)X100

= (20.000 /22.000)X100
RAFT = Cpr / PT)X100
= (20.000 /23.300)X100
RIG =(DT / PT)X100
= (3.300 /23.300)X100
RIT =(DTML / Cpm)X100
= (2.000 /22.000)X100
Rdc = (DTS / PT)x100
= (1.300/23.300)x100

85.84%
90,91%
14,16%
9.09%
5.58%

Rata activelor imobilizate - reprezinta raportul intre activele imobilizate si activele totale
ale firmei.
Reflecta gradul de imobilizare a activului si gradul de imobilizare al capitalului. Marimea ratei
este diferita in functie de specificul activitatii, fiind mai mare pentru firme cu productie si mai
mica pentru firme care presteaza servicii. Totodata o rata a activelor imobilizate este mai mare in
primii ani de functionare a unei firme, deoarece reflecta politica de investitii in active
imobilizate.
Firma analizata, fiind o firma de prestari servicii, nivelul ratei este de 8.58% , un nivel normal,
fiind scazut .Un grad scazut al ratei activelor imobilizate indica faptul ca firma este flexibila la
schimbarile cerintelor pietei si a tehnologiilor.
Rata activelor circulante este forte ridicata in cazul firmei analizate, respectiv de 91,42% si se
datoreaza in special gradului ridicat al creantelor, acestea find in proportie de 85,84% din active
totale respectiv de 93,90% din activele circulante. Rata activelor circulante masoara indirect si
gradul de lichiditatea al patrimoniului.
Rata stocurilor - reflecta ponderea stocurilor in total active circulante, si in cazul nostru
este scazuta de 4,69% .Acest indicator este normal deoarece firma presteaza servicii si rata este
influentata de sectorul de activitate, de durata ciclului de exploatare si alti factori. Rata stocurilor
reflecta ponderea activelor circulante cel mai putin lichide in total active circulante.
Rata creantelor - evidentiaza ponderea creantelor in active circulante, fiind un
indicator important deoarece gradul lor de lichiditate este mai mare decat al stocurilor. La firma
analizata rata creantelor este foarte ridicata, fiind de 85,84% in total active, respectiv de 93,90%
in totala active circulante. Este foarte important sa se faca o analiza detaliata a creantelor,
deoarece aceasta suma ridicata poate sa rezulta din faptul ca are clienti neincasati, sau firma
acorda scadente prea mari fapt ce duce la un dezechilibru, evidentiata si prin rata
disponibilitatilor care in cazul nostru este foarte scazuta, de 1,41%. O lichiditate scazuta ne duce
la gandul ca firma are probleme in incasarea clientilor, fapt ce va duce la imposiblitatea efectuarii
platilor pentru datoriile curente. Firma se incadreaza putin sub nivelul de 100%, fapt ce ne face sa
concluzionam ca firma nu va avea probleme in plata datoriilor pe termen lung.
Rata stabilitatii financiare - reflecta masura in care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent fata de total resurse. Aceste resurse cu caracter permanet sunt formate din
capitaluri proprii si datorii pe termen mediu si lung. La firma analizata rata stabilitatii financiare
este foarte ridicata, de 94,42% .Este o situatie pozitiva deoarece se observa ca o pondere
importanta in capitalurile permanente o au capitalurile proprii deci resursele proprii.

Rata autonomiei financiare globale reprezinta gradul de independenta financiara al societatii.

Aceasta rata este foarte ridicata, fapt ce evidentiaza ca firma are o autonomie financiara foarte
buna.
Rata autonomiei financiare la termen - evidentiaza faptul ca resurse proprii pot sa acopere la
termen datoriile pe termen mediu si lung. Firma se incadreaza putin sub nivelul de 100%, fapt ce
ne face sa concluzionam ca firma nu va avea probleme in plata datoriilor pe termen lung.
Rata de indatorare globala - reflecta pondera tuturor datoriilor pe care le are unitatea in pasivul
total al acestuia. In cazul firmei analizate, rata este scazuta, fapt ce reprezinta o situatie pozitiva.
Rata de indatorare la termen - reflecta gardul de indatorare prin imrpumuturi pe termen mediu
si lung si in cazul nostru este scazuta, de 9,09%. O rata de indatorare la termen scazuta
indica faptul ca firma poate sa se ia decizii de atargere a datoriilor pe termen mediu si lung,
nepund in pericol firma. Firma analizata nu are datorii pe termen scurt ridicate, fapt ce
evidentiaza faptul ca aceste datorii sunt platite la termen.
Din punct de vedere a ratelor de structura ale activului, situatia este satisfacatoare, cu un grad
ridicat de risc in ceea ce priveste nivelul creantelor, care va putea duce la blocaj in ceea ce
priveste disponibilitatiile. Din punct de vedere a ratelor de structura a pasivului, firma are o
autonomie financiara ridicata, un grad de indatorare scazut, si astfel are capacitatea sa se
imprumute in cazul lispsei de disponibilitati.

