Profesor: Dinca Georgiana

Student:Petre Mariana Panseluta

Specializare :E C T S
Anul:II

Cuprins
1

Capitolul I Prezentarea zonei Valea Prahovei

1.1 Potentialul touristic natural........3
1.2 Potentialul touristic antropic .4
1.3 Analiza S.W.O.T Valea Prahovei7
Capitolul II Strategia pensiunii
2 .1 .Prezentarea generala a pensiunii....................................11
2.2 Misiunea pensiunii........................................................... 13
2.3 Obiectivele fundamentale.............................................. ...13
Capitolul III Piata pensiunii
3.1 Bariere de intrare..................................................................15
3.2. Bariere de iesire..................................................................16
3.3 Oferta...................................................................................16
3.4 Clienii..................................................................................17
3.5 Concurena..........................................................................18
Capitolul IV Mediul Extern si mediul Intern
4.1 Componentele macromediului......................................... ...20
4.2 Componentele micromediului...............................................22
Capitolul V Analiza S.W.O.T a pensiunii La Panselua 24
Capitolul VI Necesarul Financiar..28
7.1 Analiza principalilor indicatori economico-financiari.......... 28
7.2 Finantarea investitiei..............................................................30
7.3 Esalonarea investitiei.............................................................31
7.4 Proiectii financiare..................................................................31
7.5 Activitatea financiara.............................................................31.
Capitolul VII Promovarea pensiunii La Panseluta ..32
CONCLUZII I PROPUNERI ...................................................33
BIBLIOGRAFIE............................................................................34

Capitolul I Prezentarea zonei Valea Prahovei

2

1. prezentare generala a zonei

-asezarea geografica a zonei
-caile de acces in zona

2. potentialul turistic
-natural : -relief
-clima
-hidrografie
-vegetatie
-fauna,etc.
-antropic: -resurse cultural istorice
-tehnico economic
-socio demografice
Prezentarea generala a zonei:

asezarea geografica a zonei: Valea Prahovei este asezata n

partea de sud est a Romaniei, n mijlocul Munteniei, n bazinul superior
si mijlociu al raului cu acelasi nume si o parte a bazinului Ialomitei.Ea se
invecineaza la sud-Ilfov, Ialomita; la vest-Dambovita; la nord-Brasov; la
est-Buzau (Muntii Bucegi) si are o suprafata: 4.716 km2 (respectiv 2 %
din teritoriul tarii). Populatie este de 868.000 locuitori-densitatea este
aproape dubla fata de media pe tara, judetul cu populatia cea mai
numeroasa din tara;
1.1_Potentialul touristic natural
relieful: Relieful vaii Prahovei este ntr-o desfasurare armonioasa ce
coboara n trepte de la nord la sud, dispuse n forma de amfiteatru cu
fata spre sud si cuprinzand n proportii egale, munti (n nord, Bucegi, cu
vf. Jepii de 2.195 m, Piatra Arsa de 2.075 m, Omu de 2.505 m, cu
elemente extrem de spectaculoase, cu geneza si evolutie interesanta,
iar n apropiere de vf. Caraiman sunt niste stanci roase de vanturi si
ploi, n forma de ciuperci 'Babele", Baiului, Ciucas-cu naltimi ntre
1.771-1.956 m, Garbova, Grohotis, Tataru), dealuri-Subcarpatii Buzaului
si Prahovei (n sud, ca o succesiune de fasii nalte sau joase, aproape
paralele cu marginea muntilor: zona pintenilor cu naltimi de 1.000 m,
zona dealurilor subcarpatice cu naltimi ntre 800-700 m, zona colinara
cu naltimi ntre 700-400 m-Dealul Mare) si campii (o fasie ngusta,
Campia nalta, piemontana a Ploiestiului);
3

 vegetatia si fauna: vegetatia este variata (alcatuita din paduri care se

intend pe mai multe etaje: etajul fagului care urca pana la 1200m si
chiar mai sus si etajul coniferelor), in functie de clima si dispunerea
trepelor de relief. Mai sus de paduri se dezvolta o vegetatie alpine,
numita si stepa rece, cu pajisti, tufisuri de ienupar si jneapan si arbusti
pitici Fauna este bogata si diversa ca numar si specii: ursi, cerbi
carpatini, jderi,caprioare, lupi, mistreti, rasi, dihori, pisici salbatice,
veverite, capre negre; pasari: cocosul de munte, mirla, acvila de munte,
uliul, vulturul, iar dintre reptile:vipera comuna si soparla de munte. In
apele reci de munte se gasesc pesti ca: pastravul, cleanul si mreana.
clima: influentata de relief si asezare, are n sud un caracter temperat
continental de silvostepa, dealuri si coline, iar n nord, n munti, un
caracter mai aspru, cu vanturi ce bat din nord si nord-est. Temperatura
madie anuala este de 20C la altitudini mari si depaseste 10C in
regiunile joase de campie. cursurile de apa: sunt reprezentate de
Prahova, tributara Ialomitei (ce are o vale adanca formata de ghetarii
cuaternari), cu afluentii: Doftana, Teleajan, Cricov. Aceastea sunt
utilizate in scopuri hidroenergetice amenajate pe Ialomita si pe
Dambovita.
1.2_Potentialul touristic antropic
Obiective turistice
Munti
Masivul Bucegi: cuprins n mare parte n teritoriul judetului Prahova,
ntre Valea Prahovei la est, pe care o domina printr-un abrupt de peste
1.000 m, si Muntii Leaota, la vest. Prin naltimea si masivitatea lui
alcatuieste cel mai grandios edificiu muntos din aceasta parte a tarii.
Prin elementele de relief, extrem de spectaculoase si de variate (pe o
suprafata relativ mica), alcatuieste una din regiunile de mare atractie
turistica din Romania. Are frecvente naltimi ce depasesc 2.000 m: Vf.
Omu (2.505 m), Vf. Costila (2.498 m), Vf. Caraiman (2.326 m). Masivul
Bucegi a fost declarat Parc National, incluzand mai multe rezervatii
naturale complexe.
Masivul Ciucas: (cu vf. Ciucas de 1.954 m), este una din cele mai
interesante si complexe regiuni montane din Carpatii de Curbura, cu
binemeritata faima turistica. Aduna n cuprinsul sau peisaje linistite si
culmi netede dar si creste salbatice n care se mpleteste spectaculosul
cu ineditul. Siluetele acestor munti, asemanatoare unor turnuri n ruina,
starnesc admiratia turistilor. Dar ei sunt fermecati si de formele bizare
pe care le ntalnesc aici (Babele Bratocei, Coltii Tigailor, Mana Dracului)
de policromia vegetatiei (vara) sau de zapada abundenta (iarna, cand
ofera schiorilor frumoase momente de destindere).
Vai si Cascade
4

 Valea Prahovei: adunandu-si apele din izvoarele aflate sub Piatra

Mare, Prahova desparte masivul Bucegi de masivul Garbova, facandusi loc catre sud si lasand n urma, ntre localitatile Predeal (judetul
Brasov) si Campina, unul dintre cele mai fermecatoare defilee din
Romania. n acest grandios spectacol al naturii se desfasoara o salba
de statiuni pitoresti: Predeal (jud. Brasov), Azuga, Busteni, Poiana
Tapului, Sinaia). Atmosfera calda, relaxanta, maretia muntilor, bazele de
agrement si unitatile de cazare deosebit de complexe si moderne sunt
atu-uri ce aduc pe meleagurile prahovene, an de an, mii de turisti;
Valea Cerbului; Valea Teleajenului;
Cascada Urlatoarea: (la o ora distanta de Busteni).
Rezervatii si Monumente ale Naturii
Muntele de sare: Slanic Prahova, cu o naltime de cativa zeci de
metri, acest munte n miniatura starneste admiratia vizitatorilor. Apa
ploilor a modelat pe suprafata sa mii de ondulatii si santulete, cristalele
de sare par nenumarate ace de gheata ce stralucesc n bataia soarelui.
n perimetrul acestui masiv (declarat monument al naturii) este cantonat
un lac carsto-salin cu o adancime maxima de 32 m. Potrivit legendei, n
acest lac s-ar fi aruncat o mireasa nefericita, de unde si numele de
"Grota miresei";
Padurea Glodeasa: rezervatie forestiera care conserva un codru
secular de fag cu rasinoase, n special de brad, iar copacii au naltimi si
diametre impresionante;
Arinisul de la Sinaia: rezervatie forestiera reprezentata de o mica, dar
interesanta padure de foioase.
Edificii Religioase
Manastirea-Sinaia; construita ntre 1690-1695 de spatarul Mihai
Cantacuzino, n urma unui pelerinaj la Ierusalim si n peninsula Sinai,
de unde si numele manastirii si a statiunii de azi. Din pictura de interior,
realizata de vestitul mester zugrav Parvu Mutu, la 1694, se remarca
tabloul de la intrare care l reprezinta pe ctitor cu familia sa. n cateva
ncaperi din fostele chilii este amenajat un muzeu care expune tablouri
cu caracter istoric, vesminte din secolele trecute, o interesanta colectie
de stampe, obiecte de cult;
Manastirea Zamfira-Lipanesti: ctitoria jupanesei Zamfira, terminata n
1743, cu o biserica noua construita n 1857, pastrand picturi executate
de Nicolae Grigorescu, cand avea 18 ani;
Biserica din lemn-Valea Orlei: (sec. XIV), aici fiind nmormantata
Stanca, sotia voievodului Constantin Mavrocordat;
Manastirea-Varbila: (1539), monument ce poseda remarcabile
sculturi n lemn si piatra;
Schitul Lespezi-Posada: (langa Comarnic, 1661);
Biserica domneasca-Ploiesti: unul din cele mai vechi monumente ale
orasului, ctitorita de domnitorul Matei Basarab, n 1639;
5

