Sunteți pe pagina 1din 213

ACADEMIA ROMANA

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN

mnr

G. F. CIAIJ$ANIT,
G. FIRA k;i C. M. POPESCU

CULEGERE DE FOLCLOR,
DIN

JUT). VLCEA $1 iMPREKRIMI


CU UN GLOSAR.

BU CURETI

CVLTVRA NATIONALA
1928

www.digibuc.ro

fqEZAMANTULUI CULTURAL

NICOLAE BALCESCU"

www.digibuc.ro

RAPORT
DE

SEXTIL PUSCARIU
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

D-I Ciauanu, care iscllete 4Prefata, este unul din cei mai
harnici i devotati culegAtori de folclor romnesc, care a mai publicat
in colectia Din viata poporului roman a Academiei noastre o importantA culegere de Superstitii. Deasemenea sunt cunoscuti ca srguincioi folcloriti colaboratorii sAi.
Culegerea de fatA, a cArei publicare in colectia Din viata poporului

roman o propun, se imparte in dou prti distincte, care ar trebui


publicate in dou brouri deosebite:
r. Poezii populare, Ghicitori i Descntece,
2. Glosar de cuvinte dialectale.
Partea dintdiu nu cuprinde bucAti de o deosebitA valoare poeticA,

dar contine un material interesant din punct de vedere folcloristic.


PAn and sectia literari a Academiei nu va elabor un proiect cu
indrumAri pentru colectarea literaturii noastre populare, trebuie s ne

multumim cu asemenea culegeri, care i pstreag valoarea lor


documentarA, mai ales in timpurile de fat, and influenta poe,
ziei orAeneti asupra celei populare se resimte din ce in ce mai
mult.

Cu mult mai importand e culegerea de cuvinte regionale, de o


mare bogAtie i destul de bine intocmit. Lexicograful va ave mare
folos din consultarea ei 1 ea alcAtuete o contributie pretioasA pentru
Dictionarul Academiei.
Autorii vor face bine dacA vor revizul, inainte de tipArire, manuscrisul Glosarului lor, tinnd, dup putintA, seama de urmAtoarele
observAri:

www.digibuc.ro

G. F. CIAU$ANU, G. PIRA $1 C. M. POPESCU

1. Se va insemn totdeauna, in cazurile and se cunoaste exact,


accentul in cuvantul din titlu;
2. Verbele se vor da la infinitiv, adaogandu-se, in parenteze,
un: a se pentru cele reflexive, si un -ez sau -esc pentru cele ce se
conjuga la prezent cu aceste sufixe, de ex: incrdmboid (-ez, a
se) . . .
3. Substantive le

se dau fr alt mentiune (precum ar fi f,


n, sau m, pentru cele neutre, feminine, sau masculine), cleat
cu adausul, in parenteze, a pluralului de ex.: Javrd (javre). Acest
plural se va scrie totdeauna intreg (fail scurtari) si se va da
numai atunci and de fapt se intrebuinteaza si and culegatorul
l-a auzit. Culegatorul se va feri s construiasca el and insemneaza cuvinte pe care nu le intrebuinteaza in graiul WI forme
de plural, sau singulare din cuvinte auzite numai la plural. Astfel
ma indoiesc ci cuvantul lemnet, insemnat in colectia de fata, se intrebuinteaza de fapt, si e probabil c' se foloseste numai pluralul lemneturi, care corespunde unui singular lemn) cu branza
branzeturi,
fir fireturi, etc). Tot astfel singularul mumdei mi se pare reconstruit din phiralul mumdni.

4. Adjectivele se dau la masculin, adlogandu-se un -d pentru


forma feminina, and aceasta de fapt se formeaza astfel, de ex.:bun, -d.
Numai adverbele, conjuncliile i prepozifille se arat printeun adv.

conj., prep. de ex.: bine adv., sd conj., cu prep.


5. Dupa cuvantul din titlu se da" intelesul lui, fie printr'o definitie sau descriere (cat mai amnuntita si, daca se poate, cu ilustratii
and e vorba de obiecte necunoscute orasenilor) sau prin sinonime.
Un culegator constiincios nu se va multumi numai sa insire cat mai
multe sinonime, ci va incerch s arate si nuantele de sens sau de intrebuintare intre ele. Deoarece intre sinonimele citate se gasesc adesea
cuvinte regionale putin cunoscute, se vor introduce si aceste in glosar,
la locul lor alfabetic, cu o simpli retrimitere la cuvantul subt care au

fost date; astfel in culegerea de fat se puteau face cu folos retrimiteri la urmatoarele cuvinte: ofiftie v. cebala, negurime v. cercel, bobita
v. ciumeli, etc.
6. Lucrul principal la un Glosar e sa dea exemple, cat mai multe
fraze din care sa reiasa intrebuintarea si valoarea stilistica a cuvantului.
Aceasta e necesar mai ales la verbe, adjective si in general la abstracte.
Culegatorii sa se obisnuiasca, and aud un cuvant ce li se pare vrednic

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

de retinut, s noteze i fraza in care 1-au auzit i s fie atenti i mai


arziu, insemnndu-i i alte propozitii in care 11 mai aud. Numai
dup ce 1-au prins in cAteva fraze s intrebe pe tran intelesul cuvAntului 1 sl reproduc explicatia lui intre gilemele. Este irelevant dacA
propozitia citat este sau nu este frumoasA sau complet. Culegtorul

s5 se fereasa de a plAzmul el fraze ilustrative, and nu intrebuinteazA insu cuvntul re4ectiv in graiul sAu.
7. N'au nici o valoare etimologiile date de culegAtori. Ele nu pot
produce cleat neincrederea specialistului, care va bAnui pe culegtor ea' a Upotrivit forma sau sensul cuvntului citat, pentru ca sl se
potriveascA mai bine cu explicatia_ dat. Astfel, in culegerea de fall
trebuie terse etimologii ca devesi din divexe, dezdrtat din desere
gulurd din gula plus lorum 1. a.
8. CulegAtorii neav And in general pregAtire foneticA, vor face mai
bine dac nu vor ave ambitia sl rede exact rostirea dialectal:A. Forme
ca cheatrd pentru piatrd, nu vor ave deci sA figureze in Glosar cleat

dacA ele au vreun sens deosebit de cel in de obte cunoscut. Numai

in cazuri and forma cuvntului arat o particularitate deosebit,


remarcatA sau ironizatA de cei din satele vecine, precum ar fi siripi
in loc de risipi, etc., ea trebuie notatA.
9. Nu se poate da nici o normA pentru a fixh ce cuvinte meritA
de a fi trecute in asemenea Glosare regionale. Totul depinde dela
iscusinta culegAtorului i dela darul lui de a remarch caracterele deose-

bitoare ale graiului regional. In general insA nu numai deosebirile


mari fatA de limba comunA sunt interesante, ci i cele mici, nuantele
de sensuri i de intrebuintare a vorbelor. Deaceea principiul culegAtorului s fie: mai bine mai mult, din care specialistul sA poatA alege,

cleat prea putin. Lucrul esential este ca materialul dat sA fie sigur
s,i sA nu se dea cleat aceeace a fost observat exact i

dupa putint

confirmat prin observAri ulterioare. Un cuvnt notat inteun fel nu


este voie sA fie schimbat de culegAtor, fiinda 4i se pare c ar trebui
sA fie altfel. DacA are indoieli asupra veracitAtii lui, sA atepte ocazia
panA Il va auzi din nou, fArA sl provoace ins/ repetarea lui, deck doar
aducnd vorba pe departe i nicidecum rostind el cuvntul sau sugernd rspunsul.

io. In sffirit, e bine s se tie eh' ceeace intereseazA pe linguist


nu este nurnai ceeace exist ca stoc de cuvinte inteo regiune oarecare,
ci i ceeace s'a pierdut din stocul existent odinioarA. Deaceea culeg-

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

torii vor da atentia cuvenit si vor insemnh si cazurile cnd un cuvnt

comun tuturor Romnilor lipseste inteo regiune, sau nu s'a mai


pstrat cleat in acceptiuni reduse. Astfel in multe prti ale Bucovinei
nu se mai zice a aided, ci numai a pied, se zice numai a prdpddi, iar
a pierde se intrebuinteazA numai despre femeile care nasc fat% vreme.
SEXTIL PUSCARIU

www.digibuc.ro

PREFATA
NAscut in VAlcea, am fost izbit ilia din copilArie de farmecul gra-

iului vlcenesc. Cuvintele la aceti oameni, sunt par'cl o palpabill


exteriorizare a gndurilor lor, cntecele lor sunt simple, dar pline de-o
negrAiti duioie i sunt tesute pe-o puternicA urzeall de adevr : sunt,
de multe ori, profesiuni de credint a tainicei i trainicei legituri dintre

orn 0 Fire.
Dealtfel, iatA ce zice marele maestru Delavrancea
despre
rolul pe care-I joacA natura in poezia popular-I in genere, i in specie
in poezia noastr popular-A:

uNatura este refugiul fiintelor alese, fericite sau nu, btute de


soartA sau de noroc. Ea ne cuprinde, ne mngAe, ne linitete 1 ne
face, de multe ori, mai buni cleat am sosit pe lume. Ea ne potolete
durerile i ne tocete cutele invrAjbirii pe care imprejurArile ni le-au
sipat adnc. Cu nepsarea ei de durerosul nostru sbucium de-o clipl,
ne trezete in minte cugetul senin c suntem un fenomen trecAtor,
c urile si rzbunArile noastre sunt scurtAri din scurta noastr vieatA.
Ea este izvorul a tot seninul, a toatA pacea, a toatA indurarea, cAci
in ea ne afundAm ca inteo nenfArginit coal, al cAreia cel dintiu
i cel de pe urna invtAmnt e strns in versul lui Eminescu, <we e
val ca valul trece, i pe care poetul popular l-a formulat in urmAtoarele
versuri:
lumea treciltoare,
De voinici amIgitoare,

Ca o api curgitoare:
Unul naste

moare.

(Noi ne rsfr ngem asupra Naturii deertele noastre aspiratiuni i


meschinele necazuri de o zi; ea i revarsI asupra noastrA nemArginita i eterna ei poernA de continuA fenomenalitate.
1) Din estetica poeziei populare, discurs de receptiune la Academia Roman.

(Publ. Acad. Romne). p.

15. sq.

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. PIRA 51 C. M. POPESCU

Nu e orn ori cfit de ordinar ar fi care sI nu giseascl in mijlocul ei o clipia de ademenire. N'a fost i nu va fi orn mare care sA nu

se inspire din sfanta ei simfonie, din inftilrile ei mrete, 1 din


oaptele ei i fericite i melancolice. Popoarele inceptoare au inzeit-o ;

popoarele inaintate au cintat-o.


oricare ar fi prefacerile omenirii, Cultul Naturii religios sau
va rAmne pururea neperitor.
profan
dntre Natur i Poporul Romfin este o staveche i legendar dragoste. La adApostul muntilor inalti, al vilor adnci i al perdelelor
codrilor neguroi, s'a irnpotrivit cumplitelor nlvAliri i a dolAndit
biruintele existentei noastre nationale. In deosebi aceia cari in mijlocul ei gisiau mntuirea, au incununat curn zice nemuritorul Alecsandri antecele lor cu efrunzl verde, tfoaie verde mArkine,

(Italienii pun ate-o floare in stornelli-le lor) in semn de supunere i de inchinAciune, pregrand aceste invocatiuni de mai multe
ori in aceea oper ca nite odihne ale mintii.
*i in alt loc:
Natura se umanizeaza inclrandu-se de atributul sentimental:
Lin pe cal mergei,
Dulce ce-mi antit,
Frunza tiuind,

Si-Incepeit mare-incepek

Cu frunza de 9ueri,
Codrii se cutremurau,
Paltinii se cldtinau...

Codri ispitind...

Un pas mai departe i legAturile dintre om i natur atit de rnult


se strang, cA natura devine murn, sor, frate, tovar, ca sl plangl
pe erou, ca sl dud grija pruncilor lui plpAnzi, i ca s1-1 mangAe la
suferintele pe care le indurg.. i acest rol este de-o ah intensitate,
cl-ti aduce lacrAmile in ochi.
*

Ins pe masura ce a numita civilizatie cuprinde in ghiara-i orae


in acela grad, ca ecou al snobismului ce caracterizeag aceastg fals4 civilizatie pier antecele, pier cuvintele i
frurnoasele expresiuni ale graiului nostru popular i locul lor il iau
neologismele neintelese i fArl vlagl i vieat in ele. Acest trist fenoi orlele romneti,

2) Idem, p.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

men, a fost nemurit de marele poet. M. Eminescu, in lapidarele-i


versuri:
...Si curn vin cu drum de fier,
Toate cantecile pier...
Zboar paserile toate
De neagra strinfitate...

Gasindu-ma traitor in aceste vremi de maimutrire

fail alegere

a tot ceeace este strain, am clutat, in masura slabelor mele puteri,


sA mai scap ate ceva din nestemata comoara a stramosilor nostri,
vistierie nesecat de simtiri calde, curate si sincere, izvor de limb
plini de farmec si dulce ca un fagur de miere.
Din imensa min a pro ductiunilor populare, am scos la lumina
soarelui bulgari de minereu.
Gusturile sateanului se schimba indata ce a venit in atingere mijlocit sau nemijlocita, ca meseriasi cu orasul. i, ca un simptom
al acestei triste stari de lucruri, voiu spune ca am auzit pe unii tarani
snobi, poruncind lutarului, care erh in toiul unei balade, sa-le zcd

vreun cantec decadent de pe la oras.


Ceeace mai contribue la stalcirea gustului si la surghiunirea cantecelor bastinase, simple, patriarhale, senine, brodate pe un fond
de nevinovatie i ginglie

este i gramofonul de pe la unele carciumi

care emana de pe plkile lui adevrate miasme si otravuri sufletesti,


dad in sticlele, policrome ale carciumarului pandeste otrava omoritoare de vanjosii psiho-fizice.
Din palnia gramofonului. se aud cantece searbede ale antaretilor
dela oras, obscenitat,i, produse degenerte ale mahalalelor, asupra
ckora rusine este a mai strui... Tot la gramofon se aud si cntecele
noastre populare, dar oribil schimonosite, scalciate si alambicate de
gura unor trubaduri cari iau in deert numele chemrii lor, cari nu
le simt i. deci nu le aria ash cum trebuiesc cntate.
Chiar si vechile cuvinte, i alctuiri ale graiului, se uit, cu vremea
si batranii cari mor, ingroapl cu ei si talcul i izvodul unor cuvinte
si expresiuni pline de fermecatoarea plasticitate din Cronici.
Paginile acestea tre1;uiesc socotite de doritorii de-a cunoaste graiuu

neamului nostru, din jud. Valcea si imprejurimi, ca o prea modesta


contributiune si ca o lucrare de salahorie intelectual.
In alcatuirea acestei lucrri, mi-au dat ajutor d-1 G. Fira fost invttor in com. tefaneti-Valcea; iar, dupa rsboiul 1916-1918,

www.digibuc.ro

io

G. F. CIAUFANU, G. FIRA .51 C. M. POPFSCU

rmas in Moldova (Flticeni); i C. M. Popescu, actualmente preot In


corn. Goruneti-Vlcea. Primul a adunat folklor din corn. tefneti i.
Bujoreni-Vlcea ;

iar C. M. Popescu a adus folklor din Gorunqti-

Vlcea, Arge i Romanati. Restul: culegerile din corn. Flurwi,


Diculeti, Lalo, jud. Vilcea ; corn. imnic-Doljiu, precum i alcItuirea glosarului, este munca subsemnatului.
Toat lucrarea am imprtit-o in urmtoarele sectiuni:
A) Poezii populare a) Lirice b) Satirice
B) Ghicitori
C) Desantece
D) Glosar.
GH. CIAUANU
profesor secundar

www.digibuc.ro

POEZII POPULARE
t

Foaie verde mArAcine,


Drag mi-a fost sA trAiesc bine:

Frunza verde foi de mure

Cu calul negru sub mine,


Cu ploschita la ciochine I

Du-te la puica de-i spune

Dela IonitA Diaconescu, corn. FAureti,

SI mai suie 'n deal la mine


Cu vre-o trei azme 1) de palm,
Cu puiorul fript bine.

PAsaricA de pIdure
SA se premeneascA bine,

jud. Vilcea (70 ani).


2

Dela Ionitl Diaconescu.

Dod, docll i iar dodA,


Taie puiul i-1 fl ciorbA;

jumAtate fA-1 fripturA,

D'aolicA, neiculitA,

i.-1 fl chef de bluturA I


Dela acela
3

Asa varA sugeai Vita,


'acum dai neicAi guritA !
Dela Constantin Tranci (22 ani), Ffiureti.

AsarA vorbii cu una:


Ateptaiu, rsAri luna,

i nu mai veni nebuna!


Dela Maria Nitu $erbAnoiu, (16 ani),
corn. Ffiureti

Cate mandre-am sArutat,

SI le strang, a face-un sat.


Dela Gh. arciumArescu (io ani), FAureti

AsarA pe vremea cinii,


Lele draga mea,
Sumutia Manila cainii,
Lele draga mea,
Sumutia 2) dar nu prea-prea,
CA ti cA viu la ea.

Eu urt i tu frumoas,
S'o mai &Am dracu' de casA I

Foicid mAr mustos,


Spune-mi, puicA, unde-ai fost ?
La claie, la adApost...
Dela Ana Fl. Ciauianu,(39 ani), Flureti.
(mama).

1) La tarA, in VAlcea nu se zice niciodatA

azimd, ci amd, intr'o variantA se zice:


eSi se pregAteascii. bine.

41Cu vre-o trei lame de painee...


2) Asmuti A.

www.digibuc.ro

G. F. CIAU$ANU, C. FIRA $1 G. M. P6PESCU

12

Dad-0 trebuie muiere,


Nu fii fAcAtor de rele,
Vin' la maica de mA cere:

LasA-I pan' l-oiu adurtni,


$i-atunci mi te-oiu gAzdui f
Dela Costicit C. Popescu (5 ani), nuresti.

De m'o da, de nu m'o da,

12

Oiu fugi cu dumneata.


DacA-ti trebuie nevastA,
Nu fii spArgator de Casa!
Dela Nicolita N. Trana (7 ani), nuresti.

GutuitA, lmaitA,

Ia-mA 'n brat, neiculit:


$i dA neicutii gurill I
Dela rautarul oCiocAnels (39 ani), StirbeiRomanati.

To foit din peline,


Femeile, vai de mine,
Femeile m'au pus bine.
Nu m'au pus numai pe mine
Ci pe-alti voinici ca mine.

13

$'o foitA de sulfinl,


Cat am fost cu punga plin,
MA tin puica de manA;
Dar and fu la jumAtate,
alntec adus de aiurea de tniplari.
Dela lonitil N. Trans (28 ani), nuresti. MI dete puica la spate;
cand ajunse la fund
MA
luA cu prAjina 'n lung...
IO
Dela acelas.

FoicicA 'o laleh

Drag imi e la refenei 1)


Cu voinici de E eama mea.

FrunzA verde alAmaie,

Dela Tudorache Sanda (42 ani), nuresti.

Mandra mea frumoas1 nu e,


Da' cu vorba te mangae;
Mandra mea nu e frumoas,

II

FrunzA verde sAlcioarg,


Puica neici bAlAioarA

Da'i la vorbI drAgAstoasA a).


Dela tBadea Anghelescu (44 ani),nuresti.

Mi-ai fost iubitA 2) pe varA:


Ori n'ai casA i cAmarA
SA mA gAzdueti desarA ?

Ba am casA i bordeiu
SA gAzduesc doi i trei.
FoicicA de scumpii
Da' mi-e bArbAtelu-aci,

15

Eu cand zic: mA duc, mA duc,


Se strang mandrele bulk, 4)
ml 'ntreabA un' mA duc,
Eu le spun: la Campulung,
SA-mi aleg un cal porumb,
Scurt In gat qi lung in trup,

Refenell: chef, petrecere, abduturd*,


tadundturd.
3) Var.: eamantch.

3) Var.: Dal la vorbi dipicoasch.


4) Buluc.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Cum e bun de haiducit.


MA 'ntreabl de viu desarl,
Eu le spun: la primvarA;
Ele plng de se omoarA;
Eu la spun: la Sfane-Ilie;

i3

Vino seara 'ntotdauna,

Vin' si and nu-i vremea bunA,


Treci prleazul 1) in grAdinA,

MiscA usa din tatanl.


(antec adus de aiurea, de meqteugarii

Ele plang, A. mA mangaie.

din FAure9ti).

De la f Marin Vasilescu (48 ani),

Dela Matei Popescu (s ani), Flureisti.

Fitirwi.
18
16

Foaie verde de liplc,


Nevasta cu copil mic
Nu e bunA de nimic:
Eu ii fac cu mana 'n vale,
Copiii mi-o tin de poale.

$'o foitA odoleanul,

Pan' s suiu la mandra dealul,


De trei ori potcovii calul.
Nu e vina calului,
Nici a potcovarului;
Dela Ana Fl. Ciau.lianu (39 ani), Flurevi.
Ci e vina mandrel: mele,
a si-a pus casa 'n vAlcele.
z9
Spusu-ti-am, mandrA, ti-am S'o foit trei lalele,
[spus,

SI nu-ti pui casa prea sus:

Lele, lele si jar lele,


Intru 'n luncl la nuiele:

Nici in dealul florilor,


SA fil dragA tuturor;
Ci mi-o pune pe-o valcea,
SA fii numai draga mea.

Lunca plin de viorele.


ArzA-vA focul nuiele,
N'am sA fac niscai sAiele,2)

Dela Petrache Smarandache (so ani),


Flurevi.

SI 'nchid armAsarii 'n ele ;


Ci am sA-mi culeg viorele

Lele, lele si iar lele,


SA le dau mandrelor mele

17

Care 8) m'am avut cu ele, 4)

FoicicA rosmalin,

Puicut, gurA de crin,

Din tineretele mele.

Spune-mi sara and s vin ?

Dela

Cand sA viu, sA ne iubim ?


Vino 'n luna lui Brumar 1)

C'atunci sunt noptile mari:


Dormi, cu mandra cat iti place
Si ziul nu se mai face.

Ion Ghiari

(44 ani), Flureti.

1) Sau: Spdrleaz, passage par dessus


une haie, cum il explicit Iarnik in
Glossaire dela poez. pop.; prilaz.

2) Copri pentru vite.

3) In loc de: cu care. Dealtfel acel- cu,


tot nu se pierde din. vers.
1) Se pronunti: oBrumari*:)i deci iese
4) tA se avek cu cineva, a se iubl, a fi
rims.
in dragoste cu...

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

14

CA n'au fost toti dintr'un sat.

20

De te-as prinde undevh,


Numai ochii ti i-as luh,
*i i-asi pune 'ntre icoane,
*i m'as rugh: d3oamne,

[Doamne,
Ingeras dumnezeesc

Mai dg-mi zile sg trgiesc


Cu puica si mg 'ntalnesc,
Doug vorbe sg-i vorbesc,
'apoi sg mg prgpgdesc !.
Dela Stinictt Liutaru (39 ani), StirbeiRomanati.

Foileang mgr mustos,


Spune-mi, mandro, und'
[mi-ai fost i
La claie la adApost.
Dela Ana Fl. Ciau9ianu, Flureti.

24

Cand erh Barbu tirbeiu,


Puneai plugul unde vrei,
Iarg pe vremea lui Cuza,
Plesnih oamenilor buza;

De and cu Carol intaiu,

21

N'au oamenii cApAtaiu I


Dela tIon Bunescu (67 ani), Fituresti

Variantd

(Marcu9).

De te-as prinde undevh,


Numai ochii ti i-asi lua,
*i. i-asi pune la icoane,
i m'as rugh: #Doamne, Doamne,
Mai dg-mi zile sg trgiesc,

25

Puiculeana sg-mi iubesc 1).


Dela acelms,

22

Dar nu e nici-un ferke:


CA el multA grija-rni duce,
Se mirg cum Ws'stricoare 3),

Pang la Lenuta 'n vale...

Foiae verde odolean,


De stiam, puicg, stiam,
Nu mg mai amorezam 2);
ItAmaneam tot cum eram !
Dela t Ioana I. Niel (zo ani), Flureti.
23

Foickg matostat,
Spune-mi, puicg-adevgrat,
Cali bgeti te-au sgrutat ?

Nu stiu, nu i-am numgrat:


1) Alt variant zice: oCu puica s ml
iubesc b.
2) Sau samurezam*.

Foaie verde trei oglice


Zice lumea cg-i ferke
De omul cu ibovnice;

Dela Ana Fl. Ciauianu (v. bucata 28-a).

26

Foicicg flori mgrunte,

MI culcaiu sg dorm la punte;


Nu putuiu de ganduri multe:
C'am amante risipite,
Trebuie toate 'ngrijite.
Dela Ilie M. Olaru (17 ani), Flurevi.
27

Eu ti-am spus, mandro,ti-am spus,

La mine sg nu te uiti,
3) In Valcea: a (se) stricurh.

www.digibuc.ro

Is

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Cand or fi oameni mai multi;


Cand or fi mai putinei,
Uita-te in ochii mei,
CA sunt negri ca v'ai tAi 1

Eu ti-am spus de mii de ori,


SA nu-si faci iia cu flori
CA pe mine ma omori:
Sa-ti faci iia,ca o iie,

Si cu bune i cu rele,
Si cu vecinele melel
Dela Costici C. Popescu cfmaret (35 ani),
Flureti.

32

Neica, nu ma face murnA,

SA-mi fii draga numai mie.

Nu ti-am luat banii din pungl;


Mi i-ai dat de voie bura 1

Dela tfunplarul Gh. Angelescu (24 ani).


Fiureti.

Dela Liza M. arciumfirescu (18 ani),


Ffiureti.

28

33

Voinicelul fail. cal,

Fire-ar ceasu'-alimAnit 2)

E ca pgtele pe mal;
Voinicelul ne 'narmat,

Ca pqtele pe uscat.
Dela Ana Fl. Ciauvinu

Flureti.

Si ziva 'n care-am nascut,


CA prea am fost nicajit:
Cu ppte mfindre de gat.
Dela aceetti.

29

S'o foita solz de pgte,


Iubqte, neica, iubWe;
Si la neica te gandqte 1

34

Foileana de maliira,
Si gedeam pe curaturA 3),

Dela cArfunidarul Ilie Bozdroanc (24 soi)sBeica-Vilcea.

Si vorbeam gura in gura;


Si .edeam pe pajite,
Si vorbeam de dragoste.

30

Dela aceeasi.

Drum la deal i drum la vale,


Drum la mandra peste vale,
S'a luat lumea de mirare,
De atata urdinare1).

35

Cand plecaiu dela Ramnic


Cu calul nepotcovit,

Dela Gh. N. Niel (24 ani), Fluresti.

Mai bine sl fi murit,


Ori calul sa-mi fi plesnitl

3'
0 jurata de muiere,

Dela Florea Nitu Serbilnoiu (to ani),


Ffiuresti.

Cu toata lumea mA teme:


1) Cu Intelesul vcrbului latin : ventitare,
a ven1 des, a tot venl.

2) Afurisit, blestemat.
2) Loc de pe care s'au scos trupinile, cio.

turile unei plduri, unei lese. cling.

www.digibuc.ro

16

G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

36

40

Busuioc verde chitat,


Spune-mi, cin' te-a sAmanat ?

Manila and a plecat,


Si-a lsat pe maiculita,
Carl ap cu vedrita,
Si m ud 1) cu gurita.
Dela mama, (Ana Fl. Ciausanu).

37

Dragostea din ce se 'ncepe ?


Vara din busuioc verde;

Iarna din inel si bete.


Dela ochi, dela sprncene,
Dela buze subtirele,
Dela gatul cu mArgele.
Dela Leanca Prusu (33 ani), Fluresti.
38

MAriut, Mrioar,
Mai tii gur de-astA varl ?_

Eu mai tiu o tarisoar,


Cat a da neicAi desar 1
Dela Marin Smarandache Tudorache
(23 ani), Fluresti.

Dorul peste dealuri trece,


MA mir cum nu ratAceste,
Si pe neica-1 nemereste I
Dela mama.

41

SA vii, neicI, negresit,


CA la toamn m mrit.
MArit-te, fatA mare,
De-mi ia drumul din picioare
Si ochii de peste vale 1
Dela mama.

42

FoicicA flori mArunte,

Mandrulita dela munte,


Ce ti-au iesit vorbe multe ?
Las' sa iasa, cA nu-mi pasa :
M'a fAcut maica frumoas,
De iubesc zapcii de plasA,
Si prefectii cnd mai ias.
Dela Costica Angelescu (

ani), Fituresti.

43

39

Foaie verde trei aluni,

Leano, Leano,
Mi-a plecat neica de luni,

Leano, Leano,
Si-a lsat dorul prin pruni:
N'am batistA sA-1 adun,
N'am batistA de mAtasA,
SA-1 adun, sA-1 bag in casi,
CA s'a risipit prin leas5....
Dela Stanica Lautaru.
1) Var. *Ma stropeste cu guritas.

Variant

Foaie verde flori mArunte,


Marioara dela munte,

Cu parul lsat pe frunte,

Zi mi-tei a te mrite,
CA ti-au iesit vorbe multel
Las' sA iasa, cA nu-mi pas :
M'a fAcut maica frumoas,
MA iubesc zapcii din plas,
Ofiteri farA mustata,
Logofetii dela masd
i jandarmii nu rnA lasA :

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD, VLCEA

MA iau 1 m1 bagI 'n casl,


si-mi taie p1ine pe masl,
MA sArutA cu dulce241.
De la Stan Diaconescu (44 ani), FAurevi.

CA din smincioara ta,


S'a 'nceput dragostea mea:
Dragoste nesocotitA,
Si de bAieti neiubit...
Dela mama.

44

47

Pe mine cin' mA usucA ?

'Ndeamn, murgule, la pas,

Brebenii de pe luncI,
Lelita cu ciirpa lungA:

S'ajungem desarA-acas',
La copii i la nevastA,

'Ndeamn, 'ndeamnA sA

SA vedem cu ce ne-adastl.
Dela Tie Manu (48 ani), Fluresti.

[m'ajungl,
SA intre cu neica 'n luncl...
Dela Gh. M. Vasilescu (25 ani), FAurevi.

45

Busuioc cu foaia latA,


Cin' te-a sAmAnat la poart1 ?

Marita and er fata,


Marita si c'un bAiat;
RAiatul mi s'a 'nsurat,
Marita s'a mAritat:
CAr apa cu vedrita
$i m1 stropii cu gurita,
Ca sa-mi mai creascl foita.

48
S'o foitA sAlcioarA,

CAnd plecaiu din SlAtioarl


Cu cAciula pe-o spranceank
SA m fi lovit de-o boalA:
CAnd puseiu picioru 'n scard a),
Marita trge sA moarA;
Cand sA pui i pe cellalt,
Lesin. Marita 'n pat,
si-mi v1rsk sAnge 'nchegat.
Dela Leanca Prusu (

ani), FAurevi.

49

Dela mama (Ana Fl. Ciausianu).

46

Busuioace, nu te-ai coace,


Nu te-ai coace, nu te-ai face,
Nici pe loc, nici pe priloage 2):

Vai de mine: Bunt srac 1


Nu stiu, slugg sA mA bag ?!
De-ar aveit stApAnul minte:
SA-mi dea sambria 'nainte !
Dela mama.

50
1) Se numeve, in Valcea, o lAshturii
finA, de borangic, cu care femeile mAritate i in vfirstA, li mnfAurA capul, lAsind'o

De-ar fi cucul un voinic


Mi l'as prinde ibovnic;

sA cadA, in lung, pe spate. Pe aceastA Da' mi-e cucul pAsAre


cArpl (mahramA) se oleo flori fru- Si nu stie dragostea 4).
moase cu lanite
colorate, sau cu Dela Lina Buru (41 ani),Diculesti-Vidcea.
mAtasA.

3) Locuri lAsate sA se odihneascii, inier-

bate, locuri oprite.

3) Scara dela sea.


4) Var.: Nu vie ce-i dragostea i.

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

28

51

54

ArzA-te focul, blete,


CA ml srutasi cu sete:
De-mi plesrd rochita 'n spete,
i sapte perechi de bete !
Dela Joan Doade (servitor) (19 ani),
Fluresti.
52

Foaie ver de bob nAgarA,

Santa e ziva de varl:


Toate mandrele-s pe-afar;

Dar acum de and a nins,


Toate mAndrele s'a 'nchis,
s'a 'nchis in cas', la sobA,

Variantd

Lele, lele, trei granate,


Departe, neicA, departe,
Nici departe, nici aproape,
Doul dealuri ne desparte,
Doul dealuri si-o pAdure,
si-o grAdinit cu mure:
Murele sA le manclm,
*i pAdurea s'o tliem,
*i pe Leana s'o cAtAm,
S'o clam, s'o sArutrn,
Acas' la noi s'o ducem:

Prin pldure si prin braji

SA mi-o srut pe obraji,


Pe obraji, pe rumeneall,
[vorb.1)
tii, puid, ca astAvar;
Dela -1-Badea Anghelescu (44 ani), Fiuresti. Pe obraji si pe sprAncene,
i pe buze subtirele,
53
Muscar-ar neica din ele,
Ca din doi faguri de mierel
FrunzA verde trei granate,
Dela Stnici Lilutaru, (v. buc. 2o).
Departe, puicl, departe,
Doul dealuri ne desparte 2),
Dou dealuri si-o vAlce,
55
C'o grAdinl lfingl ea:
La moar la flgAdki
GrAdinita e cu mure,
Macinl si bun si ru...
Murele s le mancAm,
Bine-i de omul frumos 8):
*i pe puica s'o furAm,
Cum ajunge, toarnA 'n cos.
S'o ducem acas' la noi,
CAnd vruseiu sA torn in cos,
SA facem, puicl, de doi.
MorArita nil dl jos:
Dela Matei Ghiarl (38 ani), Fluresti.
Stai, Mete, nu turnh,

De n'am cu cM' sl-mi fac

11 A vorbl pentru a pune la cale o intalnire.


2) Solecism, gresalii de acord (aici
oarecum o licent poetic.5) ce se observ
mult mai des in limbs celor din Muntenia,

deck in cea olteneascl.

Pra nu te-oiu sruthl


Pleat de omul urit:
Nici la moarA n'are r And I
3) Intr'o var. se adaug: Si alare, si
pe jos Is.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Foaie verde s'un dudau,


Cum n'a lsat Dumnezeu,
Pe cine iubesc, s iau,

z9

i mi-e ibovnica mica;


As lasa-o de-ar mai creste;
Dorul ei ma pridideste !

i sa mor and oiu vrea eu ?


Foaie verde trei bujori
Lag-ma, Doamne, sa mor,
Pe bratele cui mi-i dor,
Lasa-ma, Doamne, sa. zac,
Pe bratele cui mi-i drag,
S-mi pue mama la cap,
Sa m 'ntrebe de ce zac ?
Dela

Florea BAldea (41 ani),


Jud. Valcea.

Dela acelat}.

59

Pe mine maica m maul


In valcele la fantana
De trei ori pe saptaman,
Sa-i aduc apa de-a buna !
Dela mama.
Lalos

6o

Foicia izma creat,

56

Lelita carciumareas,

Foileana fir s'o fragfi


Anicuta neicai draga,
Toti Bucurestii ma 'ntreaba

De ce esti slabl si neagra ?


Sunt neagra de felul meu,
i slaba de dorul tau!
Ionel al nostru, draga,
De ce porti camasa neagra ?
Las' s'o port, c'ash mi-e draga,
Ca mi-e mandra cam bolnava l

Nu te face btaioasa 1):


Pune ocaluta rasa!
Cand ai vedeh ca. ma 'mbat,
SA nu-mi dai drumu' sa plec;
Sa-mi asterni la fundul butii,
C'as ii place neicutii:
S'aud cepul scartaind,
vinu 'n vadra curgand I
Dela lfiutarul (CiocAneb>.

Dela tAmplarul I. Viscol (48 ani), FAUreti.

Cat e Slatina de mare,

57

Foaie verde colelie,


D'aolica, fa Marie 1
Vedea-ti-as casa pustie,
Barbatelu 'n puscarie,
Copilasii pe sambrie,
i pe tine-amanta mie !

Neicami are tiitoare:


E frumoasa ca s'o floare,
MA doboar din picioare.
Cat fu Slatina de mica,
Neica-si are ibovnica:
*i. e frumoasa de pica I 2)

Dela lutarul aCiocfinel (39 ani), stirbei-Romanati.

58

Foaie verde s'o sipica,


'a.s mai zice d'aolica,

61

1) Afurisit.
2) Expresiune echivalenti cu: afrumoasi cox; C. a o cadrA; scrisi (par'cli e

scrisA); sau: la soare te puteai uitk; dar


la ea, ca mai bk.

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

20

Minca-ti-a0 gurita friptA,


Och4orii sl ti-i beau:
De pe drumuri nu mai stau,
SA fac bani, sl mi te iaul
Dela acelat).

Pentru tine, fl IleanA,


S'a uscat iarba 'n poianA :
CAnd erA iarba de coasA,
Eu edeam cu puica 'n casA.

Foaie verde trei granate,

62

Foaie verde trei lAmAi,


AolicA, ce fAcuiu:

lubii una cu copii,


Par'cl fu satul pustiu...
Eu o chem din deal in vale,
Copii o tin de_ poale
Rea ursAtoare-avui, Doamne 1
UrsAtoarea mi-a fost bunA;

Mintea mea mi-a fost nebunA !


Dela Leanca Pruu (

65

ani), Flureoti-

VitIcea.

Trinule 2), sl nu ai parte


De fur ispurile toate;
CA m'ai dus a. departe,
In neagra strAinAtate:
FArA mumA, fArA tatA,

Par' c'av fi nAscut din piatrA;


FArA frati, fArA surori,

Par' c'as fi nAscut din flori.