2. Analiza echilibrului financiar

Fondul de rulment = (Capitaluri proprii + DTL) Imobilizri = 22.000 2.000 = 20.000
Echilibrul financiar pe termen lung este asigurat, capitalurile permanente finaneaz ntr-o mare
msur imobilizrile, astfel c excedentul de surse poate fi alocat necesarului de capital circulant.
Fondul de rulment este parte din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete
si este destinat finantarii activelor circulante.
Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizri nete) constituie marja de
securitate a ntreprinderii pentru exploatarea sa normala, permindu-i s-i asigure un
nivel minim al unor active circulante strict necesare funcionrii (stocuri minime, fond de cas
minim), activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii
sub 1 an).
Fondul de rulment net este compus din:
- fondul de rulment propriu (parte din capitalurile proprii care depasesc valoarea imobilizarilor
nete si care sunt destinate finantarii activitatii curente);
-fond de rulment strain(parte din datoriile pe termen mediu si lung care depasesc valoarea
imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activitatii curente).
Necesarul de fond de rulment = Stocuri + Creane Datorii de exploatare = 19.700
Societatea nregistreaz un dezechilibru pe termen scurt. Nivelul datoriilor de exploatare este
insuficient, raportat la nivelul creanelor. Societatea va trebui fie s ncaseze creanele, fie s
identifice modaliti de cretere a datoriilor de exploatare (datoriile bancare pe termen foarte scurt
sunt nule), pentru a evita finanarea creanelor pe seama surselor permanente.

Necesarul de fond de rulment -reprezinta parte din activele circulante ce trebuiesc finantate din
resurse stabile.
Un necesar de fond pozitiv indica faptul ca activele circulante nu depasesc datoriile curente,
exprimand un dezechilibrul pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un
surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile demobilizat.
Situatia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva, poate fi considerata normala, numai daca
este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de
exploatare. In caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj nefavorabil intre
lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte, si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de
alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor .
Trezoreria net = FR NFR = 300.
Datorit faptului c trezoreria net este pozitiv, se poate afirma c societatea are o poziie
financiar acceptabil, nregistrndu-se un echilibru financiar. Cu toate acestea, echilibru se
realizeaz pe baza finanrii creanelor prin intermediul surselor permanente, nerespectndu-se
principiul paritii maturitilor. Aceast problem poate fin minor n situaia unei societi de
consultan, ns o poate priva, pe viitor, de posibilitatea alocrii surselor permanente la active
specifice obiectivelor investiionale.
Dei, n aparen, nivelul stocurilor poate fi considerat mare, raportat la imobilizri, ponderea
acestuia n activul circulant este nesemnificativ, lucru normal pentru o societate de consultan.
De asemenea, ponderea imobilizrilor n total active este redus
Trezoreria neta- reprezinta disponibilitatile banesti ramase la dispozitia firmei rezultate din
activitatea desfasurata pe parcursul unui exercitiu financiar. Reprezinta excedentul de lichiditati
ramase dupa acoperirea nevoilor ciclice (ramase neacoperite) de catre excedentull de resurse
permanente (FR NFR).

