Ion Barbu

-modernismul in textele barbieneIon Barbu (n. Dan Barbilian, 18 martie 1895, Cmpulung-Muscel, d. 11 august
1961, Bucureti) a fost un poet i matematician romn. Ca matematician este
cunoscut sub numele Dan Barbilian. A fost unul dintre cei mai importani poei
romni interbelici, reprezentant al modernismului literar romnesc. Opere: Dup
melci, Editura Luceafrul, 1921, ,,Joc secund, Editura Cultura Naional, 1930.
Particularitatile moderniste: preocuparea pentru o poezie de cunoastere,
poezia devenind o modalitate de contemplare a lumii; se face apel la functia
simbolica a limbajului; se cultiva principiul disonantei; apare fragmentarismul; apar
metafore surprinzatare,revelatorii; se observa intelectualizarea emotiei-in poezia lui
Barbu); o caracteristica dominanta a limbajului ar fi ambiguitatea; se observa
folosirea sintaxei eliptice si contorsionata; depersonalizarea; dezumanizarea;
metamorfoza; etc.
Publicat iniial n 1924, integrat apoi n ciclul Uvedenrode din volumul Joc
secund (1930), Riga Crypto i lapona Enigel, prin problematic i mijloace artistice,
anun dezvoltarea ulterioar a poeziei lui Barbu. Riga Crypto i lapona Enigel este
subintitulat Balad", ns rstoarn conceptul tradiional, realizndu-se n viziune
modern, ca un amplu poem de cunoatere i poem alegoric.
Poemul pare un cntec btrnesc de nunt, dar este o poveste de iubire din
lumea vegetal (asemenea altui poem al etapei, Dup melci), o balad fantastic, n
care ntlnirea are loc n plan oniric (ca n Luceafrul). Structura narativ implic
interferena genurilor. Scenariul epic este dublat de caracterul dramatic i de
lirismul de mti, personajele avnd semnificaie simbolic. Luceafr ntors",
poemul prezint drama cunoaterii i incompatibilitatea dintre dou lumi/ regnuri.
Titlul sugereaza cele doua personaje ale cuplului: riga Crypto si lapona Enigel;
nume stranii, ce apartin unor regnuri diferite, vegetal si uman. ,,Crypto provine din
gr. Kryptos insemnand ascuns, secret,este craiulciupercilor iar Enigel provine din
suedezul enigel, care inseamna inger, este fiinta umana, feminina, venita din zonele
nordice.
Tema este stabilita de povestea unei iubiri imposibile ce reitereaza drama
incompatibilitatii din Luceafarul lui Mihai Eminescu, in care spirite apartinand a
doua lumi diferite tanjesc spre universuri opuse conditiei lor. Fiintele care alcatuiesc
cuplul erotic fac parte din lui diferite, incompatibile: Enigel apartine regnului animal,
iar ciuperca Crypto, regnul vegetal.
Poezia este structurata pe douazeci si sapte de strofe, majoritatea catrene,
dar exista si strofe cu cinci, sase sau sapte versuri. Este formata din doua parti
distincte, ce prezinta fiecare cate o nunta: una reala, consumata, la care

menestrelul este indemnat de un nuntas sa cante povestea unei alte nunti,

imposibile sau deturnate, aflate de citiror in partea a doua a baladei, iar technica
narativa folosita este cea a povestirii in rama, a nuntii in nunta.
Prologul contureaz n puine imagini atmosfera de la spartul nunii trite.
Primele patru strofe constituie rama viitoarei poveti i reprezint dialogul
menestrelului cu nuntaul frunta". Menestrelul e mbiat s cnte despre nunta
ratat dintre doi parteneri inegali, reprezentani a dou regnuri distincte, Enigel i
riga Crypto".
Partea a doua, nunta povestit, este realizat din mai multe tablouri poetice:
portretul i mpria rigi Crypto (strofele 5-7), portretul, locurile natale i oprirea
din drum a laponei Enigel (strofele 8, 9), ntlnirea dintre cei doi (strofa 10), cele trei
chemri ale rigi i primele dou refuzuri ale laponei (strofele 11-15), rspunsul
laponei i refuzul categoric cu relevarea relaiei dintre simbolul solar i propria
condiie (strofele 16-20), ncheierea ntlnirii (strofele 21, 22), pedepsirea rigi n
finalul baladei (strofele 23-27). Modurile de expunere sunt, n ordine: descrierea, dialogul i naraiunea.
Finalul este trist: Riga Crypto se transform ntr-o ciupearc otrvitoare,
obligat s nunteasc cu ipostaze degradate ale propriului regn: Cu Laurul-Balaurul/
S toarne-n lume aurul,/ S-l toace, gol la drum s ias,/ Cu mslaria-mireasa,/Sati tie de imparateasa.
Riga Crypto e un simbol al principiului inferior, dar i al regenerrii n cadrul
condiiei sale, ciuperca e o fiin perfect, egal cu sine. Metafora i dezvluie
esena - Crai Crypto, inim ascuns", simbol al ncifrrii. mpria" sa e pdurea
umed, lumea ciupercilor i a muchilor, un Olimp rsturnat i grotesc. Epitetul ne
dezvluie condiia ei superioar - linitit" nseamn calm, egal cu sine,
contient de superioritatea sa. Ea se nchin soarelui, simbol al perfeciunii i al
vieii, asociat cu naltul i cosmicul. Este semnul nelepciunii unei fiine superioare M-nchin la soarele-nelept". n aceast lume de basm, simbolul cifrei trei - trei
covoare de rcoare" - e o trimitere la o desvrire ntoars, limitat. Dialogul i
incantaia: Enigel, Enigel, / i-am adus dulcea, iac, / Uite fragi, ie dragi, / Ia-i i
toarn-i n puiac" trimite la chemarea Luceafrului de ctre fata de mprat, dar
ntr-o cheie ludic. Ezitarea laponei - Las. Ateapt de te coace" ilustreaz printrun limbaj concret o realitate transcendent. Enigel, spre deosebire de Hyperion, e
un simbol al cunoaterii propriului loc n univers: M-nchin la soarele-nelept, / C
sufletu-i fntn-n piept".
Un alt autor de referinta pentru intelegerea poeziei moderne este Hugo
Friedrich, autorul cartii intitulate Structura liricii moderne luand in considerare
afirmatia lui: ,, Interioritate neutra in loc de sentiment, fantezie in loc de realitate,
fragmente de lume in loc de unitate a lumii, amestecul celor eterogene, haos,
fascinare prin obscuritate, dar si o operare rece, corelata prin analogie cu

matematica, instrainand cele familiare: iata intocmai structura in care se va incadra

poetica lui Baudelaire, lirica lui Rembeu, a lui Mallarme si a celor contemporani..
Potrivit lui Hugo Friedrich, poezia moderna are cateva trasaturi definitorii, ce tin atat
de atitudinea artistului cat si de conventiile literare vehiculate. Poezia moderna
presupune, la randul sau, neinteligibilitate si disonanta. O femeie care isi tunde
parul, adopta look-ul masculin si ocupatiile de predilectie atribuite barbatilor
(bancher, politician etc.) este o persoana moderna. Modernist va fi, in schimb,
artistul care se circumscrie unei estetici bazate pe cultul noului (pe inovatie formala
si tematica), pe abstractizarea si intelectualizarea discursului, de exemplu: Camil
Petrescu sau Ion Barbu.