S'o foitA de nAgarl,
Dorul mAndrei mA omoar,
Dorul mAndrei cei de-acas,
Mi-a scos sufletul din oase.
Dela recrutul Gh. Bobeicli, Flureti.

63

Foaie verde trei lalele,


Cine ti-o mai zice lele,

66

SA-0' poarte coadele tele 1);

Sapte sAptAmAni din post,

Cine ti-o mai lu inle,


SI se 'ncovoaie ca ele;
Cine ti-o mai luA cercei,
SA se spfinzure ca ei;
Cine ti-o mai lu mArgele,
SA se dqire ca ele,
Lele, lele i iar lele 1

Pe la puica n'am mai fost I


S'or mai trece trei din dulce,
Pe la mAndra iar m'oiu duce...
La puica dacA m'am dus,

Dela Tines I. Belciug (22 ani), Flureti

64

Lele-alimAnitA-mi wi:

Nici nu r Azi, nici nu vorbwi,


Doar din buze imi zAmbwi...
Dela acelaq.

Am gAsit lackul pus :


Luai lacAtul cu mAna
Si veriga cu cAciula,

$i intraiu in cas' cu sila.


MAndra mea cum m'a ochiat,
Sapte straie-a 'ntins pe pat,
2) Trenului i se mai zice 'in Oltenia i
atrin sau sciruti cu ferevi, Un cfinlec
popular zice intre altele:
Eu m.4 duc la Barureti,

1) In loc de: tale.

aCu clruta cu ferevi h (ferestre).

www.digibuc.ro

ai

CULEGERE DE FOLCLOR DIN IUD. VALCEA

Sapte straie s'un macat,


Si mg puse sus pe pat,
Si mg lug la sgrutat.
Dela Stnici Iltutarul (39 ani), 5tirbeiRomanati.

67
Variantd

Din regie dela Iasi


Se iubefte prin oras;
Se poartg cu fuste negre,
Moare neica and le vede;
Si cu soarte de mAtase,
Mg poftesc la ele 'n case
antec adus de precupeti.
Dela Ion T. Ionete (3r ani), Fluresti.

Foaie verde mgr mustos,


La trei sgptmani din post,
De m'as face cum am fost,

69

Asi manch vinerea post,


Pe la puica n'am mai fostl
Dar asearg and m'am dus,

Frunz verde matostat,


Vezi-mg, Doamne 'nsurat,
Dupg poteci adunat !...

Am ggsit lacgtul pus.


Luaiu lacgtul cu mana
Si veriga cu cgciula,

CI mie mi s'a urit,

Si intraiu in cas' cu sila.


Puica dacg m vz,
Sapte scoarte-mi asternit,
Sapte scoarte si-un macat,
Si-o perin de bumbac,
Sg-mi fie moale la cap.
Puicg, te-am iubit cu drag,

Azi cu drag, maine cu drag,


Pang pot sg m mai trag,
Pan' oiu iubl ce mi-e drag:
S'apoi sg m culc, sl zac,
C'am iubit ce mi-a fost drag I
Azi cu dor, maine cu dor,
Pang pot s mg mai scol
Pan' oiu iubi ce mi-e dor,
S'apoi sg mg culc sil dorm,
C'am iubit ce mi-a fost dor I
Dela tManolache Smarandache (45 ani).
Fiuresti.
68

Foaie verde colelie,


Fetele dela regie,

Toat noaptea colindand,


Cainii la mine lgtrandl
Foicicg samulstr,
Lang' o cruce de fereastr,
Asteptai sg ias, ias,
0 'ndrcit 1) de nevast ;
Iesi hotul de brbat,
Cu stinghia 2) dela pat.
Cand mg plesni dupl cap,
Eu credeam cg-i srutat...
Dela mama.

70

Mrggritar inflorit,
Cine mi te-a ciumpgvit ? 3)
Fetele dui:A iubit,

Clrasi, de rand, trecand.


Dela mama.

1) Ake variante pun in locul acestui


cuvant, tjuratch.
2) Cuvant care se pare ci vine dela germanul: Stange (Stengel) bucat lungi, de
1 emn sau de fier.
3) A ciupl, a culege, a rupe.

www.digibuc.ro

22

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

71

Oliolio ! ce nevestick
De bArbat cum n'are fricA ?
$i mA mir cum te-a lAsat,
Ca sA pleci dupA amant ? I
Dela Muter Ion Trans (39 ani), Stirbei,
Romanati.

72

FoicicA bob nAut,

Am o panzA de nAlbit

$i pe Mitru de iubit.
Dela mama.

73

Decat o mumA nebunA,


Mai bine-o vecinA bunA !

Lemnelor si pietrilor,
Pe mana streinilor ?
Foaie verde artAras,
MAi GheorghitA, Gheorghilas,
M'ai iubit de copilas,
$i-acum te 'nsori si mA lasi...
Pe infirm unui vrAjmas,
Tot ca tine pAtimas I
Foaie ver de trei masline,
SA nu zaci maine-poimaine,
CA e pricina din mine ;
E fAcutA tot de tine !...
Dela Lina Stoican (23 ani), Fliuresti.

77

Vinde, maicA, boii toti,

MA rog sl nu zAbovesti,
CA de-ai zAbovi o lun,
MA gsesti, neic, nebunA ;
$i de-ai zAbovl un an,

$i mA scapA dela .7'1)11 11)

MA gAsesti, neicA, bustean 3);

Dela Mitricii Protopopescu (39 ani),


Frtureati.

Iar de-ai zAbovi mai mult,

Dela mama.

74

MA gsesti, neicA, 'n mormant 4).


Dela Leanca Pruau (33 ani), Flureati.

75

Foicica bobului,
ItAu Ii sade codrului

78

Red glasul cucului


$i urma voinicului...
Dela Patru Blinoiu (43 ani), niureati.

76

MAi GheorghitA Gheorghilas,

Drag ti-a fost drumul la Iasi,


$usaua la ClArasi,

Pe Marita cui o lasi ? 2)


8) Sort (armatfi).

SA mA scol sA mi-1 OW.


SA-i fac pArul cretisor ;
SA mi-1 ung cu untdelemn,
3) 6Bustean* se zice, in Valcea, orbului

8) Intr'o varianti : <Oar pe mine cui


m 1** ?

Foaie verde de mohor,


La fereastra spre obor
Bate murgul din picior ;
Nu bate ca sa. n'adorm,
Ci bate ca sA mA scol,
SA-i dau fan si orza-for,
AO rece din izvor ;

care nici nu nAzare cu ochii : ((orb busteana.

4) Var. 6MS gAsesti, neicA'n pmnt* !

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

23

SA-i pun seaua binisor,


SI mA duc unde mi-e dor :
La Marita, la izvor...

M'a mAncat, mAnca-o-ar naiba :


CA mi-a luat banii degeaba!
(Am batut drumul degeaba).

Dela Stilnica Lutarul (39 ani), $tirbei-

Dela Gh. M. Vasilescu (35 ani), Flureti.

79

81

Romanati.

Foaie verde foi ca bobul,


Hai, puicA, s trecem Oltul,
SA schimblm vorba si portul,

FoicicA ink paltin


MArioara pAr galbin,

PAr galbin si retezat,


Pe scurteicA mAsurat,

Pe tata stngA lsat,


Cu foarfeci de diamant,
Aduse din Taligrad:
apte franci de bani am dat.
Foarfeci de ti-am cumprat,
Prul de ti-am retezat,
SA iubesc pe cin' mi-e drag:
SA iubesc pe-alde Maria,
(SA iubesc pe lel' Mria)
CA mai stie omenia,
i.-mi asterne noaptea iia,
MA 'nveleste cu ghiorghia 1)
Ghiorghia cu floricele,

CA ne-am prApdit cu totul !


Hai, puicA, sl trecem dealul,

C'amandoi ne stim amarul;


Hai, puicA. sl trecem valea,
CI ne aflA toatA tara 1
Foaie verde ca sAlcuta,
Eram tAnAr ca frAguta,
Da m'a 'mbAtrAnit mAndruta !
ThatrAni-o-ar si pe ea,
Ca pe neica, dragostea !
BtrAni-o-ar frigurile,
Ca pe neica gAndurile !

MA gAdir la spr Ancene,

Dela acelas.

82

Foaie verde trei masline,


Ia
vezi, puicA, cA pe maine
Dela prietenuI N. Constantinescu, boianDorul
rdmiine la tine,
giu (zry ani), FAuresti.
Dragostea mi-o iau cu mine.
8o
SA mi-1 pstrezi, puicA, bine,
Cum mA pstrai si pe mine:
Foaie verde firul ierbei,
SA mi-1 culci in pat cu tine,
MA suii in dealul Cernei,
Unde mA culcai pe mine;
MA uitaiu in valea Vedei,
SA' mi-1 culci in patul tu,
Unde cAntA puiul mierlei,
Unde mA culcam si eu.
La mAndra cu ochii negri;
M'a mAncat, mnca-o-ar viermii, Aminte sa-ti mai aduci,
De-ale noastre vorbe dulci,
1) Ghiordia = haini de de-asupra, un De-ale noastre dulci cuvinte,
Ce le-aveam noi mai 'nainte.
felde scurteici.
Pe pofta inimei mele 1

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

24

Foaie verde siminoc,


Cuculet de peste Olt,
FA-mi o scrisoare cu cioc'
FA-mi scrisoare romAneascA,
JumAtate letineascA,

S'o pui la puica 'n fereastrA,


CAnd s'o scul, s'o citeascA,
Lacrimile s'o porneascA 1).
Dela mama.

83

Foaie verde s'o sipicA,


Bine-a fost cu nevesticA;
Dar sA ai s'o ibovnicA.
Nevasta te premeneste 2),
Puicuta mi te priveste.
FoileanA s'un ghiocel,
Bine-a fost cu bArbAtel,
Dar sA ai ibovnicel;
CAnd bArbatul te urAste,
Ibovnicul te 'ndrAgeste !...
DelaNit Puiu (Popescu) (43 ani),Fiuresti.

84

Nu stii, vecine, cevA ?


Mi-a 'mbolnAvit nevasta !

Ba, eu stiu, vecine, bine:


La iubit, de rAu n'o tine,
Las'o, las'o sl iubeascl,
SI nu se mai bolnAviascl:
Asa varA n'a iubit:
De opt ori s'a 'mbolnAvit !
(Cintec adus de precupeti).
Dela Ioan Safta (30 ani), Fluresti.
Var.: aLacrimi set mi-o podideascds.
2) Var.: Wevestica te glivefle*, poartil
grijil de tine.
1)

85

Foicia trei lalele,


Intru'n luncl, la nuiele,
Lunca plina de viorele.
BatA-vA focul, nuiele,

N'am sA fac niscai slide,


SA 'nchid armAsari 'n ele;
Ci am sA-mi culeg viorele,

SI le dau puicilor mele,


Care m'am avut cu ele,
Din tineretele mele:
Care mAndrA-i mai frumoasA,
SA-i dau chit mai aleasA;
Care mAndrA-i mai urAtA,
SA-i dau chitA vestejitA.
Dela N. Popescu, (

ani), Ffiuresti.

86

Foaie ver de mArgArit,

Ce mai lunA de iubit;


Da-s cu puica nAcAjit
Pentru-un inel de argint 1
Fi-l-ar fi mAncat rugina,
CA din el e toatA vina !...
Dela N. Floarea (6z ani), Ffiurevi.

87

FoicicA trei rAsure,


PsAricA de pAdure,

Zboarl la puica, de-i spune,


SA ia trei azme de pAine
Si sA suie 'n deal la mine.
Dar sA dea cam pe vAlca
SA n'o vadA nimenea.

Und' sA vie, iar sa-i spui:


In poianA, la gutui.
CA dau si eu pe v Alcea,

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Cu plosca sub ipingea


Puipei ca sA-i tiu calea.

25

CA mila dela pArinti,

Dela mama.

88

De-ar fi drumul prin pAdure


arciumA sA-mi iau paine,

M'ai duce cu puica 'n lume;


Dar mi-e drumul prin ora,
te 'ntreabl de rAva:

Anevoie-ai s'o mai uiti;


Dar mila dela bArbat,
Ca frunza de Or uscat,
[Tot cu pumnii dupa cap I]
Dela mama.

92

Doi te 'ntreaba, doi te leagA,


la 'nchisoare te baga I

Foaie verde trei lalele,


DespAgubqte-ml lele
De pgrAlutele mele,
CA-a muncit neica pe ele I

Dela Leanca Prusu (33 ani), Fluresti.

Dela N. Popescu-Ciausanu (3r ani),

89

MAritl-te, mandro, bine,


Ia-ti nAdejdea dela mine;
MAritl-te cu Dumnezeu,
CA mie nu-mi pare /ill;
MArit-te cu noroc,
CA nu-mi pare rAu de loc :
MArit-te, draga mea,

93

FoicicA c'o sipicA,

Und' te duci, domnule Ghici ?


Peste Olt la ibovnicA,
C'am lAsat-o singuricA...
Dela mama.

MAritA-te, nu cedea,

94

N'Wept dragostea mea,

Ce cAtaiu de mA 'nsuraiu :

Multi dragoste stricaiu;


Nu stricaiu numai pe-a mea;
0 stricaiu pe-a multora I

CA nAdejdea dela mine,

E ca ata de subtire...
Dela tCiocAnel (v. buc. 12-a).

Ce cAtaiu m'A 2) mAritaiu


90

Muhl dragoste stricaiu:


Nu stricaiu numai pe-a mea,
Dar stricaiu pe-a multora I

Eu iubesc de-o
miroase gura-a tAt
pieptul a romanitA I

Dela mama.

Dela mama.

95
9I

DragA mi-e lelita 'naltA,

CopilitA cu parinti,
Nu grAbi sA te mariti:

dA gura peste poartl ;


Dar drAguta scundicek

1) Se zice eptinged, sau ipnge.

) In loc de: 4de nub mdritaiol

www.digibuc.ro

G. F. C1AU$ANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

26

Se'ntindea i n'ajungea,

Nici, cu dealuri si vglcele;

Aolicg, puica mea 1

Numai cu vorbite 1) rele !


Dela mama.

Dela Tudorache Vasilescu (Dudulean),


(3z ani), Fluresti).

I 00

Varianta

96
Varianta .r

Dragg mi-e lelita 'naltg,


Cg-ti d gurg peste poartg ;
Dar drgguta mititeg,
Se 'ntindea din ce puteg,
Si tot da neicgi gurg.

Mandro, m Andro, mgrgrit,


Dusmanii ne-au despgrtit,
Nici cu gard, nici cu nuiele,
Numai cu cuvinte grele
Dela Nicu Matficin (22 ani), Bbghea,
Valcea.

Dragg mi-e lelita 'naltg,


CA-ti dg gura peste poartg ;
Dragg mi-e si-a scundiceg :
Treceg garduri, si-o valcea,
Si tot la neica venig. !

IoI
Leano, mijlocel subtire,
Ferke de cin' te tine :
Trgieste cu drag pe lume,
Nu ptimeste ca mine !... 2)
Dar nici eu nu pgtimesc :
Scot parale si plgtesc,
Si ce-mi place, tot iubesc,
Si nu mg mai prgpdesc !

Dela I. Caracalcanu (44 ani), Fluresti.

Dela I. Caracaleanu, Filuresti.

Dela mama.

97
Varianta 2

102

98
Varianta 3

Foicicg bob ngut,

Dragg mi-e lelita 'naltg,


Cg-ti dg gut-A peste poartg ;
Mi-e drag si-a scundicicg :

Und' se suie pe opincg,


Si tot dg neicgi guritg.
Dela Leanca Prusu (33 ani), FAuresti.

Neicg, vezi, nu te-ai tinut


De vorba care-ai vorbit.
Si, neicutg, 'ti multumesc,
CI eu altul mai gsesc,
Mai de neam, -si mai de vitg,

Mgndro, m an dro, mgrgrit,

1) Diminutiv. Alte diminutive ale aceluias cuvant, sunt in Vfilcea, urrntoarele : vorbulltk vorbisoark vorbuleanS (rar). Cel care sunS mai frumos este :

Dusmani multi ne-au pizmuit,


Si pe noi ne-au despgrtit,
Nici cu gar d, nici cu nuiele,

2) Frumoasfi reticentl. Iti aminteste


de Vergilius: tQuos ego !... sau: Novimus et qui te....

99

vorbitd.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Nu ca tine-o rAm4itA ;
CAnd te vAd, tot pe ulit ! 1)
Dela mama.

27

1 o6

FoileanA trei rAsure,


Poteceaua din pAdure,

Pardosig-i cu alune,

103

Foaie verde iarbl neagrA,


De cine dorul se leagg,
Nu-1 lasA cu mintea 'ntreagi:
CA s'a legat de-un voinic,
si-a lAsat plugu 'n pAmnt,
Si boii la jug sbierand,

Si s'a dus la puicl 'n crang;


Si s'a legat de-o nevastI,
si-a lAsat rIzboiu 'n casI,
CusAtura pe fereastrI
Si-a pornit-o drept spre leasA ;
Si s'a legat de-o copil,
Ilia' cusAtura 'n mnI !
Dela acelas.

log.

FoicicA mArAcine

Ia ascultA-mA, vecine :

Nu-si purti nevasta bine,


CI viu mAine, viu poimAine,
Si ti-o fur de lAngl tine,
SI mai trgiesc i eu bine !

Cu alune mAruntele,
De-mi vine puica pe ele 1
Dela mama.

107

I'auzi, leleo, pitigoiul:


Haideti sA 'nfundAm zAvoiul:
ZIvoiul i rAchit,

C'acolo-i dragostea mea...


Dela mania.

io8
To foaie mArgAritari,

Pe oseaua din Cepari,


Trece-o fatA s'un jandar,
Jandarul mi-este cAlare;
Fata mare, pe picioare.
Pune-mA, jandar, Ware,
CA nu mai pot de picioare !
Eu te-ai pune, fatA mare,

Cum nu te-ai pune Ware;


Dar mi-e murgul mic de zlle :
Dela Leanca Prusu (33 ani), Fluresti. De-abia mA duce pe mine...
Pune-rnA, jandar, cAIare,

CI nu mai pot de picioare :

105

Foiae ver de 'o lalea,

CA mi-e drumul glodurs 3),

N'am, puick pe unde da


SI nu-si mai vAd cdpard,

Nu mai pot merge pe jos !...


FoicicA doi ghiocei,

C4oara, bAtAtur,

Si ce mai este pe ea

! 2)

Dela mama.

3) Un asemenea accent ill gsim si in


vorbirea curenta, in jud. Mehedinti.
1) Pe bitatur, in curte: cu alte vorbe
sl pe pules cu care este certat.

3) Noroiul uscat, pe drum, se numeste


in VAlcea si imprejurimi: glod, gloduri,
glontane. Chiar si noroiul inghetat 4tuttic5,

si neregulat: cu colturi, se numeste tot


glod: drum glodurbs; glodorbs; in Moldova se numeste glod, insusi noroiul
moale.

www.digibuc.ro

28

G. F. CIAUSAN(J, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

SA nu te mai vld alare,

Duce murgul, doi i trei,


Dar pe noi, doi porumbei !...
Dela lutaru I. Pdureanu

(Go

ani),

Stirbeiu-Romanati

109

S'o foitl ca cicoarea,


Uite dealul, uite valea,
Unde iubeam pe Marghioala;
Uite dealul, uite vita,
Unde-arn iubit pe Marita,
Si i-am srutat gurita;
Uite 1 avfilitura,
Und' mi-a dat puicuta gura...
Hai, puicfi, pe deal, pe deal,
SI cAtlin iarbA de cal:
Calul s ni-1 priponlm,
Noi, mndro, s ne iubim.
l'An calul pwe iarbl,
Noi sl ne vedem de treab:
Tu s-mi numeri stelele,
Si eu floricelele;

MI calul pwe fan,


Noi s ne vedem de drum !...

Cu clmaa alb floare,


Splat de-o fat mare,
Uscati la tAt4oare,
Cu foc dela inimioari...
.Dela mama.

112

Hai, leliti 'n vale 'n luna,


SI-ti taiu r4chitor i furd,
Si neicfii ciumag de dua...
Gsii pup6zA 'nflorita:

Nu tiu pupza 1) s'o rup,


Ori pe Leana sA mi-o pup...
IDela Leanca Prugu.

113

Cine 'n lume nu iubqte,


La ce se mai spovedqte:
Spune lichii 2) i minciuni,
SA-i dea popa 'nchinaciuni !...
Dela Leanca Manolache Smarandache
(43 ani), nuresti.

Dela Costici C. Popescu,(35 ani),Fitureti.

I I0

Foicic de mohbr,
Fetit de percitor,
De nu te-oiu iubl, sa mor !...
Si sA mori, s1 sl plesneti,
Pe mine nu mb." iubqti !
Dela Leanca Prup, (33 ani), Mire
III

Iorgule, ochii matale,


Fac un pol qi cinci parale
Si-o bazm de portocale...
Usch-s'ar plopul din vale,

"4.
Foaie verde v'un lipic,
Vine puica pe colnic,
Risucind la borangic:
De trei zile rsucqte,

Si pe fus nu mai sporwe.


#Ce cap., puicA, pe colnic
Itisucind la borangic ?
0 vacA cu vitel mic,
Si-un pustiu de ibovnic :
1) Floare viorle care se mai numeste
sl ociocul pupezii.

2) Palavre, nimicuri, seaturi.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JIM. VALCEA

29

Un fir pwe i-altul crete,

Neicuta cu legAtoare 1),


Face puicAi sArbAtoare...

Marita mi-1 privete.

Dela mama.

Dela fMaria Angelescu (48 ani), Flureti.

1 15

Cine-mi scArtAie ffintana ?

118

Puicuta-mi face cu mfina,


Cu mAna, cu mftneca,
SI n'o vac% nimenea,

Peste pogoane de gr Ane,


Trece-o nevesticA 'n lume :
OropsitA 4) de bArbat

Bat-o sfAnta VinereA,


i maica Dumineca L..

Cu pruncul nebotezat.

Dela Mrina I. PArclbescu (55 ani),


Fiuresti.

*i 'ndrAgit de amant,
i pruncul and mai plngea,
Mliculita-1 mAngftia:

alaci, cu maica, nu mai


[plAnge,

116

Fetita secerAtoare,

Ce-mi seceri ziva prin soare :


Gr Au-i mic i ziva-i mare,
N'Ai fi mai putAnd de ale...
'Nfige secera 'ntr'un snop,
*i. vin' la neica pe loc;
'Nfige secera 'n mdnund 2),

i vin' la neica pe manl;


'Nfige secera 'n arstatA 3),

i vin' la neica pe brate,

CA te-oiu scAldh 'n lapte dulce 5),


ti-oiu da tAtA de-Ai suge !
Dela - Leanca Pruw (

ani), Fluresti.

"9
Foaie verde lobidragi,

De-a0 iubi cati mi sunt dragi,


N'ar mai fi frunz prin fagi,
Nici umbrA pe sub copaci 1
Dela aceeali.

SI te sArut cu dulceatA L..


120

Dela Leanca Pru9u (33 ani), Fluregti.


117

Foaie verde lAmftit,


Pate calul lui GheorgbitA :
1) Legaturi pentru gilt : basmi de mitasii.

FoileanA bob areu,


Ce bine trAiam flAclu:
Incllecam calul meu,

Ma duceam unde vream eu;


Dar e bine 1 'nsurat,
CA itiu, sara, unde trag L..
Dela Tata (FL Ciauianu).

3) 0 milni de grflu.secerat.
3) Picior, pletit; formatii din snopi,
puqi,in cruce unul peste altul iar de-asupra

de tot pus un snop, cu spicul in jos, care


se numete urs.

4) Var. 4dosdditch, cu acelag inteles.

5) A saldh in lapte dulce, este, pentru


popor, suprema purtare de griji de cinevit.

www.digibuc.ro

30

G. F. CIAU$ANI.J. G. FIRA $1 C. M POPESCLT

121

Foaie verde foi 'o fragi,


Neica, dacI-ti sunt dragI,

Musa-ma de pe sub barbI,


Nu ma' riftqa de obraz,
CI ml vId ai nwri-acas',
Si-am o muml cu nIcaz:
Decum intru seara-acas',
Tot su ochii la obraz L..
Dela Leanca Prusu.

ArvunI de zece lei,


Pentru ochiwrii ei...
Dela mama.

124

Foicia odolean,
Ibovnica lui Stefan
Cu cIma0 de tulpan
Mi-o iubesc, neick de-un an,
Mi-o iubesc, i-am sa mi-o iau L..
Dela mama.

122

125

FoicicI

o lalea,
Ibovnitul din vIlcea,

Imi tine calea 'n pled,


MI tine pan' a 'nsa'r;
Eu dau sI ma* duc-acasI:
Furisitul 1) nu m la*
Imi spune vorbe frumoase L..
Dela mama.

123

Foaie verde trei spanace


Pentr'o mandr care-mi place,
Cinci zile pe drum ai face,
Cinci zfle i-o sIptImanI:
Ca i-a fost gurita bung,
Si m'a apucat la mind 2).
Cu-o miculit arvunI,

Zace GhitI la perte


Cu mijlocul plin de bete:
Cu gura fript de sete,
S'adun fetitele,
Slii aleag. betele 3).
---, SI vie i puica mea,
Sli aleagl perechea,
SI-mi tie lumanarea,
SI mor cu ochii la ea L..
Dela Leanca Prusu (33 ani), Ruresti.
126

Cine-mi scartAie f ant na,

Puicuta-mi face cu mna,

SI ml duc sl-i sIrut gura.


Dela Dina Taifas (33 ani). Fiiuresti.
127

1) Afurisitul. Cuvint de deztnierdare,


in cazul nostru.
2) Expresiune echivalentli cu cea latineascil: habere aliquid ad manum ori :
convenire in manum viri, a ajunge pe

Foaie verde iarbI mare,


MArit-te, fat mare,

=Ina birbatului; a aye& la indeminli.

(batiste) cusute frumos; iar bttetii le dau

Limbs germani si cea francezi cu expresiuni analoage: an der, bei der, zur Hand

inele :

haben; it la main, en main (avoir).

3) Fetelc dau flkilor bete si. bsmilluts

4Eu ca puica's neajit,


Rentr'un inel de argint...

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

De-mi ia drumul din picioare,


*i ochii de peste vale!
.'NsoarA-te 'ntaiu dumneata,
SI vedem pe cine-Ai lua:
CA de-Ai lu vre-o natantoal 1),
SA mi-o loveascl de-o boalA,
S'o loveascA si sl moarA,
*i sl fim prieteni iarA !...

3'

131

La trupina 2) nucului
CantA muma cucului;
mai sus, pe-o rAmureh,

Canta si o turturea;
Iar naai sus, pe spic de nuc,
Cant' un puisor 8) de cud!
Dela mama.

Dela mama.

132
Variantd

128

FoileanA bob nAut,

Foicica macului,

Ce mai sAlcii de umbrit,

La trupina nucului
Canta muma cucului;
Iar mai sus pe spic de nuc,
Cant' un puiulet de cuc;
La mijloc pe-o rAmurek
Cant' o dragA turturea,
Ca puica-mi and se gAti:

.5i rogz de tAvAlit !...

Mai poftesti-Anico jos:

C'o s-ti dau de-un pol frumos,


Pol frumos si ferecat,
SA mi-11 porti la gat, cu dragl...
Dela mama.

*i-si rAsfirA penele

129

*'o foit trei masline,


Trec pe drum, mg uit la tine,
Sfarlie inima 'n mine:
Putinia ce-a ramas,
S'a fript s'aia si s'a ars !
Dela -I-Stan Vulturescu (60 ani), nureiti

Ca puica sprancenele...

Eu zic cucului s tack


El se muta 'ntealt creacit,
CantA, hotul, de ma seacA,

Par'cl vrea 'n necaz sa-mi faca.


Unde mi-1 aud cantand,
Eu ca frunza mA usuc !
Dela mama.

130
133

Variantd

Imi luai fuba i cavalul,


i trecuiu, la puica, dealul:
Asteptaiu, cat asteptaiu:
Imi luai suba si plecaiu...

FoileanA mArAcine,

Tot gandindu-mA la tine,

S'a topit inima 'n mine:


PutinicI ce-a ramas,
S'a fript si ea si s'a ars1

Dela Leanca Pruu, Fluresti.

Dela fLeanca Zbfirloaica (55 ani),Fureti

1) Tom* uitua,
uruioacd, tide.

bestatel,

pcoste,

2) Tulpina. Ca termen de comparatie


se zice pentru femeile i paserile grase;
grasd trupind, gred ca o trupind.
8) Var.: epuiulep.

www.digibuc.ro

32

G, F. CIAUSANU G. FIRA $1 C. M. POPESCU

134

Cu cAmap neagrA plumb,


Vine neica dela plug,
i-mi spune, c'a odorit 1),
CA pAmAntul s'a 'ntArit,

CI i-a dat salba 'n fAntAnA:


Salba grea de galbini mari,
FAcutA de doi primari;
Salba de glbinei mici,
FAcutA de trei voinici.

dragostea I-a zorit,


L-a zorit, 1-a prididit !

Dela mama .

139

Dela Gheorgbill I. Nick (zi ani), Fluresti.

FoicicA de mohbr,

Nici la toamnA nu ml 'nsor,


Nici la toamnA, nici la iarnA,

135

Plea neica la arat,


FiarAle i srau stricat:
De-ar cobori sara 'n sat,
Slii ascut fiarAle,
SA dea puicAi buzele !...
Dela mama.

136

CAntl-mi, cuce, numai mie,


C'am sA plec in haiducie,
i-ti las pe Mar4a tie 1...
Foicicfi colelie...
Dela mama.

137

Foicica trei srnicle,


Vai de pAcatele mele:
Nu ma luh dela surcle; 2)
Vin' la maica de mA cere !

De m'o dh, de nu m'o dh,


Oiu fue cu dumneath!...
Dela fPreda Bbiniti (59 ani), Craiova.

138

Doug fete spalA lana:


Una spalA i suspinA;

SI fac fetele s'A moarA I


Dela Marin Trusca (41 ani), Fiuresti.
140

Foie verde colelie,


Cine dracu-mi spuse mie,
SA iau fatA cu mo0e:
SA-mi porunceascA ea mie;
Mai bine s'o iei sAracl,

Ce i-oiu porunci, sl &ea,


CAnd i-oiu da palme, sa tacl !
Dela Costicli Popescu (

ani), Filuresti.

14.1

La livadia lui Ion


Toate paserile dorm;
Numai una n'are somn,
*i umblA din porn, in porn,
*i strigi pe-anume: Ion;
Nu e Ion, nu e nirnic,
CA s'a dus dupl iubit,
Fi-i-ar iubitul de cap I

a nu s'a mai sAturat...


Dela Leanca Prusu (33 ani), Fluresti.

2) A isprvl de arat. (Villeea si Imprejuritni).


2) Dela strgins de vreascuri, giteje,

FoicicA foi i mure,

prin zivoiu sau pidure, crng.

Cuculet de la pAdure,

142

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Du-te la Ioana si-i spune,


SA nu se mai poarte bine,
C m omoar cu zile;
SA se poarte sr mai ru,
SI mai suflefesc i eu...

33

Nu grab). la mAritat,

Ca floarea la scuturat:
Floarea mai infloare-o data ;

Dar tu nu te mai vezi fat L..


Dela aceeasi.

Dela mama.
14.3

Arza-te-ar focul si para

foit ca ngara,
CA mA iubisi toatA vara,
ziceai cA m iei toamna...

147

Sui, Marie 'n deal, la cruce,


De vezi neica cum se duce:
De jelit, cine-1 jelek
Muml-sa, cu soru-sa;
Mai cu foc ibovnica !...
Dela aceeasi.

Dela Leanca Prusu.


148
FoicicA mArgArit,

144

MArie, cu ochii verzi,


Scoate boii din livezi;
boii, s1 vacile,
C'a 'ncurcat poloagele 1),

S'a dus neica la cosit:


SI coseasa fn cu nalbA,
Ca sa-mi faca bani de salbA;
SA coseascA fn vizdeiu,

Dela lion Bunescu (67 ani), FtturestiMrcus.

Frnge-ti-s'ar coasa 'n trei,


SA vii, neicl, sI m iei L..
Dela mama.

145

FA-mA, Doamne, ce ml-i face,


FA-ml bobulet de meiu,
m'aruncA 'ntre femei.
SA le-aud vorba si sfatul,

Cum isi fermea bArbatul:


/a pnzdnt dela mormat,
presard'n afternut,
SI se scoale surd si mut !...
Dela Leanca Prusu.

146

CopilitA cu pArinti,

Foaie verde bob nAgarl,


RAsai lun, decusearl,
SA-mi iese puica pe-afarl,
Sa-si InchidA ratele,
SA-i dea neicAi bratele,
Bratele cu ttele,
Ochi cu sprncenele,
C'alea fac plcatele:
De n'ar fi ochi i sprncene,
N'ar mai fi pAcate grele
Dela Leanca Chelisoaia (43 ani), Ffiuresti.

Ce pripesti sl te mAriti ?.

150

Brazdeles de an cosit si %sat si se


svinteze de al:4.

Nevasta care-i iubeatA,

FoileanA izm creat1,

www.digibuc.ro

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

34

0 lAsaiu culcatA 'n pale 2)

Se scoalA de dimineatA
Gissu,-gi4su, g4tele,
Biri,-biri 1), ratele,
Pui-pui,-pui, gAinile ;

De-Iti mInch, de n'ati mAnch,


Eu sA-mi fac datoria,

plecaiu dup' o mucoare:


Doarme On/ 'n pr Anzul mare,
Cu picioruele 3) goale,
Arse i fripte de soare L..
Dela mama.

S m'audA neicuta L..


155

Dela marna.
151

SA-mi rAsarA luna nouA,

SA-mi prind ibovnicA noul,

Cu cea veche sl fac doul :


Pe cea noul s'o iubesc,
Pe cea veche s'o cinstesc...

Deat slugA la ciocoi,


Mai bine cioban la oi,
Cu capul pe muwroiu,
Cu ochii sticliti 4) la oi.
Dela Catrina Brtiloaia (45 ani), Flureti.

156

Dela Nicolita Pruau (i8 )ani), Flureqti.


152
Variantel

S-mi rAsarA luna noul,


SI-mi prind ibovnicA nota,

SA scutur iarba de rouI,


Cu cea veche-a0 face doua ;
Pe cea veche ai cinsti-o,
Pe cea noul mi-ai iubi-o...

Foicica bobului,
RAu ii eade codrului,
FrA glasul cucului
urma voinicului...
Dela Mama.

157

Sptme, spune-mi, mo bltr An,


Spune-mi, caii cand sI-i fur ?

Faureti.

Vinerea dimineatA
CAnd e putinicA ceatA...

153

Pe rota i pe verdeatI;

Dala Maria Pistol (Turcitu) (25 ani),

FrunzA verde
lalea,
DragA mi-e nevasta mea,

Dar mai dragd-a altuia:


mea se premenefte
A altuia mA topcpe...
CA

SA le dai putinel fAn,


tu sA-ti bei vin de-1 bun.
De-o nemeri pAgubas'
SA-i dai s bea addlmaf,
CA caii s'au dus la Ia0 L..
Dela mama.

Dela marna.

154

FoicicA iarbA mare,

2) In pat, in cergi (in Valcea i veciniifati se zice i imbramintei corpului, i

Nevasta mea ca o floare,

imbrcrnintei patului: (oale, (oald.

8) Sens pejorativ in cazul nostru.


2) Var.: smni, mAni

4) Fixati, spriboltis, stitlpiti.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

35

Si te 'ntreabl bin4or :
De unde

158

Spune-mi, spune, psIrea,


Inghetat-a Dunrea :
SI mai trec cu Galbina
Cu doisprezece dui:4 ea.

Din ce sat, din ce ora0

CalcI Galbina 'ntr'o noapte L..

De ai bani mai multicei,


DI-mi jumItate din ei,
CI-ti dau la mn rva
SI nu rmai. pguba.:

Drag mi-e murgul de furat


Si mandra de apucat

Si m jur c de-oiu trg,


Pang 'ntr'una ti-oiu plati;

Dela Ion Bunescu (67 ani), Ffiuresti.

Dar dac' oiu muri 1 eu,


va pad Dumnezeu...

Opt pwe i jumItate,

159

De-ar ven luna lui Maiu,


SI vId campul plin de cai,
S fim, neicI, tt ca 'n raiu !...
Dela mama.

i6o
Foicic Vun peline,
Tine-ti frunza, codre, bine,

Dela mama.

162

BatI-mi-te, pguba.,
De ce tii doi cai la grajd ?
Tine-ti cal de clrie,

CI unu 'mi trebue mie:


Nu m'ajungI la nIcaz,
CI nici picior nu-ti mai las !...

CI, ca maine, intru 'n tine,


Cu doisprezece dup mine:

Dela mama.

Toti ale0, voinici, panduri,


Talhari neao0 de pIduri !...

163

Dela mama.
161

Foicid artAra,
Hotul ias 'n colnic4

Pan' o rIsIri luna,

1)e Numele unei iepe; a$ i cum la cai


gasim: Murgul, Daresoul, 9. a.

2) Aceste doui versuri,

Sapte vi
vale-adancI :
Aici lupii m manancl
Stai, lupe, nu mA manch,

amitesc,

dou versuri ale lui Horatius:


Audax omnia perpeti.

Gens humana ruit per vetitum nefas.


(Carmin lib, I, 3.).
Sau Pildele lui Solomon:
Dulce este apa furata
placutd pdinea luatd pe ascuns (, 17).

SI-mi vie ibovnica,


Cu ciucurei la bazm:
S'apoi, lupe, ne-li manca,
Si pe mine, pe ea,
Ne-ai manca, te-li sItura 1...

Stai, lupe, nu fii nebun,


Nu manci rumanu 'n drum;
Stai, lupe, nu fii turbat,
Nu manc rumanu 'n sat !...
Dela 5CiocAnel lutarul (v. buc. 12-a).