3. Analiza bonitatii financiare (lichiditatesi solvabilitate):

a)Lichiditatea curenta = Active circulante / DTS = 21.300 / 1.300 = 16,38
este supraunitar, cu mult peste minimul acceptat. Valoarea recomandata acceptabila fiind in
jurul valorii de 2 deci in cazul nostru exista garantia acoperirii datoriilor curente din activele
curente.
b) Indicatorul lichiditatii rapida (Active circulante Stocuri) / Datorii curente = (21.300-1.000) / 1.300 = 15,61
c) Lichiditatea imediata = Disponibilitati / DTS = 300/1300 = 0,23
Analiza lichiditatii firmei urmareste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile curente din
activitatea curenta, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata.
La firma analzata lichiditatea curenta precum si cea rapida este mult peste nivelul asigurator (1
pentru lichiditate curenta, respectiv 0,75% pentru lichiditate rapida), dar lichiditatea imediata este
inferioara pargului asigurator de 0,5 ceea ce situeaza firma intr-o pozitie nefavorabila.

d) Solvabilitatea:
Solvabilitatea patrimoniala = Active totale / Datorii totale = 23.300 / 3.300 = 7,06
Rata solvabilitatii patrimoniale = Capital propriu / Total Pasiv = 20.000/23.300 =0,86
Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul in care firma ar putea sa-si acopere toate datoriile
sale indiferent de termen din activele de care dispune in cazul in care ar inceta activitatea.
Solvabilitatea patrimoniala >2 pe perioada analizata exprima gradul in care societatea ar putea
sa-si acopere toate datoriile sale indiferent de termen din activele de care dispune. In cazul
societatii analizate exista un grad ridicat de acoperire, solvabilitatea fiind de 7.0.6
Rata solvabilitatii patrimoniale> 0,5 reflecta o situatie normal.

3. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X despre

care se cunosc informatiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze repartitia
valorii adugate pe destinatii.
Indicator
Venituri din vnzarea mrfurilor
Productia vndut
Productia stocat
Cheltuieli cu materii prime
Costul mrfurilor vndute
Cheltuieli salariale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu chirii
Cheltuieli cu dobnzi
Impozit pe profit

u.m.
2000
30000
1000
10000
1200
7000
3000
1500
1400
1000

Rezolvare:
Marja comerciala (Mc)= Veniturile din vanzari de marfuri - Costul de achizitie aferent
marfurilor vandute
Marja comerciala = 2.000 1200 = 800 lei
Marja comerciala repezinta excedentul vanzarilor de marfuri in raport cu costul de cumparare
al acestora.
Costul de cumparare a marfurilor este format din pretul de cumparare (exclusive TVA) la care se
adauga cheltuielile accesorii de cumparare (transport, prime de asigurare, etc.) si corectat cu
variatia stocurilor.
Marja comerciala prezinta interes pentru intreprinderile ce exercita activitate de comert si devine
mai semnificativa ca informative in activitatea de analiza si gestiune daca se determina pe
produse sau pe grupe de produse.
.

Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere al

valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere
continua.
Valoarea adaugata se poate determina prin 2 metode
- metoda substractiva
Valoarea adaugata(VA) =Marja comerciala (Mc)+ Productia exercitiului(Qe)
Consumatia exercitiului provenind de la terti(M)
VA=MC+Qe-M
Productia exercitiului = Productia vanduta + Productia stocata + Venituri din productia de
imobilizari = 30000 + 1000+0 =31.000 lei
Consumatia exercitiului provenind de la terti
corespunde cu notiunea macroeconomica deconsum intermediar si include toate consumurile din
exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala(interna):
- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);
- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;
- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente,locatii
de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile,
cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.);
- alte cheltuieli materiale
Consumurile intermediare (consumatia de la terti) de la terti se preiau din contabilitatea
financiara, respective din conturile 601 la 628, exclusive contul 607 si contul 621 cheltuieli cu
colaboratorii.
Consumatia exercitiului provenind de la terti = Cheltuieli cu materii prime + Cheltuieli cu chirii
= 10000 + 1500 = 11.500 lei
VA = Mc + Qe -M =800+31.000-11.500=20.300 lei
- metoda aditiva
Valoarea adaugata (VA) este rezultatul nsumarii urmatoarelor elemente: salarii, contributii pentru
asigurari si protectie sociala, amortizare, provizioane, cheltuieli cu impozite si taxe (fara
impozitul pe profit) si rezultatul exploatarii.
VA

cheltuieli salarii
+ impozite si taxe
+ cheltuieli cu dobanzile
+ cheltuieli cu amortizarea
+ rezultat net
20.300