 Manastirea-Brebu, constructie nceputa n 1650, de domnitorul Matei

Basarab si terminata n 1690, n timpul domniei lui Constantin
Brancoveanu;
Biserica "Trei Ierarhi";
Filipestii de Padure (1688), cu zugraveala executata de cunoscutul
Parvu Mutu n 1692;
Biserica Manastirea-Valenii de Munte, ridicata la sfarsitul sec. XVII, se
remarca prin frescele din interior.
Vestigii Istorice
Castelul Peles-Sinaia, fosta resedinta regala, transformata azi n
muzeu, este punctul de atractie nr.1 al Sinaiei si unul din valoroasele
monumente de arhitectura din Romania. Construit ntre 1875-1883,
mbina diverse stiluri arhitecturale, predominand elementele Renasterii
germane si ale stilului gotic. Arhitectii au folosit totul pentru a imprima
splendoare si maretie constructiei, decoratia din lemn abundand n
exterior si interior si dand castelului o nota specifica. Situat ntr-un
frumos parc, cu minunate terase, Pelesul are 160 de camere si sali n
care pot fi vazute diferite obiecte ornamentale, covoare orientale,
sculpturi fine din fildes, tapiserii, mobilier, colectii de arme (sec. XVXIX), tablouri. Printre cele mai impresionante sali sunt: holul de onoare,
marea sala de arme (cu obiecte din India, Persia, Turcia, Arabia), sala
de consiliu (vitralii elvetiene, sec. XVI-XVII), sala de muzica, sala
florentina, sala oglinzilor, sala maura (cu o colectie inspirata de Palatul
Alhambra din Spania), salonul turcesc, sala de teatru;
Palatul Culturii-Ploiesti ,frumos monument de arhitectura construit la
nceputul sec. XX, n stil neoclasic. n prezent, n cele peste 200 de sali,
gazduieste mai multe muzee;
Castelul Hasdeu-Campina (1893-1896);
Palatul Cantacuzino-Filipestii de Targ, ridicat de postelnicul
Constantin Cantacuzino ntre 1633-1656, astazi doar ruine;
Castelul muzeu Pelisor-Sinaia.
Edificii Culturale
Muzeul de istorie si arheologie Prahova-Ploiesti, institutie culturala de
prestigiu din judetul Prahova. Expozitia permanenta 'Arheologie
prahoveana" prezinta dovezi incontestabile ale continuitatii nentrerupte
ale nfloritoarei civilizatii geto-dacice pe aceste meleaguri. Expozitia
permanenta 'Mihai Viteazul si Ploiestiul" (deschisa de la 26 septembrie
1997) cuprinde cele mai valoroase marturii documentare rezultate n
urma celor mai recente cercetari ntreprinse de specialistii muzeului
privind istoria Ploiestiului-oras ntemeiat de domnitorul Mihai Viteazul;
Muzeul memorial-Valenii de Munte, dezvaluie vizitatorului gustul
genialului om pentru creatia populara autohtona. Exponatele lacasului:
mobilierul din lemn masiv, scoartele, tablourile, obiectele personale ale
savantului, redau nota de autenticitate a decorului n care profesorul
Iorga a gandit si a creat o vasta opera. Publicatiile si documentele

expuse atesta contributia uriasa adusa de marele savant la afirmarea

culturii romanesti n tara si strainatate;
Muzeul ceasului "Nicolae Simache"-Ploiesti, unic n reteaua muzeelor
din tara noastra, ofera publicului vizitator ocazia sa urmareasca evolutia
mijloacelor de masurare a timpului de la primele 'ceasuri"-cadrane
solare, ceasuri arzatoare, cu apa sau cu nisip, pana la ceasornicele
mecanice 'antice" si cele moderne;
Muzeul memorial "B.P.Hasdeu"-Campina, adapostit ntr-un castel
construit de marele carturar n amintirea fiicei sale, stinsa prematur din
viata la 19 ani. Sunt prezentate tablouri, mobilier, care au apartinut
familiei acestui lingvist, istoric si scriitor, una dintre cele mai
proeminente personalitati ale culturii noastre;
Muzeul memorial "I.L.Caragiale"-Ploiesti, gazduit ntr-o casa din sec.
XVIII, prezinta aspecte semnificative din viata marelui dramaturg, care
si-a petrecut copilaria si tineretea n Ploiesti;
Casa Domneasca-Brebu, cladire ridicata de Matei Basarab n 1641,
adaposteste un muzeu, care ofera publicului iubitor de arta medievala
un fond bogat de carte veche romaneasca, straie mparatesti, arme,
obiecte de cult si podoaba;
Muzeul memorial "Cezar Petrescu"-Busteni, conserva atmosfera de
altadata, n care prozatorul a creat cea mai mare parte a operei sale;
Muzeul National al Petrolului-Ploiesti, unic n tara si printre putinele de
acest gen din lume;
Muzeul memorial "Nicolae Grigorescu"-Campina, sunt expuse tablouri
originale, covoare, obiecte legate de viata marelui pictor (1838-1907);
Muzeul de etnografie al Vaii Teleajenului-Valenii de Munte
1.3 Analiza S.W.O.T Valea Prahovei
(puncte forte): Valea Prahovei
Punctele forte ale potentialului turistic din Valea Prahovei sunt
reprezentate de resursele turistice naturale, precum si de cele
antropice.
Resursele turistice naturale constau in:
1
Relieful variat care determina prezenta numeroaselor obiective
turistice naturale: domenii schiabile, trasee pentru drumetii si alpinism,
chei si vai, cascade;
2
Climatul temperat-continental este favorabil dezvoltarii turismului
montan, balnear, datorita conditiilor optime practicarii sporturilor de
iarna, drumetiilor, curelor balneo-climaterice;
3
Existenta a numeroase rezervatii naturale, precum si a unui parc
natural (Bucegi), stimuleaza turismul;
4
Hidrografia: numeroasele si variatele ape curgatoare sunt folosite
pentru agrement si balneo-turism;
5
Existenta unei vegetatii variate si a unei faune bogate si diverse
are ca efect dezvoltarea turismului profesional si stiintific datorita valorii
7