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

36

Las' sA-I cate, cl-i e drag,

164

Le lea albA, fusta-i albl,


Tr Anti-m'ai cu ea prin nalbA l

si-o sA-I ia i de bArbat L..


Dela mama.

Dela tata (Fl. Ciausianu).

168

De-a0 aveh und' sA mA duc,

165

Dece, Doamne, n'am murit,


CAnd eram copila mic;
Dar acuma, cum sl mor 1),
CAnd imi dau fetele flori,
Nevestele ochiori ?
Dela Lina I. Surdu (23 ani), Boghea
Vfilcea.

SA-mi mai treacA de ult..- L..


Dela mama.

169

OfteazA, puicA, ofteazA :

ToatA lumea sl te creag,


C'ai fost neicAi amureag 4)...
Dela mama.

166

Foaie verde sAlcioarA,


SA-mi scot eaua din cAmarA,

SI mi-o pun putin afarA,


SA mi-o batA vAnt de varA :

CA mi-o puiu pe murgu', iarA,


Si mi-o puiu pe vAnfitul,
De mi-e drag ca sufletul:
Pune-te, vAnAt, pe lat,
De 2) ml treci Oltul vArsat I...

170

CAtelua ta mA latrA,
Si tu dormi, durmire-ai moartA l
Dela t Bunescu (67 ani), FAuresti.

17'
FoicicA mArgArit,

Ce mai lunA de iubit;


Eu cu puica-s nAcAjit,

Dela CosticA Popescu (35 ani), FAuresti.

Pentru' un inel de argint.

167

Mult pomanA i-ar face L..

Cine-ar sth sl facA pace


Dela mama.

Foicia matostat,
La umbel de liliac,

172

Sade GhicA rAsturnat,

si-i cautA 8) Leana 'n cap:


1) In popor se pronuntl: amoric
2) Var.: 4Si mA treci Oltul vArsat 1
Figurat se zice in VAlcea: a trece Oltul
(pe cineva), a certi rAu, a docdni, a dreftnu).

FoicicA porumbea,

Dar-ar Dumnezeu sA dea,


SI ningI i sA se ia,

Si sl plou 0 sA stea,
SI mA reped la puica...
Dela Leanca Prusu (33 ani), FAuresti.

pe cineva.
2) Var.: *a purecht.

4) Var.: aamoreazi.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

37

Nevasta ml premenqte,

173

Foaie verde bob nAut,

De-am avut, de n'am avut;


Nici la altul n'am cerut:
M'am dat ca iarba la \rant,
si-am trait cum am putut !...

Calul m cdldtorefte
Ibovnica ma privete:
Ibovnica, bat-o Doamne,

Te face de mori de foame L..


Dela mama.

177

Dela tManolache Smarandache, Fluresti

174

Foaie verde Vun lipan,


Frumos cant cucu 'n deal;
Ioana eade 'n pat la geam,
si-mi in0rA la mrgean:
Si-mi in0rA cte-un bob,
SA mA bage, la ea, rob.

Dar ce fel de rob s-i fiu:


Doar in brate s mi-o tiu L..
Dela Leanca Prusu (33 ani), FiurestiVfilcea.

175

Foaie verde, foaie lat,


Murgule, coam rotatA,
Mai scapl-mi capul3) odat:
C1 ti-oiu face grajd de piatrA,
Ti-oiu da apA stricuratd.
Ard-1 focul de 'ndemnat:
Unde-ajungi mI legi la gard,
si-mi dai fan, nuelele
Si grunte stelele,

Si tu bei cu mandrele.
Cum ti.-e drag cu mandra 'n pat,
Si mie cu traista 'n cap;
Cum ti-e drag cu tatele,
Si. mie grAuntele;

Foicic foaie lat,


Fire-ai, maid, blestematA,

Cum ti-e drag cu maim 'n ski 4),


Si mie cu botu 'n fan !

CA nu m'ai flcut o fat:


SA ed cu tine pe vatra

Dela M. Popescu-invfittor (48 ani),


Fauresti-Vilcea.

SA-ti dau firele pe natrA;


178

Si m'ai facut de-un ficior,

Fat de cantaragiu,

SA dau tArilor ocol:


RAu, maica, fuseiu ursat 1)
SA stau in puc1 rdzmat a),
SA mAnnc tot de-apucat !

Nu te strange tare 'n brill,

a te cunosc 0 te tiu:
CA-mi porti otrava sub br au;

Dela aceeasi.

176

Ce mi-e drag pe lumea asta,


Numai calul i nevasta:
1) Ursit, menit, sorocit.
2) Rezemat.

Decat s ml otave0i,
Mai bine s m1 iube0i,
C1 mai mult te folose0i L..
Dela Leanca Prusu

Frturesti.

a) Frumoasl sinecdoc (pars pro toto),


partea In Iocul intregului.

4) In anul mndrei.

www.digibuc.ro

38

G.,F. CIAUEANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

De mai puneai doua fire,

179

Foicica foi bujor,


Plange-ma, maid., cu dor,
CA i eu ti-am fost ficior :
Ti-am scos plugul din obor,
Doua brazde ti-am brazdat,

La militie m'a luat:


Pe ppte ani concentrat !...
Dela aceeasi.

MA omorai 1 pe mine 1
Dela mama.

182

Foileana de zdrevit,
'Ndeamna 'ndeamn, murgulet :
NIA 'n vale la Cernti,
CA se face-un balciulet 3),

C'am sa-ti cum* fraulet


i sa mi te vand cu pret 1

18o

Foicica foaie lata,


Pana' a face strinul 1), tata,
Ajunseiu fripta uscata ;
Pan' a face strinul mama,
Ajunseiu uscata pm-fa 2) !...
Dela mama.
181

Arza-te focul, fetita


Cu beteaua din altita,
CA mi-ai pus-o rsfirata,
De-ai omort lumea toata ;
2) Pentru strain*. Se zice, strin sl in
vorbirea curenta, mai intotdauna, inteo
poezie popularA se zice:

Fie painea cat de bunk


DacA esti in tara strind,
Ti se face dig (paine necoapta bine) in
gurils
4) In Valcea si imprejurimi, prunele
uscate, perele, merele s. a. se numesc
apoame. Dar si neuscate, se numesc cu
termen generic tot poame. Intr'o colacarie (oratie de nunta) se zice, intre altele;
<tii mai aduceti cateva poame.
oSA dam pela Ale cocoane ;
Si mai aduceti ustoroiu,
SA dim pela Ai ciocoi;
oAduceti si cateva poame uscate
SI azvarlim prin die guri caseate!),
(Din Valcea).

Dela mama.

183

Foicica 'o lalea,


Asta este floarea mea 4),
Care-am flacalt cu ea :
Descoas naul la ea,

'o pun la fina-sa,


SI-i eada" bine cu ea.
Dela mama.

184

Ioana neicai din par au,


Cu valnicul 6) viiniu
cu fesul ghiorghioliu 6);
Nu mi-o spune, ca mi-o tiu :
CA mi-am iubit-o odat,

Mi-a tinut o vara toatal...


Dela Nitu Serbanoiu (58 ani), Fauresti
3) Diminutiv dela balciu. Alte formatiuni mai sunt : balcian, bdlcifor; balcenesc
4) Floarea ginerelui, care este pusa, dupA
cununie la mireasA.

5) Un fel de zavelea sau fustfi, tesuta


in colori (fete), mai cu seama de lfma.
4) Pare a insemnit visiniu inchis, oca
visina putreda cum se mai obisnueste a se
zice. Obiceiul de de-a se purth cu fes, II
mai pastreaza femeia din Romanati : in

gars Piatra-Olt se poate observA acest


obiceiu.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

185

Cine ibovnica n'are,


I se pare noaptea mare
Si cergula 1) grea 'n spinare;
Cine-i are ibovnica,

39

Ca maine plec in armata


Si ramai nesarutata..,
Dela t Gh. Cinca (47 ani), FAuresti.

189

De-oiu mai odori cu plugu',


SA ma plimb pe deal cu murgu,

I se apare noaptea mica,


Si cerguta uqurica,

SI \Id cum mai merge timpu'.

Ca pana de r andunica 1
Dela mama.

Dela Tudor Tobosaru (6o ani), Fluresti.


(Fragment)

186

190

Cine te-a facut pe tine,


TudoritA, neica,

AO 'nalta i subtire,
Tudorita neica,
Si la ochi fAcutl bine,
Tudorita neica,
Par'ca m'a 'ntrebat pe mine,
Tudorita neicA.
Dela 1. I. Bunescu (67 ani), Fluresti.

Cate flori sunt pe pamant,


Toate merg la juramant;
Numai floarea-soarelui

Si cu spicul graului
Si cu vita vinului.
Stau in poarta raiului
Si judeca florile,
Ce-au facut miroasele ?

Ele spun sarkele:


A venit Brumar-al-mic

i87

Si nu ne-a facut nimic;


si-a venit Brumari-al-mare
Si ne-a uscat din picioare!
Si-a dat o ploaie cu vant,
Ne-a pus spicul la pamant,
Si-a dat o ploaie cu soare,
Ne-a sculat iar in picioare.

De ate boale-am zacut


De toate m'am zviduit,
Dar de-un pustiu de iubit
Nu ma vad tamaduit;
CA de boala zaci in pat
De iubit pornwi in sate
Asa boalA, de-o zac eu,
Nu e dela Dumnezeu,

Dela Lina St. Diaconescu, (i8 ani),


nuresti Vlcea.

Singur mi-am facut-o eu !

I9t

Dela Tata (Fl. Ciausianu (52 ani), Fluresti

Foaie verde pelinita


Co lea 'n vale 'n gradinitA,
Lenuta, Lenuta 1
Frumos doaime-o copilita,

i88

Iei, lelita, pan' la poarta


De-mi mai da gura odata,
1) Diminutiv dela 4cergb, acopermant de pat ficut din Mat (cinepA).

Cu parul lasat pe ;AO,


Cam pe 016, cam pe spate :

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU. G. FIRA $1 C. M. POPESCU

40

Inima 'n neica se bate


Ca 'ntr'un puisor de sarpe ;
Inima si sufletul,
Ca noaptea ceasornicul.

M'a iubit un logoat


Si-a murit cu cal cu tot.
Dela Nae Constantinescu (30 ani), Fluresti
Valcea.

Dela Leana St. PArchlAbescu (zo ani)


corn. Fiuresti

195

Valcea.

FrunzA verde avrArneasA,

192

Cat fu vara de vAroasA,

Oltule, Oltetule,
SIca-ti-ar paraele
Si toate izvoarele
SI rArnaie pietrile,
SA le arzI soarele !

Nu puseiu mana pe coas/ ;

Iar and fu la Sfantu'-Ion,

Dela aceeasi.
193

Fetito de orn bogat,


Nu pripi la mAritat
Ca floarea la scuturat :
Floarea mai infloare-odatl;

Dar tu nu te mai vezi fatI:


Chid o cant stiiica 'n baltA
Si carsteiul pe corlatA,
Atunci, neicI, nici atunci:
Chid o face leandrul nuci
Si rnuscatul mere dulci.
Dela mama.

194

Foaie verde foi de fragA,


Cine esti, matale, dragI:
Esti fati sau mAritatI,
Ori zanA din cer picatA ?

Nu-s fatI, nici mIritatI,


Nici zara din cer picatA ;
Ci sunt floare de pe mare,
Cine mA iubeste, moare:
CA m'a iubit un bAiat,
La trei zile l-a 'ngropat ;

La fereastra din obor,


Bate murgul din picior
S/-i dau fan, sl-i dau moh6r,
Ori cu 'n par sA mi-1 omor...
Auzit dela Gica Nicolescu (15 ani), Lalos
Jud. Vfticea).

196

FrunzI verde pApAdie,

Hai, mandruto 'n deal la vie,


SA culegem razachie;

Mai am, mandro, doul zile


Si-mi iau drurnu' dela tine.
FoicicA bob areu

Und' te duci, tu, merg si eu


CAlare pe murgul au.
Ba, mandruto, nu mergek
CI slujba mea este grea...
AjungA-te dorul meu
Un' ti-o fi drumul mai greu;
AjungI-te jalea mea
Un' ti-o fi calea mai grea 1
FrunzuleanA de sulfinl,
Rau e, Doamne, 'n tail strind:

Nu vezi mink nu vezi tatI,


Par'c'ai fi nIscut din piatrA !
Dela D-tru Poplesanu (66 ani), Lalos,

www.digibuc.ro

Vfllcea.

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

197

41

200

Foicia trei smicle,


Pe de-asupra casei mele
Trece-un pale de turturele.
Nu sunt, draga, turturle
Da' sunt dragostele mele...
Prinde-le, mandruto, nene,
SI le OH in sari, la piele,
SI-ti miroase sanu' a miere
Si bratele-a micunele L..
Dela acelaq.

198

Sus pe varful nucului


Chita muma cucului;
Iar mai jos, pe ramurele
St un pale de turturele

Frunzulita magheran
De tiam, puica, tiam,
Nu ne mai amurezam
Si edeam pc cum eram:
Nici-o grije nu duceam,
Unde ma culcam, dormiam,
Somnul dulce II aveam.
Frunza verde mar cretesc,
Dar acum ma chinuesc:
Unde ed, nu odihnesc,
Tot la tine ma gandesc L..
Dela Toma Chitescu

(50

ani), Lalo-

Valcea.

201

Si-1i rasfira penele


Ca puica sprncenele.
Dela Florea Baldea (6 ani), c. La los,
VA Ices.

199

Foicia de cicoare,
Mi-a luat pe neica 'n catane,
M'a lasat spaland la haine
Si varsand lacrami amare.
eSpall-le, mandruto, bine,
SI le trimeti dupa mine:
La capu' parnantului,
Pe aripa vntului:
De-ai vede vre-o pasrek
Uita-te, mndro, la ea,
Ca-ti aduce scrisoare.

Trimeasa de neicuta.
S'o citeti pe colturele,
Si vezi lacramile mele
Cum se varsa de durere,
Fara nici-o mangiere.
Dela Marin Curca (8o ani), Lalos-Valcea.

Foiciel maracine
Tu pleci, neica, dela mine,

Eu ce ma fac, flea tine ?


Nu mai am nimic in lume L..
Tu petreci, mandruto, bine,
Ca sunt multi voinici ca mine...
Fie ca frunza, ca iarba;
Dad. nu e neica, geabal
Dela Trasca Munteanu (ryo ani), Lalos,
Valcea.

202

Foaie verde 'o lalea,


De s'ar vinde dragostea
Mi-a da bofi i vaca
Si-a cumpr dragostea.
Si iar verde nautul,

Da s'ar vinde iubitul,


Mi-a da boll i plugul
Si-a cumpar iubitul.
Urit mi-a fost uritul;
Mi 1-a druit Sfantul L..

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA 51 C. M. POPESCU

42

Fugi, uritule, din prag,


Sl vie cin' mi-e drag !
Fcuiu groapl sl ml 'ngrop ;
De urit n'avuseiu loc,
ncuiu groap, m 'ngropaiu;
De urit tot nu scpaiul...
Dela PAtru PArlac (6o ani), c. LaloVAlcea,

Pe mandruta o 'ntlni,
Cu dulceatl ii vorbi:
Ounl ziva, mndra mea,
DA'ncotro e calea ta ?...
Bunk bunk dragul meu,
Calea mea-i in drumul flu...
Ascult-ml, mandra mea,
Implinwe-rni pllcerea :

Vin sl-ti slrut gurita

203

Foaie verde mlura,


Ce floieri, blete,-a0 ?
Ori ti-este grea ranita ?
#Foicicl foi de fag,

Eu port ranita cu drag


Si mor pentru-al trei steag !...
S'o foit de lalea,
Alta este jalea mea,
Care-mi roade inima :
Si iar verde pomi inalti,
Am Isat boii 'njugati,
Si plrintii suplrati.
Si iar verde flori de crng,
Rmn fratii suspinnd,
Si surorile plngnd.
Frunzulit larbl mare,
PlAnge sora cea mai mare,
RAmne cmpul cu jale;
Plange sora cea mai mic :

Piatra 'n apI se usuck


Frunza 'n patru se despicl.

Ca s-mi potolesc setea


Care-mi usua limba L..
Srutl-m5, neiculitl,

Dela piept pan' la guritIl


Srufl-ml, dae-ti plac,
Dacl nu, sill nu-0 fac,
Nici de hainI nu te trag
Ca s zici a-0 mor de drag.
Dela Ionit I. Ciucl (56 ani), c. LalclVAlcea.

205

Scurt-i 1), Doamne, zilele


Cui a'nfintat strAjile
Pe toate iditle 2) !...

Ies cu mndra s-mi petrec,


Strejarii ml iau de piept ;
Ies cu mndra pn' afarl,
Vin strejarii, m 'nconjoar !...
Dela Darin CurcA (8o de ani), c. LaloValcea.

206

Dela IonitA Popleanu (52 ani) c. LaloVAlcea.

204

Pe sprnceana dealului
E tArtqul calului.

Neica caluii priponi


Si pe-o csrare porni,

Foaie ver de foi ca sfecla,


Uite-1, uite-1 pupa-1 doica
Care mi-a croit scurteica
Si mi-a msurat zlvelca.
1) In loc de (Iscurteaza-ic
2) 4U1ite1eu.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

43

Hai, puia, sA bern i noi

Uite-1, uite-1, a-1 cunosc:


La doica pe brate-a fost
Si 1-am iubit cu folos !

SA ne luAm amandoi I
Cine iubete i spune,

Dela mama

207

Foaie verde 'o sipia


Cine trece lunca micA ?

Ionel la ibovnia,
E frumoasA pia-pia.

Ala nu e orn pe lume,


Nici Dumnezeu nu-i vrea bine;
Cine iubeqte gi tace,
Si lui Dumnezeu ii place,
Nici dracu' n'are ce-i face 1
Dela aceeai.

Cine trece lunca mare ?


211

Ionel la tiitoare:
E frumoasI ca o floare.
Cine trece luncile ?
Ionel cu slugile.

Foaie ver de mArAcine,

Cine te-a fAcut pe tine

Par'a m'a 'ntrebat pe mine;


Si eu sl fi poruncit,
AO nu te-ar fi fAcut:

Uite-1, uite-1 suie dealul,


CA-i cunowe doica calul:
CA-i e calul vinecior

Buze roii ca roibinu 1),

Obrajii ca trandafiru',

i pintenog de-un picior.


Dela aceea9i.

208

Doamne-ajutk

Dintii de mArgAritar,
Limba 'n gurA chilibar,
Gura pahar de cleFtar.

Cui sArutA ;

Si primete,
Cui iubete I

212

Foaie verde garofitA


Dela aceea*i.

209

Foaie verde de-un bujor,


Cine 'n lume n'are dor,

Priponit de-o garofit ;


Garofita s'a uscat,

TrAiete 'n lume uwr 1

Eu am dou doruri grele:


Dorul meu 'al mandrei mele,
MI topwe din picere.
Dela aceeaqi.

210

Foaie verde de-o mAlurk


Am auzit de-o minciunA :

Pe deal pela Ialomitk


Pwe calul lui Gheorghitk
Calul lui Gheorghe-a sapat.
AleargA Gheorghe,-aleargi,

CA ti-a luat calul la gloabk


AleargA cu capul gol,
Cfi dai de gloabA un pol.
Polul de 1-ai da la gloabA
SA mi-1 pui mie la salbl.
Dela aceea0.

CI apa de Jii e bunk


Cine bea se impreunA :

1) Rubinul.

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

44

SI iau struguri i gutuie,

213

CAnd eram cu Gheorghe bine,


Mi-aduceh struguri din vie;
DecAnd Gheorghe m'a lAsat,
Si via i s'a uscat !
Dela aceea9i.

214

Foaie verde-o miquneh,


SArmana nevasta mea,
Cum duce iniml-rea,
CA mA iubesc cu alta.
'NteadevAr cA eu iubesc,
Nici eu nu tAgAduiesc:
Ca ce-mi place tot iubesc !
Altii cu bani nu gsesc !

Eu nu dau nici-o par


iubesc pe cine-oiu vrea.
CA mi-e draga dragostea :
Mi-a ddruit-o maica

Cad era cu mine grea

GutuitA nu
Dar cu neica mA 'ntAlnii:
Doua vorbe cA vorbii.
VrAjmaele ma vazura,
Si la maica ma pArira.

Doamne, duinanele mele,


FA-le pe drum pietricele
SI treacA calul pe ele !...
Dela aceeai.

217

Foaie verde 'o sipica,


Bine e cu nevestica,
Dar sa ai 'o ibomnia:

Omul cu doua nu stria I


CAnd nevasta te urAte,
Ibovnica te 'ndrAgete;
CAnd ibovnica te
Nevestica ti-e acasA
Dela aceeai.

Dela aceeai.

218
215

Foaie verde 'o laleh,


MA duseiu la cepnelej1),
Dedeiu peste mAndra mea:
Scoteh apa cu stAnga,
Si cu dreapta se 'nchinh,
Se 'nchinh i blestemh;
CA n'am mai dat pela ea,
De dumineca seara
Dela aceetti.

Foaie verde mrkine,


Cine m vede pe mine,
Toti mi zic cl trAiesc bine,
TrAir'ar i ei ca mine:
Ziva trAiesc cu oftat,
noaptea cu suspinat,
Dela Lenuta din pat,
ca aia m'a ofticat:
Mi-a spus c n'are bArbat,
S'acum mA tine legat !...
Dela aceeai.

216

Foaie verde de scumpie,


MA mAnA maica la vie,
1) Pentru; celmed; cipnea.

219

Foaie verde mAr mustos


Du-te, neick, sAnAtos

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Daca n'ai fost norocos


SI saruti obraji frumoi
*i frumoi i bucklati
Numai cu ro. ul spAlati

45

CA 'nfloare tImAioara

Dela niste soldati.

*i n'are cine-o purt.


Las-o, neicI, sa 'nfloreasca,
C'oiu purta-o i nevastA:
Pe sub colt de carpa-aleasa,
Numai neica sa-mi traiasca,
Traiasca sa mA iubeascA,
Inima sa-mi racoreasca.

220

Foaie verde trei lImAi,


Geaba, puica, ma m Aug Ai:

a eu plec i tu ramai
Cu dorul star' ar pustiil
Cu cine sa ma min& ? I
Caracaleanu, lutar.

Du-te, Leano, te marita,


Marita-te cu Dumnezeu,
Nici mie nu-mi pare rAu;
Nici a bine nu-mi pare,
Numai inima mA doare I
Acelas.

221

Foaie verde foi de nuc:


Mai am trei luni i ma duc
*i tu, mandro, n'ai crezut.
Dar acuma o sa crezi.
CI trei ani nu ma mai vezi
CI trei ani e vreme lungl:
Dorul meu sa mi te-ajunga I
AjungA-te dorul meu,

Un' ti-o fi drumul mai greu.


Ajungl-te mila mea

Ai lasa-o de-ar mai crqte;


Dorul ei ma prididwe:
Dorul i cu dragostea,
La pustia I

mult mi-e grea I

Ionia, Ioneh I:
De te-ai prinde undevh,
Numai ochii ti i-a0 luh,
*i i-agi pune 'ntre icoane

*i leacul sa nu-1 gAswi.


Acelas.

Foaie verde avrameasa,


SI mAritI Leana noastra
Plange co dru O. frunza:
SA mIritI Lenuta
SI mArita i ne lasa
Cu inima fripta-arsa.

Foaie verde de-o sipic,


AO mai zice d'aolicA,
*i mi-e ibovnica mica;

Mai nimic nu ti-ai fAce:

IN ti-o fi calea mai grea


SI te duci la Bucureti

222

223

i m'a0. rugh: Doamne I Doamne I

Ingera dumnezeieic,
Mai da-mi zile sI traiese,
Doar ce-mi-e drag sl iubesc:
Ochi-albatri ca seninu'
Fata roOe ca vinu'
Buzele ca roibinu',

SI ma prapadesc ca piru'
SA 'nfloresc ca trandafiru' L.

Leano, nu te marith

Acelas.

www.digibuc.ro

G. F. CIALISANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

46

224

Foaie verde mArlcine,

Ce flcuiu, nu flcuiu bine:


De m'amurezai cu tine.
Pang eu nu te iubeam,
Unde mI culcam, durmeam,
Durmeam de nil odineam;

Of 1 SI-ti beau apI din boboc


SI-mi mai potolesc ll foc.
Focul meu, vezi, cnd s'aprinde
*apte judete nu-1 stinge,
Nici Oltul, nici DunIrita,
Numai puica cu gurita.
Acela.

Dar de and mi te iubesc,


Und' ml culc, nu odihnesc
Noaptea 'n vis cI te visez,
i-adibui sI te gAsesc
RIsfrngeam eu perina,
Ziceam cl e tta ta:
Gogoneatl ca nuca,
De mi-a skat inima.
Ale %Ate durdulii

N'or fi niscai pietre scumpe


Neica sl nu le srute;
Ale t Ate poleite,
Desvoalbe-le sa le vAz:

Din picioare ma topesc,


Ca un muc de lumnare

Cnd il bate vintul tare


si-i curl ceara la vale
*i. rImne fetila:
Mu imi sAca0. inima.

Cu cam4uta a ta:
Subt aricl-subt Area,

Se vede tftta prin ea.


Botul ttei 1-am vlzut:
i.-am ametit, si-am cIzut.

Dar de-ti vedeam ota toat


MI glsiai plesnit la poara;
Daca-ti vedeam pieptul tot
MA vedeai, la poartl, mort.

225

Foaie verde sllcioar


Abd puicI bIlioarI
Mai scobori din deal in vale,
De-mi ia calea din picioare,

*i dorul de peste ale


Ce puternia sunt eu
S'astmpr eu dorul tAu?
Dacl vrei scoboar 'n vale
ia un par i ml omoar.
SI nu mor cu focul tAu 1...
CI eu am n4te durri
Din brAu pnI 'n subtlori,
MI bat cu moartea sl mor...
Unde-ti vId ochii ca mura;
lumina ca neghina:
Din tllpi MI ia cu arsura,
si-o arsurI veninoasI
Mi-a tras sngele din oasI 1...
*ed in malul Oltului,
Ard in para focului
Sai in Olt ca sl ml sting,
Mai ru pietrele m'aprind;

Sai in Olt ca sl ml scald


Mai rIu pietrile mI ard...
Acela9.

226

MAI bliete, fii cuminte

Nu tot lu sama prin curte:


La bobocul meu din frunte.

Intre Olt i 'ntre Oltet,


A iqit un nuculet:

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Nuc inalt cu frunza rarl,


Cana cucii de s'omoar,
Iar mai sus, in varf de nuc,
CantA-un puiulet de cuc;
Si mai jos, pe rImurele
Cana doul turturele !
Acelas.

47

Patru pline de mantale,


De mantale i tunici
Dela regimentul cinci,
voinici.

Ca O. 'mbrace

Foicia o leled
VAzuiu 1 tunica mea

Cu ppte nasturi la ea
AlAturi cu sabia 1).

227

Cu puca alAturea.
S'o foitA lemn-cainesc,
MA duc puicA s'o primesc,
Maine, poimaine-o pornesc:
Oiu veni, n'oiu mai veni
Ori prin strini m'oiu prApAdi!

FoicicA foaie latl

Ei Marito, pan' la poart


In cAmae decoltatd
De-mi mai dA gura odata.
CA maine plec in armat
Si rAmai nesArutat.
Ia vezi, mandrA cA pe maine

Taci, Mito, nu mai plaged

Dragostea mi-o iau cu mine


Dorul rAmne la tine,

SI-mi cumpAr o iepangea:


Roie ca viina,

SA-1 pAstrezi, puicut, bine

SA mi-1 culci, la piept cu tine,


Cum m culcai 1. pe mine,
SA mi-1 culci in patu-Al mic:
Pe cearaf de borangic;
SI mi-1 culci in patu-Al mare,
Pe-wernut de salbA-moale.
SA mi-1 iei la srutare
Dela cap pan' la picioare
Ca sl-ti mai treacA de jale
Si-aminte sA-ti mai aduci
De-ale neicli vorbe dulci.
Acelas.

228

CA mA duc panA colea,

Dar mie ce-mi targuqti


Pantofiori de-Ai boerqtil...
Furca 2) din Fluresti-VAlcea.

229

FoicicA o leled

Marito din Prahova


Spune-mi, pe onoarea ta,
Cu cine-ai rAmas tu grea
C'un soldat din Dobrogea:
Judetul Clonstantia

Mult mi-a sAcat inimal


S'altA foaie trei granate,

Iar Marito and i nwe,

Foicia salbA-moale,

SA duci copilul acasA,


SA-1 duci la doicA sA-1 creascA,

Mai scobori din deal in vale


C'a venit trinu' de-asark
Trinu' cu p.pte vagoane:
Patru pline i trei goale.

CAntecul chemrei sub arme din vara


anului 1913.
Sezatoare de bAieti i fete, in serile
de var.

www.digibuc.ro

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

48

Si la popa s-1 boteze,


Si nau1 s-1 crwineze,

Foicia bob areu,


Si s-i pui numele meu:
SA-1 pui numele: Vasile,
C'a ma chiarna pe mine

SI strigi copilul pe nume


Cand si-o veni dor de mine:
Na, la maica, covrigel
SI te faci mai maricel
Ca tat' tau de voinicel!
Furca, Flittresti.

230

S'o foita de scumple,


Fire'a' nibilor Marie,
Cu duclul tau din vie:
Ziva ma pui sa praesc,
Si noaptea sa te iubesc,
Da' eu cnd ma odinesc ?
4cFurca Ffturestilor 1).

231

Foaie verde dintre vii


Fire' al nibilor de Jii:
De trei ori te ocolii,
Si ce cataiu nu gasii:
Cataiu trei fete de Jii,
Cataiu plasa pang 'n Olt
Ca Manila nu fu 2) 'n port;
Cataiu plasa pana 'n Jii
Ca Marita nu gsii.

332

Marita frumoasa n e
Dar cu vorba te mngaie
Marita nu e frumoas
Da' la vorba-i mangaioasa.
Furca din Filuresti.

233

Foaie din salam de vara,


Pentru tine, Marioara,
S'a uscat iarba 'n poiana I
Hai, Mario, s'o cosim
Pe urma s'o tavalim,
Pe-a marunt s'o stropim,
Cu apa de trandafir.
Furca.

234

S'o foita de roibie 3)


Stii, Thank ce-ti spuneam tie
CA ma ia la militlie

Si tu nu-mi credeai, fa, mie !


Dar acuma o sa crezi:
Patru ani nu mai ma vezi.
Patru ani e vreme lunga:
Dorul meu o sa te-ajunga.
Ajunge-te-ar dorul meu,
Und' ti-o fi drumul mai -gnu!
Ajungl-te jalea mea,
Und' ti-o fi calea mai grea!
Furca.

235
1) La furcd se cfint aceste antece de
mai multe fete de-odat. Fetele, de and
ies la lume, pfini se mritli, vin la furcd,
incepind dela Sf. Ilie. Nevestele, oarnenii
Insurati, yin rar.
2) Subintelesul: alta.

E0, Marito, din bordeiu


C'anflorit salcmii tai,
Si. zace neica sub ei,
3) Roibi.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Nu tiu zace, ori ce face,


Sau gurita nu-i mai place.

49

Ca mie mi-a spus in vis,


CA mine o s mA vinzi I

Furca.

N'o fi, stApAne, pAcat ? !

Dela moarte te-am scApat


Te-am trecut Oltul vArsat
(La o fata de 'mpArat) 1).
Si pe spate i pe lat :

236

Foaie verde trei lAptuci

Fa, Marito, un' te duci ?


La fntna dintre nuci
SA dau al:4 la doi junci,
Si gurA la doi voinici;
SA dau apA la doi boi

Nid pma nu ti-ai udat,


Nici aua nici ibnca,
Nici coltul la ipAngea.
Si-uncle vedeai mndrele

Si gurA la doi ciocoi !


Furca FAuroti.

237

MA 'nghioldeai cu scArile,
(Pe-amandouA pArtile) 2),

Si suceam picioarele
Ca toate Soimnele
Ca Ali fac plAcerile !

AsarA mai insArat,

Mi-a picat de-un diamant


Si ade 'n poartA rdzmat.
i-i trimete slugile,
SA-i dea gaica bratele...
Nici gaica n'a 'nebunit
Sfi dea brate 'n poruncit !...

Furca.

240

Furca.

Mito I Mito 1 porumbito,


Face-ti-ar neica cArutA,
Cu roate de tertecutA I

238

Furca.

Foicia 'un bujor,


La fereastra din obor,

24t
Foaie galbinA i lungi
AjungA, MArie,-ajunga,
De-at ta mnie lunga :
Ca mnia 'ndelungatA,

Bate murgul din picior.


Nu bate ca sA mi-adorm;
Si bate ca sA m scol,
SI m1 scol sA mi-1 OW,
Si sa-1 ung cu untdelemn,
SI fac pArul inel;
SA-i pun pua binior

Nu e bunl niciodatA.
Furca.

242

SI m duc unde mi-e dor


La puichita, la privor !
Furca.

239

Foaie verde rug intins


De ce stai, murgule, trist ?

FoicicA trei granate


BArbate nu MA tot bate :

Taie-ma, pune-ma 'n cuiu


1) 0 varianta.
2) Intr'o varianti.

www.digibuc.ro

G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

50

Eu, amantul nu ti-1 spui !

IntrI 'n arciurnI si bea,

CI cu e mai sufletesc;
Da' cu tine pItimesc,

SI-si mai dreaga inima


Si bea si se chefelefte,
De nevasta nu 'ngrijeste.

Urit viatI traesc !


Furca.

F. M. Dozascu, (34 ani),

243

Foicid de ngarI,
Mndulita de-astI varl,
M roag s'o iau desarl;
Dar nici eu n'am nebunit,
S iubesc ce-am parasit I
Foaie ver de ca mIlura
Mndra de mi-am prins'o acuma,
N'asi da-o pe toat lumea :

CI cu lumea n'am ce face;


Dar cu mndra fac ce-mi place !
Furca.

244

Foicid flori mrunte,


Ma culcaiu sI dorm la punte;
Nu putuiu de ganduri multe:
C'am amante mii i sute,
Trebuie toate 'ngrijite;
Cel putin, cevh iubite.
Furca,

245

Foaie verde vioreh,


Nu gIsesc pe cinevh,
SI-mi ghiceascI inima,
spuie i dragostea.
Foaie verde solz de peste,
Trage bobii si-mi ghiceste:
Voinic de ce 'mbtrneste,
Codru' de ce 'ngilbineste ?
Codru' de zapada grea,

Voinic de inim ra:

246

Foaie ver de de bujor,

Dorul meu e numai dor,


Nu-1 pot spune tutulor :
L'asi spune la fie-cine
Dar nu-1 pAstreazI ca mine.
Dela acela.

247

Foicid maghiran,
Nu mai sunt pe cum eram:
Nu mai muncesc cum muncearn,
Nu mai iubesc cum iubeam,
Nu mai mAnnc cum mncam,
Nici nu mai beau cum mai beam !
Dela acela.

248

Foaie ver de de-o sipid


Cnd plecam la ibomnid,
Nici de dracu' n'aveam frid !
Te-am vIzut de mititid
C erai afuristI:
CI-mi sreai peste ulud 1
Te iubeam cu mula frica,
Ca prea erai
Dela acela.
249

Foaie verde o lelea,


Plange codru' si frunza
De sIrmana mandruta,
Ca rImne singured:

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Pleaca neica dela ea,


Si ramne vai de ea
Pe bratele altora...
Foaie verde-o micsunea
Dar mandruta ce-mi facei ?
Ia asculta, neica 'ncoa :
Foaie verde maracine

5i

CA vezi pe neica cAlare,


SA 'ntlneasca i) cu matale
SA facem dragoste mare 1
Dela acela.

251

Foaie verde iasomie,


Aoleo, dodA Marie,

Un' te duci tu, fail mine ?


C'am trait amndoi bine !
A. vrea &I m iei cu tine,
CA ramiu singurI 'n lume !
Foaie verde bob areu,
Un' te duci tu, neica 'I meu ?

Ia-ti boii dupe mosie

a ti-i duc la primarie


Si dai gloab : puscArie !
DacA-mi dai gu.rita mie,

Nu ti-i duc la primarie !

Un' te duci tu, merg si eu !


Foaie ver de rugulet,
Unde-ai plecat, dorulet ?

252

Dupl tine, puiulet


C'ai fost al meu dragulet !
Foaie verde trei spanace
Tu te duci, badeo grace ;
Dar eu ce focu' m'oiu face ? 1
Tu te faci mandruto bine,
CA mai sunt voinici ca mine !
Fie ca frunza, ca iarba,
Daca nu e neica, geaba I
Fie si ca stelele,
Ca neica-I meu, nu mai e !

Fie ca bradul de sus,

Daca nu e cin' s'a dus I


Dela acelaa.

250

Foaie verde maghiran,

Ia mai sui, Marito 'n deal,


Pe potecuta de an,
La umbrita de tufan
Unde ne iubeam noi, an !
Si din deal, priveste' n vale,

Dela acelaa.

Foaie ver de o lelea


Ochi negri ce-are mndra,
Nu-s in sat la niminea :
SA-i vand, i-asi cumpar,
CA si neica-i amator
Pentru ochi de-i negrisori.
FI-i, Marito, vnzAtori 1
Dela ace1a9.

253

Foaie verde maghiran


De stiam, mndro, stiam,
Nu ne mai amurezam
Si sedeam pe cum eram.
Mai bine treaba-mi pAziam :
CAci nici-o grije n'aveam,
Unde ma culcam durmeam
Durmeam si ma odineam,
La tine nu ma gndeam 1
Foaie verde mar cretesc
1) Pentru: sd se it:Vilna:std...