7.000
1.000
1.400
3.000
7.900

Unde:
Rezultat net

= 2000+30000+1000-10000-1200-7000-3000-1500-1400-1000
= 7.900

Potrivit abordarii valorii adaugate dupa aceasta metoda, rezulta ca ea

e s t e f o r m a t a d i n remunerarea urmatorilor subiecti (parteneri sociali): salariati, actionari,
stat, institutiile care acorda credite ntreprinderii.
- personalul prin salarii, participari la rezultate, indemnizatii si alte rezultate)
- statul (prin impozite , taxe si varsaminte asimilate)
- creditorii (prin dividende nete incasate)
- firma prin autofinantarea neta reala)
Ratele de remunerare ale valorii adaugate, reprezinta ponderea detinuta de fiecare element
component (ca expresie a remunerarii partenerilor sociali) n valoarea adaugata.
Structura valorii adaugate
Cheltuieli personal
Impozite, taxe si varsaminte assimilate
Cheltuieli financiare (dobanzi)
Amortizare
Dividende
Profit reinvestit (profit net)
TOTAL

Valoare
7.000
1.000
1.400
3.000
7.900
20.300

Procent (%)
34.48
4.92
6.90
14.78
38.92
100

Cea mai mare pondere o reprezinta remunerarea intreprinderii prin autofinantare, ceea ce indica o
buna capacitate a acesteia de a-si finanta activitatea din profiturile obtinute.
O pondere de asemnea mare in privinta remunerarii o reprezinta remunerarea personalului cu
34.48%.
Se observa o presiune fiscal redusa, statul fiind remunerate cu o pondere de doar 4.92% din
valoarea adaugata. In perioada analizata actionarii nu au fost remunerate.

4. S se calculeze soldurile intermediare in manier continental i n manier anglosaxon pornind de la informatiile de mai jos:
Indicator
Venituri din vnzarea mrfurilor
Productia vndut
Productia stocat
Subventii de exploatare
Cheltuieli cu materii prime
Costul mrfurilor vndute
Cheltuieli salariale

u.m.
2000
40000
1500
10000
10000
1200
15000

Cheltuieli cu amortizarea
1000
Cheltuieli cu provizioane
200
Cheltuieli cu chirii
200
Cheltuieli cu asigurri sociale
2000
Impozite i taxe
300
Venituri din dobnzi
200
Venituri din diferente favorabile de curs 200
valutar
Cheltuieli cu dobnzi
800
Cheltuieli cu provizioane financiare
100
Impozit pe profit
1300
Rezolvare:
Nr.
crt.
1.
2.
I.
3.
4.
5.
II.
6.
7.
8.
9.
III.
10.
11.
12.
13.
IV.
14.
15.
V.
16.
17.
VI.
VII.
18.
VIII.

Specificatie
+Venituri vanzare marfuri
- Costul marfurilor vandute
=Marja comerciala
+Productia execitiului
-Cheltuieli cu materii prime
- Cheltuieli cu chirii
=Valoarea adaugata
-impozite si taxe
+subventii de exploatare
- cheltuieli salariale
-cheltuieli cu asigurarile sociale
=Excedent brut de exploatare
+Venituri din provizioane
+Alte venituri de exploatare
-Alte cheltuieli de exploatare
-Cheltuieli
privind
amortizarea
provizioanele
=Rezultat din exploatare
+ Venituri financiare
- Cheltuieli financiare
=Rezultat curent
+ Venituri exceptionale
- Cheltuieli exceptionate
Rezultat exceptional
= Rezultat brut
Impozit pe profit
Rezultat net al exercitiului

Simbol

si

Valoare

Vmf
Chmf
Mc
Qe
Chmp
Chchirii
VA
Imp.
Sub.
Chp
Chassoc
EBE
Vpv
Ave
Ace
Cha

2.000
1.200
800
41.500
10.000
200
32.100
300
10.000
15.000
2.000
24.800
0
0
0
1.200