lor. Pe langa speciile obisnuite exista si specii declarate monumente ale

naturii. Fauna are valoare estetica, recreativ-cinegetica si stiintifica.
6
Alte puncte forte ale turismului din Valea Prahovei sunt
reprezentate de reamenajarea Hotelului Pestera, Hotelului Cota 1400 si
a cabanei turistice Cuibul Dorului care dau turistilor posibilitatea de a se
afla in mijlocul naturii beneficiind in acelasi timp si de un confort sporit
(apa calda, caldura, televizor in camera, piscina, sala de fitness, sauna
etc.)
Resursele turistice antropice sunt reprezentate de:
1
Echipamentele turistice;
2
Unitati de cazare existente in toate zonele turistice.
Reamenajarea unitatilor de cazare din ultimii ani a generat o crestere a
numarului de turisti.
3
Mijloacele de transport turistic. Dezvoltarea mijloacelor de
transport turistic a stimulat dezvoltarea turismului si, totodata, a permis
accesul in anumite zone.
4
Structurile de agrement. Serviciile de agrement dau posibilitatea
turistilor sa-si petreaca timpul liber intr-un mod cat mai placut.
Agrementul constituie astazi motivatia oamenilor de a calatori pentru a
practica diverse sporturi, pentru a se relaxa si distra.
5
Existenta turistilor romani, cat si a celor straini. Consumul turistic
are efecte economice pozitive atat pentru organizatorii de calatorii,
pentru dezvoltarea turismului, cat si pentru dezvoltarea celorlalte ramuri
ale economiei cu care turismul intra in contact.
(puncte slabe):
Punctele slabe ale turismului din Valea Prahovei sunt:
1
Lipsa promovarii turismului si a informatiilor legate de anumite
zone turistice poate genera pierderea potentialilor clienti care aleg alte
destinatii pentru a-si petrece vacanta;
2
Lipsa investitiilor si a preocuparii in ceea ce priveste anumite
zone turistice;
3
Nivelul de degradare in care se afla echipamentele turistice;
4
Existenta unui numar mare de structuri de primire in principalele
zone turistice si a unui numar foarte mic in zonele mai putin promovate;
5
Caile de acces si mijloacele de transport turistic slab dezvoltate.
Inexistenta unor drumuri care sa dea turistilor siguranta in ceea ce
priveste calatoria;
6
Numarul redus al mijloacelor de transport pe cablu si lipsa
modernizarii lor;
7
Existenta unui numar mic de structuri de agrement;
8
Numarul mic de turisti in structurile de primire in raport cu
capacitatea de cazare existenta;
9
Valorificarea redusa a potentialului turistic;
10 Calitatea slaba a serviciilor;
11 Poluarea.
8

(oportunitati):
Oportunitatile sunt reprezentate de posibilitatile de valorificare a
potentialului turistic intr-o anumita zona. In Valea Prahovei intalnim
nenumarate oportunitati, printre care:
1
Reabilitarea drumurilor incepand cu cele principale si terminand
cu cele auxiliare (drumuri forestiere). Spre exemplu, cele doua drumuri
de acces catre Hotelul Pestera (Moroieni-Cabana Zanoaga-Cabana
Bolboci-Cabana Padina-Hotel Pestera si Cabana Cuibul Dorului-DichiuHotel Pestera) sunt impracticabile datorita conditiei in care se afla.
2
Deoarece Valea Prahovei reprezinta un important punct de acces
spre traseele montane, consider ca este importanta reconditionarea
traseelor si a marcajelor (care se gasesc intr-o stare foarte proasta, in
unele locuri fiind chiar inexistente).
3
De asemenea, ar putea fi imbunatatite conditiile de cazare din
majoritatea cabanelor turistice.
4
Reconditionarea instalatiilor de transport pe cablu.
5
Extinderea lantului de statiuni montane din Valea Prahovei, astfel
incat sa cuprinda zonele mai putin promovate (de exemplu, localitatea
Poiana Tapului).
6
Reamenajarea partiilor din Sinaia si Predeal asa incat sa se ridice
la standarde internationale.
7
Largirea gamei de servici oferite si atragerea turistilor in statiuni
pe tot parcursul anului, prin organizarea de seminarii, cursuri de scurta
durata, activitati de tratament, de cosmetica, de dieta.
8
Dezvoltarea turismului de afaceri si reuniuni in statiunile turistice.
9
Organizarea unor festivaluri periodice sau ocazionale, unor
manifestari specifice zonei sau anotimpurilor.
10 Revigorarea turismului cultural itinerant pentru cunoasterea unor
zone cu valoare turistica.
11 Cresterea capacitatii de cazare la nivelul oraselor pentru a se
dezvolta turismul de afaceri, turismul de reuniuni si congrese.
12 Modernizarea mijloacelor de transport turistic si diversificarea
serviciilor oferite in timpul calatoriei.
13 Aparitia si dezvoltarea unor produse turistice specifice zonei:
turismul religios, ecologic, automobilistic, de echitatie, agroturismul.
14 Conceperea unei strategii de diversificare a serviciilor turistice
oferite de agentiile de turism, astfel incat sa fie atractive pentru fiecare
turist, sa ofere alternative si posibilitati de petrecere a timpului liber in
orice imprejurare si la orice ora din zi.
15 Ridicarea calitatii serviciilor prestate de resursa umana din turism.
16 Cresterea sectorului privat din turism.
17 Dezvoltarea unor produse turistice noi la nivel international, bazate
pe valori turistice culturale si naturale, incluzand activitati speciale si
calatorii individuale.
18 Dezvoltarea unor centre turistice in locuri istorice si zone montane,
ca puncte de popas in circuite sau ca baza pentru circuite.
9

19 Cazarea turistilor in structuri de primire pitoresti, de buna calitate,

care sa reflecte arhitectura si cultura locala.
(riscuri):
Amenintarile sunt reprezentate de riscurile care apar si care pot
deveni puncte slabe ale turismului intr-o anumita zona. Pe Valea
Prahovei, acestea sunt reprezentate de urmatoarele:
1
Poluarea solului, a apelor si a aerului;
2
Lipsa unor organisme special infiintate pentru reamenajarea si
permanenta verificare a itinerariilor turistice;
3
Vechimea si starea de uzura a unora dintre mijloacele de
transport pe cablu;
4
Infiintarea unor structuri de primire turistica ultramoderne in zone
putin populate ameninta buna functionare a cabanelor, campingurilor si
casutelor turistice din zonele respective;
5
Preturile ridicate in raport cu serviciile oferite;
6
Serviciile slabe de catering, cu precadere lipsa unui personal
calificat in unitatile de alimentatie;
7
Lipsa unor programe de promovare a turismului pe Valea
Prahovei.

Capitolul II Strategia pensiunii

10

2 .1 .Prezentarea generala a pensiunii

Amplasare
Pensiunea La Panseluta este situata in zona centrala a celei mai
vechi statiuni turistice de pe Valea Prahovei, la poalele Muntilor Bucegi,
la o altitudine de 950 m si o distanta de 147 km de la Bucuresti, 6 km
pana la Predeal, 38 km pana la Poiana Brasov.
Numele pensiunii
Numele pensiunii l-am ales ca fiind La Panseluta deoarece
pensiunea noastra reprezinta un punct forte al zonei si este situata in
centrul acestuia.
Descriere
Cladirea este o constructie noua, din caramida si lemn acoperita cu
tabla,bineintretinuta.
Amplasarea anexelor gospodaresti este separata de curtea principala
si de cladirea pentru turisti prin gard si cu acces separat in curte.Toata
incinta este imprejmuita cu garduri din lemn si gard pe soclu de beton si
lemn.Caile de acces sunt betonate iar terasele si aleile sunt pavate. De
asemenea exista si un teren de sport cu gazon, o livada si o gradina de
legume.Spatiul de joaca pentru copii este acoperit cu gazon, pe care
sunt
amplasate
mese
pentru
diverse
jocuri,
leagane,
balansoare,sezlonguri,etc.
Materialele folosite la realizarea i mai ales la finisarea acestei
pensiuni sunt naturale, de bun calitate. Pardoselile pe zona de parter
sunt din gresie ceramic, scara este placat cu lemn, dormitoarele cu
parchet stratificat, iar balcoanele cu plci de travertin. n rndul
finisajelor interioare vopseaua lavabil n tonuri calde contribuie la
obinerea unui ambient intim, plin de cldur. Pe suprafaa terenului
rmas liber se va terasa i amenaja spaiu verde. Cea mai mare
suprafa din teren dispune de gazon, iar de jur mprejurul casei sunt
alei cu pavaj, pietri i decoraiuni florale. Gardul este din beton armat
placat cu piatr natural si lemn.
Pensiunea La Panseluta va ofera cazare si masa in cele mai bune
conditii si intr-un ambient natural deosebit.
Pensiunea dispune de 16 locuri de cazare (8 camere de 2 persoane
din care 5 cu pat matrimonial si 3 camere cu 2 paturi simple) salon cu
capacitate de 20 de locuri la masa ,curte spatioasa, parcare, loc de
joaca pentru copii, gratar, bar de zi, acces la bucatarie, living cu
semineu.
Toate cele opt camere sunt situate la etajul pensiunii, accesul in camere
se face printr-un hol de 1.90 m latime.
11

Avem disponibila o parcare pentru 8 locuri, acoperita.