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

52

Dar de and mi te iubesc,

VAzuiu primAvara vind 2)

Spun drept, ca ml prapAdesc,


Und' ml culc, nu odinesc,
Noaptea 'n vis mi te visez,

$1 zapada petecind,
Coltu' la iarb1 crescand
$i pAdurile 'nfruzind

Pui maina s1 te gAsesc,


Tot de pAreti ma lovesc ;

$i pe neicuta venind:

Strang in brate plapuma


$i cred cA eti dumneata 1
Dimineata,... nimineal...
Mi se sboard inima
De dor dela dumneata,
Saruta-ti-a gurita L.
Dela aeclas.

254

Foaie verde de-un bujor,


De-ar fi dorul vnzAtor,
M'a. i face de-un negustor
$i l'a cumpr1 pe dor I
Dorului a0 i-a face,
$i 1-a vinde cui i-ar place,
Dar la ce sA-1 \rand eu, frate,
CA mi-1 port cu mandra 'n
(parte 1
Dela acelas.

255

NeicA, dacl-ti este dor,


Sund-md la telifon
Sau trimete-mi un odor 1)
DA-mi batista s ti-o spal
SA si-o spAl in lAcrAmioare

S'o usuc la tathware


Cu foc dela inimioarA !
Dela acelas.

256

Foaie verde-un mArggrit,


MA uitaiu la Rasarit,

Cu mantaua fIlfAind,
Cu batista vnt trAgand,
Cu cismele scArsaind,
Cu cureaua licurind,
Cu sabia zdrAncAnind.

De and militar m'a luat,


Paine alb n'am mncat,
Numai pesmeliti 3) uscati
Dela Rege clptati.

Ceru' gurei s'a 'ncleltat


Buzele s'au bAicat,

Curl la sange 'nchegat...


Furca.

257

Foaie ver de ca matasa,


Ce mi-e drag pe lumea asta :
Calul, puca i nevasta 1
Calul m1 cArAtorwe,
Nevasta mA premenwe,
PuFa viata mi-o pAzete L.
Furca din Fluresti.
258

Foaie verde trei mAluri,

Drag mi-a fost cu doi boi buni,


SI mi-i pasc printre 'ntorsAri,
SA se faca boii buni.
Foicic boabele,
S1 le creascl coarnele,
SA fir me plastele,
2) In kc de: venind.

1) Semn, obiect cunoscut amfindorura

3) Pesmete (?).

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

SA vie fetitele,
SI dreagA plAstitele,

53

261

Sui mlicuta 'n deal la cruce,


Si te uit cum ne duce,

SI le sArut buzele,
Buzele i tatele,
Gatul cu mArgelele,
Ochii i sprancenele
Ale 1) lungi i subtirele:
Pe pofta inimei mele !

Ne duce doi ate doi,

Furca.

259

S'o foitA romanit,

Uite dealul, uite vita,


Unde iubeam pe Marita,
Srutam pe draga Mita:
Manca-i-ar neica gurita,
Cui i-a pus numele Mita
Si cui i-a croit rochita:
StramtA 'n ale, larga 'n poale,
CroitA pe tatapare,
Unde-o vede, neica, moare;
MO usucA din picioare !

Si ne tunde ca pe oi !
Vinde-ti, maick tistimeu'
De cinstqte maiorelu'
SA nu-mi taie peripru'
Perioru', gAlbioru

Sub picior la maiorelu'.


Vinde, taicfi, boii toti,
De ne scap dela fort
Furca.

262

Spune, puica-adevArat,
Cati bAeti te-au sArutat,
Cat am fost mobilizat ?...

Nu tiu, nu i-am numrat,


CI n'au fost toti dintr'un sat !
De obraz cin' te-a muFat,
De e negru i pAta't,
Par'cA e matricolat?

Din picioare m'a uscat,


La grea boall m'a bAgat 1
Furca.

26o

FoicicA matostat,

Unu' nalt i sprancenat


Si cu semne de bubat I

Foaie verde trei scaeti,


Are maica trei bAeti:

Furca.

Cate trei sunt scr4i la fort!


263

Foaie verde de-un mrar,


Unu' mi-e la sanitari,
Face-armatA pin spital;
S'o foita de bujor,
Unu' mi-e la roiori,

Ce mai lunA i luminA I


Vine neica prin grAdin,
Cu fubulita pe manA

Cu chipiu' la o parte...
Foaie ver de rug Intins
MA mir de ce vine trist ?

Face-armatA 'n trinufor.


Foaie ver de de-artra
Unu' mi-e la cOlArai,
Face-armatA pela Ia0.
Furca.
1)

--= Cele.

Ori ciumagu' nu-1 gAsete,


Ori mum-sa '1 cecellefte
SA tiu cA 1-ar cecAll

Eu cu el n'ai mai vorbi !

www.digibuc.ro

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

54

Mi-a 'nflorit, mi-a 'mbobocit,


$i neica n'a mai venit 1

N'am pe cine trimeted 1):


Sg nu-mi treacg valceaua,

a mi-1 vede mumg-sa,


$i ne stricg dragostea.

Furca.

267

Furca.

Bung sara, mandro, bung,

264

Foaie ver de rug intins


Ce mai amurez mi-am prins I

Nu mi l'arn prins inadins


Mi l'arn prins inteo 'ncercare
Sg vedem ce minte mi-are :
Are minte de copil,
$i fat de trandafir.
Furca.

265

Foaie ver de foaie fraga


Trece un bgiat in grabg :

Cine eti, matale, dragg :


Eti fat sau mgritata
Ori zan din cer picat ?
Nu-s fatg, nici maritatg,
Nici zang din cer picat 1

Asa* sarg-i sgptgrnang,

De and te tineam pe mar*


$i te sgrutam in gurg I
Furca.

268

Foicicg 'un spanac,

De and neica mi-a plecat,


Gull n'am mai sgrutat I
Foicia trei bujori
Nici gurg nici och4ori !
Uor, puiule, uor
Nu-mi trimete-atata dor
Prin gurile tuturor
Pe pariu i pe izvor ;
Trimete-mi mai putinel
$i vin' matale cu el 1

Ci sunt floare de pe mare

Furca.

Adusg 'n corgbioare


Cine mg sgrutg, moare :

269

M'a sgrutat un bgiat,


La trei zile 1-a 'ngropat I
Furca, Fiureti.

a maine plec la armatg

266

Foaie verde lemn de sus,


Decand neica mi s'a dus,
Trei zambile 'n poartg-am pus
Cite trele mi s'au prins,
1) Sul:1'4101es: sd-i spund:

Foaie verde foaie hag,


Iei Marito, pan' la poartg
De-mi mai dg gura o data
$i rmai nesgrutatg.
Foaie verde mrkine
Ia-mg, neica, i pe mine
Sg fac armata cu tine,
$'o foit o lelea
De mi-ai fi de-o floriceg

Mi te-ai pune la =nth

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

SI fac armata cu ea.


Si de-ai fi o floricicI
Mi te-a0 pune la tunicA !...

55

Ibomnicu' mi se 'nsoarA I
Las' sl 'nsoare 2) sAnOtos,

Furca.

270

La garA la Vizideni 1)
MA 'ntalnii cu puica eri;
MA 'ntalnii i eri i azi ;
Mor mfindrele de nIcaz.

CI-mi iau altu' mai frumos,


Mai frumos i mai de neam,
Da' nu ca el un fclgan,
Mai frumos i mai de vit,
Nu ca el: o rrn4itA I
De i-o da gura 'n credintA...
Furca.

273

Furca.

Cat oiu fi, cat oiu trAi,

271

FatA mare n'oiu iubli :

In dealu' lui MIrinariu,

Fata mare se mrit,

Mi-a 'nflurit mrgAritaru'

ItAmai cu inima friptA,

Mi-a 'nflurit i mi se trece,

Si cu buzele parlite,
Cel putin, frater viftite.

CO n'am cu cine-1 culege :


CA bletii care-au fost,

Furca.

Mi i-a scris pe tosi la sort,


$i mi i-a prins cot la cot,
I-a plimbat orau' tot ;

274.

Si-a fAmas mucbrile,

SI ne poarte florile.
Decat floarea mea la tine,
Mai bine pe-un mArAcine,
SA n'o tiu ca e la tine !
Decat floare la mucoare,

Foicia samulastrA,
Geaba, puicA, mi-wi frumoasI ;
CA neica ti-este urt,
E urit i oropsit
De niminea ingrijit !
Furca.

275

Mai bine pe-o ap mare,


SA mA uit la ea cu jale !
Un bAiat a mai rAmas :
PoartA cAciula pe nas,
Face la fete 'n nAcaz.
Furca.

272

FoicicA 'o sIcarA,

Foaie verde de trei sfanti,


SAracii de ei, soldati,
Cum mai merg de-alAturati,
Cum unu' 'altu' de 'nalti,
si-mi cala din urmA 'n urmA,
Par'c'ar fi fAcuti de-o mumfi ;
Si calcA din piatrA 'n piatr,
Par'c'ar fi fAcuti de-un tatA !

Ce-am auzit eu asarl ?


1) Zdvideni

Furca.

gar in jud. Valcea (?).

2) Pentru: sd se Insoare.

www.digibuc.ro

G. F. C1AU$ANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

56

Doar noi amandoi sA stim !...

276
FoicicA bob nAut,
Dealul dela RAsArit,

Si de dragi, s ne fim dragi


Ca douA chite de fragi,

SA mi-1 vAd in foc arzand!


SA rAmaie numai pArii
SA se 'ntepe cApitanii:

Dar nAdejdea sA nu-mi tragi


CA cu neicuta nu faci 1....
[CA nAdejdea dela mine

E ca sarma de subtire

C'aia mi-a scris militarii


Furca.

Cand o pui pe mArAcine:

Tragi de ea si nu se tine] 2).

277

Furca.

Drag mi-a fost soldat s'A fiu:


SA-mi port pe murgu' de friu I
ComandA, ma:ire 1), bine,
Pang. sunt pe langl tine;
Dupl ce m'oiu depArti
Mult Ai plange si-li ofth !...
Furca.

278

Foaie ver de bob niut,


Vin', puick sA te sArut,
CA pan' la toamnfi e mult
Si eu mA duc i te uit !
Vin', puicA sA te sArut,
Te sArut o datA bine,

SA-mi tie un an de zile;


Te sArut odatA dulce,
SA-mi tie pe und' m'oiu duce 1
Furca.

279

280

larbA neagr din grdinA


... Si sA tii, puicutA, bine,
CA eu mA duc dela tine !
SA rAmaie pajistea,
SA vezi cum e dragostea :
Dragostea de fatA mare
Ca fdsuiu' in cAldare

Chid Ii pui un pumn de sare


Da' dragostea de nevastA
Ca garoafa din fereastrA !
Furca.

28'
Foaie verde trei migdale,
Vine neica dela vale,
Cu jampierii3) 'n picioare,
Cu cAmasa albl floare
Cu hartia cu bomboane
SA le dea la fetisoare.
Furca.

Aferim, puicA-aferim !

Tot la luna ne 'ntalnim,


Si nici atunci nu vorbim,
Si tot zici cA ne iubim I...
De iubit, sA ne iubim

282

Leano, mijlocel subtire,


Ferice de-Al de te tine
2) 0 variant.

1) Pentru: maiorule!

3) Yambiere.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Trlieste cu drag pe lume !


Nu ptimeste ca mine...
Da' nici eu nu ptimesc

57

285

a scot banii si pltesc


Si ce mi-e drag, tot iubesc:
MIcar sA mA prpdesc I

SA ing papdesc ca piru'


SA 'nfloresc ca trandafiru'
SA mi prapdesc ca macu'
SI infloresc ca liliacu'.

Foaie verde lemn de sus,


Verisoru' meu 1 dus,
Mai trimete-mi vreun rAspuns,
Trimete-mi carte postal
SA vie din gar 'n garl !
Furca.

286

Furca.

283

Stii, Mito, ce vorbeam noi:


SI ne iubim arnfindoi,
Colea 'n vale, la gvoiu,
Pe iarb si pe trifoiu,
SI tragem prnnt pe noi,
PAmant si cu iarbA verde,
Trece puica, nu ne vede;
PAmfint si cu iarbl neagrA,
Trece puica, nu ne 'ntreabI !...
Furca.

Fir'al nAibilor de trin


Cum duci Oltenii de lin,
Cum ii duci si-i ocolesti,
Pang. 'i bagi in Bucuresti
SA vfindA mere cretesti I
Furca.

287

FA-mA, Doamne, ce m-i face,


Fl-mA roata stelelor,
In drumu' Craiovencelor,
SI-mi aleg de-o Craioveanck

Cu ochii ca de serpoaick
Cand se uit, ml slgeatl !
Furca.

284

Foicia iarbA mare,


Mi s'a fAcut ochii floare:
Tot uitandu-ing la vale
SI vAd pe neica Mare I

288

FoicicA de sulfink
Cine vine prin grAdira ?

Neica cu biciu' pe mfini,


Cu sabia fAand dkA,
Cu chipiu' la o parte,
Inima 'n neica se bate !

CAlare pe galbinu' 1)

Cu fraul ca stnjinu' 2)
Cu cApAstru' de mAtas,

Impletit de Ioana 'n sask

Iniml de ce te bati

Cu saua moldoveneasck

De rArunchi si de ficati ? !

Cu amasa de tulpan,

Furca.

Cu cAciula de-astrdgdn.
Furca.
1) Cal.
2) Stanjiniu.

289

Foaie verde s'o sipicA

Florica neidi, Floria,

www.digibuc.ro

58

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

Ia oglinda i tp uitA,
C'ai dat rumeneall multA,
*i-mi fAcui venin la burtA 1
*i-ai dat rumenealA 'n piez,

Par'c'ai vrut ca sl mA pierzi !


Furca.

290

Pe valea cu alunlu'
Mi-a luat neica inelu'

Am vAzut-o la cemeh
Scoteh apl cu stAnga,
*i cu dreapta se 'nchinh,
*i din gurA blestemh:
NeicutA sA te usuci
Ca phinea care-o mAnAnci,
*i ca vinul care-1 bei
CA ziceai c'o sA mA iei
*'acum te rog ; i nu vrei I
Furca.

Eu 1'1 cei1) ca sA mi-1 dea ;

El zice c'o s ml ia I
De-ai ti, maid., c m'ar lu
SingurA m'ai spAnzur,
De creaca salcAmului,

Pe marginea drumului,
Cu ciucuru' br Aului.

Furca.

291

294

Foaie verde merinds,


Ce e 'n lume drAgstos:
Banul i omul frumos !
Dar banul se cheltuete,
Omul cu mintea trAete !
FoicicA flori mArunte

Ce e 'n lume mai de frunte :


Banul i omul cu minte.
Dar banul se cheltuete ;
Omul cu minte trgete.

Foaie verde de sporici,


Hai puicA piti-piti,
PAnA 'n vale 'n aluni,

SI ne iubim pe furi,
Haideti neicA, la zAvoiu
SA-ti dau gurita 'napoi I

Furca.

295

Furca.

292

*'o foit salbg-moale,


Cat e Argeul de mare,
Haz ca SIbArelul, n'are !

FoicicA matostat,

Ce mai lunA de plimbat,


Dintr'un sat intr'AlAlalt I

*i sunt cu puica certat,


Pentr'un inel de tumbac:
C'am greit de i 1-am luat !
Furca.

293

*'o foiti vioreh,


N'ai vIzut amanta mea ?
1) Pentru: cer.

Do dA, doe% i iar clod/ !...


SAbArelu-i mititelu'

Mi-a 'mpuiat dragostea 'n eI,


SAbArel cu ap linA :

Cine bea, de dor i-alinA !


SAbArel cu apA rece,

Cine bea, de dor ii trece :


C'a beut i maicA-mea,
Ta rAmas cu mine grea !
Bate v Antul dela vale

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

$i bate cu spic de ploaie,


SI vie Sabarul mare,
SA ia podul dela vale,

59

Una 'n VAlcea

s'alta 'n Tulcea


$'alta in Rmnicu-Valcea I

SI rAmftie numai parii,


Parii si cu pctrugdii,

Furca.

299

SA se 'ntepe SAbAreii I
Furca.

296

Foaie verde de pelin,


Merge luna pe senin,
Puica mea vars1 venin:
Las' sA verse si otravl
Dacl nu mi-a fost de treabA !

Foicia foi de foi,


FA-ma, Doamne-un pitigoiu,
La Lenuta pe rAzboiu,
SI descurc la firicele,
SA mi-o srut pe sprncene,
Pe pofta inimei mele !
Furca.
300

Furca.

FoicicA-o sAlcioarA,

297
Foilean5. mArgArit,

Ce-ai in gura MArioarA ?...


SmntA de portocalA !

La ce, Doamne, m'ai fAcut

Tine-o bine On' la varA,

SA traiesc tot nAcAjit,


NAcAjit si amArit:

S'o sAmAnAm pe ogoarA,

Pe ogoar ce-mi rasare:


Trandafir si cu rAsurA,
Trandafir cu doi boboci,

Cu sapte mndre de gfit


In disagi cu purcel fript
$i cu plosca de nuc verde
Tine noulsprezece vedre,
Bei din ea, si nu se vede,
$i niminea nu te crede ? I
Foicia o lele,
Mai am una mitita :
De-o vadrA si cinci och
Care-o port pe sub mama,

Te-asi iubi si nu te poci;


Trandafir craiovenesc,

Te-asi iubl si nu 'ndraznesc;


Trandafir cu foaia latA,
Te-asi iubi si-mi esti cumnat;
Trandafir cu foaia 'ngustA,
Te-asi iubi si-mi esti cam cuscr !
Furca.

SA dau mAndrutei sA bea:

CI si ea-mi dA gurita

301
Furca.

298

Foaie verde foi de boji,


Am ibomnica la Gorj,
Una 'n Gorj,
$i alta 'n Dolj;

Foaie verde magheran


Sunt ficior de gardian,
Port cmase de tulpan,
$i cAciull de-astrdgn,
Cojocel de miel bArsan,
$'am un cal, de-i zic Cocor :

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

Prinde paserea din zbor,


S'altu' de-i zic Fulgeris :
Merge pe drum incloif,
Si 'mbuestru curmezis ;
S'am unu' de-i zic Ciolacu':
De nu-1 intrece nici dracu'.
Furca.

Eu de tine m'am topit I


Tot gandindu-ml la tine,
N'a rAmas iniml 'n mine,
Nici cat bobul de neghini:
PutinicA ce-a rAmas,

S'a fript s'aia, si s'a ars,


Si s'a umplut de ncaz I
Furca.

302

Foaie verde trei lAmai,


Geaba, puicA, m mangai,
Cu lAmai si cu gutui,
CA eu plec, si tu rAmai I
Geaba, puicA, mA sAruti;
Eu mA duc si tu mA uiti I

305

Foaie verde trei mAcesi,

Ia sama la ce iubesti:
CA nu-i petec sA-1 carpesti;
Si e veac sA-1 vecuiefii.
Furca.

Furca.

306

FoicicA bob areu

303

Leano, pentru Dumnezeu

FoicicA solz de peste,


Iubeste, neicA, iubeste,

Si pentru binele au,

Si de dusmani te fereste,
CA dusmanu', bate-l-asi I
Nici in cas sA nu-1 lasi:
CA umblA din cas 'n cask
Cate-o minciunA s lasd
i cu ochii pe nevastA :

Si ti-o frigA s ti-o arzl,


SA si-o pue la povatd 1)
PArbAtelul s-si urascd
Ibomnicu' sl-ndrAgeascA I
Furca.

Nu mA mai tined de rau L.


CA m'ai mai tinut odatA
S'am zAcut o var toatA I
Furca.

307

Foaie verde de-o mAlurA,


Buni sara, mandro, bunA I

Asta-i sara de pe urmA,


Chid petrecem impreunl ;
SI mai mergem prin grAdin,
SI mi te mai tiu pe manA ;
SA ne sArutAm in gurA,

304

Spune, puicA, m'ai dorit,

Ca doi porumbei de-o lunA !


Furca.

Cat am fost cAlAtorit ?


308
1) A poviitul, a ademenl, a face meseria
de pezevenghe.

Foicia de molar
Vrusei sA mA las de dor,

www.digibuc.ro

6r

C(JLEGERE DE FOLCLOR DIN JUD, VALCEA

De trei ori vruseiu sA mor I


SarutA-ma, neicA, bine,

Phil sunt pe brat, la tine,


CI clack neicA-oiu plech
Mu lt Ai plange si-li ofth
Si te-Ai uit 'n calea mea !
Furca.

309

Cine fu sA mA sArute:
Neica cu galoane multe

313

Foicia bob nAut,


Cand aud c'oiu sA mA duc,
Eu ca frunza m usuc,
Tot ca frunza codrului,
Pe marginea drumului;
Cand aud c'oiu sA mA 'ntorc
Tot ca frunza viu la loc,
Ca frunza, ca shdina 1)
Ca graul primAvara !..
Furca.

Si cu capela pe fruntel

34

Furca.

Foaie verde iarbA-mare,


Bate vantul dela vale,
Bate vantul iarba-mi culcA,
La luncA, puicA, la luncA !
SA-ti taiu raschitor 2) si furcA !
Si neicAi ciumag de duck' :
La mijlocul luncilor,
SA-mi dai plata furcilor 1

310

Fire-ai, maic, blestematA,


CA nu m'ai fAcut o fatA;
M'ai fAcut mArgritar,

SA ml ia de militar,
SA rn duel la Galati,
Vedea-i-asi parliti si arsi,
SA se facA cenush

Furca.

Ca pulberea pe sufd.
Tudor Protopopescu (25 ani), RILL-qtr.

311

Foaie verde bob nAut,


Minte proastA ce-am avut:
C'am dat dragostea 'mprumut.
S'acum cu ochii mA uit I...

315

Foaie verde flori mArunte,


CosticA, cu-amante multe:

PAn' le da ocol la toate,


Trece noaptea jumAtate;
PAn' sl vie si la mine,
Se varsA zorile bine !

Furca.

Furca.

312

316

Foilean ink. mustbs,


Cat am fost pe lume-am fost :
CA n'am iubit lucru' prost,
Ca al meu altul n'a fost !
Furca.

Din pAtul pang 'n slle,


FAcuiu drumul potecle,
1) Un fel de buruiani.
I) Se aude.s1 rffchitor, righitar.

www.digibuc.ro

62

G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

Pe picioare b4icle,
Trecfind la ibovnicele !

Furca.

317

FoicicA foi trifoi,


Pela patruzeci i doi

Cand s'a 'ncoronat Stirbei


Puneai plugul unde vreai

si-mi arai cat mili puteail

Sapte-amante 'n ppte sate,


Toate cu nume schimbate;
DacA nu ma crezi pe mine,
Am s ti le spuiu pe nume :
Una Dina ; alta Lina,
Marisa cu Costandina,
Anghelina i Frusana,
Lenuta din SlAtioara
C'aia mi-a rupt inimioara !

Mama.

Mama.

318

321

Cat fu vara de veiroasii 1),

Nu pusei mana pe coas,


Dar acum la Sfantu' Ion,
SbiarA Murghita 'n obor
SA-i dau fan, s-i dau mohor I

N'am un par s'A ml omor,


Dar nici eu nu stric nimic ;
Furisatul de iubit !

Foaie verde trei oglici,


Hai, mandrA, pe lunci, pe lunci
SI ne mAsurAm, de lungi:

Tu pe spate, eu pe branci ;
Tu sA numeri stelele,
Eu tie mArgelele !
Furca.

322

Furca.

FoileanA de sporici,

319

Fg-mg, Doamne, tot ce vrei:


FA-m1 mAldArl de tei

Si m'aruncI 'ntre femei:


SA le-aud vorba i sfatul,
Cum 4i frmecA bArbatul:
Ia pAmant dela mormnt,
si-i arum/ 'n aternut;
La picioare itele
SI-i ia dracu' mintile;
SI. durd cap un dovleac,

Ca sl nuli mai dea de leac I


Furca.

320

Foaie ver de trei granate,


Sapte-amante-avuseiu, frate,

s'ai, puicA, piti9-pit4,


Pan' la neica 'n cArpin4,
CA nu mai e tufari !
FoicicA foi lipan
S'ai, mandrA, pe deal, pe deal
Pe potecuta de an,

La umbrita de tufan
Unde ne-am iubit noi an I
Furca.

323

Foaie ver de bob nAut


Trei fire de mArgArit,
DI-mi, Doamne, 9i nu-mi da mult
CA 2) nu-ti cer bani imprumut
9 Var.: CA nu-1i cer vr'un lucru mare

9 BunA, prielnicA, varl Om lumeaf.

www.digibuc.ro

SA-ti cacIA cu supirare.

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

DI-mi noroc i slnAtate,


C'atunci sunt bogat de toate :
Cu aia le fac pe toate I
DA-mi un plug cu vase boi
Ca sl scap dela nevoi;
S'o vlcutl mulgAtoare,
S'o nevastl strangAtoare,
S'o amantA ca o floare,
NscutA la o zi mare,
Face neicli sArbAtoare,

63

Eu la Costandin mA uit :
CA mi-e bArbatul ur at,
Dela Ifiutarul tiCucu In *imnicu-de-sus
(Lutarul e de fel din Brabova Dolj)

326

Du-te, neicA i te 'ntoarce,

De trei ori cu fata 'ncoace,


Ca puivorul 'n ghioace
CA nAravu' tu nu-mi place !

Din zi bura de lucrare :


Nu mi-ar fi nkazul mare,

Dela acelaq.

327

Dac'ar fi vre-o sArbAtoare,

Foaie verde de-o sulfing,

Da e zi bunl de lucru
Nu i-ar mai putrezi trupu'
Cui a mai llsat iubitu' !

Mi-am o iniml plg


CA iubesc fall de mill,

Iubitul nu e movie;
Numai pismI vi manic,
Ia parte din caIicle
La mancare nu dI stare,
Nici la lucru' de 'ndemnare !

tindrd i bltranA ;

Le fac de se tin de ManA,


De-acasA pan' la fantanA ;

Mi le fac de trec prin baltA

Si nu se udl pe talpl
Dela acela.

Tata.

328

324

S'o foit de-un ghiocel,


MI culcaiu sl dorm nitel,
La umbel de gorune11);

Foicia izmA creat,


Voinicelul cu mustat,
Poftevte la tinereatl,

Nu putuiu sI dorm nitel,


De freamltul luncilor,

Se mutA din dos in fail,


RAsucevte la mustatA.
Furca din Fitureqti.

De-aulitul fetelor.
Dela ace1a9.

329

325

Bate-1, Doamne, vi ia-1 drace,


Cine nu mA las 'n pace
SA iubesc pe cine-mi place.
C'am iubit pe Costandin,

mi-a spus conciu 'n dafin,


De mi-ar pune cat de mult,

MA 'ntreabA mandra mA 'ntreabA,

De ce-am pus puvca pe iarbA ?

Am pus-o ca sl bea apA,


SA m duc sl-mi vAd de treabl I
Dela acela.

Diminutiv din: gorun.

www.digibuc.ro

64

G. F. C1AU$AN(J, G. F1RA $1 C. M. POPESCU

330

333

S'o foita de-ammie 1),


Daoleo, dodA Marie,

Foaie verde maracine,

Ia-ti boii de langa vie,


CA si-i duc la primarie I

Ia-mi-i, mica si mi-i duce,


C'are daica gura dulce,
Ca trimet si mi-i aduce:
Scriu In dosul florilor,
SA dea drumul boilor !
Dela acelas.

331

Foaie verde ca lipanul,


Uite-1, uite-1, suie dealul,
CA-i cunoaste doica calul:

De n'ar fi baeti pe lume,


N'ar mai fi fetele bune,
Nici neveste duse 'n lume I
Dela acelas (iminc-Dolj).

334

Foaie verde de-un lipan,


Am o mandra la Marsani,
0 iubesc de vine-un an,
Ca se poart cu tulpan,
Si la gat galbini de-Ai mari,
De frumoasa nu e-asa
Dar are pe vino 'nco.
imnic-Dolj.

CA e calul vinecior,,

i pintenog de-un picior ;


Ala e lovi-l-ar boala,
CA-i dam graunte cu poala,
Apa peste zi si sara...
Dela acelas.

332

Ionel, plesniti:ar calul,


Ca mi-ai desirat margeanul,
Margeanul al bobonat,
Pe tatasoara lasat;
Sa ramai cu frauletul,
Ca tata cu doruletul;

SI ramai cu frau 'n mana,


Ca tata pe drum nebuna;

335

Foicica abanos,

Nu cata CI sunt barbos,


Da' la dragoste 's duios ;
N'am un bricisor taios,
Ca sa-mi dau barbita jos :
MI fac tindr cum am fostl
Dela acelas,

336

Foicica abanos,

Cat am fost, pe lume-am fost,


Am fost orn politicos :
Si premenit si imps,
Si calare i pe jos.
Dela Cucu, *imnic.

Sa ramai cu scArile,
Ca eu cu mustrarile !
Dela acelas.
i) Probabil --.-- iasomie.

imnic.

337

Bata-te crucea, fntana,


Te pazesc de-o saptarnana,

www.digibuc.ro

65

CULEGERE DE FOLCLOR DIN IUD. VALCEA

SA mai prind cate-o copia,


Sa-mi fac inimioara bunI.

FoicicA s'o rIchit,


Si femeia-alimAnitA

Dela acelat).

338

CA, cAnd vede voinicul,


Trage Wait cu vAlnicul,

Si-si mai drege zuluful,


S'o vadI ibovnicul.

Foaie verde foi de pruni,


Vine mAndri douA luni,

Dela acelao, $imnic.

De and mA porti cu minciuni;


Nu te mai prind la fAntAni,
SI-ti cArpesc vre-o doi-trei

[pumni,

SI te saturi de minciuni.
Dela acelay.

339

Ma suii in deal la lemne,

342

Foaie verde-o micsunek

Nici-o boall nu e grea,


Ca dorul si dragostea,
Ca menevra de- toamna:
Dorul mandrei te topeste
Manevra te oboseste.

MA 'ntAlnii c'o biatA lele,

Dela acelat.

Nevastfi cu prune in brati,


Tu mi-esti scurtare de viati I
Dela acelag.

340

Lenuto, nu ti-e pleat,


Si fria de blestemat:

343

jiule, in doua zile,


Slcar'ar apa din tine;
CreascA, flori pe fundul au,
SI culeagl-a mea mandrutA,
Din tine ca 'n grAdinitA.

Sade murgul meu legat,

Dela acelat).

Nebeut i nemAncat;

344

Tu pui la flituri in pat;


Bate murgul cu piciorul,
S'aduci apa cu urciorul,
SI faci o azmd de pAine,
SI mAnAnci din ea trei zile.
Dela acelal.

341

FoicicA de-un bujor,

Toat lumea mi-are dor,


Numai doruletul meu,
E ca suamul de greu,
Stau in drum si mA zduit,
Am dat dragostea 'rnprumut
Si-acum plAng in asternut,

Foaie verde de piper,


CAnd e omul in (la peri,
Atunci e bun de muieri:
CA and vede nevasta,

Si mfi cAiesc ce-am fAcut I

RAsuceste mustata

Foaie verde de-anas6n,

Trage vat cu batista

Si mi-e somn si pic de somn,

Dela acelat) $imnic.

345

www.digibuc.ro

G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

66

Si n'am brate sA-mi adorm,


Si mi-e somn i pic de somn,
Si n'am unde sA-mi adorm !
CA portile toate 'nchise,
Si lcimbile toate stinse;

Si cu sarma 'nf4urate
Dela defte On' la coate !
Ano, Anos ce te-a0 strnge,
Da' eti mica 'ncepi a plnge 1
Dela :leek:).

Numai cAndeluO. aprinse.

Numai la mandruta mea,


Este lamba mititea,
MA duseiu la ferestea1)
Si bAtuiu in giurgiuved,
i cletenai 2) fereastra.
Foaie verde. matostat,
Eu prea tare-am cletendt,

0 fuseiu putin cam beat.


Omul mndrei s'a sculat,
Pe nevastA-a intrebat:
AscultA, draga nevastA,
Cine bate la fereastrA ?
Omule, pisica noastrA I

347

LicA verde bob i bob,

Lenuto de peste Olt,


Cu molciforul de-un cot,
Cu coada 'mpletitA 'n opt,

Si cojocelul pe piept:
N'am un cutit sl ti-1 crap,
Tta dreaptA sl ti-o scot
Si laptele sA ti-1 beau,
Dupe drumuri nu mai stau,

SI fac bani sl mi te iau,


Lid, LicA i iar LicA I...
Dela acda.

Fa, nevast, fa urgie,


Mta n'are pAlArie,

Si nici haine de dimk,


*i cu ochiu-ti face tie I
Omule, nu-ti Th. nAlucA,

Pune capul, i te culcA,


Nu-si face singur nAlua 1
CA muierea multe face,
BArbatul vede i tace,
Uite perina i patul,
CulcA-te, el te ia dracul !
Dela acelaq.

346

Ano, Ano, ce te-ai bate,


Da' mi-s minile legate,
I) Pentru ferestred (dimin. dela fereaststrii).
2) Pentru: clettinaiu.

348

Mull de peste Olt


Te gonii hotarul tot,
Din Slatina pana 'n Olt,
Dela Olt pan'la Gilort !
La urechea podului,
GAsii gazda dorului,
Si umbra cercelului,
Si dara papucului;
Cercelul ca viOna,
Mi-a rupt, neicA, Mima.
Si papucul gAlbior,
Stau singur sA mA omor,
Ori te iubesc, ori sA mor !
Dela acela.

349

Vine Leana dela vale


PremenitA ea o floare,

www.digibuc.ro

67

CULEGERE DE FOLCLUR DIN JUD. VALCEA

M'apucA un junghiu in sale :


Unde-o vede neica, moare I
Dela acelas.

350

N'ai sta noaptea 'n drumul meu,


SA mA 'nbolnAvesti mai rAu ;

Ti-ai cla cu Dumnezeu,


N'ai sta noaptea 'n drumul meu.
Dela acelas.

Putrezire-ar in pAmnt,
CM' ne-a fAcut de urit:
De noi nu ne-am mai iubit I
CA, Mu, noi cand ne-am iubit,
Lunca 'n vale-a 'mbobocit,
Porumbarii mi-a 'nflurit.

Ce 'ntuneric, ce luminfi I

*i de and noi ne-am lAsat,


Lunca 'n vale n'a mai dat,

Dela tine bAlAioarl I

354

Trupul meu n'are odind;


Pe cat e noaptea de mare
Trupul meu odind n'are
Del& acelas.

Porumbarii s'au uscat I...


255

Dela acelas.

Ce e 'n lume drAgAstos :

351

Banul si omul frumos,


Astea doul m'au pus jos I...

Foaie verde trei foi. late,

Trei in lume nu se poate:

Dela acelas.

SA scapi omul dela moarte,


SA 'ntinereascd nu poate,
Foal' ver de foi vizdeiu,

356

Foaie verde bob nAut,


FAcui groap /a pArnant,
SA mA pitu/ 1) de urit.

Nu se mai pot incA trei:


Voinic s nu cAlAreascA,
NevastA sA nu iubeascA,

FAcui groapA, mA 'ngropai,

Voinic sA n'o dovediascl,

Lume sl n'o povestiasel.


Dela acelas.

352

Du-te, neicA, pan' la Jii,


CA de vorba mea, tot vii:

De urit nu mai scApai:


CA unde sade uritul,
Trei ani imi plange pAmantul ;
i-unde sade frumosul,
Creste iarba ca orzul,
Se 'nveseleste locul I
Dela acelas.

Vorba mea dulce-blajinA,


Te-aduce cale de-o lunA.

357

Dela acelas.

353

Foaie verde foi de leu,


SA stii, mandr, ce stiu eu,

Ala cu nevasta bunk',


DA-i, Doamne, cale de-o lunA,
SA ramaie pe-a mea manA :
2) Si mil ascund.

www.digibuc.ro

68

G. F. CIAUSANU, G. FIRA 5! C. M. POPESCU

SA ramAie s'o iubesc,


Inima s-mi rAcoresc !

361

Dela. acelas.

358

Foicic matostat,

Lang' un coltulet de gard,


Este-un cArciumar srac :
Judea ocAlele,
Ce-au fIcut paralele ?
Le-ai beut cu mandrele I

Foilit de-un lipan,


Pupa-ti-asi coama de cal :
Cand erai crlan de-un an,
*i neica voinic durlan,
Eu pe tine 'ncAlecam,
Suiam la ghiolbane 'n deal,
De le cumpAram tulpan,
Ghiululete de mrgean,

i sedeam de le iubeam.
Dela smelt+

Dela acelas.

362

359

FoicicA de trei pesti


SA vezi pela CArbunesti,
Numai de drag s privesti :
Tufa deas, iarba verde,
Mndrele de-abi' m vedel
Se face tufa mai deasA,
Imi face cu capu 'n leas !

Ba, ba, ba, cl nu ml duc,


Ca sunt mic si de nevoie,
Nu le pot face pe voie !
Dela acelas.

SI pui saua pe Man,


SA mA sui pe Tilorman,

Cine m'o vede Ware,


Toti sl-mi zicA cfipitane*,
De fricI sl-ini dea parale,
i calului de mAncare I
Dela acelas.

363

Ce mai voinicel fuseiu,


Parte 'n lume n'avuseiu :
Zapise si mii de lei 1 1)
MA uitaiu la nAtArAi :

36o

Foaie verde de aclaz,


Mi-a albit barba 'n obraz ;
De rele eu nu mfi las :

Cu boboace dupa ei ;
MA uitaiu si la a mea :
Licit samo diva I
Dela acelas

De and m'am lAsat de rele,


De neveste tinerele,
S'au uitat numele mele !
Am sA m'apuc iar de rele,
De neveste tinerele

De drag s trAiesti cu ele,


Dupfi deal, dup v Alcele !
SA fac gusturile mele,
PuicA, pe bratele tele.
Dela acelas.

364

Mrie, si iar MArie,


Cdte mi-ai fAcut tu mie,
N'am o coal de hArtie,
it-un logoft sl le scrie,
Sd te trag la primdrie 2)
Dela acelas.

1) Nu luEd nevast ca lumea si zapise


(avere).