Pe
Vf
Chf
Rc
Vexc
Chexc
Pexc
Pb
Impf
Pn

23.600
400
900
23.100
0
0
0
23.100
1.300
21.800

Excedentul brut din exploatare (EBE) masoara acumularea bruta din activitatea de exploatare,
admitand ca amortizare si provizioanele sunt doar cheltuilei calculate nu si platite. Excedentul
brut din exploatare masoara capaitatea potentiala de autofinantare a investitiilor pentru
exploatare.
Rolul excedentului brut al exploatrii, poate fi urmrit sub trei aspecte:
1. este o msura a performantelor economice ale ntreprinderii. Un EBE suficient de mare
va permite ntreprinderii rennoirea imobilizrilor sale prin amortizri, acoperirea

riscurilor din provizioanele constituite i asigurarea finanrii sale care antreneaz

cheltuieli financiare, iar diferena va fi distribuit statului (impozit pe profit), acionarilor
(dividende) si/sau conservat prin autofinanare.
2. EBE este independent de politica financiara (nu este influenat de venituri i cheltuieli),
de politica de investiii (nu ine cont de deciziile ntreprinderii privind modalitile de
calcul a amortizrii), de politica de individ (deciziile ntreprinderii privind repartizarea
profitului net), de politica fiscal i de elementele excepionale (nu ia n calcul impozitul
pe profit i rezultatul excepional;
3. EBE reprezint o resursa financiara fundamental pentru ntreprindere.
EBE constituie primul nivel al analizei privind formarea trezoreriei.
Rezultatul exploatrii (Re) masoara, in marimi absolute rentabilitatea procesului de explotare,
prin deducerea tuturor cheltuielilor exploatarii (platibile si executabile) din veniturile exploatarii
(incasabile si calculate).
Acest rezultat este utilizat n compararea performanelor ntreprinderilor ce au politici
financiare diferite.
Exist dou modaliti de calcul:
1. ca diferen dintre totalul veniturilor din exploatare (Ve) i totalul cheltuielilor din
exploatare (Che)
Re = Ve Che
2. pornind de la mrimea EBE i are relaia
Re = EBE (Amp +Ache) + (Ave + Vpr)
Unde:
Amp amortizri i provizioane
Ache alte cheltuieli din exploatare
Ave alte venituri din exploatare
Vpr venituri din provizioane privind exploatarea
Rezultatul curent (Rc) reprezint rezultatul tuturor operaiilor curente, obinuite ale
ntreprinderii, fiind determinat att de rezultatul exploatrii curente, ct i de cel al activitii
financiare, permind i aprecierea impactul politii financiare a ntreprinderii asupra rentabilitii.
Deoarece nu este influenat de elemente extraordinare, acest sold permite analiza dinamicii
rezultatului curent al ntreprinderii pe mai multe exerciii financiare.
Rezulatul brut al exercitiului (Rb) este determinat de rezultatul tuturor activitatilor (exploatare,
financiar, extraordianr), obtinundu-se prin diferenta intre venituri totale si cheltuieli totale.
Rezultatul net al exercitiului (Rn) reprezinta, in marimi absolute, masura rentabilitatii
financiare a capitalului propriu subscris de actionari. Acesta urmeaza sa se distribuie sub forma de
dividend in raport cu numarul actiunilor detinute, sau se reinvesteasca in firma. Profitul net se
obtine prin deducerea impozitului pe profit, datorat statului, din profitul brut.
II. Solduri intermediare in maniera anglo saxona:
Indicator/ Subindicatori
Relaia de calcul
Valoare
Rezultat nainte de plata dobnzilor,
impozitului pe profit i amortizrii
Vexp Cheltuieli variabile de 53.500EBITDA = Earnings Before Interest,
exploatare
28.500=25.000
Taxes, Depreciation and Amortization
(marj asupra cheltuielilor variabile)

Rezultat nainte de plata dobnzilor i a

impozitului pe profit = RE
EBITDA

Cheltuieli
cu
25.000-1.000=24.000
EBIT Earnings Before Interest and amortizarea
Taxes
Rezultat nainte de plata impozitului pe
profit = RB
EBIT Cheltuieli cu financiare
24.000-900=23.100
EBT = Earnings Before taxes
Rezultat net = RN
EBT Impozit pe profit
23.100-1300=21.800
CA
Ch.var.expl.
EBITDA
EBIT
EBT
Ch. Finan.
PNET