Dotari parter: La parterul pensiunii se afla restaurantul ce va ofera
preparate traditionale romanesti, un mini bar unde puteti servi bauturi
reci sau calde, bucataria, un living cu semineu, o sauna, o sale de
jocuri (sah, billiard, tennis de masa s.a), grup sanitar.
Dotari etaj: La etaj, pensiunea dispune de camere duble dotate cu grup
sanitar propriu cu cabina de dus, usctor de pr, apa calda permanent,
incalzire centrala, TV color cu antena satelit, terasa, acces internet
wireless.
Mobilierul este din lemn de stejar in living si din lemn natur de
rasinoase in camere.
Balansoarele de pe marginea helesteului sunt puse parc s
completeze senzaia de relaxare a locului. Serile mai lungi pot fi
ncheiate cu un concurs de karaoke i un foc de tabr.
Dotarea camerelor si a celorlalte incaperi
Camera dubla cu un pat matrimonial are o suprafata de 13 mp. Este
dotata cu pat matrimonial ,baie cu cabina de dus, usctor de pr, apa
calda permanent, incalzire centrala, televizor prin cablu, terasa, acces
internet wireless.
Camera dubla cu 2 paturi are o suprafata de 16 mp. Este dotata cu 2
paturi ,baie cu cabina de dus, usctor de pr, apa calda permanent,
incalzire centrala, tv prin cablu, terasa, acces internet wireless.
Baia, frumos amenajata este dotata cu lavoar,wc si cabina cu dus.
Deasemeanea veti mai gasi si o oglinda ,un uscator de par, 4 prosoape
din care 2 sunt pentru fata si 2 prosoape pulsate pentru baie, un dulap
si un cos de gunoi.
Bucataria are o suprafata de 40 mp, la realizarea acesteia am folosit
gresie si faianta de culoare alb-galben iar mobilierul este din lemn de
carpen. Este dotata cu un aragaz cu 4 ochiuri si cuptor, hota, combina
frigorifica mare, congelator, cuptor cu microunde, filtru de cafea, prajitor
paine, robot-mixer, cafetiera, masina de spalat vase ,chiuveta de
bucatarie, vase si ustensile de buna calitate, vesela si tacamuri, seturi
de cani si pahare,etc.
Living are o suprafata de 45 mp. Aici intalnim un spatiu amenajat
pentru deconectare, lecturare, conversatie,dispunem de un numar de
13 locuri pe canapele si 3 masute. Dotat cu o biblioteca cu carti, reviste,
ziare, albume ,un semineu ,televiozor LCD prin cablu . Mobilierul este
realizat din lemn de stejar.
Receptia pensiunii este deschisa 24 de ore din 24. Este dotata cu un
calculator cu acces la internet si un telefon.Camerele se pregatesc
pentru check-in incepand cu ora 13.00. Check-out se face in ziua
plecarii, dupa ora 12.00.
Sauna este situata la parterul pensiunii pe o suprafata de 40mp. Aici
avem sauna propriu zisa cu o capacitate de 6 persoane, 2 vestiare unul
pentru femei iar altul pentru barbati , 2 cabine de dus cu cate 2 dusuri
fiecare si un hol cu oglinda.
12

Foisor de gradina, din lemn, hexagonal cu latura de 2 m

portivit servirii meselor in aer liber. Este un foisor de dimensiune mediesuperioara care poate adaposti pana la 14 persoane.
Spalatorie si uscatorie se intinde pe o suprafata de 9.5 mp. Este
dotata cu o masina de spalat una de uscat si o masa de calcat cu
masina de calcat.
Pivnita este prevazuta cu 3 incaperi. O camera unde se depoziteaza
alimentele , o camera pentru centrala termica si o minicrama.
Gratarul este amplasat in curte, alaturi avem o masa unde se pot
prepara produsele care se vor pune pe gratar si o pompa cu apa
potabila.
Tarife practicate de pensiunea noastra:
Sezon iulie - septembrie
In timpul saptamanii cazare in camera dubla 75 RON/pers
* include mic dejun pentru o persoana
In week-end cazare si mic dejun: 85 RON/pers
* include mic dejun pentru o persoana
Extrasezon
In timpul saptamanii cazare in camera dubla : 65 RON/pers
* include mic dejun pentru o persoana
In week-end: cazare si mic dejun: 75 RON/pers
* include mic dejun pentru o persoana
2.2 Misiunea pensiunii
Pensiunea La Panseluta isi propune sa pomoveze in Romania turismul
decalitate care sa raspunda necesitatilor si exigentelor clientilor prinservicii la
cele mai ridicate standarde. Orientarea permanenta spreclient, calitatea si
promptitudinea servirii vor face diferenta.Pensiunea La Panseluta se axeaza
in special pe segmental de consumatori NON-CORPORATE.
2.3 Obiectivele fundamentale
Vrem ca pensiunea noastra sa se ridice la standardele internationale din
domeniu. Pentru aceasta ne-am propus realizarea unei serii de obiective in
functie de resursele disponibile. Astfel obiectivele noastre se clasifica in
obiective economice si obiective sociale.
Obiectivele economice sunt acelea care se refera la latura financiara,
adica sa marim profitul si cifra de afaceri acest lucru realizandu-l in acelasi
timp cu imbunatatirea serviciilor oferite prin achizitionarea de atv-uri si alte
masini pe care le punem la dispozitia oaspetilor nostrii, sa imbunatatim
imaginea pensiunii prin desfasurarea unei puternice activitati promotionale,
dar si prin oferirea unor produse si servicii superioare calitativ.
Obiective particulare:
- cresterea notorietatii in randul consumatorilor potentiali intr-un an
- cresterea gradului de ocupare permanenta a pensiunii la un nivel de 70 %
13

- cresterea nivelului de ocupare permanenta la 90% in urmatorii 3 ani

- amenajarea unui bazin de inot in termen de 2 ani
- amenajarea unui teren pentru sport (fotbal, tenis) in termen de 1 an
- achizitionarea a doua ATV-uri in termen de 1 an
- crearea unui serviciu de imprumutare a echipamentelor de sport (iarna si
vara) in termen de 6 luni
- fidelizarea clientilor intr-o proportie de 30% in termen de 2 ani
Cresterea notorietatii in randul consumatorilor potentiali intr-un an se va
face prin aparitii in presa locala, lansarea pe internet, impartirea de pliante,
promovarea prin agentii. Tratarea clientilor in mod corespunzator va ajuta la
promovarea pensiunii prin reclama din gura in gura si recomandari.
Amenajarea unui bazin de inot, precum si unui teren pentru sport vor fi
realizate din veniturile obtinute din alimentatie si serviciile complementare,
marindu-se complexitatea serviciilor oferite si a gradului de satisfactie a
clientilor.
De asemeni, dorim sa le oferim clientilor nostri posibilitatea de a se bucura
atat de natura, cat si de relaxare si distractie la cote maxime. De aceea, avem
in vedere cumpararea a doua ATV-uri, care vor putea fi inchiriate de
persoanele dornice sa-si incerce indemanarea.
Infiintarea in cadrul unitatii a unui serviciu de inchiriere a echipamentelor
de sport (iarna si vara) in termen de 6 luni, tinand cont de veniturile realizate.
Acest serviciu se adreseaza celor care practica aceste sporturi in afara
unitatii.
Fidelizarea clientilor se va realiza prin calitatea serviciilor puse la
dispozitie, prin ospitalitatea personalului, dar si prin actiuni specifice:
acordarea gratuita a ultimului mic dejun din ziua plecarii.