2) Si te trag la judecata.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE roLCLOR DIN JUD. VALCEA

69

Grata mic i ziva mare,


N'ai fi mai putnd de ale,
Tot secerand la pogoane !

365

Foaie verde pelinita,


Ionita i iar Ionit,
De-ai fi vrej de lubenit,

Lash' secerea 'n cdrstald,

Vin' la neiculita 'n brate,


SA te srut cu dulceata !

Te-ar purt dada la tata ;


Si mi-eti vrej de pepenafi,
N'am ce-ti face manca-l-aa 1

N'am ce-ti face, n'am ce-ti da,


S-mi iei dorul cu
Dorul
cu dragostea !
Zace la inima mea,

Dorul i cu dragostea;
La pustia, mult mi-e grea !...
Dela acelao.

366

Foaie verde lemn cainos,


Lumea secera la orz,
Dragostele stau pe jos ;
Lumea secera la grail,
Dragostele nu se tiu !

Foaie verde de-o sipick


Cate potecele 'n lunc,
Cu cin' le-ai fcut, vruicd?...
Foilita de-o lalea,
Le-am facut cu dumneata,
Ca mult mi-e verde lunca,
Si mi-e drag de dumneata !

371

Foicia bob nut,


Te vzui pe drum trecand,

367

Dragostele tinerele,

Nu se fac din unt, din miere ;


Dela ochi, dela sprancene :
Scurtate-s zilele mele !...
Dela acela.

368

M'am gndit, m'am socotit,


C'o ave dorul starlit,
Si dragostele urit;
Boala fr crezamnt !
Dela acelaa.

Foaie verde salcioark


Marie, seceratoare,

370

Dela acelao.

Dela acelao.

369

Dela acelao.

Mritata de cur and,


Cu papucii troponind,
Cu rochita vdfrind,
Cu margean rou la gt,
Busuiocul nepalit,
De-asupra urechi 'nfipt,
Pe mine m'ai omorit I
Vino, la neicut,a 'n crang
Dela acelal.

372

Foaie verde de-o mlirra,


A.a-mi vine pin inima,

SI pui lact la grdina,


SI ma duc in sari strina,
Unde nu e dor, nici mil
Dela acelao.

www.digibuc.ro

G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

70

Da' la neica te gIndqte I

373

Foaie verde sAlcioarh,


Da' nu mA vezi, bAlAioarA,

N4te friguri mh omoarl!


De ce nu vii, bAlAioark
SI mA iei cu capu 'n poalA
Cu gura la tat4oar5.,

Iubete, neic5. Ilie:


Trandafira de sacsdie,
Busuioc din vdrzdrie!

De mine nu-ti bate joc


CA si-am fost un pui-boboc:
DA-mi tatele sl le joc!
Dela acelag.

Cu mana la bArbioarA;
Mnghie-m cu stnga,
Frigurile m'or l'Ash.

378

Dela acelag.

Foaie verde matostat,


Zice mndra cA nu-i plac,

a n'am hainA de bumbac;

374

Foaie verde de-afunzie,

Foicia trei smicele,


Pintre lunh pintre stele,
VAzui dou floricele,
Una-albastr i-alta albl,

Nu tiu, mindra mi-e bolnavA ?...


Dela acelag.

375

Cu ochii la tine 'n sus,


MI vezi, mndro, ce-am ajuns ?

Foicia foi add;


Nu mA vezi cum am rAmas ?

Da' nici ea nu-mi place mie,


CA-are o parte de betae,
si-una de curvdrdsdie,
Daca n'are zoroclie,
Zoroclia de fuior,
Btut pela picior;
Cu gulerul pistricior,
De-mi vine lein s5. mor,

Cu rhurii de arnici
0 lunA nu mai mInnci !
Dela acelag.

Ca o custur de ras!...
AstvarA la Ispas,

379

Mult eram frumos i gras;


Dar acum la astA vreme,
Nu mA pot duce la lemne !
Dela acelag.

376

Foaie ver de mr sAlciu,

N'oiu fi, neicl, bragagiu,


Dragostea s nu mi-o tiu;
CA sunt voinicel de Motru,
Cand iubesc se-aprinde focu'.
Dela acelag.

Nu te pot iubi, fa lele,


De rAul rudelor tile.

380
Dela acelag.

377

Foicia solz de pete,


Iubelte, neick iubwe,

FoicicA o leled,

Nici o boall nu e greh,


Pe lume,

ca dragostea.
Dela acelag.

www.digibuc.ro

CULEGEEE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

7 x

Cu ghiata si cu cisma,

381

SA-mi rAcoresc inima 1

Vale, vale si iar vale,

Dela acelaa.

Pdcea-te-ai de-o vrAjitoare,

SI te duci pela icoane,


SA-ntorci pe neica din cale,
SA mi-1 srut de Ware.
Dela acelaq.

382

Foaie verde matostat,

Murgulet, de and te-am luat,.


Nici-o slujb nu ti-am dat;
DesarI sl te gAtesti:
Oiu sA pui saua pe tine,
S'o perioard1) de lanA.
Camel oiu zice-odatI: hAi I
SI sai saptezeci de VAL

385

Foaie verde-o micsunea,


AO vAzut vre-o nevestea,

SI n'aibl nici-o

meted1)?

Ati vAzut vre-un orn frumos,


SI n'aibe 'n lume ponos ?L..
Dela acelaa.

386

RAsArira stelele,

MA 'ncoltirl mandrele,

Dela acelaa.

MA dau la un colt de gard,


SA mi le sarut cu drag L..
Dela acelaa.

383

Nu m'oiu mai tine cAit,


De traiul care-am trait:
Ce mi-a fost drag am iubit,

Si la tail, si la targ !
Dela acela.

387

AolicA, mor si pier,

Dar guritI n'am sl cer;


CA de-ai fi vre-o priceputA,
Mi-ai da gura neceruta. !
Dela acelaa.

384

Plecai pe camp sa ma plimb,


Se uitI 2) ca dui:4 lup,
MA mir ce le-oiu fi facutl
Doamne, dusmancele mele,
FA-le, pe drum, pietricele,
SI calc cu ghiata pe ele!
Doamne, dusmIneii mei,
FA-i, pe drum, bolovAnei,

SA calc cu ghiata pe ei,


1) Pentru perinioard diminutiv dela
Mind (prnii).
2) Subintelea: lumea.

388

Foaie verde de-o granata,


Piatra, piat.ra de e piatrA,
Sade jumAtate 'n apA,

Si ea la o vreme craph L..


Numai inimioara rabda,
RabdI cl e blestematA,
Dela ursdtoare data,
Dela Dumnezeu lAsatI.
Dela acelag.

I) Meteahrui, defect, scidere.

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. PIRA SI C. M. POPESCU

72

Dimineata cand Ind scol,

389

LasA-mg, mndrutA 'n pace,


SA iubesc pe cine-mi place:

Cine-mi place, n'am ce-i face,


Dorul la inimA-mi zace !
Dorul i cu dragostea,

La pustia, mult mi-e grea I


Dela acelag.

390

Se uitA la obreljor..
Dela acela9.

394

Cat e omul tinerel


Se tine dorul de el,
Ca oita dupl miel,
Ca vaca dupl vitel;
Omul clack' 'mbAtranete,

Foaie ver de bob nAut,

Dorul se alltorete !

Muhl lume-ai oropsit,


Da' mai ai cateva zile,
MA oropseti i pe mine
Dela mandra de pe culme !
Dela acelag.

391

Dela acelw
395

DA-le dracu' rublele,


Ca sA-mi fac plAcerile,
Cu toate ghiulbanele !...
Dela seek,.

Foicic5 bob nAut,

Fire-ar fi fost limait 1)


Ceasu 'n care m'am nAscut,;
Cand mA 'nvAtai la iubit !
Dela acela9.

392
SArutA-mA, neicA 'n dinti,

De buze sA nu te-atingi,
CA sunt buze cantArite,
Cu cantar dela sArar :
Oprite pentru primar !

396

MArioar dintre WO,


Na o rublA 1 trei zloti,

Nu te mai iubi cu toti;


FoicicI micunek
Nu-mi trebuie rubla ta;
Imi trebuie bani mArunti,
SA mA iubesc cu mai multi,
Cu multi i cu dumneata,
Dulce ti-a mai fost gura 1

Dela acela9.

Acela*.

393

Foaie verde de-un bujor,


SfirutA-ma biniwr,
SA nu-mi faci vre-un sdmnif dr 2)

C'am un bArbat dracu-gol:


3) Pentru: alimelnit; al foculuil
2) Diminutiv dela semn.

397

Foaie verde solz de pete,


... CA toatA lumea iubete,

nu se mai dovedete;
Da' eu fAcui o 'ncercare:
Ma afll i mic, i mare !

www.digibuc.ro

Acela*.

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

73

398

403

Cin' mI ia 'n nume de bine,


Dau cArnasa de pe mine

Foaie ver de arlAril,

portofelul cu rile;
Cin' ml ia 'n nume de rAu,
Eu sunt prpe de dudAu,

CA eu plec 1 tu mA
Pe mna unui vrAjma9;

Galbin, de-Al de mucA rAu.

CA eu plec i tu rAmAi,

Ace lag.

Hai, puicA, sl bem

Hai, puic, s bem rachiu,


Pe minile nu tiu cui
Acelaa.

399

PAn' a prinde strinul tatk


Scfiz carnea-mi jumtate;
PAnA-a prinde strinul mum,
ScAzit carnea de pe mine !
Acelaa.

404

Dece, Doamne, m'ai %sat,


Voinic tindr si sArac:
Nu sArac de sArAcie,

Ci sArac c n'am sotie !

400

Lume, lume, soro lume,


CAnd sA m satur de tine ?!...
Chid s'o lAs sec de pAine,
de ap din fAntAn,

Lingurita dela gur,


Atuncea-s stul de tine!
Acelat;.

4.01

Foicia mrgrit,
Drag mi-a fost s trAiesc mult,

Acelaa.

405

Foicicl matostat,
MAndruleana din alt sat,
Ca pAinea de cumpArat,
CAnd o pui la subtdoard,
mAnAhci o Idr4oard,
mAnAnci de-o isprIvqti,

sItul nu te mai vezi


Acelaa.

Frick' mi-e c mor cur And I


406

Acelav.

Foaie verde i-o sAcari

402

Nu asear, alaltAsearA,

Toate trec, toate se duc,


Tineretele se duc,
Btr Anetele m'ajung;

Ce-am iubit, nu pot s uit,


Para m'o bga 'n pAmAnt !
Acelaa.

Pentru cine atie s(se poarte bine


cu mine).

M'a bIgat bArbatu 'n fiar,


M'a bAgat i m'a 13/tut,
Ca A. m las de iubit;
De m'ar bate lumea toatA,
De iubit nu mA las moartA,
CA iubitul e pe veci:
Cum 11 faci, aa-1 petreci.

www.digibuc.ro

Furca, Fliureati

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPE$CU

74

412

407

Foaie verde o scumpie,

Am o mandra, n'am o mie:

struguri de vie,
Spr ancenele
razachie ;
Ochii ei,

Sarmana inimi bung,


Nu te-am mai avut de-o luna;
Ori de-o luna, ori de-un an,

Nici nu cred s te mai am!

Ochii ei arme nu poarta


Ma mir cu ce ma sgeat !
Idem.

408

Cum n'a lsat Dumnezeu,


Ce mi-e drag, sa fie-al meu,

Furca, Flureti.

413

Lelisoara, drag-mi esti,

Numai and te premenesti;


Dar and esti nepremenita
i dracului esti urital

Idem.

sa mor and oiu vrea eu,


SI ma. 'ngroape intre tale,
C'acolo-i dragostea dulce !

414

Acelag.

Dela furcl si gherghef,


Niminea nu face chef,
Dar dela och si litra,

49

Foicia foaie fraga,


Ah, ce mandruta de treabl,
Musca-o-ar neica de barba,
De barba i de obraz,
SA fac la lume necaz I
Acelag.

Toata lumea 'nveselita !


Idem.

415

Du-te dor, panfi e nor,


Ca dad mi-o 'nsenina
Mai departe te-oiu mana,
Idem.

410
416

... Dorul lung si calea lunga,

Fla nici-o para 'n pungi;


Dorul lung si calea grea,
Fara rudd de para !...

Du-te dor pana te mai


La puica sub capataiu
Cu butoiul de rachiu
Felia de mar salciu.

Acelag.

Idem.

417

411

Cand eram la taica june,


*tiam floarea cum se pune,
C'o puneam dupa ureche;
Noaptea plecam dupa fete I

Cnd pleci la ibomnicea


Nu spune niminuia

Du-te singurel la ea
Nu strange calabalac
Ca nu folosesti nimic.

Acelag.

www.digibuc.ro

Idem.

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. NTALCEA

'75

418

423

Foaie verde ca laleaua


Dete frunza ca paraua,
Lastarasul ca undreaua:
Luai pusca si vergeaua
$i-apucai in deal vlceaua
Unde canta turtureaua.

Foaie ver de margarit

Idem.

419

Fa-ma, Doamne, d'un argint,


Sa ma duc pe sub parnant,
Pan' la Mrasesti la frunt,
S'aud armele trgand,
Tunurile bubuind,
Mitralierele tocand,
$i soldatii secerand,
Pe-Averescu comandand

Foaie verde trei rasure,


Cuculet dela padure
Cu gusa plina de mure,
Du-te la puica de-i spune,
SA nu se mai poarte bine,
CI ma omoara cu zile;
SA se poarte si mai flu,
Sa mai sufletesc si eu.

Idem.
424

Idem.
420

Fa, Doamne, zilele mici


$i noptile licurici,
$i ma vad scapat de-aici:
Din dusmani si din calici.
Idem.

Foaie ver de de-un bujor,


Mai soldat de vanatori,
Unde-ai fost ursat s mori ?
Sus pe varful mudtilor
La cetina brazilor

In gurita tunului...
Lumanare cin' ti-a pus ?
Soarele and a apus
Soarele si cu luna
$i cu Maica Precesta.
De jelit cin' te-a jelit ?
Paserile ciripind 1)
De scaldat, cin' te-a scaldat ?

Norii and s'au scuturat


Ploile and s'au varsat.
De Oral cin' te-a panzuit ?
Frunza and s'a doborit.

421

Foaie ver de de trei sfanti


SA vii, puic, sa m cati,
'Ntre Sulina si Galati
C'acolo suntem retrasi.

De 'ngropat cin' te-a 'ngropat ?

Furca din Faurqti.


422

Foaie verde trei lamai,

Ochiu albastru cui rmai ?

Muntii and s'au surupat.


Soldate, de vanatori,
Ask-i fost ursat s mori
De gurita tunului
Tunuri a mi-au bubuit,

Cui m'a sarutat intai 1


Idem.

1) Var.: Tunul and a bubuit.

www.digibuc.ro

76

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

Gloantele s'au risipit,


Soldatii i-au omort

Si-mi iau aporeaua 'n mntl,


Si s'apuc spre curdturd! 1).
Idem.

Idem.

430

425

Foicia rug Intins,


Cine coboar pe pisc ?
Mndruta cu ortul prins I...
Idem.

426

Luna, lung mult mi-eti lung


Si n'am cal bun a te-ajungi,
Calul bun ce mi-am avut
M'a pus naiba, 1-am vndut;
Si banii i-am cheltuit.
Idem.

427

Plecaiu miercurea la tfirg


Si-auzii lumea vorbind
Cfi iubitul s'a oprit !
Idem.

428

Foaie verde almie


Eu betau, mndra betfiie,

Dar pe noi cin' a ne taie ?!...


S-alt foaie trei spanace,
Eu betfiu; mndra nu toarce,

Da' pe noi cin' a ne 'nbrace ?!


Idern.

429

Foicia de-o rsur


0 rsurl, o mlur,
Veni cucu 'n bttur
Zise de trei ori din gur,

Foaie ver de trei granate


Departe, puicl departe
Multe dealuri ne desparte,
Multe dealuri 'o pdure

S'o grdinit cu mure.

Murele a le mnam
Si pdurea a tiem
S'amindoi a rmnem
Si 'n lume a ne ducem.
Cules dela Preotul I. Tucu (32 de ani),
din comuna Bujoreni-Viilcea.

43'
Foaie verde bob raut,
Din btrfini am auzit
C'ar fi o moar de vnt,
Ce macin la urit.
De urit m'a duce 'n lume,
Dragostea pe loc ml tine;
De urt m'av duce 'n tag,
Dragostea m'aduce iar:
De urit m'a duce, duce,
Dragostea 'napoi m'aduce.
Dorul i cu dragostea,
Alea mi-a rupt inima;
Dorul i omul frumos,
Alea doufi ml pun jos;
Dorul i una ca tine,
Alea dou m pun bine.
ODorul meu ajung-te
Seara descult Andu-te :
1) Loc de pe care s'au scos trupinlle.,
cioturile unei pduri, unei lese, crng

www.digibuc.ro

77

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

SI nu te psi desculth,

434
Foaie ver de ,cle-un bujor

ofth.
PAn' n'ai plnge
Dorul meu s mi te-ajunga

Chid si-o fi calea mai lungl;


Ace laq.

432

Ajunge-te-ar mila mea


Cnd ti-o fi calea mai grea.
Foaie ver de pelinita
Omoara-ma, doichilifd,

Daca nu imi dai gurit;


Omoara-ma, si tiu eu
Ca tot mor cu focul tau,
si-i pIcat de Dumnezeu
Ca sa mor cu dorul tau

La fereastra din obor,


Bate murgul din picior,
nu bate sa mai dorm,
Ci bate ca sa m scol,
Sa-i dau fn i orzior,
SI mi-1 tesl frumwl,
Si ma 'mbrac, s ma gatesc,
SI pun :;.aua sa pornesc,
SI pornesc unde mi-e dor:
La mndra cu pieptul gol
margeanul roOor;
SA pornesc unde mi-e drag,

La mandra ce-weapta 'n prag,


Acelaq.

Acelaq.

435

Foaie verde foaie fraga


Alearga, dorule-alearga,

433

Foaie ver de Vo lalea


Pasarica, pasarea,

Pana-ti este lumea draga,


C daca-i imbatrini,

Fa-te mica randunea


du-te la puica mea,
Sa-mi aduci vqti dela ea;

Dar s nu intri in cask


sa stai pela fereastra,
SI vezi puica ce lucreazi,
S'o vezi la pfinza cum tas,
Ori cum coase la camae.
de-ai gsi-o la masa
S'o lai, drag, sa-i ticneasc,
Ca-i mandruta tinerea,
Nu tie ce-i dragostea;
De-ai gsi-o suparat,
S'o sruti, dorule-o data.
sa-i spui adevarat,
CA dorul ei m'a mncat.
Acelaq.

Ai edeh
odihnl,
Ai plnge i te-i can
Dorule, tu tii ce tii:
Tot la inimioara vii,
Dorule tu ai ce ai:
Tot la inimioara stai.
Frunza verde bob areu
Ce n'a lsat Dumnezeu,
Ce-oi iubi, s fie-al mieu,

sa mor and oi vrea eul


N'a mai muri niciodat,
PA& n'a4 iubi lumea toat
pe puica cate-odata.
Foaie verde de trei fragi

De-a4 iubi ate mi-s dragi,


N'ar mai fi frunza prin fagi,

www.digibuc.ro

78

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

Nici prin fagi, nici prin goruni,


Nici pe jos pe sub aluni.
Ace !al.

Spune maicA-ta :

Te lag ca g te iau,
Ori la cag foc ii dau.
Acelag.

436

Lag-mA, mAicutA 'n pace


SA iubesc pe cine-mi place,

CA pe cine-ti place tie,


MAicutA. nu-mi place mie I

MaicA, ce nu-mi place mie

Nici la moarte-mi 0 nu vie,


Nici lumAnarea s'o tie,
Nici in groapA sI se uite,
C'am avut dumance multe !
Dragostea 'ntre doi frumoi
Ca trandafirii cei roi;
Dragostea 'ntre doi uriti,
Ca trandafirii pAliti.
Pentru tine, pui drAgut,
Nici noaptea nu mA descult,
Si nici nu m'oi descAlth,
Pfin nu te-oi sAruth,
Si-atuncia te-oi intreb:
Fost-ai tu a mea, sau ba ?
Acela.

438

Foaie verde de trei creci


Iei, puicA, i mA petreci
Dela ua pivnitii,
PAnA 'n coltul grAdinii,
Si din coltul grAdinii
In mijlocul oselii;
Din mijlocul oselii,
PAnA 'n malul DunArii.
Peste malul DunArii
M'or petrece strAinii 1
Acela9.

439
PlAngeti, ochi, i lAcrAmati,

CA voi sunteti vinovati:

Ce iubiti nu mai uitati,


Ce vedeti nu mai lAsati 1
Aterne-mi, maicA, pe pat,
CA mAndrele m'au mAncat :

Trei fete d'aci din sat


S'o nevastA cu bArbat

437

Verde i iar verde


Nimeni nu mA crede;
Of, of, Foaie matostat,
Sunt amurezat:
De-una cu bArbat
S'o fatA din sat.
Puicl, draga mea,
Spune maid-ta :
Te dA dupfi mine-ori ba ?
Ori surup casa pe ea.
Puick draga mea,

MA face de zac la pat.


Acela.

440

Foaie verde d'un spanac


Pe ulita de mi-e drag,
TreabA n'am i cale-mi fac,

PAn' la puica g m'abat;


Dar c Ainele ade 'n prag

Si mi-e fria a mA latrl,


De mi aflA lumea toat.

www.digibuc.ro

Acela.

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Foaie verde trei alune,


Ce mi-e drag mie pe lume:
Calul negru plin de spume,

441

Trage, babo, si ghiceste:


Voinic de ce 'mbltrneste,

Mandruta fAcutA bine,

Co drul de ce 'ngAlbeneste,
Si frunza de ce pAleste ?
Voinic de inimA rea,

Poteceaua de pe culme:
Calul m1 cAlltoreste,
Mndrulita mA priveste,
Poteceaua de pe culme,
Tot ce vede, nu mai spune 1

Codrul de zapada grea,


Si frunza de vreme rea,
Prin pAdure drum bAtut,

Diagi ne-am fost si ne-am urit:


Nu stiu Dumnezeu a vrut,
Ori tu, puica, mi-ai fAcut:
CA-ochii tAi cei luminosi,
MA scoall dela cocofi,
Ma scoalA si dor mi-aduce,

443

Mugur, mugur, mugure,

Fan' s'o face boaba 'n vie


Si strugurii razachie
C'a plecat neica Ilie,
La lemne de prAvAlie;

PuicA, din faptele tele.


Acelag.

442

Foaie verde s'o malinl


Leano, puicl dragA 1),

Mult mi-e drag si-mi pare bine


Cu calul negru sub mine,
Cu ploschita la ciochine,
PlinA cu rachiu de prune:
SI vId pe puica nebunA,
SA mA plimb cu ea de mn
Pela toate florile,
Fan' s'o vArsh zorile.
Zorile and se revarsA,
Du-mi-te, puiule-acasI
1) Refren.

Acelaq.

Ia, mai aria cucule,

nimioara 'n mine plange,


Plange cu dor si cu jale
De tineretele mele
Tinerete ce-am avut,
Cu amar le-am petrecut;
Cu amar si cu durere,

La copii si la nevastA !

79

S'a plecat neica Ionisor


La lemne de foisor,
Mi-a lAsat doru 'n pripon.
MA uitai pe sub pripon,
VAzui ochii lui Ion.
Na, la neica cinci parale,
SA-mi tai o nuia din vale 1
Na, la neica-o firfiricl,
SA-mi tai nuiaua din luncA,
SA vAd pe neica la nuntA 1

Uite, neica-mi trec r5u,


Il cunosc numai pe br au,
CA-i braul numa 'n chiurile
FAcut de mlnile mele,
CA daca n'ar fi neicuta,
Nu 1-ar cunoaste leicuta.
Acel.
444

Foaie trage foile,

De s'ar pwe oile

www.digibuc.ro

G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. l'OPESCU

So

Tot prin sat ca gastele,


M'as iubi cu fetele;

447
Lira verde pAlAmidA,

Oi le se pasc la camp,

Tot prin ploaie si prin \rant.


Fire-ai, maicA, blestematA:

De ce nu m'ai fAcut fatA,


SA-ti aduc apI cu vadra;
*i. m'ai fAcut d'un fecior,

SA dau *nor ocol;


Din munte si pan' la baltA,
SA trec, maicA, viata toatA 1
Ace lav.

445

Cand oi trage trei granate,

Trinule, n'ai ava parte


De surupurile toate
*i. de sina de sub roate:
M'ai dus prin strAinAtate
*i n'are cM' sA mi-1 cate 1

Puiul meu nu stie carte,


Tata e bAtran, nu poate,"
Surorile mi-au murit,

Furnica cl. e furnia


LighioanI mititici,
La trup mare, la cap micA
i la mijloc subtiricl.
Spune: cucul und' se culcA.,
SA ml duc, sl-i trag o puscA,
SI-i iau ciocul s'o aripA.
Limba sA i-o fac pastrimA,
SA mance mandra desearA 1

Verde, verde foi de nucA,


Cine-mi auleste 'n luncA ?
Manila cu fusta lung5.
Tae rAschitori si furcA
*i neica baston de duel.
Spune neicli sA se duck
CA m'a lAsat fAr muncl,
FArA nici a para 'n pung.
Acelag.

448

Dela frati n'am crezAmant !


Pusei piciorul pe piatrA:
Nu e mumA, nu e tatA;

Nu sant frati, nu sfint surori,


Nu e grAdinA cu flori.
Acelal.

446

Linl verde trei migdale,


Drum la deal si drum la vale,
Drum prin poarta dumitale...
Trecui asear cAlare,
Pela poarta dumitale,
Te vAzui la lumanare
Cu cimasa albA-floare,
SubtiricA, subtireh,

Foaie trage de ducat!,


Spune, puicI, a lui tAu
SA s' duel cu Dumnezeu,
C'a venit si randul mieu,
SA te mai iubesc si eu 1

Se vede tata prin ea,


Botul tatei rosior,
Imi vine fior, sA mor !
Dar s'o fi vAzut pe toatA,

MandrutA cu gAlbiori,

Iar mai verde de trei flori

De nu te-oi iubl, sA mori!


Acela9.

MI gAsiai teapAn la poartA.

MA uitai printre stobori,


VAzui doi ochi negrisori,

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

FA-mi-i, Ica* vanzAtori


Si neica-i cumpArAtor,

CA-ochiprii dela tine


M'a ofticat, vai de mine !
Acelag.

449

Foaie ver de de mr dulce


Sui, MArie 'n deal la cruce,
De vezi neica cum se duce:
Cu maini albe 'n pozanari,
Cu doisprece lAutari,
Cu cinsprece toboari,
Cu douIzeci de vuveiri 1).

8t

SI te-ajungl mila mea,


Unde e calea mai grea;
SA te-ajungl dorul meu,
Unde e drumul mai greu !
De-am avut, de n'am avut,
Am trAit cum am putut !
M'av jelui i n'am cui;
M'av jelu campului:
Campul are pelinitA,

Gura mea n'are credin0.


Acelag.

451

Frunzulit fir susai,


Pusei p.ua pe trei cai
Si plecai pe drum la rai.
Dumnezeu prea bun i sfant

Cum can* aa can*


Craiova se legAnk

Boieri mari se minunk


Cucoanele suspinau,

Rea chee de argint,

Cu vin row se spAlau,


Cu bazmale se tergeau,
Mai frumoase se fAceau!

Descuie Ora 'n pAmnt,


VAzui ce n'am mai vAzut,
De and maica m'a fAcut:
Acelag.

450

VAzui viermi neadormiti


Pe trup de om grAmAditi.
Blesteme dela 06110 !

CI blestemul dela tat

FrunzulitA untdelemn,

La marastirea 'ntr'un lemn,


SI 'ngenunchi, sl te blestem,
SA te usuci ca un lemn,
Ca un lemn neroditor,
Ce nu face vara flori.

Ca o pietricicA 'n al:4,


Si blestemul dela mamA
Ca gherulita 2) de ciumA.

Cand ai da s te umbrwi,
Mai rAu sA te nAdus, wi.

Foaie ver de bob nAut


Trei fire de mArgArit,

1) Dela vuthi = dairk (darA) De-aci:


my& = daraglu. Daraua se chiam

De ce, Ioan, n'am murit,


Cand plecai dela Ramnic,

Acelag.

452

uneori gi. tobA: oCasA cu sobA, NuntA cu

Cu calul nepotcovit ?

tobb, sau: nuntA fall tobfi, n'are haz

Mni bine sI fi murit,

(Explicatie datA de c. s. PAr. T. BAlagelteffinesti-VAlcea).

) Diminutiv dela ghiard.

www.digibuc.ro

82

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

Ori calul sa fi plesnitl


Iar mai verde de negark
Si pusei picioru 'n scark

Ce-ai lAsat pArul pe frunte,


CA ti-a iesit vorbe multe ?

Las' sl iese, cI nu-mi pasA :


M'a fAcut mama frumoask
SA iubesc zapciu de plasA
Si copii farA mustaik
Ce se 'nvatA a strange 'n brat

Sapte mandre lesinarA;


Si pusei pe celAlalt,

Marita zace pe lat...


Vars la sange 'nchegat
Cu venin amestecat !...

Mario, nu lesink
CA mA duc Ora cola,
Pan' la balciu la Gangiova,

sArutA cu dulceatl !
Foaie verde s'o alunA

A plecat neica d'o lunk


Mi-a lAsat dorul prin gurk

SA-0 croesc de-o maloteh


Cu florile cat palmh,
RAu mi-ai sAcat inima.

Dragostea prin mArAcini,

Inimiork stai pe loc,


CA-ti pui lack la mijloc !
Luke sA fie-o mie,
Numai inima sI stie:
CA gurita dela tine,
M'a ofticat, vai de mine !

Ca s'o vaz puica noastrA.


Foaie verde sAlcioarl

N'am batistA s'o adun,

S'o adun, s'o duc acask

Acela9.

A plecat neica la moark


A lAsat dorul sub scark
Sapte inimi se omoarA.
Foaie verde s'o secarA
Unde-o fi neica de-asearA ?
Unde-o fi, unde-o 'nserh,

Pe ce brate s'o culck

453

Foaie verde samulastrA

Ce mi-e drag pe lumea asta ?


Calul, pusca i nevasta:

Ce guritA o sAruth ?

0 fi dulce ca a mea,
Ori amar ca fierea ?
Dela ace1a9.

Calul mA cAlAtoreste,
Pusca de rAi mg. pAzeste,

Nevasta mA primeneste,
Ibomnica mA iubeste !
Ibomnica bat-o, Doamne,

Te face de mori de foame.


Dela acelaa.

455

Foaie verde foi trifoi,


Cat cioporul de oi
Drag mi-e mie de voi,

De voi si de cin' vA marl,


CAci vA manl-o sAptAmank

Dinainte si pe urml:

454

Dinainte suerand,

Foaie verde flori mArunte,


FetisoarA dela munte,

pe urtnA fluer find 1

Spune-mi, puiwr de corb:

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

La Dunare o fi pod ?

83

Niste vite omorite,


Niste boabe risipite 1

Spune-mi, pui de rfihduneA


Verzita o fi balta ?
SA pasc eu cu turma mea

De s'o face, nu s'o face,


SArAcia tot se trage 1

SI pasc, sI fac lana mare


Si s'o vnz, sA fac paralel

Foaie ver de si-un nAut,

Cdte gluri sunt la plug,

Dela acelag.

Toate mA mAnA la crng,

SI fac cuie, sl le-astup!


456

Foaie verde tiriplic,


ToatA ziva lic, lic, lic,
Lic, lic, lic, la puica 'n crng !
Hai, puicA, sl facem trg,
Nu departe, colea 'n crng,
DouA oscioare sA-ti frng
Si trei cosite la r And!
SA te las, puicA, plngAnd,
Din ochi negri lAcrImAnd,
Doar la iniml oftnd.
0 coastA s'o las mai moale
Pentru-o zi de sArbAtoarel
Dela acelag.

Acelag.

458

Foaie verde de trei nuci,


MAI IonitA un' te duci?
La Bucuresti, la Tecuci.
Dar mndrutii ce-i aduci ?
0 creacA cu mere dulci
Si p'o mAnA doi covrigi
S'o bAzmAlutA cu nuci,

Eu sl sparg si tu s1 mnci.
Foaie verde colelie
S'aoleo, ce drag mi-e mie :

Mrul rosu pe sub vie,

In sdn '00 durdulle;


457

Foaie verde lemn de rug,

Ma marl taica la plug;


Nu stiu boii sl-i injug,
Nici restee sl le pui !
li injug cu coadele;
Ei mA 'npung cu coarnele.
Plugul este-o nagard,
Merge d'anderteled,
Cu coarnele 'n burta mea;
Si 'nainte si 'ndArt,
MA lovesc coarnele 'n piept.
Niste lemne necioplite,
Niste tnjeli inAdite,
Niste fiare ruginite,

MArul rosu pAduret,

Si mhdra cu pArul cret.


Acelag.

459

Foaie verde trei sudii,


Cuculet, de unde vii ?
Dup' ale dealuri pus tii...
Dela mndra mea ce spui ?
Dela mndra, sAnAtate,

SA-ti causi in alta parte,


CA mndra s'a mAritat
Si-a prins mil de bArbat
Si pe tine te-a uitat 1
Foaie ver de mArIcine,

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU G. FIRA $1 C. M. POPESCU

84

Cine m tie pe mine


Cu ce foc trAesc pe lume ?
CI ziva trAesc cu dorul
$i noaptea cu somn4orul.
5i-a1tA verde mgracine

$i-am auzit i tiu bine,


CA te 'nsori, mg lai pe mine.
Insoara-te cu Dumnezeu,
CA mie nu-mi pare rAu.
Dar nici bine cA nu-mi pare,
Numai inima mA doare !
Acela.

460

Of ! of ! of ! inima mea
Cum arde ca bdlbar a 1)
$i n'o tie niminea!
Dac'ar qti-o cineva,

$i venl veste la mine


CA mandrutii nu-i e bine.
Atunci, Doamne, ce fAcui?
La majur cl rnA cerui,
Un cal bun cA-mi alesei,
$i la drumulet plecai.
Pela calea jumAtate,

M'apucI un dor in spate,


De copii i de nevastA.
De-o fi dor dela copii,

SI pui aua i s mai;


De-o fi dor dela vre-o mumA,
SA fac calul numai spuml;
De-o fi dor dela vre-un tatA,
SA fac calul numai apg;

Ar pune apa pe ea
$i tot nu s'ar stampAra!
Numai matidruleana mea,
De-ar pune lacrimi pe ea,
Atuncea s'ar stampArg.

De-o fi dor dela surori,


SA fac calul numai flori;
De-o fi dor dela nevastg,
SI las calul sA mai pang,
$i eu sI mA oclihnesc,
CA neveste mai gAsesc 1
Acela.

462

Acela.

Foaie ver de matostat

461

Foaie verde bob nAut,


Vineri maica m'a fAcut,
SambAtA m'a botezat,
DuminicA m'a 'nsurat,

Luni cu mandra m'am plimbat,


Marti in oaste CA m'a luat.
5'am lAsat vorbg acasg,
SA-mi tie mandra frumoasA:

Pe paine i pe masline,
SA nu doreascA de mine.
N'apucai un an 'o lung
') Flack-A, bAlbitaie, par5.

Nu ti-a fost, puicA, pleat,


Ca sa-mi spui adevrat,
SA nu te fi adAstat ?
Foaie verde foi 'o fraga

C'am pierdut o zi intreagg.


Talt foaie trei spanace,
Talt datA trei conace.
$i 'n drumu-ti rnA tot uitam,
$i spre casg-ti tot priveam,
Cu gandu la dumneata,
Ca sa-ti srut gurita.
5raltA foaie matostat

Cu ce foc te-am ateptat,

www.digibuc.ro

85

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Puiule, Ora 'n serat I


Si'n drumu-ti Ina tot uitam
$i cu jale tot priveam
Si cu amar suspinam:
dDoamne, Doamne, ce-am
[gresit

Si dragostea nu ma lasa,
Durerea tare m'apasa.
Durerea si-omul urit,
De viu te baga 'n pmnt.
Dragostea si-ornul frumos
Din pdnant iard m'a scos.

De-as rau m'ai pedepsit I

Acelaa.

Cnd ai sti ce mult e-amar


Adastatul in zadar.
Aeelaa.

463

Sub umbra de pducel


Sade neica tinerel,

Si merg mndrele la el:


Cu turta de grail in sn,
Cu plosca plini de vin.
dlin' te-am gasit; na si bea I
oSa traiesti, Lenuta mea I
Nici la gura n'o punea.
Dec and d'acasa-am plecat,
Cfiti baieti te-au sarutat ?
Cali voinici ca dumneata,

TO la mine-au fost seara,


Ca mi-a fost dulce gura.
Cti voinici neica ca tine,
Toti au fost seara la mine.
s'alta mndra cuvnta:

465
<41\4ndra neicai copilit,a,

Tu care ai vaci si boi


Nu da gura la slugoi,
Ci o da la orn de gazda.
<Deck gazda uracioasa,
Mai bine-o sluga frumoasa:
Ca-orn sluji o luna, doua
Si ne-orn face casa nou;

Orn sluji un an, ori doi


Si ne-orn face vaci si boi:
Bine-om till amandoi.
S'om trail cu sntate

Tot ca cei cu vaci cu lapte;


S'om trl cu buze moi,
Tot ca cei cu patru boi;
S'om teal cu buze dulci,
Tot ca cei cu patru junci.
Dela acela.

466

<Neica draga, puiule,


N'asculta. minciunile,
Dela toate bolile.
Ca bolile multe-or zice

Mandra, cu-ochii Ili cei dragi


Dupa ulita ma tragi,
Si in cas' la noi ma bagi,
Mndro, cu-ochii tai cei dulci,
Dupa ulita m'aduci
Si in cas' la voi m culci.

Ca dragostea sa ne-o strice;


Gurile multe-or latra
Set' ne strice dragostea.

