Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT SIMION BARNUTIU


SPECIALIZAREA : DREPT
DEPARTAMENT : I.D.

TEMA CONTROL
DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII
PUBLICE I
MODELUL EUROPEAN DE CONTROL AL CONSTITUALITATII LEGILOR

Lect.univ.dr Horatiu Rusu

Student : Ovidiu Ichim


Drept anul I BACAU
2016-2017

MODELUL EUROPEAN DE CONTROL AL CONSTITUALITATII LEGILOR

Controlul constitutionalitatii legilor este activitatea organizata de verificare a


conformitatii legilor cu constitutia, efectuata de organele ndrituite, dupa o procedura riguros
stabilita si adoptarea deciziilor si a masurilor adecvate de eliminare a inadvertentelor.
Nu se efectueaza control de constitutionalitate asupra actelor emise de organele
administratiei de stat, ntruct acestea sunt organe executive si nu pot emite dect acte juridice de
punere n executare a legilor. Controlul actelor emise de organele administrative se efectueaza pe
calea contenciosului administrativ. De asemenea, nu se efectueaza control de constitutionalitate
asupra actelor organelor judecatoresti si ale procuraturii, pentru ca actele acestor organe privesc
doar sanctionarea ncalcarii legilor, ele neavnd competenta legala de a emite norme juridice.
Controlul constitutionalitatii legilor poate fi definit ca activitatea organizata de verificare
a conformitatii legilor cu Constitutia. Controlul constitutionalitatii legilor se poate clasifica
utiliznd mai multe criterii.
Dupa criteriul organelor competente a exercita controlul, distingem urmatoarele forme de
control: controlul exercitat de un organ politic, controlul exercitat de catre instantele
judecatoresti si controlul exercitat de un organ unic, special si specializat. ntr-o alta opinie, dupa
acest criteriu distingem doua forme: controlul exercitat de un organ politic si controlul exercitat
de un organ jurisdictional.
Dupa criteriul momentului n care se exercita controlul, putem vorbi despre control
anterior intrarii n vigoare a legii sau control posterior acestui moment.
Dupa criteriul subiectelor cu drept de sesizare a jurisdictiei constitutionale, distingem
controlul la initiativa autoritatilor publice si controlul la initiativa particularilor. ntr-o alta opinie,
se disting trei forme de control: actiunea populara, controlul la sesizarea unei instante ordinare si
controlul la sesizarea autoritatilor politice.
Dupa criteriul modului de control, distingem controlul pe cale de actiune si controlul pe
cale de exceptie. Dupa criteriul reglementarii, distingem controlul explicit si controlul implicit.
n mod traditional se disting doua modele ale controlului constitutionalitatii legilor n
statele contemporane: modelul american si modelul european. Doctrina a semnalat nsa unele
tendinte recente de formare a unor noi modele, fie din punctul de vedere al situarii geografice
( "modelul latino-american" ), fie din cel al scopului controlului exercitat.
MODELUL EUROPEAN AL CONSTITUTIONALITATII LEGILOR
Institutia controlului constitutionalitatii legilor a aparut ca sanctiune a cazurilor de
neconformitate a legilor cu constitutia. Acest control deriva din calitatea ce o are constitutia, de
lege fundamentala cu forta juridica suprema fata de celelalte legi. Unii autori sustin necesitatea
controlului constitutionalitatii legilor, pornind de la legatura dintre democratie si lege sau
asigurarea drepturilor omului si a statului de drept, printr-un sistem legislativ adecvat, sistem
detasat de posibile ilegalitati, echivoc-uri, interpretari abuzive. Privit din acest punct de
vedere, controlul constitutionalitatii legilor este n acelasi timp, o conditie, dar si o garantie a
democratiei.

Nasterea si dezvoltarea modelului european de control al constitutionalitatii legilor sta n mod