= Venituri din vanzarea marfurilor + Productia vanduta + Productia stocata

+ Subventii de exploatare
=2.000+40.000+1500+10.000 = 53.500
=Ch.mat.prime + Ch.mf + Ch.sal. + Ch.asig.soc + Ch.impozite si taxe
= 10.000+1.200+15.000+2.000+300 = 28.500
= Cifra de afaceri - Ch.var.exploatare
= 53.500-28.500 = 25.000
= EBITDA - Ch.amortiz.
=25.000-1000 = 24.000
=EBIT-Ch.fin.
=24.000-900 = 23.100
= Cheltuieli dobanzi+Cheltuieli provizioane financiare
= 800+100 = 900
=EBT - Ch.impozit profit
= 23100-1300 = 21.800

5. O ntreprindere produce anual un numr de 5000 de produse la un pret unitar de 40

u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de
60000 u.m., cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezint salariile
personalului direct productiv, cheltuieli cu utilitti i chirii n cuantum de 5000 u.m.,
cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 5000 u.m. s se
calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operational exprimat n
unitti fizice i valorice i nivelul rezultatului de exploatare i curent ateptat la o cretere
la 5500 a numrului de produse vndute.
Rezolvare:
Pragul de rentabilitate sau punctul critic este o masura a flexibilitatii intreprinderii in
raport cu fluctuatiile activitatii sale si prin urmare o modalitate de masurare a riscului.
Pragul de rentabilitate este punctul la care veniturile din vanzarea de bunuri, lucrari si
servicii sunt egale cu cheltuielile, profitul find nul.
Pragul de rentabilitate reprezinta punctul n care veniturile din exploatare acopera
ntreaga suma a cheltuielilor de exploatare, rezultatul exploatarii fiind nul. El reprezinta nivelul
minim de activitate la care trebuie sa lucreze ntreprinderea pentru a nu nregistra un rezultat
negativ (pierdere). Activitatea desfasurata de ntreprindere peste acest nivel degaja un rezultat
pozitiv (profit).

Cu ct Cifra de afaceri CA este mai mare cu att riscul de exploatare este mai redus i
rezult c unitatea se adapteaz repede la modificrile mediului ambiant prin cantitatea produciei
obinute. Diferena dintre pragul de rentabilitate i cifra de afaceri este numit flexibilitate
absolut sau marj de siguran (MS) i indic n ce msur poate oscila volumul activitii,
fr ca aceast oscilaie s implice riscul nregistrrii unor pierderi.
Prin punctul critic se nelege volumul vnzrilor, la care ntreprinderea deja nu mai are
pierderi, dar nu are nc nici profit. n punctul critic veniturile totale din vnzri sunt egale cu
consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul critic
poate fi exprimat n uniti naturale i monetare. Acest punct critic se realizeaz cnd cifra de
afaceri este egal cu cheltuielile totale.Cheltuielile totale se compun din cheltuielile fixe i
cheltuielile variabile.Scopul analizei punctului critic const n alegerea unui asemenea volum al
vnzrilor, care va asigura ntreprinderii un rezultat financiar nul.

A. Producie 5.000 uniti

Pragul de rentabilitate operaional
CF = 10% * 80.000 + 5.000 + 4.000 (nu am luat n considerare cheltuielile financiare) =
17.000
CV = 60.000 + 72.000 = 132.000
Cheltuieli variabile unitare = 132.000/5.000 = 26,4
Preul unitar de vnzare = 40
PRoperaional = CF / (PUV CVU) = 17.000 / (40 26,4) = 17.000 / 13,6 = 1.250 un
Activitatea de baz a societii este rentabil la o producie de minim 1.250 uniti.
Verificare:
CA = 1.250 * 40 = 50.000
CT = 17.000 + 26,4 * 1.250 = 17.000 + 33.000 = 50.000
Pragul de rentabilitate financiar
CF = 10% * 80.000 + 5.000 + 4.000 + 5.000 = 22.000
CV = 60.000 + 72.000 = 132.000
Cheltuieli variabile unitare = 132.000/5.000 = 26,4
Preul unitar de vnzare = 40
PRoperaional = CF / (PUV CVU) = 22.000 / (40 26,4) = 22.000 / 13,6 = 1.617,64
Societatea obine un rezultat financiar pozitiv la o producie de minim 1.617,64 uniti.
Cifra de afaceri critica = 22.000 /1-(26,4/40) = 22.000/0,66 = 33.333,3