Dcla acelaa.

Acelaa.

467

464

oMa dusei la Prutul sec


Dorul mandril sa-1 innec

bang, puica, din valcele


Da la neica floricele I

www.digibuc.ro

G. F. CIAU$ANU, G. F1RA $1 C. M. POPESCU

86

N'are puica flori de dat,


C'asta vara n'a plouat
$'am platit de le-a sadit,
Cu banii dupa iubit.
$'am platit de le-a udat
Tot cu bani dupa pupat.
Dela acelaq.

Foaie verde alti graunti,

Eu ti spui sa nu mai uiti


Mila ta dela parinti.
Ca mila dela barbat,
Te lasa cu mare-oftat.
Alta foaie 'o lalea,

Fata, nu te mania
CA vine primvara

468

Foaie verde siminic

De and maica m'a fAcut,


Tot in codru am crescut,
Soarele nu m'a vAzut,
Nici luna, nici soarele,
Numai caprioarele;

$i inflorete floarea,
$i n'are cine-o purth.
Las' sa vie, sa 'nfloreasca
SA faca floare albastra
C'oi purta-o s,1 nevasta !
Alta foaie, foaie lata

Cat fusei la parinti fa%


$tiam floarea cum se pow*

Caprioarl, surioarA,

'Nalta-te 'n doul picioare


$i roade co drul pe poale
s ma vaza sfantul soare.
Roade poala codrului
Pana 'n varful fagului,
Sa vAz lunca Oltului
$i chica voinicului
$i ddlogii murgului !
Dela acela.

469

Foaie verde trei grunti,


Copilita cu parinti,
La ce focul te mariti ?
Ori muma-ta n'are minti ?
Ca mila dela parinti,
Anevoie o s'o uiti !
$i mila dela barbat,
Ca umbra de par uscat:

Cand te dai sa te umbrwi,


Tot mai ru te nadusiqti.

Tot pe codita 'nirata.


Dar daca ma maritai,
Flori pe coada nu purtai,
Dar mai pusei cate-odata,
Pe sub carpa, pitulat,
SI nu vaza lumea toata,
Ca ei ma tiu maritatA.
Alta foaie trei graunti
Influriti, flori, influriti
Ca mie nu-mi trebuiti.
Mie cand imi trebuiati,
Voi atunci imboboceati.
Influriti, stare-ati parete,
CA eu am ieit din fete,
$i-am intrat intre neveste !
Foaie verde margarit,
La printi c n'am fetit
$i barbat mi-a trebuit.
Talta foaie, foaie lea
Cand o da lapte din piatr,
Atunci eu m'oi vedea fata !

www.digibuc.ro

Dela acelaq.

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

87

470

472

Foaie ver de de dudAu


Crede, puicA, ce-si spun eu;
Crede, puicA, si-ai vedea,
C'ai s'ajungi la vorba mea I
Eu puicutA, te iubesc,

Dar ai vostri nu voiesc.


DacA-i lucru-ash, iubitA,

Tu te du si te mAritA.
Ochii-s, pe voie, la tine:
Cata-ti, puicA, orn ca mine:
Subtirel si fAcut bine;
CI si eu, puicA, rn'oi duce,
Unde-oi da de gull dulce
Si cu buze subtirele,

Busuioace, nu te-ai coace,


Nici sAmAntA n'ai mai face!

a din sAmincioara ta
S'a mistimit dragostea.

Si iar verde de trei cepe,


Dac'ai fi orn, te-ai pricepe,
Dragostea din ce se 'ncepe:
Din inele si din bete,
Vara, din busuioc verde.
Cules dela mama mea, Marina M. Po.
pescu, in vilrst de 43 ani, din corn. Gorunesti, jud. \Tikes.
473

SA se loveascA cu-a tele.


Neic'al meu, pe unde-oi merge

bin inimA nu te-oi sterge,


Si de-oi da d'un mare bine
GAndu-rni este tot la tine;
De-oi da d'un mare bifdg,

PlAngeti ochi si lAcrAmati,

CI voi sunteti vinovati,


ce vedeti, nu lAsati

Si iubiti si bun si ru
romAncA i tigancA,

Ce-o vrea Dumnezeu sl-mi fad..


Dela acelaq.

Nu te uit, c mi-ai fost drag.


uPuicA, dacA ti-arn fost drag

Tu sl sameni mac in prag.


Macu-o creste, o inflorl,
Arnandoi, noi n'orn mai fi.
Dela acelas.

471

Foaie ver de s'o Whine

474

Foaie verde trei smicele,


CAnd sunt mere mititele,
Stau bine pe rAmurele;
Ash si noi fetele:
Cand suntem mai mititele,
Suntem dragi pArintilor
Si-urite strAinilor.

Da' dacl ne mai mrim,

CatA-ti, neicA, altA mAndrA.

PArintii ne urgisesc
Si strAinii ne 'ndrAgesc.

S'alt verde siminic,

CI cu mine n'ai nimic.


CA cu mine ce-ai avut,
Ne-am dus Sarni:4a la tArg
S'amandoi ne-am desfAcut !
Dela acela.

Dela acela.

475
OfteazA, mandrA, ofteazfi,
OfteazI si lAcrAmeaz,

www.digibuc.ro

88

G. F. C1AU$ANU G. FIRA SI C. M. POPESCU

ToatA lumea sA te creazA


C'ai fost neicAi amureazA.
Dela aceeaq.

476

Cine rade i vorbwe,


Ala mai putin iubete;
Da' care e mai tAcut,
Ala iubete mai mult.
Cine-mi este drag, mi-e drag,
Vine sara panA 'n prag
$i cu el vorbA nu-mi fac;

Pa' cine nu-mi este drag,


Vine sara panA 'n prag
$i cu el vorbA cA-mi fac;
Prostu' zice cA-mi e drag !
Dela aceeal.

477

MAriutA dintre WO,

Na, o rubl i doi zloti


$i nu te iubi cu toti.
Nu-mi trebuie rubla ta
$i-mi trebuie bani mArunti,
SA mA iubesc mai cu multi.
Dela aceeaq.

478
LelitA carciumAreask

Ce te tii aa mAreatA ?
Ori unde-mi eti albeneatA,
De-aia mi te tii mAreat I

i neica mi-e albenet


$i nu se tine mAret,
$i-mi este cu pAru' cres.
Tot nu se tine mAret.

DacA nu, sill nu-0 fac.


CA eu sunt floare de mare,
Cine mA iubete, moare:
M'a iubit un logofAt
$i s'a prApAdit cu tot.
CA eu sunt Brumar de-1 mare,

De cade sara pe floare


$i s'ar did. 'n pranzu' mare.
Dare-ai pe la lunca deasA,
Calu' sA se poticneascA,

Mna stang
SA ti-o frangl
$i-a dreaptA
SA ti-o scrinteascA,
Lumea sA te miluiascl.
AducA-te Dumnezeu
-Pe la bordeiau' meu,
SA te miluiesc i eu,

Cu ce mi-o da Dumnezeu.
Dela aceeaq.

480
$'aoleo, lelit,A RadA,

Naiba te scoase 'n poianA


Alba ca o budianci,

De oprqti bAeti din cale,


De le faci de-o sArbAtoare;
Pupu-ti ochiu' i-o spranceanl
$i cercelu' din stanga,
C'ala-mi rupse inima.
Dela aceea.

CA

Dela aceeaq.

479

Iubqte-mA, bAetele,

Iubqte-ml, dad-ti plac,

481

BMA, bArbAtelu' tAu,

Ologi-l-ar Dumnezeu I
Ba sA nu mi-1 ologeascA,
Numai ochii sA-i plesneascA;
CA olog, ade la foc

$i cu ochii vede tot.

www.digibuc.ro

Dela aceeal.

89

CULEGF.RE DE FOLCLOR DIN IUD. VALCEA

Nu mi-e dor de codru verde,


Ci-as manca carne de Turc,
Si-as bea sange de voinic.

482

Trecui asear calare


Pe la poarta dumitale
Si-ti vazui rochita 'n poale,

Dela aceeaa.

Cusuta cu rotog4e.

486

La mijlocu' sfantului,
Chipu' dorobantului.
Cat oi fi,
Cat oi tral,
Dorobant n'oi mai iubi.
Sa-mi iubesc un floreftean,
CA ma poarta cu margean,
Cu margeanu' rosior,
SI fiu draga tuturor.

Thisuioc btut de bruma,

Rau e, Doamne, fail mutual


Busuioc batut de piatra,
Ru e, Doamne, fail tat !
Dela aceeaa.

487

Dela aceeaa.

483

Foaie verde poyanic,


Nevasta cu copil mic

Rele sunt frigurile,


Mai rele dragostile;
De friguri zaci si te scoli,
De dragoste cazi si mori.
De toate m'oi izbavl...

Dar de boala de iubit,


Nu ma mai vad izbavit,
Paul m'o baga 'n pamant.

Nu e buna de nimic;
Da' e buna mai saraca,
Ce i-oi porunci, s faca.

Dela aceeaa.

Dela aceaa..

484

Foaie verde turitd,


Hai, DrIghici, la rasnita,

SI rasnim malai de tei,


SA mancam cu Dragavei.
Dela aceeal.

485

Pe culmita dealului
Tipa puiul corbului,

488

Colea 'n vale in gradin


Cant/ cucu' pe-o trupina,
Corbut sade, si-1 ingn.
Taci, corbe, nu ma 'ngani,
CA tu nu esti legea mea;
Ci tu esti lege spurcata,
De mananci carne de vack
Nici-odata 'njunghiat.
Dela aceeaq.

Ce ti-e puisor de corb:


Ori ti-e foame, ori ti-e sete,
Ori ti-e dor de codru verde ?
Nu mi-e foame, nu mi-e
[sete,

489

Colea 'n vale 'n trei izvoare,

Bea un nas c'o finisoari:


Poftim, fina, ia de bea,
C'am un gaud cu dumneata.

www.digibuc.ro

90

G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

N'o fi, naule, pleat,


Trei copii mi-ai botezat:
Doui fete g'un bliat,
Pe mine m'ai cununat ?...
Dela aceea9.

493

La luna, IoanA, la luna,


SA-ti tai rAschitori i fura :
Rlschitori de dApAnat

i fura de tors in pat.


Dela aceeaq.

490

Cine sue 'n deal la vie ?

494

Costia cu pAlrie,

Catrinuto, und' te duci

Cu doisprezece lAutari,
Cu mEnile 'n pozfinari.

Numa 'n fustA i 'n papuci ?

SI dau al:4 la doi junci


*i guri la doi voinici;
SI dau apa la doi boi

Lutarii and trAgei,


Craiova se legAnk
Boieri mari se minunau,
Cocoanele suspinau,
Cu batista se tergeau,
Mai frumoase se fAceau.

gurA la doi ciocoi.


Dela aceeag.

Dela aceea9.

491

Cine sue 'n deal la vie ?


CosticA cu pAlArie,

Da-mi-l-ar maia-sa mie,


S'A-i pui flori pe pIlArie...
Da' ce neam de floricele ?...
Garoafe i ocheele.
Dela aceect.

492

495

Peste Olt, peste Oltet,


Mi-a rgrit nuculet.
Nucu' nalt i frunza rafA,
Cnt cucii, se omoarA.
i 'n poalele nucului,
Cana mama cucului.
De dinjos de amurele
Cana doua turturele;
Nu sunt doul turturele,
Ci sunt dragostele mele,
Care m'am iubit cu ele.

Ioana neiai din Ionele,


DA i neiai floricele.
N'are, gaica, flori de dat,
C'astA var n'a plouat
$i florile s'au uscat,
*'am plAtit, de le-am udat,

Cu bani de pe grutat;
*'am pltit, de le-am sIdit,
Cu banii de pe iubit.
Dela aceea9.

Dela aceea9.

496

Oltule, Oltetule,
Seca-ti-ar izvoarele,
SA-mi trec cu picioarele,
SA-mi vkl surioarele,

Cum le bate mann-sa:


Cu nuiele, cu zmicele,
Peste dqte cu inele;

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

91

Cu stebla de busuioc,

Alta tarA neumblat,

Peste-Al subtirel mijioc.

Unde n'am fost niciodatl.

Dela aceeaq.

Dela aceeaa.

500

497

FetitA de orn bogat,


Ce pripesti la mritat
Ca floarea la scuturat ?

Iancule, de unde vii ?


Dela tftrg de peste Pi.
Da' Maritei ce-i aduci ?

Floarea mai infloare-odatA,

0 creacl de mere dulci

Dar tu nu te mai vezi fatl.


CAnd ti-o cAntA cucu 'n vatrA
*i. cArsteiul pe corlata,

i-o basmaluta cu nuci


i-o pereche de papuci.
Dela aceeal.

Atunci te mai vezi tu fatA...


Dela aceeaa.

498

Foaie verde plopi cu foi,


Nu-mi trebue boi si oi.
Numai ochii-ti amandoi,

50!

Srutl-mA, neicl 'n gull',


CA mi-e gura de untura,
UnturA de turturea,
De nu mA mai poti uit.
SrutA, neicA, srut,

In toate pArtile te uit,


SI nu-mi vii cu chica smuls
*i cu giubelusa ruptl,

Ochii cu spr Ancenele,


GAtu' cu mrgelele,

Pieptul si- cu tatele.

NeicutA, de and te-am luat,


Niciun cAntec n'ai cAntat.
NeicutA, and ti-oi cAnt,
Multi copaci s'or dal-A.1ra,
Livezi verzi s'or incurch,
Apele s'or turburh1

CA giubeaua-i mai cArpl-o

Dar chica n'ai mai sIdi-o.


*i iar verde de mrar,
Lisaveto, vai de mine !
MAncasi calu' de sub mine
*i. portofelu' cu rile.

Dela aceeaa.

Dela aceea.

502

499

Foaie verde slcioar,


DunAre, apA vioar,
Face-te-ai neagrA cerneal,
Ca sA-mi scriu de-o hArtioarA,

Foaie verde rosmarin,


VAzui ochii lui Mrin,

S-mi trimet maici la tail,


SI-mi dea bani de cheltuialA

Pentru tine, mAi Marine,


Mi-as da inima din mine,

*i. haine de premenealA,


CA MA duc in altA tall,

SI ml vAd pe brat la tine.

Ii vIzui si cunoscui

a fur ai dumnealui.

Dela aceea.

www.digibuc.ro

92

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

503

Cat fu vara de vroasi,


Nu pusei mama pe coasI,

S'am un cutit m'as junghi


i pe mine si pe ea.
Dela aceeag.

Dormii la umbra stoloasd.

Da' and fu la sfantu' Ion,


Sbiarl murghita 'n obor ;

N'am un par sI mi-o omor,


CI ml desteaptI din somn.
Dela aceeag.

504

CeatI, ceatI negureatI,


Ia-te mai de dimineat,
DupI dos si dui:A fall,
Dupa lungu' drumului,
Dup. coama murgului,
CA mi-e murgu' de furat
i mandruta de-apucat
*i. m'apuc ziva 'n sat.
Dela aceeag.

505

De-ar fi drumu' prin pdure,


M'as duce cu mandra 'n lume,
i mi-e drumu' prin oras
i m'apuca de ravas.
Hai cu neica la Galati,
SI trIim necununati,
SI zicem cl suntem frati.
Dela aceeag.

5o6

Arde-te-ar focu', pldure,


SI se facI drum prin tine,
SI Ma uit la manstire,
SI-mi vId carduri de copile,
Sa-mi vld si copila mea,
Pe bratele altora.

507

Jiea 'n car de peste Jii,


Adus de doi copli;
Jiea 'n car de peste Olt,
AdusI d'un protopop:
Protopop de piscupie,

Cand Iti scrie,


Te mangaie,
Chid ceteste
Te slIveste.
Stelele: condeiele,
Luna: cIlimarile,
Soarele: pistoalele.
Dela aceeag.

508

Zdranco, zdranco din chitark


Esi, Lenuto, pin'- afarll
Nu poci, nu poci, neiculit,
CI sunt cu Iorgu la tat,I.
Fi-ti-ar Iorgu-alimfinit
Tot cu Iorgu m'ai mintit.
De trei zile-mi bat la poartI
tu dormi, dormire-ai moart.
Da' nu dorm, dormire-as
[moart,

Ci-am o cebald de fat


si-mi sade la piept desteaptfi.
Dela aceeag.

509

LionicI, Lionea
BobocicI, bobocea,
De te-as prinde undeva,
Numai ochii ti i-as lua

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. vALCEA

Si i-as pune 'ntre icoane


Si m'as rug: 6Doamne, Doamne,
Dumnezeule ceresc,
DI-mi si mie ce doresc,
CA nu cer vr'un lucru mare
Si-ti cada cu suparare,
Si cer, Doamne, ce-am iubit,
Pe puicuta de demult.
Auzit dela veripara mea, Angela C.
Zamfirescu, in viirsti de x3 ani, din corn.

Filnama-Banului, judetul Dolj.


510

La fantana cu uhic
Se strang fetele buluc.
Foaie verde trei lalale,
La Buzau pe Magurele,
Fetele cu ochi de mura,

Vin naafi de le furl;

93

Tu te duci, neica, grace,


Eu cu dorul tau ce-oi face ?
Tu te duci tocmai la Iasi,
Dar pe mine cui ma lasi
Pe mana multor vrajmasi
Tu te duci tocma 'n Tecuci,
Dar de-acolo ce-mi aduci ?
Foaie verde maracine,
Tu faci, leicuta, mai bine,
CA ramai in sat la tine;
Eu ma duc prin lumi straine
Si e rAu, leica, de tine.
Foaie verde .trei zambile
Si mai sunt voinici ca mine.
Fie, neica, cat de multi,
Treaca si de brazi in sus,
CA tot nu e cin' s'a dus,
Care-1 slrutam in plans._
Dela aceeal

Foaie verde trei smicele,


La Buzau la trei vAlcele
Fetele cu ochi de drac.
Cad fllcailor cu drag.

513

Comunicat de dornniaoara Aurica Con17 ani, din corn.

stantinescu, in varstli de

Gorunelti, jud. \rakes.


511

Foaie verde merisor,

Tu, Marito, din pridvor,


Nu-mi trimite-atata dor,
CI ma faci de ma omor;
Trimite-mi mai putinel,
Ca sl pot trait cu el.
Dela aceea.

512

Frunzulita de sulfina,
Colea' n vale la fAntAnI
PlAnge mandra si suspina,
CA i-a dat salba 'n fintana.
Salba de galbeni de-i mari,
Facuta de doi primari,
Doi primari i doi jandari
S'un puisor de notar.
Salba de galbeni- de-i mici,
FacutI de ibovnici.
Frunzulita s'o lalea,
Nu mai plange, mandra mea,
CA-ti face, neica, alta,
Numai poli si galbiori,

Sa-ti sadl bine cu ei.

Foaie verde trei oglici,

Tu te duci, neic, te duci,

Spus de Nicolits I. Popescu, in Arad( de


21 ani, din Goruneti-Vilcea.

www.digibuc.ro

G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

94

514

518

Co lea 'n vale 'n poienit,


*ade-o mandrA copilit;
Copilita ca o floare,
Mi-este prinsA de pe mare,
Cine mi-o iubete, moare.
Mi-a iubit d'un logoffit,

Ta murit cu cal cu tot


Dela acee.
515

FrunzulitA de bujor,

M'ajunse, puica, d'un dor


De Dumitru i de Ion;
De Dumitru mor, plesnesc,
cu Ion sA mA 'ntalnesc,
Doul vorbe sA-i vorbesc,
*i una sA i-o optesc.

MA suii in deal in cucd,


MA uitai in vale 'n luna :
VAzui lunca 'mbobocit
'o nevast tinericA,
Cu fusta albA, scrobitA,
Se certa cu moartea furcA :

Moarte, morticica mea,


SA nu mA iei de-acuma,
CA n'am fost femeie ra,

Cine mi-a zis, n'am zis ba;


De mi-a zis un orn frumos,
I-am fAcut cu ochiu 'n dos ;
De mi-a zis un orn urit,
I-am fAcut cu ochiu stng,
SA coboare 'n vale 'n erng.
Dela aceea.

Dela aceea.

516

Foaie verde tufAnit,

Cand aud strigand Ionit,


RAsai noaptea din velintA

i dau fuga la portitA,


SA vedem vine IonitA,
SA-i mai dea gaica gurit.
CA la toamnA rnA mArit

i de-oi lua vr'un amArit,


Nu mA lasA nici sl r ad,
Nici sl r ad, nici sl vorbesc,
Nici din buze sA zambesc.
Dela aceea.

517

Tam %sat la moartea mea,


SA-mi vie ibovnica,
SA-mi tie lumanarea,

SI mor 'Cil ochii pe ea.


Dela aceea.

519

*i ti-am spus, Link sA vii


La gutuiu' dintre vii.
Da' eu, neicA, mi-am venit,
Mi te-am gAsit adormit.

De ce nu m'ai dqteptat ?
Credeam el eti supArat,

De ieri, de and ne-am certat...


Dela aceea.

520

DaolicA, lele Link


Neica pleac dela tine I
Las' sA piece
Gaica tie
RAmane doru' la mine.
SA mi-1 culci, Lenuto, bine,
In patu' dela fereastrA,
In ciarafu' de mAtasl,
Toe-a lumea sA te creazA

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

CA mi-ai fost mie-amureazA.

Doi amuri 2) and se 'ntalneau,


Se pupau, se grutau,
Se sArutau gurA 'n gurA,
Par'c'ar fi fAcuti de-o mumA;
Se sArutA 'ntre spr Ancene,

95

Marie, mireasa mea,


De stiam cA faci asa,
Chipu' tAu ti-1 zugrAveam
*i. fata ii-o poleiam.
Dela aceeaq.

523

Ca doi porumbei in pene.


Dela aceea.

521

Frunzulit de artar,
'am ibovnicel jandar,
Nu 1-am vAzut de cinci ani.
'asearA-1 vAzui pe lunA,
Cu sAbioara pe mAnA,

Haideti, fetelor, haideti


La mAturi peste Oltet,
SI mAturAm curtile,
CA vin boierii desearl
Cu MArin bAgat in fiarA.
Pe marginea drumului
Vine-amanta lu' MArin,
Din fustit vAlvAind,
Din sAlbitA licurind;
IntrA la boieri in casA

Cu pintenii sdrAnclnind,

Cu inelu' de argint,
Cu capela la o parte,
Sufletu 'n mine se bate.
Iniml, de ce te bati
De rArunchi si de ficati ?
Inimioarl, stai pe loc
SA-ti pui lack la mijloc,

i puse salba pe mask


i mai puse din cununA
i lu pe MArin de mAnA.
Dela aceeag.

524

SA pui lacAte o mie,

Inima face ce stie.


Dela aceea.
522

FrunzA verde iarbA mare,


Bate vantul dela vale
Cu miros de iarbA mare,

Dep arte, Ioan, departe,


Doul dealuri ne desparte,
Doul dealuri s'o pAdure
'o grAdinitA cu mure;
Murele sA le mncAm,
PAdurea s ne-o tAiem
i mAndra s ne-o luAm.
Dela aceea9.

C'a murit o fatA mare,


FatI mare logoditA,
Cu toat zestrea chitit5.
Maml-sa cI mi-o jelek

525

i iar verde d'un boboc


Tam ibovnic logofAt,

Ginerile cA-i zice:


') Pentru: 4amorezi, Indrgostitio.

Pe lume sI vi-1 ark,.


Pe lume, pe trandafir,
L-au pus dusmanii la bir,

www.digibuc.ro

G. F. CIAIISANU, G. FIRA SI C. M. POPFSCU

96

SI ne plimbam noi prin ei,


C'o turma de mielusei.

Tar de frica birului


Dete dosu' Ramnicului
'n comuna Balota,

Dela aceeaa.

Plasa Amaradia,

Fuga la soru-sa-mi da
scrisoare and scria,
Cu douA, trei vorbe 'n ea,
N'am cui da im pol i cinci
[parale,

SI-mi taie nucii din vale,


SA-mi taie aschia mare,
SA pui punte peste mare,
SA-mi treacA neica cAlare,

Cu cAmap alba, floare


la gat cu legAtoare,
Cu ghetele lustruite cu argint,
Mi-1 tinea mandra de gat.
Dela aceea,.

526

Departe, Thank, departe,

DouI dealuri ne desparte,


Doua dealuri s'o padure
gradinitA cu mure;
Murele sA le mane-am,
PAdurea sA ne-o iAiem,
Pe mndra sA ne-o furAm.
mandrutA, sA fugim,

SI fugim in iarbA verde:


Unde sezi,
Nu te mai vezi;
Unde calci,
UrrnI nu faci.
puichita, sa fugim,
SA fugim in pAducei,

Dar'ar, puicl, focu 'n ei,


SA ramaie numai trei,

527

Frunzulit magheran,
mAi, ma i I

MI Ionel de peste deal,


N'ai venit la noi de-un an.
N'am venit, ca n'am putut,
C'am fost bolnav s'am zAcut,
*'am zAcut pe prisp' afarA,
Galbin ca turta de cearA.
La cruciulita de piatrA,
Se strang fetele gramadA

se iau la judecata:
Ca sa ne facem, surat,
C'am ramas nemAritate?...
dAm jalba la ciocoi,
SI ne rnAritAm si noi
sa ne luAm bumbac,
SA ne tesem carpe 'n cap,
SA zicem c'avem barbat.
Dela aceeaa.

528

Asarl pe vremea chili,


Lele, draga mea
Sumuta Lenuta cainii,
Sumuta da' nu prea, prea,
CI stia cA viu la ea
Sara si dimineata,
Peste zi 'ntotdeauna.
Apucai calea fantanii,
Gasii rochita Titinii:
Titino, na-ti rochita I
Mai bAete, bAetele,

Nu fii fIcAtor de rele,

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

97

SA te duci cu el la targ
sA strigi in gura mare:
Hai la bkbat de vanzare,
Ocaua: doul parale I
Dac' ai vedea 'ai vedea,
SI-1 la0 naibii 'nteo para.
Te curki de-o nagara.

SpArgAtoru' casei mele.

Nu sant fAcAtor de rele,


SpArgAtoru' casei tele,
Ci caut sA-mi iau muere.
Dela aceeas.

529

*i pleci, neicl, la armatA,


MA 15sa0 plangand la poartl.
la-mA, neicA, i pe mine,
SA fac armata cu tine.

Dela aceeas

532

RAu fAcui de ma. 'nsurai

a de-ai fi v'o garofitA,

si-a dracu' nevastA-mi luai:


ade 'n vatrA i mA latr,
Cu casa nemkuratA;
i-mi iade, coaptA de sete,
Cu antana la pArete.

Mi te-a. v pune la tunica;


CA de-ai fi v'o micunea,
Mi te-a. v pune la manta;
CA de-ai fi vr'un bozotAl,
BozotAl ori cocorAl,

Mi te-a. v pune la capel,


SA fac armata cu el.

Dela aceeas.

Spus de Leana G. Vizitiu, in virsti de


ani, din Gorunesti-VAlcea

533

27

Frunzulit iarbA mare,

Doi bleti din Valea-mare


Au plecat la vanAtoare,

530

Foaie verde prunior,


*'am iubit d'un domnior...
Pruniorul s'a uscat,
Domnioru' m'a %sat.
Bine e cu bArbkel

SA-mi vaneze cAprioare.

aprioare nu-mi vanarA,


Ci-mi vanarA trei persoane,
Catewele domm'foare
'mbrAcate 'n mufamale.

i 'n sat cu amurezel;


Da' e bine i 'nsurat
*i 'n sat cu amurezat,
CA tiu sama unde trag.
Da' sl nu fiu cununat,
L-av pune proptA la gard

Dela aceeas.

534

Pe Marin mi-1 bagA 'n fiare


i-1 porneite la 'nchisoare,
Cu fiarele de picioare,

*i. blAnutele la pat.

Cu lack la mainiware...
Dela aceeas.

531

Ce-o fi MArin vinovat,


De-mi vade 'n fiare bAgat ?!

DacA ai bArbat urit,

and oi zice lin, pelin,

Ia-mi-1 cu curmu' de gat,

Mai la deal de Severir,

www.digibuc.ro

98

G. F. CIAUSANU, G. VIRA SI C. M. POPESCU

Vine tata lu' Marin


Cu paisprezece boi la jug;
Foaie verde lin, pelin,
Mai la deal de Severin,
Vine muma lu' Marin
Cu paisprezece buti de vin;
i iar verde lin', pelin,
Pe marginea drumului
Vine-antanta lu' MArin
Cu salbile zdrancAnind,
Cu papucii plutanind,
Cu maneca yam trgand.

Dete salba a mai mare,


Scoase pe Marin din fiare
*i plea cu el la tarA.
Dela aceeas.

535

Cine trece pe la vie ?


Ioncica cu palarie,
Da-mi-l-ar mama-sa mie,
SI-i pui flori pe palarie:
Una alba-colilie,
s'alta galbinA-lmaie,

Sa-i stea bine 'n palarie.


Dela Nica lui Didin Feraru, in varst de
zo ani, din Gorunesti-Valcea.

536

De oftat ce oftai eu,


S'a suparat Dumnezeu
*i. pamantu lui e greu!
Oftai asarl cu foc,
*i stat soarele 'n loc;.
Oftai asarA cu mill,
Luai lumina dela luna.
Cules dela Elisaveta bildulescu, In varst

de o ani, din Gorunesti-Vtdcea.

537

La plopu' din vale 'n lunca


'am ibovnica rumancl,
Cu ochii ca de naparca,
Cand se uita, te mananca;
*i mai am una sarboaicA,
Cu ochii ca de erpoaica.
Dela aceeas.

538

Chid veneam, Thank la tine,


Mergea murgu' lin i bine;

Da' and plecai dela tine,


SA 'ntristA murgu' sub mine.

NeicutA, and ai plea,


SA dai prin gradina mea,
SA-ti dau gura 'ntr'o basma;
Neicuta, unde-ai manch,
Aminte sA mi-ti aduci,
De-ale noastre vorbe dulci.
Dela aceeas.

539

La cruciulita de piatrA
S'au strans fetele gramada.
S'a vorbit fatA cu fatA:
Ce-o sl ne facem, surate,
C'am ramas nemaritate,
Ne-a ltat baietii 'n armata.

Cate unu' a ramas,


Poarta caciula pe nas,
Face fetelor nacaz.
SA ne facem cate-un sfat:
SA punem carpe pe cap,
SA zicem c'avem barbat.
Dela aceeas.

540

Foaie ver de trei scatti


Tare maica trei bAeti,

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Cates-trei sunt scrisi la sorti.


Foaie verde de-artIras,
Unu' mi-e la cAlArasi,

Face-armata sa la Iasi;
Foaie verde trei bujori,
$'unu' e la rosiori,

99

E cu gatu' albisor,
Cu mArgeanu' rosior,
Rosior si bobonat,
Pe tatisoare I./sat,

La ra boall m'a bAgat,


Las' sA zac si iar sA zac,
Ce-oi iubi sA-mi fie drag.

Face-armata dezertor ;

$'unu' mi-e la sanitari,


Face-armata prin spital.

Spus de lAutarul Ion Pr. Duicu (47 ani),


Gorunesti-Vilcea

Dela Mitru I. Aricelu, in vArst de 20 ani,

543

din corn. Goruneoi jud. Vilcea

54'
Foaie verde firu' ierbii,
Hai, Mito, pe dealu' Cernii,
Unde cantA puiu' mierlii;
Hai la nuci, s trecem dealu',
C'amandoi ne stim amaru',
Foaie verde de molotru,
Hai, Mito, sI trecem Oltu',
SA schimbAm vorba si portu';
Hai, Mito, sA trecem valea,
CA dusmanii ne tin calea.
Dela acelas.

542

Foaie verde d'un bujor,


La fereastra din obor
Bate murgu' din picior.
Nu bate ca sA-mi adorm,
$i bate ca sA mA scol,
SA-i dau fan si orzisor,
AO rece de izvor,
$i sa-1 tesel binisor
$i sl-1 ung cu untdelemn,

Foaie verde trei masline,


Vezi, puichitl, cA plec maine,
Doru' rAmane cu tine.
SA-1 ingrijesti
vai de mine!
Cum mA ingrijai pe mine;

$i 0.4 culci in pat cu tine,


Uncle m culcai pe mine.
Dela acelas.

544

Cand eram copil de-o lunA,


MA ridicam inteo marl,
Scoteam fagu' din tulpinA,
M'asezam la rAdcin,
SpAlam arme de ruginl
Cu untura de gainA.
MA fAcui de sase luni,
Furam ceapI din grAdini
$i custuri dela vecini;

MA fIcui si de un an,
M'aruncai !i la erlan.
Auzit dela Radu Stefan (38 ani), Goruneoi-Valcea.

545
Variantd

SI scot, seaua din F5opron,

SA trag ghiata la picior,


SA mA duc unde mi-e dor

La Marita din privdor:

Foaie verde foi bujor,


La fereastra din obor

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA 51 C. M. POPESCU

100

Murgu' bate din picior.


Nu bate ca sA-mi adorm,
$i bate ca sa mA scol,
SI-i dau fAn i orzior,
Ap rece de izvor,
SA mi-1 sesel binisror

547

FrunzA verde mere, pere,


'nsurai qi luai muere,
Ma bucurai la avere,
La avere, la argint;
Averea se duse toata,

'ncalec frumuel,

RAmAsei cu proasta 'n vatrA.

SI mA duc unde mi-e dor :


La Marisa la izvor :
Se poartA cu capu' gol,

VAndui casa v'un parete,


SA scot proasta din unghete.
Na, na, na, Boian, Boian I

Cu mArgeanu' roOor,
Roior qi bobonat,

Ca nu este boala ta,


Ci e natantoala mea.
M'av duce i eu la nuntA

Pe sAsioare %sat,

La grea boall m'a bAgat :


Din picioare m'a uscat,
La ficasi m'a veninat.
Dela acelaq.

mi-e nevasta uritA.


MA uitai la dAsmAntAi

Cu zambile dupa ei;


MA uitai qi eu la ea,
Lichitd samodiva.

546

este dor,
Du-te la izvor,
te scaldA 'n apl rece,
CA de dor i trece.
MAi Mete dela Sark
Du-te-acasA gi te 'nsoarl;
DacA

InsoarA-te i ia-Si muere,

Uzi fetele se mArit,


RAmai cu inima friptl
$i cu buzele p Arlite.
este jale,
DacA
D-te mai la vale,
te scald 'n apa mare,
SA-Si treacA de jale.

MiSico, cu ochii verzi,


SA te superi, nu-i frumos !
Hai, mai bine, sA vorbim
$'amAndoi sA ne iubim.
Dela acelag.

tAi
N'am cusit
$i pe mine i pe ea.
Comunicat de fratele meu, Ion M.Popescu
(12 ani), Gorunesti-VAlcea.

548

Foaie verde maracine,


Aoleo, frate peline,
AmarA e frunza 'n tine,
Tot ca inimioara 'n mine ;
AmarA e frunza ta,

Tot ca inimioara mea.


Foaie verde, foaie fragA,
Maica, face-mi-te-ai piatrA,

a nu mA fAcui o fatA,
SI stau cu tine pe vatrA,
Cu cAsuSa maturata,

Cu vadra plina de apa,


Cu codita pieptInatI;
Foaie verde de mArar,

www.digibuc.ro

Pm

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

550

MI fIcu0 mArgAritar,

SI m/ ia de militar,

Foaie verde fir lalea,


Chid eram in firea mea,
Sburam ca o pIsIrea

SA ml duc la CA1Ara0,
Vedea-i-a0 pustii i ar0,

SA r/maie numai parii,


SI se 'ntepe generalii.

Ca o pAsArea pribeagA.

Comunicat de Dim. Popescu, seminarist


(r 8 ani), Baldovinesti-Romanati.

i sburam din creacI 'n


creacA,

N'aveh nimeni ce sA-mi facI.


549

Dar un hot de vanItor,


Rupse trei fire de Or
si-mi ad.' un lAt4or

Foaie verde de lalea,


AmAritA turturea

Vai, sArmana, vai de ea

Chid i0 pierde sotia


*i. rAmane singurea,

CA ea alta nuli mai ia.


Cat trIete, tot je1e0e,
Cu alta nu se 'nsote0e.
Sboarl prin pIdure verde,
I se pare c nu vede;
SboarI prin dumbrav' adancI,
Nici nu bea, nici nu mAnncI.
Unde vede apa rece,
Ea o turburA i trece;
Unde vede apa rea,
Ea o turbur 0 bea.
Vai, armana, vai de ea,
Ce rIu este singurea.
SboarA, sboarA panI cade,

*i pe lemn verde nu pde,


*i and pde cate-odat,
StA pe ramurA uscatI;

Mai ade i incI, Ina,

*i. mi-1 puse la strImtori,


M'apuci de subtiori...
N'am nAdejde sA mai sbor....

De aripI si de cap,
N'am nIdejde a mai scap.
Foaie verde de-asumie
i mA bIgl 'n colivie,
MA trimeasI la domnie.

Mai mult moartI cleat vie.


Cate 'Agri mI vedea,
Toate MI ciricdea:
Un' te duci, surata mea ?

Eu mI duc in tarI stria,


Unde nu e dor i milI.
Fie cat de bunA painea,
DacI sunt in tail strinA,
Mi se face disk' 'n gur;
Fie painea cat de rea,
DacI sunt la tara mea,
Mi se pare ca mierea;
Fie painea cat de-amarA,

*i cade pe cate-o stancA.


Unde vede-un vanAtor,
CAtre el se duce 'n sbor,
SI mi-o vadA, s'o loveascA,
SA nu se mai pedepseascA...

DacI sunt cu surioarI,


Mi se pare dulci.loarA;
Fie i mlai de mei,

DacI sunt cu fratii mei.

De la acelas.

www.digibuc.ro

Dela acelas.

G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

Nu poci trece fAr1 carte;


Nu poci trece prin oras,
Ca m'apuc de rAvas.

55r

Foaie verde boabele,


S'au fAiat pldurile
si-a rAmas trupinile

Dela aceeas.