Capitolul III Piata pensiunii

14

Bariere la intrare si la iesire pentru domeniul de activitate

Investitorii romni nu iau n general n calcul toate elementele pietei cnd
si dezvoltaafacerile ntr-un anumit sector de activitate. Atractivitatea si
potentialul de dezvoltare nu sunt suficiente pentru a decide investitia ntr-un
sector de piata. Este normal sa tinem cont pentru firma noastra nu doar de
barierele de intrare dar si de cele de iesire, precum si de puterea de negociere
a furnizorilor.
Un mediu instabil pe piata nseamna o bariera puternica de intrare care
implica riscul de a investi. Pensiunea mea doreste sa intre pe piata,ncercnd
sa deblocheze barierele protectoare ridicate de pensiunile deja instalate cum
ar fi: Pensiunea Iris,Pensiunea Capra Neagra,
Pensiunea Miruna,Pensiunea Casa Alb si altele.Astfel, pentru a lansa cu
succes firma pe piata, exista doua categorii de bariere:
a)bariere de intrare:
b)bariere la iesire
3.1 Bariere de intrare
- lipsa de lichiditati
: dificultate n achizitionarea materialelor necesare nceperii activitatii(de
ex: casa de marcat cu scaner, sisteme de alarma , video, antiincendiu, etc.)
- concurenta
- renumele pensiunilorconcurente impun preturi ridicate drept pentru care
orienteaza clienti sa investeasca ntr-un sejur mai scump si mai atractiv de la
o pensiune renumita despre care se crede ca ofera servici mai bune , astfel
nu mai opteaza pentru pensiunea mea cu o oferta
la preturi accesibile.Rivalitatea fiind puternica, brandurile mari se aliaza de
multe ori pentru a pastra piatanchisa, reducnd uneori costurile pna la cele
de productie pentru anumite perioade promotionale, pentru a elimina
concurentii noi care au de recuperat investitiile initiale.
Astfel,acest lucru ne pot aduce n imposibilitatea de a intra pe piata cu
produse competitive din punctde vedere al pretului.
-reglementarile juridice
: obtinerea cu dificultate a autorizatiilor datorita supraaglomerarii (de ex.
perioada n care procurorii sunt n greva), respectarea unor reguli care
formeaza cadrul legislativ, impus n Europa de Comisia Europeana.
- gasirea unor oameni specializati n domeniu
: designer de amenajari interioare, webdesigner, personal calificat etc;
- taxele de ncepere a activitatii
: taxe de functionare, impozite, limitari impuse de Camera deComert.
3.2. Bariere de iesire

15

- dificultatea n a vinde mijloacele fixe folosite (mobilierul folosit,

computere, camerelevideo) pentru a recupera valoarea ramasa neamortizata;
- timpul pierdut pentru iesirea din evidenta si dizolvarea societatii;
- costul destul de mare aferent iesirii din acest domeniu de activitate;
- imposibilitatea de a epuiza stocurile de marfa ramase n depozit .
3.3 Oferta
Dezvoltarea unui produs care ndeplinete ateptrile i cerinele
clienilor de astzi este cea mai important premis pentru marketingul
companiei, calitatea produsului trebuie s existe nainte, n timpul i
dup cltorie/prestarea serviciului.
Pensiunea La Panseluta promoveaz turismul de calitate care se
adreseaz direct necesitilor i exigenelor clienilor prin servicii la cele
mai ridicate standarde naionale.
Pensiunea turistic La Panseluta pune la dispoziia clienilor o gam
variat de programe turistice interne i servicii auxiliare.
Tabelul3.1.Oferta de preuri i camere ale pensiunii La Panseluta
Tip camer
Baie Cursul Spt.
Weekend
Pre Single
Camer matrimonial
da
90 lei/zi
90lei/zi
80 lei/zi
Camer dubl-twin
da
90 lei/zi
90 lei/zi
80 lei/zi
Camer tripl
da
120 lei/zi
120 lei/zi
80 lei/zi
(Sursa: www.pensiunea La Panseluta.ro)
*toate preurile sunt valabile pentru o singur noapte de cazare i sunt
finale

Facilitile oferite de La Panseluta sunt:

Aer condiionat
Fax
Acces
la
nclzire
buctrie
central
proprie
Baie
proprie
nchiriere maini
16

TV
color Spltorie
Piscin
Telefon
Sal fitness Telefon
Salon
internaional

Bar
Internet wireless frumusee
Cablu
TV gratuit
Schimb
Cafetiere
Minibar
valutar
Camer pentru Frigider n unitate
Seif
bagaje
Grtar-barbeque
Living
jacuzii
Transport auto

Usctor par
Parcare
gratuit
Curte
interioar
restaurant
Teras

Dup cum am precizat, pentru ntreprinztorul de turism cmpul de

btlie este reprezentat de piaa pe care acesta acioneaz, iar inta
este reprezentat de consumatori. Avnd n vedere numarul mare de
pensiuni care exist n oraul nostru, putem afirma ca Pensiunea La
Panseluta i desfoar activitatea n cadrul unei piee cu concuren
acerb, unde numai cei buni, bine pregtii pot reui.
Oferta pensiunii este foarte diversificat i este destinat
satisfacerii nevoilor unui numr ct mai mare de segmente de
consumatori.
Oferta de servicii turistice oferite de pensiunea La Panseluta sunt
poziionate pe pia n funcie de urmtoarele criterii:
- realizeaz servicii turistice puternic individualizate (personalizate),
destinate celor care sunt dispui s plteasac, care nu sunt interesai
de pre. Acetia urmresc mai ales satisfacerea nevoilor. De aceea n
cadrul departamentului de vnzari se fac i vnzari individuale.
- Poziionarea dup raportul calitate pre. Serviciile realizate de
pensiunea La Panseluta au preuri variate n funcie de calitatea
serviciilor solicitate de clieni. Oamenii pltesc pentru confortul dorit mai
mult sau mai puin n funcie de alegerea facut.

3.4 Clienii
Clienii pensiunii sunt reprezentai de consumatori din toate domeniile
de activitate: bancar, asigurari, publicitate, farmaceutic, reprezentani ai
ambasadelor, camere de comer etc.
Clienii Pensiunii La Panseluta provin din clase sociale cu venituri mari
sau peste medie.
Clientela pensiunii se mparte n dou categorii:
- persoane fizice;
- persoane juridice.
a) Clienii persoane fizice sunt:
- pe de o parte turiti individuali, care solicit servicii cazare i mas
deoarece cltoresc cu mijlocul de transport propriu; oamenii de
afaceri -cei care cltoresc n scop de afceri, pentru pregtire
profesional prin participare la traininguri profesionale, seminarii,
17

edinte; firmele specializate n organizarea de traininguri, seminarii,

conferine.
- pe de alt parte grupurile de turiti care se nscriu la un program
turistic fix, de obicei cu ghid (n special circuite turistice);
copii
pentru
acetia
se
organizeaz
tabere;
sportivii pentru care se organizeaz participarea la diferite concursuri
sportive.
Clienii persoane juridice sunt:
-firmele cu care agenia are ncheiate contracte de colaborare i care au
o pondere de 25% n totalul clienilor.
Clienii aleg oferta pensiunii pentru c le ofer valoare i satisfacie.
Pentru a mbunati performanele sistemului de furnizare a valorii ctre
client pensiunea i selecteaz atent furnizorii cu care coopereaz, iar
pentru a le oferi o satisfacie mai mare pensiunea a adoptat dou
strategii:
- adugarea unor avantaje financiare. Acestea constau n discount-uri
care sunt prevzute n contractele ncheiate.
- adugarea unor avantaje sociale. ntruct avantajele financiare, nu
reprezint un element permanent de difereniere a pensiunii de
concuren, personalul pensiunii lucreaz la ntrirea legturilor pe plan
social cu clienii, prin cunoaterea nevoilor i a dorinelor individuale ale
acestora i ulterior prin personalizarea i individualizarea produselor i
serviciilor.
Astfel, angajatul pensiunii care se ocup de incoming trimite
clienilor noile oferte pe care le consider interesante.
Personalul pensiunii preia mesajele clienilor, inteniile acestora
ncercnd s construiasc mpreun cea mai bun variant de program
care s corespund necesittilor clientului dar i bugetului acestuia,
ncercnd s ofere raportul optim caliate-pre
3.5 Concurena
Din practica pensiunii s-a constatat c sub presiunea concurenei se
observ o tendin de reducere a preurilor care dei aparent pare
favorabil clienilor, n fond este o capcan, fiindc o cazare ieftin,
lipsit de confort i odihn i pierde din savoare, devine anost,
plictisitoare, neconfortabil.
De aceea, pe termen scurt pensiunea are de pierdut prin faptul c nu
promoveaz programele ieftine, dar subiri n coninut, nsa pe termen
lung efectul este pozitiv cci clienii, aceia puini care se conving de
calitatea serviciilor i apreciaz raportul calitate-pre se transform
automat n ageni de promovare ai pensiunii a crei imagine devine tot
mai puternic pe pia, iar pe termen lung se transform i n venituri
suplimentare.
Principalii competitori pe piaa turistic la nivelul anului 2013 erau:
Pensiunea Iris,
18

 Pensiunea Capra Neagra,

Pensiunea Miruna
Pensiunea Casa Alb.
Voi prezenta principalele motive care au determinat clienii pensiunii La
Panseluta s revin n continuare la pensiune.
Ponderea principalelor motive care au condus la revenirea
clienilor napoi la pensiune.
Odihn, recreere, destindere 24%
Cunoatere, informare, cultur 50%

Participarea la diferite evenimente 2%

Pentru afaceri 20% (surse interne, anul 2012)

Capitolul IV Mediul Extern si mediul Intern

19

Mediul extern al intrepriderii este constituit de ansamblul de

elemente politice, economice, sociale, tehnico-stiintifice, demografice,
juridice, cultural ce se manifest ape plan intern si international si care,
prin actiunea lor influenteaza puternic relatiile de piata si activitatea
firmei precum si agentii economici cu care firma se afla in contact
nemijlocit. Cunoasterea mediului ambiant este necesara cel putin
pentru: satisfacerea cantitativa si calitativa a unor cerinte ce nu pot fi
identificate decat din analiza evolutiei mediului ambiant, analiza
factorilor de mediu care face posibila satisfacerea in conditii de
eficienta a necesitatilor de resurse material, fiannciare, umane precum
si asigurarea conditiilor pentru elaborarea unor startegii , respective
planuri la nivel microeconomic, realiste si competitive. Principalele
sfidari ale mediului ambiant pentru Pensiunea La Panseluta sunt:
intensificarea si modernizarea concurentei, complexitatea mediului
ambiant.