Pragul de rentabilitate este acel nivel al activitii la care ntreprinderea prin veniturile obinute i
acoper integral cheltuielile de exploatare, iar rentabilitatea este nul.
Volumul fizic al prod. Prag =ChFixe totale / (Pre de vnzare unitar-Cost variabil unitar)
Volumul valoric al prod. Prag sau Cifra de afaceri critic= ChFixe totale / (1-cost variabil
unitar/pre de vnzare unitar

B. Producie 5.500 uniti

CA = 5.500 * 40 = 220.000
Cheltuieli materii prime i materiale = (60.000/5.000)*5.500=66.000
Cheltuieli variabile de personal = (72.000/5.000)*5.500=79.200
Cheltuieli fixe personal = 8.000
Cheltuieli utiliti i chirii = 5.000
Cheltuieli cu amortizarea = 4.000
Cheltuieli cu dobnzi = 5.000
Rezultat de exploatare = 220.000 66.000 79.200 8.000 5.000 4.000 = 57.800
Rezultat curent = Rezultat de exploatare chelt. cu dobnzi = 57.800 5.000 = 52.800

6. Pentru o ntreprindere se cunosc urmtoarele informatii financiare:

Indicator
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibilitti
TOTAL ACTIV
Capitaluri proprii
Datorii financiare
Furnizori
Datorii salariale i fiscale
Credite de trezorerie

N -1
500
500
100
50
1150
400
300
200
240
10

N
550
470
200
60
1280
420
330
250
250
30

Indicator
Cifra de afaceri
Cheltuieli materiale
Cheltuieli salariale
Cheltuieli fiscale i sociale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu dobnda
Impozit pe profit

u.m.
2000
600
1000
150
100
50
25

S se calculeze fluxul de numerar de gestiune i disponibil i s se explice destinatile

acestuia din urm.
A.CASH-FLOW DE GESTIUNE (CFG)
Rezultatul tuturor operatiunilor de gestiune reprezinta cash-flow-ul de gestiune.
Operatiunile de gestiune sunt cele de exploatare, investitie si finantare.
Formula de calcul:
CFG = RN + CHD + CH AM
unde:
RN = rezultatul net
CHD = cheltuiala cu dobanda
CH AMO = cheltuiala cu amortizarea
RN = 2.000 (600 + 1.000 + 150 + 100 + 50 + 25) = 75
CFG = 75 + 50 + 100 = 225
Cash-flow-ul din activitatea de gestiune este cel mai important dintre cash-flow-urile
intreprinderii, iar nivelul acestui indicator trebuie sa fie suficient de mare pentru a se acoperi
platile de gestiune, rambursarea de credite, plata dobanzilor si plata eventualelor dividende.
B. CASH-FLOW DISPONIBIL (CFD)
Exprima capacitatea efectiva a societatii de a remunera actionarii si creditorii. Este eficienta
deoarece nu ia in calcul impozitul pe profit .
In stransa legatura cu notiunea de cash-flow se foloseste in practica evaluarii si indicatorul cashflow din activitatea de investitii.
Acest indicator reprezinta plati pentru achizitionarea de imobilizari necorporale, corporale si
financiare, dar si incasari din vanzarea de active fixe amortizate partial sau complet rascumparate
de active financiare.
CFD = CFG Imob - NFR Disp. Banesti
Unde Imob= Imob(n)-Imob(n-1)+Amtz+P=Ven fin = 550-500+100=150
NFR=NFR1-NFR0= 140-150= -10
NFR0=Stocuri+Creante-Datorii exploatare = 500+100-450= 150

Datorii exploatare 0= Furnizori+Salarii+Credite= 200+240+10=450

NFR1= Stocuri+Creante-Datorii exploatare=470+200-530=140
Datorii exploatare 1= Furnizori+Salarii+Credite=250+250+30=530
Disp banesti= Disp banesti1-Disp banesti 0= 60-50=10
CFD = 225-150-(-10)-10=75
In functie de destinatiile sale cash-flow-ul disponibil se imparte in cash-flow-ul actionarilor si
cash-flow-ul creditorilor.
CFA=Pnet-Cap propriu =75-20=55
Cap propriu= Cap propriu1-Cap propriu 0 =420-400=20
CFC=Dobanzi-Dat financiare=50-30=20
Dat financiare=Dat financiare1-Dat financiare0=330-300=30