Si-a 'nviat pAsArile

554

si-a umplut livezile


Si fetele luncile;
Foaie verde bob-nAut
si-a 'nviat s'un pui de

Rade-te, neicA, mai des,

Pitulicea 1-a gAsit

Si mA bate mAicuta:
Ce-am %cut rumeneala ?
Si pe tine maicA-ta:
Ce-ai fAcut mustAcioara ?

CA la tine nu mai ies,


CA m 'ntap barba ta
si-mi stricA rumeneala

Si 1-a luat si 1-a crescut...


Auzit dela Anica Popescu (14 ani),
Baldovinesti-Romanati.

Dela aceeas.

552

Foaie verde s'o lalea,


Plange codru i frunza
De cAlAtoria mea.

Mai cu foc plnge mndra,


CI famne singurea.
Le le, lele ca bobu',
Nu iubi cAlAtoru,
CA te lasA cu doru,

555

Foaie verde de spanac,


Cine-mi este mie drag,
AstAzi nu mi-1 vAd in prag;
Cine-mi e mie urit
Azi de trei ori 1-am vAzut,
Sade 'n usa grajdului,
DA grAunte calului,

Cu doru', cu dragostea,
Star'ar pustie s stea
Si de mine si de ea!
Dela aceeas.

Cu cAciula frnt1 'n cap,


Cu cAmasa de bumbac,
Pe la poale cu sebac.
Foaie verde de-avrAmeasA,

Dela noi a treia casa,


Mi-am gisit si eu mireas,
Cu printii dusi de-acasA.

553

Marito cu ochii verzi,


Esi afarA de mA yezi

Cnd parintii cA sosirA,

Pra sunt grnele verzi,


CA dac s'or secera,

Picd ordin i ml ia,


Si MA duce 'n Dobrogea.
De-ar fi Dobrogea la cruce,
De trei ori pe zi m'as duce;
Da' mi-e Dobrogea departe,

De fricA si de rusine
fAciii a cere paine;
Dup./ pine cerui apa,
Vezi minciuna cum s treack
S'o iubesc, c prea mi-e dragg.
Spus de Lina C. Pstit5, (13 ani), Baldovinesti-Romanati.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

556

103

Eu nu 1-am chemat,

Foaie de-o cucutfi

Dar el a fost beat,

Pe-o poted. stramt,


Str amt i cotit
Pe sus poleit,
La mijloc boltit,
Pe jos pardosit,
Var i crmid;
Pe sus poleit,
Marmure i sticl;
La cap sindrilitl,
Cu sindrila mic.
La mijlocu' ei,
Ceartl-mi-se ceart
Doul sufltele,
Dou cumntele:
Suratk cumnat,

Fir'ar blestemat.

Fire-i blestemat.

Da' de ce, surat ?


De ce-asa, cumnat I
Foaie matostat,
DacA-mi ai bArbat
legat

De furca de pat.
Foaie de areu.
Brbltelu' tu,
Mult mi-e ntArAu,

Doarme 'n patu' meu.


Foaie de pelin
Si de rosmarin,
Colea peste drum,
La domnu' CAlin
C'are vinu' bun;
Foaie matostat
Si el s'a 'mbtat
Si 'n curte-a intrat
Si 'n pat s'a culcat.
Tu nu 1-ai mnat,

Dela Ghisa Patill (30 ani), BaldovineatiRomanati.

557

Foaie verde de-o laiea,


Psricl, pAsgrea,

De-as sti unde-ai


Cuibu ti I-as fArfima,
Puisorii ti i-as lua.
Lele verde poplnic,
M'ai vzut- cu mandra 'n crng;
Te-ai pus pe
Toat lumea m'a simtit
CA sunt cu Marita 'n crAng.
Lele verde de-o lalea
Si m'a simtit nevasta,
Amar de dragostea mea
Plange prin vi singurea
Si amanta dup ea :
Vino 'nco, dragostea mea,
Ca te-a semAnat gaica.
Foaie verde matostat,
Neica fir'ar blestemat,
Pe-amndou ne-a lAsat.
Dela acela.

558

Frunz verde pelinit,A,


Colea 'n vale 'n grAdinit,
Frumos doarme-o copilit

Cu Oro' 15sat pe 00,


Cam pe 0.0, cam pe spate,
Inima 'n neica se bate
Dela prnz si pAn 'n noapte
Ca 'ntr'un puisor de sarpe.

www.digibuc.ro

104

G. F. CIAUSANU, G. FIRA I C. M. POPESCU

Frung verde iarb mare,


Trece-un voinicel cAlare
Si totodatd mi-o 'ntreabA:
Esti fat sau mgritatii,

Ori ana din cer picatA ?


Nu's fatA, nici mAritatg,

Nici aril din cer picatg.


$i sunt floare dupe mare
Adusg in corAbioarg,
Cine mA miroase, moare.

FrunzA verde de trei pesti,


Da' dumneata cine-mi esti ?
Esti bgiat sau insurat,
Ori inger din cer picat ?
Nu's bgiat, nici insurat,
Nici inger din cer picat
Da' sunt brumgrel de-1 mare,
Ce cad noaptea pe rAcoare
$i iau mirosu' la floare,
Numai floarea soarelui,
$ade 'n poarta raiului
$i judecg. florile
Ce-au fAcut miroasele.

Doted rAsfirl din cioc


Ca Marita din mijloc.
Dela acelal.

560

Lasg-ti, codre, poalele


SA-mi copere armele,
CA le ploug. ploile
$i le ning zApezile,
Ruginesc otelele,

De ne princl poterile.
Ia ascultA, Radule,
Bateti voi marginile,
Eu sg bat mijloacele,
CA le stiu soroacele.
Dela acelaq.

56r

Marito, fl, mndra mea,


N'astept dragostea mea;
Mgritg-te cu Dumnezeu
CA mie nu-mi pare rAu;
MArit-te cu dulceatA

Dela Costiel IlSrbulescu (21 ani) BAlceqtiVfilcea.

CA mie nu-mi pas, dragg:


Mgria-te, mndrg, bine,
Ia-ti radejdea dela mine.
Dela acelav.

559

562

Foaie verde bob nAgarA,

Sapte sAptAmni in post,

Dela Craiova la vale


Creste-un nuc cu frunza rarg.

De and la mndra n'am fost,


Iar asar and m'am dus,

S'a strfins toti cucii din tall


$i aria de se omoark.
Da' mai jos pe rAmurele
Chia douI turturele:
Doug. On* doug-ascula,
Doul rgsfirl din pene
Ca Marisa din sprncene;

Am ggsit lacAtu' pus.


Rupsei lacAtu cu mna
$i veriga cu cAciula

$i intrai in cas' cu sila


$i pusei pe puica mna.
$apte sgptAmni in cap

In cas' la mndra am stat,

www.digibuc.ro

105

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Peste zi mane= i beam,


Si noaptea ne sarutam.

Mandra 'n brate ml lui


Si mereu imi tot zicek:
Uit'te bine i ia-mi sama,
Cum imi ade cu marama
Si ce fag are mama!

Si ce-ai cumpArat, fA lele ?


Patru ire de mArgele,
SA lucrez noaptea la ele.
Dupa ce m'A cunoti, lele ?
Dupa brat' i. pe mArgele,

Cu paru' fAcut inele.


Dela acelas.

565

Dela acelas.

Foaie verde, foaie la*

563

Foaie verde maghiran,


Sunt fecior de gardian
Port cAmaa de tulpan,
aciulita de-astrAgan
Si condeiu de tufan,
Unde scriu, nu tergi un an.
Drag mi-era noaptea pe lunA
Venind dela carauld,
Cu puculita pe mall,

Cu aciula la o parte,
Pleat de tine MiticA,
CA ai casele de sticlA
Si n'ai nici-o ibovnicA;

a daca m'oiu premeni,

Primete-ml, Veto, 'n cask


C'afarA ploua i varsA
Si ma udA la cAmae;
Iubete-mA, Veto, bine,

Pang sunt pe langa tine.


Of i auleu!
Iubete-mA, Veto, bine,

Dela acelas.

Din deal dela MAgurele.


Din deal dela MAgurele ?

NIn mi-e amaa neagrA,

Bobocel dela fereastrA 1

S'am pe noapte douA, trei.


Ia-ml pe mine MiticA,
CA-ti clau zestre bunicia
C'are mama ase boi
Si din ase vinde doi,
Doi ii vinde, doi oprete,
Doi imi cla mie de zestre.

De unde vii tu, fl lele ?

Iubete-mA, Veto, dragA,

Of i auleu I

Da' eu stau inteun bordeiu

Foaie verde trei smicele,

Dela acelas.

566

Sapte fete m'or iubl,


Sapte fete dintr'un sat
S'o femeie cu barbat.

Venind din strAinAtate.

564

N'am s mai mor niciodatA


Pan' oi iubi lumea toatA,
0 Armeancl i-o Tiganc
S'alta lege mai spurcata,
Ce-o vrea Dumnezeu sA-mi faca.

PanA sunt pe langa tine,


Ca daca m'oiu depart,
Mult oiu plange -oiu ofta,
Sapte fete, apte sate
S'o femeie cu bfirbat,
Of i auleul
Dela acelas.

www.digibuc.ro

lo6

G. F. CIAUSANU, G. FIRA 5I C. M. POPESCU

567

Foaie verde de susaiu,


Gheorghita, geamba de cai,
Noaptea flied,

Ziva jura

La primar in batatura;
Jura i marturisete,
Pagubau se lipsete.

Stai, Gheorghita, nu jura


Ca-ti moare nevestica.
De cat sa-mi moara nevasta,
Mai bine sa-mi arza casa,
aci sunt lemne la plc:lure
Si imi fac alta mai buna.
Azi e Luni i maine Marti,
Plead. Gheorghe la Galati,
Cu cinzeci de cai furati
Si cu trei vineti rotati.

Ti-ar face neica caruta.


Cu roate de tertecutd,
Cu cai albi de pasarele,
Vizitiu de micunele
Si biciul de viorele,
Pe pofta iubitei mele.
Foaie verde trei smochine,
Amanta cu ce se tine ?
Cu paine i cu masline,
Marnalig de trei zile,
Mai pe urma-un pepena
Si apoi un sruta.
Mito, Mito, copilita,

Asa vara sugeai 00,


Acum dai neicai gurita,
Par'c eti o porumbit,
Mito puiculita mea,
Mitt), Mito, copilita I
Dela acela.

Dela acelal.

568

570

Tot a, Mitico, fa,


Paul mi te-ai coco,

Frunza ver de -o marula,


Cuculet cu pana sura,

Sruta-te-ar pupaza 1

Ba mai bine dumneatal


Ba, ba, ba, Mitico, fa,
Ba ce te-ai mai saruta,
C'odata te-am sarutat,
M'ai facut de ris in sat;
Te fcei i bataioas,
1mi umblai i manioasa;
Acum doru poti s-mi duci,
Pe mine nu mai m'apuci.
Dela acelal.

569

Foaie verde 'o creit,


De-ai fi neical dragulit,

Ce tot vii la noi la ura ?


Ori ti-e foame, ori si-e sete,
Ori ti-e dor de co dru verde ?
Nu mi-e foame, nu mi-e sete,
Nu-mi e dor de codru verde,
Si mi-e dor de satu meu,
C'am lsat trei mandre 'n el :
Una 'n vale ca 'o floare,
Alta 'n deal ca un pahar :
A din vale m'a lasat,
A din deal s'a maritat,
A din capu satului
S-aia s'a dus dracului.

www.digibuc.ro

Dela acela.

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

107

Cu -mine n'ai ce cAth,


CA cu puca nu poti da,
Nici pe cal incllecA,
Nici cu sulita 'nfAph.

571

MA uitai la rAsArit,
VAzui primAvara, vind,
Co ltu la ierbitA &And
Si oitele pAscAnd,
Mieluseii 'incur And.

Spus de Florea Ferariu de fel din am-

Dela acelas.

peni-Romanati, in tabfirii la Orhania,


comunicat mie de d-1 Eugeniu Sachelarie
invAtAtor in corn. Gorunesti, jud. Valcea

572

574

legea ta, fAgui,

De ce n'ai venit sl-mi spui


CAnd ti-a dat frunza dintAiu,
SA-mi iau armele din cui,
SA le 'ncing pe Bug/ mine.
Ia vezi, Mito 'mi sade bine ?
legea, pAguba,

CA de noapte te sculaqi

Si de murgu te
Eu voinic i tu voinic,
SA taci, sA nu zici nimic,
CA-ti pui capu' la pAmAnt

Si cu murgu tot mA due.


Unde-am de gAnd, mA duc:
La salcia cocoptA,
Vin cArlanii de s'adapA.

Am plecat de WO tine
de-atunci e vai de mine I
Din desimea codrilor
Mor de doru murelor ;
Din vArful pA durilor.

Mor de doru fragilor.


Si de sunt aicea mure,
Nu-s ca cele din pAdure;
Si de sunt aicea fragi,
Nu-s ca cele ce mi-s dragi,
Mure cresc prin buruene,
Mie-mi plac de su' spr Ancene ;

Fragile printre bureti,


Mie-mi plac de su' mustAti.
Comunicat de d-1 Eugeniu Sachelrie.
inviilltor in Gorunesti-lalcea, (24 ani).

Dela acelas.

575

Foaie verde 0-o lalea,


Pe dealu Orhania
Sade trupa qi ofteazA,

573

Foaie verde asumie,

De m'o lua 'n militie,


Mndra mea cui sA rArniiie ?
RAmAi, mAndrA, cui ai vrea,

Eu mA duc la roata mea


Pe mAinile altora,
Prin gura vrAjmasilor
Si pe mftna strinilor,
TarA foaie de-o lalea,
NeicA, merg cu dumneata.

Mii de lAcrAmiore varsA :

Nu cA le e dor de-acasA,
Ci imi plAng pe fratii lor,
Ce de holerA le mor.
Zeci i sute gropi se fac
inteinsele nu 'neap ;
Nu incap brazii frumoi,
Ce din r Anduri au fost sco0 :

www.digibuc.ro

io8

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

N'au fost sco0 de glont de


pucA,

Ci de boalfi cea mai crud...


Dela acela din campania, 1913.

576

Cui plac vorbele de jale,


Va ascult gurii mele,
Ca sA spui al meu necaz,
Ce-'n Bulgaria 1-am tras.
mai zice solz de pgte,
Nola sute treisprezece,
Cati feciori sunt mai frumo0
Toti la bAtae sunt sco0.
Foaie verde trei granate,
WO, din cetate,
Foaie verde 'o lalea,
Din cetatea Craiova
porniti in rand frumos,
Spre Bulgaria in jos,
Spre sunetu tobelor,
Spre scurtarea zilelor;
Spre sunetu trambitei,
Spre scurtarea vietei,
Foaie verde trei granate,
Cand fu ziva junatate,
Ar merge trupa, nu poate,
Nu poate de obositi,
CA-i calea grea i 'mpietrit.
Foaie verde de-o sulfinA,
Cand e ziva pe la cinA,
Merge trupa spre oding.

DA repaus, generale,

CA nu mai pot de picioare,


DA repaus, sfi rAsuflu,

Mi s'a pus in piept nAdufu I


Cind e apoi dimineata,
LacrAmile-mi taie fata;
\Tad ranita i arma,
Ca m'ateaptA ca mandra;

Ca mandra nu mA weaptA,
CI nu vrea sfi m ia 'n bratA.
Foaie verde izmA creatA,

*i in spate se agatfi.
Foaie verde mugure
arma de umere.
Foaie verde trei granate,
Trimisei in tarA carte
La flAcAii de prin sate,
SI nu poarte flori in piept,

a 'n Bulgaria-i mare foc;


Fete le flori i mArgele,
CA 'n Bulgaria-i mare jale,

E jale, foc i amar


Dincolo peste hotar.
Foaie verde flori mArunte,
In Bulgaria sus pe munte,
Pe drumuri necunoscute,
Prin pAduri nestrAbAtute,

Nu 'ntalneti in calea ta
Decat praful i piatra,
Ce rAsuflarea-li 'neacl
picioarele iti crapl.

www.digibuc.ro

Idem.

SATIRICE
(Strigaturi la hord)
I

&ram nevasta mea,


Puse oala sA se lea,
Puse oala 'un azan,
CA nu s'a lAut de-un an i

Ce m micfi pe sub br Au,


Un purece cdnepiu.
Dela mama.

Dela tata (Ciauanu Fl.).

Fuseiu pela soacrl-mea :

C'o clmae rea pe ea,

*tii, fetitA, 'n patru ite ?


Nici in patru, nici in douA,

*i la cea bunA crpih 1


Dela mama.

C'ai purth cAmae nou !


Dela mama.
3

Fugi, uritule, din prag,


CA pui boii i te tin 1
Dela mama.

SAraca nevasta mea :

Phi' nu d cu suliman,

Nu ias din cas'afar' 1

Nu m1 cAlch pe picior,

Dela mama.

a te tiu de ce ti-e dor t


Dela Leanca Prugu (33 ani), Filuregti.

Deck floare la mucoare,


Mai bine pe-o ap mare.
Tine una, una 11)

Dela mama.

Fata muicAi cea bArbati


Cu c Anepa nelucrat,
Cu casa nescuturatA 1),
Dela Mama.

1) Acest din urmi vers, ca i altele :


stine dourt, doull trei, treit. 1 . m. d. sunt o

Indemnare la joc, a cum pe aiurea se


zice: 111i'no, Mftn'o, mitirl a. a.

2) Var.: Micoti sub brawl.


1) Var.: emturatro.

www.digibuc.ro

zio

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

Io
Na, na, na, Boiane, na 1
Ca nu este boala ta,
Ci e nevestica mea !
Dela tam

16

Mie-mi spune-un pitigoiu:


tStrangeti voi, sa mancIm noi I
Mie-mi spune-o psaricg:
<Cine strange, nu manncg ! 2).
Dela _t Ion Mosoiu (68 ani), Fauresti.

II

Facuiu groapg, sa ma. bag:


De ngroada tot nu scap !
Dela mama.

12

Asearg, la lumfinare,

Mi s'a pgrut toanta, floare;


Iar dac s'a luminat 1),
Mg mir cum nu m'a mfincat I
Dela mama.

17

Batg-te potca de nas,


Cu cine ma cununasi;
Bata-te potca trial fine,
Dar n'au fost ochii la tine?
Dela mama.
x8

Zi ca el si fa ca tine,
i las' sa nu fie bine I
Dela tata.

13

Mult a mai tunat si-a fulgerat,


Pan i-a adunat l
Dela Matei Boboc (48 ani), Fluresti.

19

Bea saracul cu bogatul


De se minuna a) tot saiul I
Dela mama.

14

Daolicg, lele Busk


Mi-ai pus vartelnita 'n use,
i-rni dapeni cgte-o ppuse I
Dela

Mitricl Protoposescu (39 ani),


Fluresti,
15

Arzg-te focul iubit,

20

Puseiu panza,
Cnd (IA frunza,
2) Versurile acestea populare iti aduc
aminte de Horatius:
Absumet heres Caecuba dignior
Servata centum clavibus...

(Carmin. lib. II, Ad Postum. Sau pe

La ce vreme m'ai gsit:


Cand pui mainile 'n pamant,
*i. m scol in sus oftnd !

romneste:
aCu sutimi de chei Cecubul, s1-1 inchizi

(oricat de bine,
aTi-I vor

Dela mama,

bea mostenitorii, cei

mai

(vrednici cleat tine.


(Traci. D. C. 011nescu).

1) A se lumink de ziti.

a) Var.: ((De se minuneazi satubl

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

1 xi

si-o sfarii la San-VIsii :

25

Ce fIcuiu de ml pripiil
Dela mama.

2I

Vinu-1 beau, rachiu-mi place,


De parale nu pot face :
De curvar i de betiv

Nu pot casa O. mi-o tiu.

Foicia .'o secarl,

Lag, puick pan' la var,

Dela mama.

SI scoatem rIzboiu'-afar,
SI chemIm vecinele,
SI ne 'noade firele :

26

Doamne, Doamne !

C'ai pus pang de-a subtire,


Dai cu bragla, nu se tine 1

bra pIcItoii,
Saturl bortoOl !
Dela mama.

Dela mama.
22-

27

Pe sulul de dinapoi,
Cinci sute de lturoi 1);
Iar pe cel de dinainte,
Dracu' le-o mai tine minte !

Ce-i in gura beatului,


E 'n urechea treazului.
Dela CosticA Popescu (35 ani), Flure9ti.

28

Dela mama.

Ii tremur trupu',
si-ar mama ca lupu'.

23

La boangiu 2) in prvIlie,
JoacI warecii 'n alai& :
JoacI i se-afurisesc,
CA tIrate nu gsesc I

Dela mama.

29

Dela D-tru Ionescu, mAmular, 38 ani,


FAureti.

Vioara:

Bun e mireasa, bunl e


[mireasa 1

Cobza: Ho, s/ ca vedem; ho, s


[ca vedem !

24

Mi-e bIrbatul butor :


BI patruzeci de poli,
Vaca cu doi gonitori,
*i. rImase i dator 1

Dela mama.

Dela mama.

3
Bate mata cu vItraiul,
CI dece n'a scos mIlaiul ! $)
Dela mama.

1) Sau ldtunoiu, ldtunoaie, firele de


urzealA, maicuseamA, cari se rup in timpul
tesutului i din cauza aceasta, nelegandu-se
On= cal:1MA niate strungi, (Marian,

Satire, pg. 374.


2) Boiangiu, manufacturier.

31

si-au plecat olteni la coasI,


3) Se zice despre femeile lenee.

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA 51 C. M. FOPESCU

112

*i le 'ntinde pe zAbrele,

si-au rAmas oltencele,


i-au beut 1) zAvelcile 2)
De la mama.
-32

De latr cainii la ele;


Mi le 'ntinde tot mai sus,
LatrA ainii ca la urs!
Dela Stlinicfi Radu (5r ani), Fiitirebti.

Una,
'aia-i 3) curA lAnA I

37
Dela mama.

Poruncete i 0 fA,
CA mai bine stA 1

33

Dela Petrache Popescu (52 ani), aluiu-

AibI-odihna v Antului;
Aibl casa cucului I 4)

Romanati.

Dela mama.

38

Nu te uit la obiele,
CA iasI dracu' din ele;
Nu te Ida Ia cojoc,
Ci te uitA cum mai jocl

34

Foaie verde trei rasure,


Moule cu plete sure,
Printre fete ce te 'ncurci
Cand abi te tii pe furci ?
Dela

Dela

Stnicit lutarul (v. buc.2o).


39

Mitricl Protopopescu (39 ani),

Cine prinde hora 'ndrum,


Mult e mare qi nebun!

Fluretiti-Valcea.

Dela mama.

35

Nevasta care-i frumoasA,

40

Nu-i pIcat 6) s'o Iii in cal;

Pui, pui, pui, pui, pui, pui, pui,


De-ati mAnd, de n'ati mama,
Eu sl-mi fac datoral

Dar nevasta ce-i urit,


Nu-i pAcat s'o dai de rapll

Dela mama.

Dela Matei Tficutil (41 ani), Flureti.


41

36

Ochii vAd, inima cere:


Ce folos cl n'am putere !

Fetele dintre vAlcele,


SpalA rufele 'n ulcele,

Dela Gh. M. Vasilescu (35 ani), Fiurebti.

42

1) In Vilcea se pronunti, mai In totdauna, beut, beuturd.

3) Fuste acute din Mat rohie sau


vrgate cu alte colori.

hi

Aolia sunt de drag 1),


Dragoste cu cin' sl fac ?
Dela mama.

3) *i aceleia.
4) Blestem.

1) SubInteles: *de mine I* cle drag de

3) Var.: 4Face ca s'o tii in caslio!

mine le.

www.digibuc.ro

II3

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Dela mama.

so
Boierul la cafenea,
cocoana la fufea 5),
Una, s'alta, de !

Dela mama.

Pune vita,
bea Ghita !...

43

Taca-ti gura, f lelit,


Au te-a facut la melita ?!...
44

Pan' sa geama boii,

Dela tata.

51

Scartaie carul I
45

Dela mama.

Cele bune ung,


Ce le rele 'mpung !

52
Dela mania.

46

Decal floare la mucoare,


Mai bine pe-o apa mare:
La tilward se-ofileste ;
La frumoas infloreste.
Dela Leanca Prusu (33 ani), Fluresti.

Duru, duru, duruian,


Cu fetele 'n buruian :
Cu-ale mici,
Prin urzici;
Cu-ale mari,
Prin lastari.

47

Dela tata.

53

Of saracul maritisul,
Cum potoll scarpinisul 11)

Of 1 saracu' sulimanu',
Cum marit dudumanul !

Dela mama.

Dela Matei Constantinescu (35 ani),

Fluresti.

48

Srace sulimaturi 2),


54

Cum intr prin sbarcituri I

Eu nu beau, c sunt betiu ;


Beau i eu, ca sa ma tiu

Dela mama.

! 6)

49

Dela mama.

De urita nu-i bag villa ;


Treanf a 3) mi-o baga 'n izana I

6)

Dela mama.

55

Deschide, leleo, cotetul,

1) Zice toanta care nu se lea cleat In


ajunul nuntei.
3) Sulimanuri, sulimenle, sulimni-

turi.
4) Zdreanta.

4) A bigit In iztin, a izini = a spilt(


titu rufele, In cazul nostru.

6) La fficut soseaua, la Ingrijitul ei.


) Variant:
oZice lumea cA's betiu,
oSi eu beau ca sl mA tiul
Sau:
eu beau sl mA mai 0111*

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

114

SA vie si cfintaretul,
SI mAnAnce gainet,u11).
Dela mama.

56
GAina cAt mai bAtr Ana,

S'o foita de lalea,


Popa zice ca nu bea,
Si 1-am prins la butia mea,
C'o ploscA de opt oca 4).
Dela Radu ZdrncAnici (6o ani), FAurevi.

Face zearria cat mai bunal


De la Dina BAblinitoaia (70 ani), Flurelti.

6o

Dupa rAie,
Si chelie.

57

61

Trage pamAntul si 'ndeasa,


'NdeasA bine, s6 nu iasal

Trage, c'a trait destul,


si-a murit, c'a fost fudul 1
'NdeasA bine, sA nu iasa,
Sa-mi mai bata la fereastra,
Ca ramAiu far' de nevasta 2):
0 juratA de nevasta,
Nici ca ItasA, nici nu coase,
Toata ziva la fereastra,
[Dor cu ochii pe fereastrA]

MA 'lian taica la plug,


Nu pot boii sa-i injug:
Eu ii dau cu coarnele,
Ei se 'ntorc cu coadelel
Dela I. Ciudea (50 ani) FAurevi.

6z
SoacrA, soacrA,

Poama acra:
De te-ai coace cAt te-ai coace,
Du lce tu nu te-ai mai face!

Dela Ion Mogoroge (lAutar) (30 ani),

Dela mama.

Stirbeiu-Romanati.

58

BunA dimineata, caciula,


CA stapAn' tau n'are gura! 3)
Dela Ion PitplacA (44 an, Mureti.

63

Drag imi e la refenea


Cu voinici de seama mea,
Drag imi e la beutura
Cu voinici de-adunaturA !
Dela Leanca Pruau (

59

an, Ffiuretti.

64

Foicica de rAsura,

Popa zice c nu fur6,


Si 1-am prins in batatura
C'un boboc de gAsca 'n mn.
1) Escrementele paserilor.
3) Var.: *MA lasA fArA nevastA N.

3) Se zice celorce nu dau *binete la

Vine Iene,
Pe la gene ! (Somnul).
Dela mama.

65

Cfiscatul umblA din orn in orn,


Ca paserea din porn in porn.
Dela mama.

oameni; sau acelora cari nu zic *bun


lucruh oamenilor cari muncesc.

3) Var.: *C'o boa de opt mil.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

I I 5

66

71

A trecut Santa-Maria :
Jos, neica, cu palria !
'Dela Stan PitpAlacii

(41

Variantd

ani), Ffiuresti.

67

I'auzi, i'auzi cum mai zice 1):

Cand vine ziva de lucru,


Mi se moloete trupu';
Cand e zi de sarbtoare,
Nici-un os nu ma mai doare !
Dela mama.

Sanatatea sa-1 manance.


Sanatatea fetelor,
Dragostea nevestelor.
Man-o, mai !

72

Hai, nevasta, la prait I


Nu pot, (fam iinbolnavit !

Dela Lutarul CiocAnel*.

Hai, nevasto, la baud


Fa 'nainte, cA te-ajung I...

68

Dela mama.

Ocolii biserica,
Furca 'mi puse piedeca I

73

Intraiu i 'ntr'o manstire,


Furca, hoata., dupa mine I
Dela mama.

Decat c'un caier in furca,


Mai bine cu neica 'n luncl ;
Decat la panza 'n razboiu,
Mai bine prin al zavoiu.
Dela mama.

69

Decat un caier de oinz 2),


Mai bine-o vadra de vin ;

74
Variantd

Decat un caier in funk


Mai bine-o oala de tuica 3).
Dela mama.

70

Cand vine ziva de lucru',


Mi se molomte trupu' ;
Chid e zi de sarbatoare,
Nici un oscior nu ma doare I

Deat cu sapa la munca,


Mai bine cu neica 'n lunca.
Nici n'4 tese, nici n'ai coase 4),
14 tot sta cu neica 'n leasa,
Uncle mi-este iarba deasa
Si umbra destul de groasa :
Nici n'ai mai intri in casa !
Dela Leanca Pruu, Fluresti.

Dela mama.
1) Lutarul.
2) Lilnii mai scurti, mrtrunti, de proasti
calitate.
3) Deacl vine, poste, expresia: la aveit
de furcil cu cineva l*, a o ptl cu cinevi;

a o 041 pe-a buni.

75

Subtire nevasta mea,


Subtire dracu s'o ia 1
La mijloc cat putina !
Dela mama.

9 Se pronunji ecoascb.

www.digibuc.ro

nx6

G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

76

FoicicA de pelin,

Priceput imi wi, vecin',


CA ti-ai pus casa la drum,

Omule, pisica noastrA I


Nu-i Wale pisiceascA,
Ci-i bAtaie voiniceasa ;

Nu e urma de pisicl,
Ci e ghiata lui CosticA I

i.-ai coperit-o cu fan !


Dela mama.

Dela GhitA BAdith (44 an). Fluresti.

77

83

Cat or sta zapcii 'n plas,


Nici n'am sl mai ies din leas5 ! 1)
Dela mama.

Omul dacI 'mbAtranete,

Nici doi bani nu mai plAtwe :


Pune pae i-.1 parlwe I
Dela Florea Stegariu (48 ani), FAuresti.

78

Decat sl tot Os la pan*


Mai bine sA cant din frunzA !
Dela tata.

84

Cand ii aminteti de-argek


IntrA toti dracii in ea L.
Dela t IonitA Maria (45 ani). FAuresti.

79

AO-i place babei mele,


SO se pane cu mArgele:
*i. 'n gurA, defel mAsele !
Dela tata.

85

M'a.ezaiu la butie,
FAcuiu gatul palnie,
i tornaiu de dadue !...

8o

Dela mama.

La omul strac,
Nici boii nu trag !

86
Dela mama.

81

Joac ursul la Ploeti,


i brezaia la Strejefti 2)
Dcla Mitric Protopopescu
FAuresti.

(39 ani),

82

Ia te uitA, fa nevastA,
Cine bate la fereastrA ?
l) Zice proasta care e imbrAcatA rAu
de tot, e goalet, golopand, goall puscA.

2) Sau oricare alt comunA.

Firicel de iarbA neagr,


Mliculita mea ml 'ntreabA,
Care muncl mi-e mai dragd ?
Eu i-am spus cA nici o munc,

Decat cu neica pe luncl,


SA culeg cate-o urzicA,

SA dau la puii de curd,


CA mAlaiul nu-1 manAncA !...
Dela Luta I. ParcIlAbescu (41 ani),
Fluresti.

87

MA 'nchinaiu pela icoane,

Furca mereu pela poale;

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Uncle vld furca i fusul,


Par'cl e lupul i ursul L..

117

Bung. gAtealA ;

Dela mama.

94

Rea potrivealA :

Intaiu zdrimea,

88

Unde-o vld cu ortul rou,

$'apoi purcelimea a).

MA perpelesc 1) ca cocou' !...

Dela Gh. M. Vasilescu (35 ani), FAuresti.

Dela Man Pitpillaca (48 ani), Fluresti.

95

Iubesc noaptea ate zece,


$i tot mi-e inima rece,

89

Eu ii pui ciorbA pe masA,


El mA ia de Or prin casA ;
Eu ii dau ciorbA de puiu,
El mi-aratA biciu 'n cuiu L.

C'o fi altul 4) de m'o 'ntrece 1


Dela mama.

96
Variantd

Dela mama.

go

Iubesc noaptea cate zece;


Tot mi-e inimioara rece,
C'o fi altul i m'o 'ntrece !...

SA beau vin cu oala,


SA se ducl boala L..

Dela mama.

Dela f Ion Bunescu (67 ani), Fluresti.

97

SI beau vin cu dou oale

Foicia l6bodA,
Gura lumii slbodA :

SI rmaiu un coate-goale L..

Lash* lumea sI vorbeascA,

91

Dela acelas.

92

Unde nu-i pisicA 'n cask


$oarecii joacA pe masI;
Unde 'n cash' nu-i pisicA,

Numai puica s-mi trAiasc,


$i sl vrea sA mai iubeascA I
Dela Iancu Protopopescu (36 ani), Fluresti

98

$oarecii steag 4i ridicA L.. 2).


Dela mama.

FoicicA foaie latA,


SuveicatI 5), fluturatA ;
$i la cap netAsAlatA 6).
!

93

S'am O. rad, sA rad, O. rad,


CA de-oiu luh vre-un arrarit,
Nici nu m'o lAsh sA r ad !
Dela Leanca Prusu, Fluresti.
i) Tfivlesc, nu-mi vine si stau locului.
8) Sensul cuvintelor, aa ridicit steag,
este : a jubilit, a se veseD, WA cum II
grisim in hebraicul : dagal: a ridici steag,
a jubilit.

Dela man-La.

8) A zis tiganul ctiruia nasu-srm, ca sil


se rficl de el, i-a dat intaiu lapte (zdrimea)

si-apoi friptur de purcel (purcelimea).


4) Sau, alta.
5) Imbricatrt adiclt cu toale tesute cu
doll suveici din care, una cu teavrt cu
fir (beteh) si cealalt cu fir obisnuit, fir
de bfiteali.Obiceiu vechiu, de provenienti,

poate, orients% turceascl.


8) Nepieptenat (iron.)

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. PIRA $1 C. M. POPESCU

r 18

104.

99

MA bucuraiu la avere,
MA 'nsuraiu fArA plAcere,

Muierea nescuturatA 2),


Ca moara neferecatA !

MA' 'nsuraiu i-mi luaiu muere;


Averea se duse toatA,
RAtnAsei cu sluta 'n vatrA L.

Una y'alta, de L.

Dela f Ion 13;inescu (67 ani), Fauresti.

Foaie verde 'o lalea,


Trageti hora mai Inco,

100
Variantd

MA bucuraiu la avere,
MA 'nsuraiu i-mi luai muere ;
Averea se duse toatA
RAmAseiu cu tuia 'n vatrA !...
Dela mama.

Dela tata.

105

SA se prindA si gaica :
SubtiricA, subtirea,
Aproape ca putina !...
Dela mama.

lob
De nu erA sAcureh,
MA curAti nAroada !
Dela mama.

Dot

Am sA joc ca rasa 'n baltA,


C'am rAmas nemAritatA,
Ca mArgeaua ne 'nsiratA !...
Dela f Dares Tranca (6o ani), Frturesti.

102
Variantd

Pe-un picior 1), surat fatA,

107

Iar a i dA-I cAteaua,


Cu ghioldul 3) scoate-i mAseaua 1
Dela Stnicrt Lutarul (35 ani).

io8
Cnd e calea 4) mai aproape,
Nici-un dor nu se mai poate 1
Dela mama.

C'ai rAmas nemAritatA,


Ca mArgeaua ne 'niratA 1...
Dela mama.

Cine iubete i spune,

SI n'aibl parte de bine ;

103

Bung ziva, fa nevastA !

Curl 'n vale la o leasA !


BatA-te potca de tuie 1
CfinepA ticeam sA puie !...
Dela mama.

Adica: sari si tu pe-un picior, in


hora, hi joc I

109

Cine iubete i tace,


N'are nici dracu' ce-i face 1
De ! de, murgule, de !
Dela mama.

3) Nebatuta, nescuturata de

uclinepa

dracului (de par).


3) Ghiont; A ghioldi; a inghioldl.

4) Calea, drumul dintre flacau si fata


mare.

www.digibuc.ro

119

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. vALcEA


115

110

Sub o man de pAduchi,


Nu (tiu) ce finding. 'mg Mifcci!
Dela mama.

FoicicA avrAmeas,

Lag lumea s vorbeascA,


Numai puica s-mi trAiascA,
SA vrea ea sl mg. iubeascA !

[*i sA vrea sl mg iubeascll] 5)

I I I

Hai noroc, dela Georoc,


Ce-am vorbit, nu mai intorc

Dela mama.
116

Dela tata.

De sArbAtoarek

Cgte-o cheotore:
((Tot nu m'a fi agonisit 2) a!

112

InimA de putrigaiu,

Dela mama.

N'am un cutit sA te taiu I


117

Dela M. Predescu

(32 ani), Inviltfitor,


*tirbei-Romanati.

Dezboierete-mA, Doamne,

CA m'a luat dracu', de foame 17)

113

Sic, sic, sic: c te-am ldsat 2),


N'ai venit und' te-am chemat !
Dela mama.
114

Foicicg bob nAut,

De ti-e bArbatul urit,


SA-1 iei, cu curmul2), de gt,

Dela aceea.I.

ii8
Loloaico, mArit-ti fata,
CA vAd cA i-a albit coada.