4.1 Componentele macromediului sunt:

-factorii economici;
-factorii tehnici si tehnologici;
-factorii de management;
-factorii socio-culturali;
-factorii ecologici;
-factorii politici;
-factorii demografici;
-factorii juridici.
1. Factorii economici sunt: piata, puterea de cumparare, nivelul si
ritmul dezvoltarii economice, potentialul financiar.
Piata in zona Valea Prahovei sunt multe pensiuni turistice, de la una
la trei margarete, dar cu spatii diferite de cazare, incepand de la 3
camere. Deoarece asezarea zonala nu permite alte forme de industrii in
afara de agricultura (zootehnie in principal), a facut posibila
expansiunea pensiunilor turistice si a fermelor agroturistice.
Puterea de cumparare.
2.Factorii tehnici si tehnologici sunt: revolutia tehnico-stiintifica
determina importante modificari, in structura consumului apar mereu
cerinte noi. Astfel pensiunea noastra se adapteaza mereu cerintelor
consumatorilor si se modernizeaza continuu. Pensiunea La Panseluta
dispune de cele mai moderne facilitati si utilaje in bucatarie care va vor
asigura tot confortul.
3. Factorii de management. Competenta managerului influenteaza
direct activitatea din cadrul unitatii asiguradu-se ca vor fi luate
intotdeauna cele mai bune decizii , care sa asigure o eficienta maxima.
20

Managerul trebuie sa asigure de asemenea o buna coeziune intre

angajatii pensiunii actionand pentru mentinerea unei stari de spirit
propice desfasurarii activitatii eficiente.
4.Factorii socio-culturali: au in vedere situatia veniturilor, nivelul de
instruire si gradul de cultura, nivelul de instructie si gradul de cultura, in
general aceste elemente caracterizeaza mediul extern ca atare.
Mentinerea capacitatii fortei de munca prin actiuni de ocrotire a sanatatii
printr-un sistem bine dotat contribuie la buna desfasurare a activitatii
pensiunii.
5. Factorii ecologici se refera la protejarea factorilor naturali in
conditiile eficientei economice, supravegherea si preintampianarea
poluarii.
Prin activitatea pe care o desfasoara pensiunea nu degradeaza mediul
inconjurator, ea neafectand echilibrul ecologic natural. Turistii care
calca pragul pensiunii noastre si servesc masa in restaurantul nostru
se bucura de privilegiul de a consuma numai mancaruri traditionale,
realizate din materii prime obtinute in mare parte in gospodaria proprie.
6. Factorii politici. In aceasta categorie pot fi incluse: ritmul de
dezvoltare al unor ramuri ale economiei natioanle: comert, servicii,
transporturi, industrie; ponderea proprietatilor privata si publica; etc.
Mediul politic poate devein factor stimulativ sau restrictive al
desfasurarii activiattii societatii dispune sa incerce realizarea echilibrului
si cresterii economice.
7.Factorii demografici include totalitatea elementelor demografice ce
actioneaza asupra firmei direct sau indirect: explozie a populatiei,
modificari in structura de varsta, emigrari.
Mediul demographic cuprinde totalitatea elementelor demografice ce
actioneaza asupra firmei si se caracterizeaza prin:
- Populatia judetului Prahova este de aproximativ 890.500 locuitori
- Populatia urbana 519.54loc
- Populatia rurala 480.46 loc
Studierea mediului demographic poate determina amplasarea Pensiunii
intr-o anumita zona, studio din care sa rezulte cererea potential pentru
aceasta zona. In cazul nostru Pensiunea La Panseluta este amplasata
intr-o zona turistica cu o cerere in continua crestere, numarul turistilor
care vor sa se intoarca la natura, la mediul traditional fiind din ce in ce
mai mare.
Angajatii din cadrul pensiunii noastre au studii dupa cum urmeaza :
managerul si bucatarul au studii superioare, cei doi ospatari au studii
superioare de specialitate in curs de finalizare iar menajerele au studii
medii. Varstele angajatilor sunt cuprinse intre 20-40 de ani.

21

8.Factorii juridici sunt constituiti din ansamblul regelmentarilor de

natura juridical prin care este vizata direct sau indirect activitatea
pensiunii.
Pensiunea La Panseluta functioneaza in baza certificatului de
inregistrare din data de 26.02.2012 ( anexa1) si a fost clasificata de
Ministerul transporturilor, constructiilor si turismului la categoria 2 flori in
baza Hotararii Guvernului nr. 1328/2001.(anexa2).
Un alt factor juridic important pentru functionarea pensiunii este
Hotararea nr. 306 din 08/03/2001 privind practicarea de catre agentii
economici din turism si de catre institutiile de cultura de tarife si taxe
nediscriminatorii pentru turistii si vizitatorii romani si straini.
Micromediul Pensiunii La Panseluta
Micromediul intreprinderii reprezinta ansamblul componentelor cu care
intreprinderea intra in relatii directe dictate de necesitatea atingerii
obiectivelor prezente, de perspective.

4.2 Componentele micromediului sunt urmatoarele:

Furnizorii de marfuri;
Prestatorii de servicii;
Furnizorii fortei de munca;
Clientii;
Concurenta;
Organismele publice.

Analiza microeconomica pune in centrul sau

consumatorului care se manifesta ca agent al cererii .
1.Furnizorii de marfuri

comportamentul

Principalele materii prime consumate in cadrul Pensiunii La Panseluta

sunt marfurile alimentare. In principal alimentele sunt obtinute in
microferma proprie, insa sunt si cateva alimente furnizate de diverse
firme. De exemplu, turistii nu sunt familiarizati doar cu racoritoarele
obtinute din fructele proprii, si atunci avem incheiate contracte de
colaborare cu Coca-Cola. Avem de asemeni incheiat contract de
colaborare cu Gogoseria 104.
2.Prestatorii de servicii
Societatile de prestari servicii ofera o gama larga de servicii utile
realizarii obiectului de activitate. In majoritatea cazurilor acestea sunt:
Raiffeisen Bank (asigura servicii bancare necesare incasarii
contravalorii serviciilor prestate), Posta Romana (asiguar serviciile

22

postale); Romtelecom( servicii telefonice); UPC asigura serviciile de

internet si cablu Tv etc.
3. Furnizorii fortei de munca
In categoria acestora pot fi incluse Universitate din Targoviste,forta de
munca este un factor foarte important in activiatea Pensiunii La
Panseluta deoarece de calitatea acesteia depinde si calitatea serviciilor
oferite
4. Clientii Pensiunii La Panseluta sunt reprezentati de toti turistii care
ne trec pragul, fie pentru cazare , fie doar pentru servirea mesei in
cadrul restaurantului.
5.Organismele publice
Datorita relatiilor favorabile cu factorii exogeni se poate afirma ca ca
pensiunea s-a integrat in ansamblul vietii economic-sociale a localitatii,
a judetului. Relatiile exterioare ale Pensiunii sunt cu:
Directia Fiscala a municipiului Ploiesti: impozite pe teren, pe cladiri,
taxa auto, taxe pentru reclama si publicitate.
Primaria Maneciu-Valea Prahovei
Administratia Financiara a municipiului Prahova, TVA, Impozit pe
profit, Impozit pe venituri salariale
Casa de Asigurari Sociale Prahova: contributia de asigurare sociala
datorata de angajator si angajat;etc

Capitolul V Analiza S.W.O.T a pensiunii

La Panselua
23

Perspective de dezvoltare a pensiunii La Panseluta

Un instrument potrivit pentru a evalua poziia curent a unei
ntreprinderi (inclusiv i cea a unei pensiuni) este analiza SWOT, care
se descifreaz ca: strenghts puncte forte, weaknesses puncte
slabe, opportunities oportuniti i threats pericole.
Analiza SWOT la pensiunea La Panseluta poate fi prezentat n
felul urmtor:
Puncte Forte (S):
1. Amplificarea n zona de intrare a oraului
2. Asigurarea unei clientele permanente datorit contractelor
ncheiate ntre diferite firme comerciale de succes n ora i din
ar
3. Piaa proprie de produs hotelier complet, prin oferta att a
serviciilor de cazare, ct i de restaurare, agrement
4. Faciliti i operativitate n rezervare
5. Grad nalt al ospitalitii
6. Asigurarea unui nivel al confortului i deservirii
7. Calitate nalt a serviciilor de alimentaie oferite de restaurantul
din cadrul pensiunii
8. Oferirea serviciilor turistice (informaie turistic, excursii, ghidare,
asigurare)
9. Oferirea echipamentului i serviciilor suport pentru business
(mas de lucru n fiecare camer, )
10.