incontestabil sub semnul gndirii lui Hans Kelsen. Daca modelul american s-a nascut din
necesitati practice si n lipsa oricarei prevederi constitutionale exprese, modelul european este
rodul unei munci teoretice a unui mare jurist austriac, Hans Kelsen. Ordinea juridica, n viziunea
lui Kelsen, nu este un sistem de norme juridice de acelasi rang, ci un edificiu cu mai multe etaje
suprapuse, o piramida sau ierarhie formata dintr-un anumit numar de paliere sau de "straturi" de
norme juridice, n vrful careia se afla Constitutia.
Varianta kelseniana de control al constitutionalitatii vizeaza crearea unui organ unic,
special si specializat n exercitarea controlului, care sa fie nsa doar un legislator negativ, deci sa
nu poata interveni n opera legislativa dect prin sanctionarea eventualelor situatii de
neconstitutionalitate.
Caracteristicile modelului european de control al constitutionalitatii legilor:
Modelul european de control al constitutionalitatii legilor presupune crearea unei instante
unice, speciale si specializate, nsarcinate cu exercitarea controlului, si denumita Curte sau
Tribunal Constitutional.
Controlul printr-un organ specializat a aparut pentru prima data n perioada interbelica, n
constitutiile unor state europene, mai exact n Constitutia Cehoslovaciei din 29 februarie 1920 si
n Constitutia Austriei din 1 octombrie 1920, organismul nou creat purtnd denumirea de Curte
Constitutionala, respectiv nalta Curte Constitutionala Austriaca. A urmat Spania, care, prin
Constitutia din anul 1931 a nfiintat Tribunalul de Garantii Constitutionale. Dupa cel de-al doilea
razboi mondial, majoritatea tarilor europene si-au nfiintat organe unice, speciale si specializate
de control al constitutionalitatii legilor, retinnd n acest context urmatoarele:
- Italia a nfiintat Curtea Constitutionala n anul 1948;
- Germania a nfiintat Tribunalul Constitutional Federal n anul 1949;
- Franta - Consiliul Constitutional - 1959;
- Grecia - Curtea Speciala Superioara - 1975;
- Belgia - Curtea de Arbitraj - 1983;
- Romnia a nfiintat Curtea Constitutionala n anul 1991 etc.
n Romnia, odata adoptarea Constitutiei n 1991, a fost adoptat modelul european
Controlul constitutionalitatii legilor, indiferent ca este anterior promulgarii legilor sau posterior,
nfaptuit pe cale de exceptie este ncredintat unui organ special si specializat care poarta numele
de Curtea Constitutionala.
ntocmai ca modelul ei francez, Curtea Constitutionala a Romniei este alcatuita din noua
judecatori, numiti pentru un mandat de 9 ani, trei de Camera Deputatilor, trei de catre Senat si
trei de Presedintele Republicii. Aceasta curte se rennoieste cu o treime din judecatorii ei, din trei
n trei ani n conditiile prevazute de Constitutie [art. 152, alin (2)] si de legea nr. 47/ 1991 care-i
reglementeaza organizarea si functionarea.
Din exemplele prezentate, se constata ca organul unic, special si specializat n efectuarea
controlului constitutionalitatii legilor, a primit denumirea de tribunal, curte sau consiliu, avnd
atributii specifice unui model european.
Controlul printr-un organ unic, special si specializat s-a impus prin avantajele sale,
comparativ cu cele practicate anterior, printre care enumeram:

a) judecatorii ce compun aceasta autoritate, sunt selectati n baza unor exigenta sporite de ordin
profesional si moral;
b) declararea conformitatii legii cu constitutia sau neconstitutionalitatea acesteia, devine
opozabila tuturor (erga omnes), producnd efecte pe teritoriul ntregii tari, pe cnd autoritatea
unui singur lucru judecat ntr-o speta, ramne singular;
c) deposedarea instantelor comune de dreptul de a se ocupa si de constitutionalitatea legilor, are
drept consecinta o mai buna omogenizare a jurisdictiei;
d) cadrul strict n care se realizeaza verificarea constitutionalitatii legii, reduce considerabil
insecuritatea juridica
Trasaturi:
a) exercitarea controlului de constitutionalitate de catre o jurisdictie constitutionala
specializata, sau "monopolul controlului".
Specificul modelului european apare si n ceea ce priveste modul de numire a membrilor
jurisdictiilor constitutionale. Rolul principal n aceasta numire o au autoritatile politice.
b) Posibilitatea exercitarii unui control abstract de constitutionalitate
c) Posibilitatea autoritatilor publice de a sesiza jurisdictia constitutionala.
d) Autoritatea absoluta de lucru judecat a deciziilor Curtilor constitutionale si efectul lor
obligatoriu erga omnes.

BIBLIOGRAFIE
1.DR. VALENTIN ROAT, DREPT CONSTITUIONAL sI INSTITUII POLITICE
VOLUMUL I
2.lect. dr. BIANCA GUAN., DREPT CONSTITUIONAL sI INSTITUII POLITICE I, Sinteza
pentru ID
3. http://www.uem.ro