Existena unei sli pentru ntlniri de afaceri i conferine,

caracterizat prin originalitate, funcionalitate i elegan

11.Renovarea camerelor i modernizarea infrastructurii pensiunii
12.

Design-ul

profesional,

camerelor
plcut

renovate

pentru
24

lucru

eman
(culorile

atmosfer
mobilierului,

iluminarea, aranjarea n camer corespund standardelor unei

pensiuni de afaceri)
13.

Defectele se iau n consideraie ndat. Rspuns rapid (sau

cu o ntrziere minim) la orice problem

14.

Respectarea total a standardelor legale i liceniere cu

privire la variate incendii, cile de evacuare i alte msuri de

siguran
15.

Existena depozitului n eventualitatea unei defectri a

pensiunii, dar n mod deosebit pentru crearea rezervelor de

mrfuri materiale
16.

Personal calificat, ospitalier, ntotdeauna gata s acorde

prim ajutor oaspeilor pensiunii n soluionarea diferitor probleme

ce pot interveni pe durata sejurului
17.

Caracterul stabil al forei de munc

18.

Relaiile umane dintre diferite niveluri ale personalului sunt

favorabile
19.

Media de vrst a personalului este favorabil dezvoltrii

unei activiti eficiente

20.

Gradul redus de ndatorare a ntreprinderii

21.

Risc financiar redus.

Puncte Slabe (W)

1. Nivel de izolare fonic neadecvat, lundu-se n consideraie c
pensiunea este amplasat la ieirea din ora
2. Mobilier necorespunztor capacitii pensiunii la recepie,
3. Nu sunt prezente debite de tutun, foto-salon, servicii de vnzare a
post-cardurilor i crilor, ceea ce este obligatoriu pentru o
pensiune (conform OMT)
4. Business centrul pensiunii este echipat cu puine calculatoare
5. Nu se pune accent pe motivarea personalului spre creterea
profesional

25

6. Nu sunt delimitate atribuiile funcionale pentru fiecare lucrtor a

pensiunii (inclusiv i pentru lucrtorii din administraia pensiunii)
7. Creterea cheltuielilor fixe ceea ce influeneaz mrimea
profitului net.
Oportuniti(O)
1. Lrgirea pieei de vnzare prin promovarea serviciilor de calitate
2. Implimentarea standardelor internaionale
3. Potenial nalt de dezvoltare a forei de munc; motivarea spre
creterea profesional
4. Cunoaterea minimum a dou limbi strine de ctre lucrtori, n
special cei care contacteaz nemijlocit cu clienii
5. Spaiu de parcare pentru toi vizitatorii pensiunii, clieni ce
apeleaz la serviciile pensiunii imprevizibil (conform OMT)
6. Crearea condiiilor speciale pentru persoanele cu handicap
7. mbuntirea nivelului de izolare fonic
8. Oferirea serviciilor de curenie adiional n camer la solicitarea
clienilor (ex: pn la ora 12.00)
9. Ameliorarea

amenajrii

interioare,

iluminrii

instalarea

mobilierului adecvat la recepie (ct i n hol)

10.

Meninerea spaiilor publice a pensiunii excepional de

curate, ntr-o excelent arnjare decorativ i condiie

11.Lrgirea business-centrului i instalarea a mai multor calculatoare
12.

Lrgirea serviciilor de recreere

13.

Furnizarea i rezervarea biletelor de transport, agrement i

evenimente culturale
14.

Acordarea de reduceri sau bilete gratuite (pentru clieni

fideli) la vizitarea obiectivelor turistice locale, muzee, teatre

15.

Elaborarea programalor speciale pentru clienii fideli ai

pensiunii (acordarea de reduceri, atenie sporit, cadouri n stil

business cu logotipul pensiunii, acordarea posibilitii clientului
singur s aleag nivelul la care dorete s se cazeze etc.)
26

16.

Acordarea de rabaturi n funcie de numrul clienilor,

durata sejurui
17.

Delimitarea atribuiilor funcionale pentru fiecare angajat al

pensiunii
18.

Ameliorarea

calitii

documentelor

obiectelor

promoionale
19.

Introducerea n mixul promoional a unor mijloace i tehnici

noi de promovare, neutilizate n pensiune.

Pericole (T)
1. Creterea concurenei pe piaa naional
2. Pierderea clienilor din cauza concurenei
3. Politica statului n domeniul dezvoltrii turismului i relaiile
acestuia cu alte state
4. Poluarea mediului nconjurtor
5. Instabilitatea social-politic a statului.
Cu toate c este greu de demonstrat acest lucru teoretic, experiena
practic de marketing arat c timpul cheltuit i efortul depus pentru o
analiz SWOT, sistematic i creativ,este intotdeauna productiv. Este
un scop amplu n interpretarea crativ, apreciere i gndire lateral
pentru nivelele strategice i tactice ale planificrii. Mai exist un scop
amplu i pentru directorii de marketing n a antrena i ali manageri n
acest proces, astfel acumulnd noi experiene i intuiri.

Capitolul VI Necesarul Financiar

27

ndeplineste toate funciile referitoare la eviden i controlul

plilor, activitatea acestuia fiind strns legat de cele dou
departamente

vnztoare

de

produs

hotelier,

cazarea

restauraia. Casierul recepiei i recepionerul de noapte (night

auditor) aparin i acestui departament, avnd dubl subordonare.
7.1 Analiza principalilor indicatori economico-financiari
Analiza performanelor pensiunii este pus n evidena de
ratele de rentabilitate. Cele mai importante rate utilizate sunt:
-rata rentabilitii economice;
-rata rentabilitii comerciale;
-rata rentabilitii financiare;
Rata rentabilitii economice masoar eficiena mijloacelor
materiale

financiare

alocate

ntregii

pensiuni

este

independent de politica de finanare promovat de societate.

Formula de calcul este:
Pb

Re = Cp x 100,
unde: Re = rata rentabilitii economice
Pb = profitul brut
Cp = capitalul permanent

Figura nr .2.3.Evoluia rentabilitii n intervalul de timp

2012-2014 la pensiunea La Panseluta

28

Eficiena politicii comerciale i mai ales a politicii de preuri a

pensiunii este pus n eviden de rata rentabilitii comerciale.
Formula de calcul este: Rc =

Re
x 100,
Ca

unde: Rc = rata rentabilitii comerciale

Re = rezultatul din exploatare
CA = cifra de afaceri
Figura

nr.2.4.

Evoluia

rentabiliti

comercialei

intervalul de timp 2012-2014la pensiunea La Panseluta

()
Randamentul capitalurilor proprii este msurat cu ajutorul ratei de
rentabilitate

financiar.

Aceasta

remunereaz

proprietarii

ntreprinderii prin acordarea de dividende.

Pn

Formula de calcul este: Rf= Cpr x 100,

unde: Rf = rata rentabilitii financiare
Pn = Profitul net
Cpr = Capitalul propriu
Figura nr.2.5. Evoluia rentabilitii financiare n intervalul
de timp 2012-2014 la pensiunea La Panseluta
29

Astfel analiznd aceste date putem observa c rata cea mai

mic a fost n anul 2009, fiind n cretere n urmtorii doi ani,
respectiv 2010 i 2011.Creterea ratelor de rentabilitate se
datoreaz eficienei activitii de exploatare i comercializare,
utilizrii activelor pensiunii i politicii financiare a acesteia. n viitor,
pentru a asigura att sntatea financiar a pensiunii Relax-Cafe
ct i calitatea gestiunii sale este necesar ca ratele rentabilitii
financiare sa aib o mrime suficient i n cretere.
7.2 Finantarea investitiei
Sursele propii de finantare( constituie imprumuturi bancare si numerar
evidentiat in contul intreprinzatorului) vor acoperi:
- din volumul cheltuielilor eligibile
- TVA-ul de 9,5% afferent cheltuielilor
eligibile
Dobanda lunara la creditul contractat pentru completarea surselor
proprii de finantare a investitiei, aferenta primelor patru luni ale
perioadei de gratie, a fost evidentiata ca si cheltuiala distinct in perioada
mai septembrie 2012, cuantumul lunar al dobanzii fiind cel prezentat
in tabelul anterior privind calculul dobanzii pentru perioada de gratie.
7.3 Esalonarea investitiei
Valoarea totala a investitiei este de 184.119,52euro(7.489.614lei) din
care C+M 128.448euro(5.225.003lei).
Planificarea temporal si valorica a investitiei se va face etapizat, pe
categorii de lucrari, conform graficului de mai jos Programarea
temporal si valorica a lucrarilor de investitii.
Durata de realizare: 5 luni( aprilie-septembrie2011), exclusive perioada
realizarii proiectelor, studiilor si obtinerii avizelor necesare.

30

Clientii potentiali pot opta atat pentruprepararea si servirea meselor

individual, cat si in system restaurant prin angajatii pensiunii(bucatar si
ospatari)
7.4 Proiectii financiare
Ipotezele de lucru pentru analiza eco-fin sunt valabile atat pentru
perioada de implementare a proiectului (anul2012), cat si pentru
perioada de ecploatare a acestuia ( pensiunea turistica)
Analiza contului de profit si pierdere
Estimarea categoriilor de venituri si cheltuieli s-a efectuat pentru
urmatoarele activitati:
-servicii turistice oferite de pensiune respective cazare, alimentative-bar,
alte servicii
-comert en-gros cu bauturi alcolice si nealcolice
Rezultatele pentru ambele tipuri de activitate, au fost evidentiate distinct
pentru:
7.5 Activitatea financiara
Veniturile din activitatea financiara provin din dobanzile bancare la
disponibilitatile din contul current.Pentru determinarea acestora s-a luat
in considerare dobanda la vedere (0.05%) aplicata la veniturile totale
din exploatare.
Cheltuielile din activitatea financiara sunt reprezentate de:
- Comisioane bancare
- Dobanzi la creditul bancar ce va fi
contractat pemntru acoperirea
contributiei proprii.
Comisioanele bancare aferente decontarilor prin contul current si au
fost estimate la 0.1% din veniturile totale din exploatare.

Capitolul VII Promovarea pensiunii La Panseluta

Modalitati de promovare a pensiunii
Datorit n principal concurenei acerbe care exist la nivel
global, a convinge un potenial client s cumpere spaiu de cazare ntr-o
pensiune nu este un lucru tocmai uor. Clientul are la dispoziie o
varietate uria de oferte i de alegeri pe care poate s le fac. De
aceea, strategia de marketing adoptat trebuie s transmit ntr-un mod
ct mai eficient cu putin acele elemente care disting pensiunea
31

noastra de altele. Fiecare pensiune sau zon turistic are o poveste

unic de spus.
Primul pas n construirea unei identiti a mrcii pentru
pensiunea sau produsul turistic pe care dorim s l promovam este
crearea unei imagini. Acest lucru ncepe cu elaborarea unui slogan (a
unei devize) : Acasa Va Capata Un Nou Sens, in cazul nostru.
Sloganul pe care il avem a devenit imaginea pensiunii si a produselor
turistice care ne apartin, fiind foarte important pentru un potential turist.
Dup ce a ajuns ca sloganul nostru sa fie recunoscut, deviza valoreaz
ct o mie de cuvinte la un loc. Sloganul nostru a fost conceput in asa fel
incat sa fie distinct in multimea firmelor de turism, este unul indraznet,
autentic si ne reprezinta cu adevarat.
Un important atu pe care pensiunea il are, este acelea ca participa la
programul Vacanta la tara, program initiat de Ministerul
Transporturilor Constructiilor si Turismului, in vederea promovarii
turismului rural si atragerii turistilor straini in pensiunile agroturistice din
Romanie. Programul se desfasoara in perioada 1 mai 15 iunie iar
oferta cuprinde pachete de 5 nopti cazare ( loc in camera dubla) cu mic
dejun la un tarif 450 ron.
Totodata promovarea pensiunii La Panseluta se face si prin
intermediul mai multor agentii de turism, avem brosuri si pliante, pe care
le schimbam in functie de sezon si eveniment, deasemena avem
reclama in ziare si reviste, in ghiduri de calatorie, dar mai ales avem o
pagina de internet frumos structurata, actualizata lunar, prin intermediul
careia promovam cel mai bine pensiunea noastra. Strategiile noastre de
marketing include publicitatea facuta la radio, uneori la televizor si
mergem cu oferta nostra la targurile nationale si internationale de
specialitate ori de cate ori avem ocazia.

CONCLUZII I PROPUNERI
Pensiunea La Panseluta mai are multe lucruri de mbuntit i
perspectivele de dezvoltare ale pensiunii tind mereu spre perfecionarea
deservirii, sporirea calitii serviciilor prestate i lrgirea sortimentului
acestora. Echipa managerilor ai pensiuniiui urmrete cu cea mai mare
atenie schimbrile tendinelor moderne.
32

Paleta serviciilor turistice oferite este tot mai diversificat, mai

numeroas i mai rspndit, n timp ce turistul a devenit tot mai
exigent i mai contient de faptul c pe piaa turistic oferta este
permanent supus comparaiei, deoarece serviciile se achiziioneaz la
tarife apropiate. Se remarc astfel tot mai mult necesitatea unui turism
profund motivat spiritual.
Calitatea produsului turistic nu depinde numai de calitatea
resurselor materiale i naturale, ci mai ales de calitatea personalului.
Comportamentul lucrtorilor din turism, ca de altfel al oricrui salariat
din sfera serviciilor, constituie un element deosebit de important n
desfurarea activitii profesionale, condiionnd calitatea muncii, a
serviciilor asigurate turitilor.
Pensiunea trebuie s-i dezvolte o strategie de calitate proprie,
distinct, unic, inovatoare dac este posibil.
Desfurarea activitii de marketing n condiii de eficien
ridicat presupune adoptarea, concomitent, a unor obiective i strategii
att generale, ct i pariale, pe termen lung i pe intervale scurte,
mpreun alctuind un tot unitar. Desigur c, din totalitatea soluiilor
prezentate mai sus trebuie alese acelea care trezesc reacii pozitive n
rndul personalului, pentru c vor asigura aderarea acestuia la punerea
lor n practic.

BIBLIOGRAFIE
1. ASANDEI MIHAELA, CIOCHIN IULIANA, IORDACHE CARMEN,
PNOIU LAURA, Marketingul serviciilor, Ed. Independena economic,
Piteti, 2009 ;
2. BALAURE VIRGIL.(Coord), Marketing, Ed. Uranus, Bucureti, 2000;

33

3. BRAN FLORINA., DINU MARIN , SIMION TAMARA, Economia

turismului i mediului nconjurtor, Ed. Economic, Bucureti, 1998;
4. BRAN FLORINA., ISTRATE ION, ROU ANCA., Economia turismului
i mediului nconjurtor, Bucureti, 2000;
5. CEBUC IULIANA., HOARC DORIN, IORDACHE CARMEN, Tehnica
operaiunilor de turism, Ed. Independena economic, Piteti;
6. COSMESCU IOAN, Turismul-fenomen complex contemporan, Ed.
Economic, Bucureti, 1998;
7. CRISTUREANU CRISTIANA, Economia i politica turismului
internaional, Bucureti, 2003;
8. CERNESCU ANDREEA, NEACU NICOLAE, Economia turismului,
studii de caz, Reglementri, Ed. Uranus, Bucureti, 2002;
9. DIACONU MIHAELA, HANCIUC NINA, IORDACHE CARMEN, Turismaplicaii i studii de caz, Ed. Independena economic, Piteti, 2002;
10. EMILIAN RADU, Managementul firmei de comer i turism,
Bucureti,1994;
11.FIROIU DANIELA, Economia turismului i amenajarea turistic a
teritoriului, Ed. Sylvi, Bucureti, 2002;
12.

FLORESCU CONSTANTIN, Marketing, Ed. Marketer,

Bucureti, 1992;

34