0 s'o mArit, vai de mine,


Dar nu-mi latrA nici-un aine.
Mi-a lAtrat un aine ciont,
S-a dus dracu' peste Olt,

sA-1 tragi Vinerea 'n tArg;

Oltul mare, revIrsat,

sl strigi in gura mare:

S'a dus i s'a inecat,


Fata nu s'a mAritat L..

((Hai, la bArbat de vnzare,


Ieftin: cu douA parale!
Dac'ai vede i-gi vedea,

Auzit dela Gogu Nicolescu

(22

ani),

Lalo-Valcea.

CA muterii. n-Ai avea,

SA-i lai pretu.'nteo park


Ca sA scapi de-o satar 4)
Dela mama 9i dela Leanca Pruu Flurevi.

1) A Intoarce, ali lua vorba Inapoi,


2) A parfisl pe cineva, (vorb. de indrilgostiti).
3) Curmeiu, bucatii de frnghie, funie.
4) Pacoste, bela, nacaa.

6) Iti aminteqte de versurile luiCatullus.


oVivamus, mea Lesbia, atque amemus
Rumoresque senum severiorum
aOmnes unius existimemus assis...
(Ad Lesbiam, V).
6) Rupt la haine, cilma.

7) Iti aduce aminte de faimoii boieri


Giulegi, de boierii Inch* cu teiu sau cu
boll de funie, cari se gsesc foarte des
prin jud. Vfilcea.

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

120

119

Foaie verde bob areu,


Multumesc lui Dumnezeu,
C'am bArbat pe placul meu:
Ce zic eu, zice si el.
El mA chiami la sApat,
Eu mA fac bolnavA 'n pat,
Foaie verde bob si linte
MAi bArbate, tu n'ai minte:

Ia anepa si mi-o vinde,


Si sl mi-o vinzi mai cu pret,
CA eu lunea nu lucre;
Martea till de sArbAtoare,
Miercurea de fat mare,

Joia pentru dobitoace,


vinerea nu se toarce,
Sdmbdta e de lAut,
Dumineca de sezut 1

Vezi a dracului nebuna,


Cum ii trece sAptAmfina !
Dela mama.

C'un pui de glinA fript,


Cu lAutarii antnd
Pe mijlocuI.satului,
SA dau chiot dracului
De focul bArbatului,
CA mi s'a dus dracului 1
Dela aceeal.
121

Ostenit si plin de apA,


Cand viu sara dela sapA,
GAsii natantoala 'n vatrA,
Cu mAmAliga nefiartA,

Cu picioarele la use,
Cu capul plin de cenuse;
Rupse Boian1) i se duse !
Na, na, na, Boiene, na !
CA nu este boala ta,
Ci e natantoala mea,
Care-am dat cinci poli pe ea,
S'acum nu face-o par4 !...
Dela aceea.

120

Foaie verde ca spanacu',


Zici, femeia nu e dracu',
CA and isi vede bArbatu'
Ia arpa si-si leagA capu'
se 'nveleste cu sacu',
Si doarme On' o ia dracu'.
Foaie verde mArgArit,

Hai, nevastA, la prkit !


Omule,-ai inebunit ?
Nu vezi c'am imbolnIvit ? !
Ho, nevastA, c'am gresit,
Iartl-mA, cA n'am stiut !
Hai, nevastl, la beut
Bodeaproste, mi-a trecut !
Hai 'nainte, cA te-ajung !

122

Foaie verde ca scumpia,


Detei 2) via i mosia
SA scot nAroada de-acia:
Detei casa s'un pArete,
NAroada sade 'n unghete,

Cu conciul pus pe-o ureche,


Eu O. zic cl-i sade rAu,
Cu 3) ochii pe mestecAu,
SA-1 frangl in capul meu !
Dela aceea.
1) Nurne de bou.
2) Pentru: &dui.
3) Subinteles: ea.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

121

129

123

Mi-ai dat cu rufald multA,


De-mi fAcui venin la burg !

Unii muncesc viile;


S'altii beau vinurile !
Hora.

Mama.
124

130

Din dragostea mea a mult,


M'aleseiu c'o babl surd !

De and beau rachiu de prunii,


Nu mai port cAciulA bunk' !

Mama.
125

Foaie verde trei scaeti


Haideti, fetelor, haideti
La bAeti in alte pArti,

De and beau la vinior,


Par'd mi-e mai binipr !
Hora.
131

CI bktii dela noi


Sunt trente de pe gunoi,

... Dad n'am avut noroc !

Cfind Ii vezi sara prin


Par'cl sunt rudari cu furci ! 2)

Conciu' i cu legAtoarea,
C'a mi-a fost ursAtoarea !

SI-mi arunc conciu' pe foc,

Furca.

Furca.
126

132

MA uitaiu la nAtArAi:

Cu zambile 3) dupA ei;

M uitaiu i la a mea 4):


Licia samo diva.
Furca.
127

Dragile neidi copile,


Da-v'ar Dumnezeu un bine,
Si mie de-o sAnAtate:
Ca sA vA mrit pe toate,
SI v dau pe la brbati
Ca sA nu mA blestemati !

M'ai duce i eu la nuntA


Da mi-e nevasta urit.

Hora.

Furca.

128

Unii muncesc pAnA mor;


S'altii beau cu capul gol 1
Hora din Fiureati.
Rumeneall de boboc de tdrg (floare
artificiall) cu care se sulimenesc fetele,
nevestele and ies la lume.
2) Furci de tors.
3) Pentru: neveste, ibovnice frumoase.
4) Nevasta, ibovnica.

133

CAnd mi-erai, puid,


Ti-era casa vAruit,
BAtAtura pardosit
Numai var i drAmidA !
Hora.

134

FoicicI i-o sipicA,


Nevestid tinericA

Na, na, na, rachiu din sticlA


Si vin din ulceaua' mica;

www.digibuc.ro

I22

G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

Iubeste ki fii voinick


$i de bArbat sl n'ai fricAl
Foicia liliac
$'o creacI de matostat,
De ti-e fricA de bArbat,
Spune-mi mie, ca s-1 bat,
Cu nuiele dela gard,
Cu Oran*/ de sub pat
$i urmA de lup turbat
Ca s nu-si mai dea pe leac !
Furca.

135

Ioano, f... dracii ti-

Eu te strig dela vita


Tu rAspunzi din pAducei,
Dela drAgglIii tli 1

139

Foicia de mcris
Puicuta dela pietris,
MA roagl s'o iau furis;

Eu ii spuiu c'o iau cu nuntk


Ea spune c'o miscA 'n bura 1...
Hora.
14.0

Astzi beau si maine beau,


MA mir bani de unde iau ?...
Tot de pi la 1) Ai de au ;
Da' nici Aia nu-mi mai dau,
CA-mi dau bani intotdeauna
$i nu-i mai vAd cat e lumea!
Hora.

Hora.

141

FoicicI avrAmess,

136

Spune-afurisato, spune,
SI nu zici maine-poimaine

C'a fost pricina din mine!


Hora.

Am o mandrutA frumoas,
$i se poart cam imoasd:
Nu stiu: lesia-i de salcd,
Or sApunul e de vacI,
Ori albia-i este spartA;

Lesia nu e de salcd,
Nici spunul nu-i de vack
Albia nu-i este spart;

137

Printe, Sfintia tal


Spovedeste pe loana;
SI nu-i dai plcate multe,

Mdmifica 2) ei nu fread. I
Dela lrattarul Cucu.

CA e micA si le uitA !
Hora.

142

Nu te uith la aciull,

138

Foaie verde s'un mohor


ToatI lumea vrea s mor,
SI le las pe mandra lor;
Da' de-ar fi s mor ca maine,
Nu las pe puica la nimeni I
Furca.

$i te uitA la fptur;
CAciula se rupe maine,

Tu rAmai, puick cu mine!


Dela Cucu.

1) Sau: du pi la.
2) Diminutiv dela man.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

123

SA ia urit cu urit,

143

SA trAiasca amArit !

Nu cAt c sunt bitrn,


Ca sunt cu dragostea 'n s
Nu cIt cl-s negrior,

SA ia frumos cu frumos,

SA trliascA mngaios

CA-s la dragoste uor 1


150

Dela acelaa.

'44
De cocoa* sunt cocoanA,
N'arn fsui sl bag in oalA
Nici porumb sA dau la hoarl !

Foaie verde trei lalale,


MA 'nsurai i luai muiere,
MA bucurai la avere :
La oale i la ulcele I

Furca, Filure9ti.

145

Minte proasta ce-am avut :


Am dat dragostea 'mprumut
Si-acum cu ochii mA uit !
Idem.

151

Joacl, lele, i nu prea,


CAci cAmaa nu e-a ta,
Si este a nae-ta.
Azi ti-o da, mftine ti-o ia
Si rAmai cu treanta ta.

146

152

Banii te scapA din lant,


Si frumosul din racaz.
Idem.

147

La cap pApu.le,

La c... mitue !...


Idem.

148

FrunzA verde lobo&


Puica mea nu-i slobod
SA intre 'n bisericA ;

Nici crucea s mi-o sArute,


Nici la popA sA se uite
CI biserica-i sfintit,
Si mandra mea e grqitA ;
Nu-i greOlA cu-altcev,
Decat c mi-a dat gura.

De-ai fi om de oameni buni,


N'ai eclea pingd garduri
Noaptea la apte ceasuri !...

153

Dela acelaq.

149

Fugi, uriiule, din prag,


SI vie care mi-e drag !
Foaie verde foi dudAu,
RAu a fAcut Dumnezeu :

Foaie verde de dudAu,


Mandro, bArbtelul tAu
Ologi-l-ar Dumnezeu 1

Deat sl mi-1 ologeascA,


Mai bine ssi mi-1 orbeasa.
CA olog ade la foc,
Si vede prin casa tot 1

www.digibuc.ro

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

124

CAnd e vorba de rAzboiu,


Fuge, par'cA-ar fi-un strigoiu.

154

CiobAna la oi am fast
Oi le nu mA cu.nosc.

i6o
Le14oark lelea mea,

M'or cunoate fetele,


CAnd le-oi lua betele!

Luatte-ar dracu, sI te ia!

ama ti-e nespAlatk

155

Plea' nora la fAntAnA


Cu cIma4a soacrii 'n mAnk

0 trasA prin balt-odatk

TurtA nu e pe corlatA.
Spa1A-ti, leleo, cAmAma
CA-o sA vie i turtita I
161

Na-o, soacrk cA-i spAlatAl


156

Nu mA cAlch pe picior,
CA eu tiu de ce ti-e dor !

De ii-e dor de skutat,


CalcA-ml pe celAlalt I
157

14urel cu puiul dodii,


CA se rupe br trul sobii:
Iarna afar e geroasA
mireasa-i friguroasAl

Foaia verde-a bobului,


Sant in capul satului,
Nevestica mi-e istemk
De vrednick ca o treantA:
TreantA de-aia de gunoiu
Muiat in usturoiu.
Fetele din ZlAtIrei
DA iubitul unde-1 vrei;
Fetele din tefAneti,

Vorbqti cu ea 'o iubqti;


Fetele dela Voicwi,
DA iubitul pe poteci;
Fetele dela BArsanu

158

DI iubitul cu toptanu;

'astAzi joc, mAine la joc,


MAlaitil de Joi, in foc;
BAtui mAta cu jordita,

CA de ce n'a scos turtita;


mArtanul cu vAtraiul,

CA de ce n'a scos mAlaiull


159

Fetele din DrAg4ani


DA iubit pe gologani!
162

Doda e la brAu cu zale

*i din gurl-i cur/ bale,


Lask do da, zalele
iti terge balele!

VrednicA-i mndruta mea,

De vrednick dracu-o ia,


VrednicA i 'ndemnAtoare,

Ar sta trei zile la soare,


o lung la rAcoare I

163

MAndrulitA te dau ochii 1),


CA iubqti dascAli i popi;
1) Te-arat ochii, te dau de gol ochii.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Dar te terge pela gurA,


CA popii-s la 'nvatatura;
SI te tergi 'apoi la nas,
CA de dascali ai ramas.
Foaie verde matostat
Mandra-asara s'a culcat
Cu soarele nescapa tat.

Frung verde isma creata,


Se scoalA de dimineatA:

Cand e soarele 'n pranzcior,


SA ia apa in urcior !
164

Ce-ti-e omul talalAu!...

De vrei, II culci in dudau,


*'apoi te duci peste lunci,
Cu iubitul sa te culci !

x25

SA stai cu greerii de vorba


Sa ti-se facA ochii toba.
166

I... With' badipr,


Vin coleh la saniwr I

/4 veni, lelita mea,


Dar nu tiu ce am coleh,
a grind aseara gardu,
Mi-ti-am intalnit barbatu!
167

Mai nene, nene Ilie,


Da-mi-te-ar maica-ta mie,
SA te pui de pazA 'n vie;
Strugurii sa mi-i pazqti,
De drgull O. dorwi.
168

165

Frumos, mandro, te-ai &it,


Razoarele nu le-ai plivit,

Tu la iarna ai vedeh
Cand n'ai avea ce toch,
Cepuoarl in ulcelusA,

Am sa te pui dupa w,

Mandra mea, imbrAcata e


Cu cojocul de berbeac
La gura-i toata dovleac;
Mandra-i cu cojocul vechi
i,-i plina pan' la urechi I
Dela bucata 149, culese de G. Fira.

www.digibuc.ro

GHICITORI
I

Am un co pil : de-1 iau in brate 1)

plfinge; de-1 las jos, tace.

Fat buburoasfi
Sade cu vod la masfi.
(Strugurele).

(Lantul).
8

GAimqe ciue

De-aici pinl la munte,

DA cu curu' prin cenue.

Tot zale mrunte !

(Luleaua).

(Furnicile).

9
3

Gardul alb i boul rop.


(Limba i dintii).

Sub padurea grmldit,


Sade lumea-adpostit.
(Casa).
DO

Am n4te fete: and iti vin in

Am o vacl Mae
Umbl noaptea prin gunoaie.
(Luna)

curte, sa nu le aperi de caini; sl


le aperi de glini I
(Rfirnele).

II
Am o vac cu tita 'n spinare.

0 mulg cu scara
i-o 'mpart cu tara.

(Cowl casei).
(Moara).

12

Am o fat cu clmgi nenumrate i le poart pe toate pe ea.

Sus bat tobele;


Jos cull neguele.
(Sita).

(Varza)

1) Toate ghicitorile bleep cu vorbele :

'3
Patru restee duc o plast de fn.

Ighici-mici b.

(Gala).

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. vALCEA

127

14

2 1

Am patru fete: se gonesc mereu si nu se mai ajung I


(Roatele carului).

Inalt cat casa,


Verde ca mtasa 1).
Ghici-mici, ce e?
(Nucul).

15

Am o ldit : vntul o 'ncheie,


o 'ncuie, vantul o descheie.

22

Ce intr 'n sat


i cinii nu bat ?
(Noaptea).

(Coada glinei).

i6
Am o iap : cand ii iau saua,
i se vAd matele

23

Tutoian, tutoian
Tapa noaptea pe poian.

(Lada, cufgrul).

(Gfisca).

24

17

Am un mic-mititel
i-ngrdeste frumusel.

Coada vulpei

Pe dloaga butei.

(Acul).

(Tfklvul).

25

18

TAgan spanzurat,

Am o Mill

Bun de mncat.

Cu-o porumbit ;
Cum zboar porumbita,

(Strugurele negru).

Nu mai e nici ldita.

26

(Sufletul si trupul).
19

Amar ca fierea
Dulce ca mierea.
(Nuca).

Am un bou roschv,
Unde se cula, iarb nu mai creste.
(Focul).

20
BAzmluta 'no dat,
(Curcubeul).
Vfilcea).

Am niste boi: clau sa-i bag in


obor si ei intr numai cu capul.
(Lingurile'n straching).
No. 21 27: Dela MArina Ilie PfircAlftbescu (52 ani), Fluresti-Vfklcea.

Peste mare aruncatl.


No. I

27

20: (Dela mama, Ffiuresti,

1) La noi sunt codri mari de brad,


Si cmpuri de miltasi
(O. Goga).

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

128

36

28

8cita, vai de ea I
Sade 'ntr'un varf de nue.
(Aluna).

In pAdure nAscuiu, in pAdure

crescuiu; acas' dacA m'aduserl,


cercel imi puserA.

Dela Hie M. Olaru, 17 ani, Fiuresti.

(Cobilita).

29

37

Ghici-mici:

Ce nu simti pe tine ?
(Numele, Porecla).

30

Sunt cercel la toatA lumea: nu


mA poartA, ci doar mA agatA la

case in fall.

(Laciltul).

In mijloc de camp
ade-un ciovdrstek.

38
(Buricul)

3r

Ganganie fall suflare


UmblA ati-astimpdrare,

Am o calm: pink' n'o iau de N'are duh, nici nu viaz,


coadA, nu latrA (nu zice (ibleau).

ToatA lumea indrepteazA.


(Ceasornicul).

(Melita).

No. 29 - 31 : Dela Hie Pircillbescu


(6o ani), Fluresti-Vilcea.

39

ButurugA billbura
32

slde jos i tulburA.

Bete peste bete:


0 mie 'ncheiete.

(Putineiul).
(Ghemul).

40

Sus tunA,

33

Jos rAsunA,

Inteo vale-adanca
Mii de ciori s'adunl.

Ciorile s'adunA.
(CAlugArii and vin la hiserial).

(Lingurile 'n strachinil).

4'

34

Ce e dulce i mai dulce


Si pe taier nu se taie ?

Felie de pepene
Merge pe rost repede.
(Suveica).

(Somnul).

35

Sus copaie, jos copaie,


La mijloc, carne de oaie.

42

Am o cAtelue,
Latr 'n valcelue.

(Scoica).

www.digibuc.ro

(Melita).

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Am o rati
}Id viat :

129

so

43

Rsteu rece,
Marea trece.

Trece marea ne'ncetat.

(Sarpele).
Dela mama.

(Luntrea).

44

Tntai-bhntai ade pe tantbibAntbi ; dar tantbi-bntdi nu poate


'edeh pe Ontai-lAntai.

51

Nuielu-uns,

In buruieni ascuns.
(Sarpele).

(Cioara care glide pe spatele oilor, porcilor)

Dela mama.

45

52

Putineiu de teiu,
LimbI de blurii.
(Sabia, teaca de lemn).

lag Bica din cotet


*i n'o prinde un judet.
(B4ina).
Dela aceea.

46

Umfl-mi-se, ganfl-mi-se,
Cerbeneaua scoall-mi-se :
Dai, dai i n'ai ce-i faCe.

53

(Cimpoiul).

47

In pdure nscui,
In pdure crescui,
Acas' dac m'aduser,
Hor 'mprejur imi puser.

Pe crestata s'o bglm;

(Masa).
Dela aceea.

(Cheia casei).

Pe rujna s'o 'nvlim.

54

(Focul).

Iui I Iui1

Peri cu peri s. 'mpreunlm.


(Inchiderea pleoapelor = adormirea

48

Prin piii,
Taci I tad 1
Prin copaci.
(Coasa)

Casa dracului
In mijlocul satului.

55
(Circiuma).

49

Am o 6uturoagth: and o ridic

Picioare n'avea,
Maini n'avea,

Dar in copaci se sui.

in sus e grea ; and o las jos e

(Melcul).

Dela Gh. Fira, inviitkor (26 ani), Steflt-

uoar.
(Caiicul, gvnul).

www.digibuc.ro

neti-Valcea.

G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

130

63

56

Ce este:
Incepatura,
Fara neam de stramatura ?

Pana inpanata
Pe apa. lasata,

Cu mani de orn,
Cu voie de dornn.

(litirtia).
(Moara).
Dela acelaq.

57

64
Ce e mic i agios,

Sade pe punte de os.

Merge, i nu merge,
De ascultat, te-asculta,
Face gura multa;
Ce-i dai, Ili da,
Cu talpa 'n apa sta.

(Inelul)..

65
(Moara).

Dela aces,.

Sus tuna
Jos rasura,
La mijloc ciorile s'aduna.
(Clopotul).

58

Ce lucru e in toate

66

*i far% el nu se poate ?
(Numele),

59

Dou jumatati de blid


In dot& margini de crang.
(Urechile).
Dela acela.

6o

Hop, hop,
Surcele 'ngrop:
Gheme stranse,
Funii intinse.
(Dovleacul)..

67

Tbarcuta neagra
Peste camp alearga.
(Epurile).

Am doi bulgra0 de unt,


Cat dau cu ei, cat se duc.
(Ochii),

61

68

Hodolog, boldolog,

De barba te-aduc,
De barba te duc.

Lunga, lunga

Fall umbra.

(Fedelewl).
(Poteca).

69

6z

Voltea 'n sus,


Voltea 'n jos,
Voltea vine manios.

Sus bat tobele,


Jos curl, negurile.
(Sita),

www.digibuc.ro

(Fusul).

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

231

70

78

Am doul tigInci de laie,


Se bat cu doul vItraie.

Co pac Verde,

Capu-i arde.
(Bujorul).

(Caprele).

79

7'

In mijlocul campului
Sade cuibul ciontacului.

Am o carte de cAtinl,
Arar voinic o resfirl.

(Buricul).

(Cartea),

8o

Am un cal tare,

72

Ce nod cu ruga se'noad


Si cu maini nu se desnoadl ?
(Cununia).

Umbl flrfi stampArard.

Ce nu tii tu, el te 'nvat,


D'ai ghici, iti frig o rati.
(Ceasul).

73

81

Piele de taur

Cu piaturi de aur.
(Cerul cu stelele).

Am o glinue gllbinue
Strange minciunile 'n gu0.
(Vioara).

82

74

Pe-o valcea cotit


Vine-o mierl 'nvorvolit.
(Ceata).

Glinua mea
Cand sasaie ea,
Se strange lumea la -ea.
(Vioara).

75

83

Inelul doamnii
Sade 'n fundul oalii.

Dou lemne inalecate


(Clopotul).

Se strange lumea pe ele, ca la


moarte.

76

(Vioara).

Dacl n'ar fi,


Lumea ar pieri;
Iar dac mult este,

84

Am o gAiri

Cu motul de fling.

Lumea se prApIdqte.

(Zipada).

(Apa).

85

lantur, pntur

Mititel ca ou,
S'atarn ca bou.

Trece pe ulit
C'o mie de sulit.

Dela Ilie M. Buretea (45 ani), Gorunesti-

77

(Greutatea antarului).
(Ariciul).

www.digibuc.ro

VAlcea.

(%

G. F. CIAUSANU, G. FIRA *$I C. M,. POPESCU

132

80

90

Am o co.lerit,
PIMA de oite.

Sgaiesc pe roia,
SI bag pe neteda.

(Gura gi dintii).

(Turta and o bagi In foc).

Dela aceeag.

De la acelag.

87

91

Ce nu trece drurnu ?
(Pirjolul).
Dela acelag.

Iu.le, itie prin plium


Tace, tace prin copace.
(Coasa).
Dela aceeag.

88

Am doi unchqi,
Se trag de barba amndoi.
(Pieptenii pentru anepA).
Dela Maria I. Aricelu (so ani), GorunegtiVilcea.

92

Am un pui de grec
Face 'ndc, indc, 'Mac.
(Sicurea and lovegte lemnol.
Dela aceeag.

89

Fotea 'n sus,


Fotea 'n jos,
Fotea vine minios.

93
(Fusul).

Am o fat de Sacui,
Sade cu pletele 'n cui.

Dela Maria Popescu (so ani), Baldovinegti-Romanati.

www.digibuc.ro

(Plosca). .
Dela aceeag.

DESCANTECE
.r. Descdntec pe scris4 1)

gBunl dimineata, ling fantanl 1


Alai poftim, fad bAtrana. L..

Nu dau in stea;

(Imi dete scaun sI ed).

Ci dau in scrisul (cutare)


SI nu-1 lase,
De s'o culca,

N'am venit sA ed,


Ci-am venit sA-mi dai

SA-1 ciocneasa purecii,

Dragostile tele 3),

Cu ciocuri de fier,
Cu aripi de otel;

SI mA spa! pe ochi cu de 1
Dela mama, Flureti-Vdcea.

SA mi-1 porneascA (pe cutare)


3. Desalt:tau! sBobilori

SI treacI prin pAdure,


FArA urit,

Voi 41 de bobi,

Prin sat fArA ciumag;


SA nu-i dea sA odihneascA,
Pan' la (cutare) sI-1 porneascA 1

Cum stiti a 'ncolti,

Dela mama Fliureti-VilIcea.

Si-a rAsArl,

Si pImantul a 'nverzl,
Si pAmantu-a 'mpodobi,
Si Tara-RomaneascAa- ar dni 4),

Dela RAsArit panA la ScApAtat,


Mie, babei, sa-mi spuneti
De (cutare hicru) adevArat:
Dac' o fi bine, sA-mi dati bucurii
Si 'n dreapta, si 'n stanga ;
DacA n'o fi bine, O. vA tAiati.

2. De dragoste 2)

De dimineatA m sculaiu,
La fantanA plecaiu,
Pe potecA necAlcatA,

Pe rota nescuturatA;
Poteca o alcaiu,
Roua o scuturaiu
Dragostile le-adunaiu,
Acolo dac'ajunseiu:

Dela mama, Flureti-Vfilcea.

4. Desantec de dragoste

RAsai soare,-frAtioare
1) Se face cu tulpanul, cu betele unei
fete, la o stea mai mare, mai luminoasi.

2) 11 zice fata and se duce si ia api


neinceputi (aqua virgo) pani a nu
rfisari soarele.

Nu rAsArl pe garduri uscate,


Pe toluri vArgate;
3) Tale.
4) A hrdni, a nutril.

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA 51 C. M. POPESCU

134

rIsai pe fata mea,


Pe ochii mei,
Pe obrajii mei,
Pe hainele mele,
pe toate viersurile mele.
dA-mi ropta ta pe fata mea,
SI se uite tara c lumea la ea:

SI se uite ci tandr c

bAtr An,

rudA c1 strin,

SI-mi caute toatI lumea 'n


[gurl.
II) Nu sug detul;
Sug o fragi:
SI fiu la toatA lumea dragl.
III) Sug inima cui m'o vedeh,
Mai v Artos la scrisa mea.
Dela mama.
Acest descantec il zic fatale mari

intiiu degetul cel mic; al

Mai vartos (cutare).


razele tele
Pe bratele mele:

doilea degetul inelar; al treilea pe cel


mijlociu

SI se uite tam ci lumea la ele.


SI se uite cj mic 0 mare,
i tinr i bAtr An
i rudA c strin,
Mai v Artos (cutare).

Soare, soare, frItioare,


Cum e deftul Asta mai mare
Peste toate deftele,
Ac sl fiu eu peste toate fetele.
Vecinele mele, prietenile mele
[toate
BAlegi uscate sub picioarele mele
[cAlcate.

Nurnai eu sA fiu mai frumoasI

i mai aka.*
Ca un ban din vistierie,
Ca o iapl din erghelie, (herghelie)

6. .Descdntec de deochiu

Fugi deochiu
Dintre ochi,
CA n'ai fi cu patru ochi

fi cu doi,
Ca 0 noi.
CA cine a deocheat,
a crApat;

Cine a r
a plesnit,
Dla (cutare) s'a pArIsit.
Fugi ca vAntu,
SA te potole0i ca pAmntu.
Cine descanta, freacrt mereu cu degetele

cele mari dela ambele maini timplele


bolnavului
sufla din and in cand in
Se descfinti de 3 ori.

Dela Marina M. Popescu (43 ani), Gor-

Ca mAtasa din prAvAlie.

unesti-Valcea.

De la mama.

Acest desantec ti zic fetele mari la


soarelui. i csind zic: sCum e
destul iista mai mare... dau cu degetul

din mijloc (cel mai lung) dela


dreaptd pela sprincene.
5. Descantec de dragoste

I) Nu sug deftul,
Sug o murA:

dela mans dreaptii.

In &a

7. Desaintec de deochiu

Linge ciuta puii ei,


De mititei
de gol4ei.
SI lingena ci pe (cutare) in frunte,
De deochetori
*i de deochetoare,

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

135

De fata frumoasa,
De fata buln de lucru.

De moroi
Cu moroaica,
De strigoi
Cu strigoaica.

Burl dimineata, lina fantail.


Multumim dumitale, fata bunk
eziI N'am venit sa gez,

Q cine a deocheat,

Am venit sa-ti aduc uriciunile

a crapat,
Cine a ramnit,
a plesnit,
Dela (cutare) s'a parasit.
Sa ramaie curat,
Luminat,

[mele,

Tu sa-mi dai mie dragostile tele.


Cum egti tu viitoare
mergatoare,

Pe matca ta,
Pe parau tau,
Ca roua in camp,
A sa fii gi cu mine astazi,
Ca poala Maicai Preciste,
De a ma spalh,
Ca ceasu 'n care s'a nascut.
De a ma curti:
Ace leasi formaliati ca si la cel precedent
De uraciuni,
cu deosebirea c atunci and se zice: sS
Engem...* desantitoare linge pe bolnav
De scaldituri,
in frunte.
De facaturi.
Dela aceeas.
Se desant cu'n fir de busuioc In apL
Comunicat de Dim. Popescu, seminarist si cules dela Gheorghita Pistit de

8. Descdntec de deochiu

Vantu mare a burat,


Parnantu a crapat,

(30 ani), Baldovinesti-Romanati.

Deochetoru
deochetoarea

.ro. Descatec de intors

Apa mica,
Apa mare,

In pamant a intrat.
sa ramaie (cutare)

Ail din luna lui Mart,

Curat,
Luminat,

Ca roua 'n camp,


Ca poala Maicli Preciste,
Ca ceasu 'n care s'a nscut.
Se desanti tot de 3 ori.

Dela aceeas.

9. Desamtec de dragoste

Pliut, voi chei de luncl,


Vestea sa mi se duca :
Prin toate satele,
Prin toate oragele,
De fat grzsa,

Cum pleci cu sloae,


Cu ghetoae,
S speli vadu gi-1 lainuregti,
A sa speli gi trupu lui cutare,
De dataturi,

De fkturi,
De boale,
De uraciuni,
De clinca,
De flinca,
De urita,
De groasnica,

www.digibuc.ro

b. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 O. M. POPESCU

136

De smoala, dela moara,


De rugina dupe earl,
De scuturatura, de gaina
Trupu lui (cutare) s ramaie

Ca o bitaturi maturata,
Ca o camae spalata,
Ca o fata pieptanata,
Ca o nevasta premenita,
Ca o garoafa
Ca o foaie de bujor
Inaintea tuturor,
Mai vartos inaintea scrisei lui,
De ursatoare ursata,
De catre Dumnezeu data.
Se descant/ fn tip& cu'n fir de busuioc,

de 3 ori. Cu apa se !mall( cel bolnav,


intr'un loc curat i bea din ea de 3 ori.
Dela aceeaq.
Descdntec de brtincd

Branca baicata,
Cutitata,
Viforata,
Intapata.

Melciu urechilor,
Radacina maselelor.
Si te domoleti c junghiurile tele,
Cum se domolesc vitele la oboare,
Pasarele la ramurele,
Copile la leganele.

In dealu lui Arva,


Sapte care de br Ana am incarcat,

In fata (sau in apa) le-am des(cntat,

Si Maichii Precisti m'am rugat ;


Branca din murgu, sarii,
Potolitorul
SI te domolqti cu junghiurile tele,
Cum se domolesc vanturile.

(Cutare) sa ramaie curat


Luminat,

La na0-sa de botezat,
De Maica Precistii lasat.
Se deschntii de 3 ori cu un cutit in ap5
sau In fata celui bolnav. Cu apa se spal&
i gust& de 3 ori din ea.

Comunicat de N. Tnsescu, seminarist


cules dela Stana RAducAneanu (52 ani),
Tutana-Argeg.

Nu cutita,
Nu vifora,
Nu intapa cu sulita
Ei dela (cutare):
Din dinti,

Descdntec de brdncd

Branca zece,

Branca noul,
Branca opt,
Branca apte,

Din znasele,
Din gingii,
Din falca,

Br anca ase,
Br anca cinci,

De sub &la,
Din ochi,
De sub ochi,
Din cap,
Din sgarciu nasului,
Fata obrazului,

Branca patru,
Branca trei,
Br and. doua,
Branca una,
Branca niciuna ;
EO. dela (cutare)

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

137

Din dinti,

Bubl porceasck

Din mAsele,

Bubl ovreiascA,

Din gingii,

BubI nemteascl,
Bubi frantuzeasci,

Din falcA,

De sub bid,

Bubl de noulzeci i noul de

Din ochi,
Din gene,
Din spr ncene,
Din piele,
De sub piele,

[neamuri,
NouIzeci i noul de bubi

Bubl de lac,
Bubl de uscat,
Ei dela (cutare)
E0 din boogi,
Din ficati,
Din inimk
Din piele,
De sub piele,

E0,
Piei,

Illspiei,

Du-te 'n vii,


Du-te 'n p Arae,

Unde fatA conit nu toarce,

Caine nu latrk

Piei,

CA acolo iti dA bere,


Demncare,

RAspiei,

Du-te 'n vAi,

Nine qi sare,

Du-te 'n praie,


Unde fatl cosdfd nu toarce,,
Cine nu latrA,
C'acolo-ti dA bere,

Cinstea dumitale,
SA rAmaie (cutare) curat,
Luminat,

Ca steaua din cer,


Ca roua din cmp,
Ca poala Maichii Precistii.

Demncare,

Se descAntA in apA cu 3 carbuni aprinsi,

cari se sting and se apucl de descAntat.


Cu apa cel bolnav se spali.
Dela acelas.
13. Descdntec de burd

BubA albk
BubA neagrk
Bub5. roie,
BubA albastr,

i sare,
Cinstea dumitale,
SA rAmAie (cutare) curat,
Luminat,
Pfiine

Ca steaua din cer,


Ca roua din cmp,
Ca poala Maichii Precistii;
Leac, leac, leac,
SI dea Dumnezeu.
Se descAntA in dreptul inimii cu'n cutit..

CAnd se terminA descAntecul, cutitul se

Bubl cafenie,

infige in pamitntul nu :lade

But:4 cenuie,
BubA de cal,

mult infipt In pirnfint.

insA

Comunicat de acelas.

www.digibuc.ro

138

G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

Desantec de deochiu

Sa-1 zdrobeasca,
SI-1 zdruncineasca,

Pasarica alba,
Cu coada codalba,

Din somn sa mi-1 dqtepteze;

In jos se Iasi,
Pe piatra se lasa,

SI nu vie la (cutare),

CA eu,

Piatra crapa.
Crapa-i-ar ochii
Cui a deochiat pe (cutare).
0 fi deocheat de femeie,
Sa-i crepe tatele,
Sa-i cure laptele,
moara pruncul de foame,

0 fi deochiat de fata mare,


SI-i cada coditele,
Sa-i ramaie gclfile

Sa zaca de lingoare,
SI nu se mai scoale,
SI rmaie (cutare) curat,
Luminat,
Ca steaua din cer,
Ca roua din camp,
Ca poala Maichii Preciste.
Se descind in fata celui suferind, in
cu un fir de busuioc sau de mAturA

suflAndu-i din and in and in fatA


scuipind in sec.
Dela acelas.
15. Descdntec de muma pddurii

U ! muma padurii,
U ! tata-1 padurii,
Cearta-ti
Catelele tele,
Caii tai,
Armasarii tIi,
Smeii tai,

Cu focu te-oi arde,


Cu matura te-oi matura,
Cu apa te-oi
Cu toporu te-oi taia.
De descAntecul acesta se folosesc copiii

mici. CAnd acestia pling noaptea se zice

cA, tau de muma pfiduriii. Atunci se


cbeaml o babl ce stie s descnte. Aceasta
ia un foc, o mAturA, un topor si o oalti de
apA si se aseaza in mijlocul usii
afarl
i incepe a descanti uitAndu-se mereu la
un singur porn; iar mama cu copilul cade
la spatele babei. Cand zice: tCu focu te-oi
arde, aruncl focul jos; iCu mAtura te-oi
mAtura aruncl mAtura jos, etc. Se des-

anal numai cAnd soarele e pe muchie,


adicA e gata sl sfinteascA.
Dela acelas.
x6. Desaintecul Bobilor

Patruzeci i unu de bobi,


Patruzeci qi unu de frati,
Cum titi sa 'ncoltiti
Si lumea sI araniti,
Ptulele sa gramaditi,
Tot asemenea sa-mi dati de tirea
Dui (cutare)

De-o fi sanatos, sa-mi dati de


[bine,

Temeiul pe cinci,
La inima trei;
De-o fi bolnav sa-mi dati
Temeiu pe noua,
La inima doua.
Se repet1 de 3 ori.
Comunicat de d-1 Eugeniu Sachelarie,

Smeoaicele tele,
1) &fide = panglicele dela coade.

invAtAtor, Gorunesti-Vacea.

www.digibuc.ro

GL OS AR
DE

GH. F. CI.AUANU
sl-i fi murit de dor, nici de slmint,
nici (bobul, picatura, etc.) a dracului,

.Aburit, -A, Expres. S'a culcat aburit (-d)

S'a culcat batut (dupli ce fusese bitut


stranic).

Ac, Expres. i. Sd dai cu acul i sd pice


(cadd) in cap de om. (pentru a *lath,
multimea (de oameni) multi ca frunza
iarba, spuza, spuzenie, ca pfirul din
cap, lumea-albli, balciu.
2. Vorbd bdtrdneascd, Omul de-ar
aduce cu carul i femeea de-ar risipi
numai prin urechea acului; praful
pulberea nu se-alege de casa i avutul
lor 1*

3. Expres. A scdpat ca prin urechile


acului. De-abia a scapat; ca din foc.
Acart, (Aeareturi) Ecaret.

nici de leac, nici cat negru sub unghie.


AgonIsIti v. Alergh
Agostu, Agostru, = August (luna).

(ez) = A acrl cu zeaml de


aguridi. (in loc de (net).
AjAnz,
= r. Chiabur, bogat.
2. Inteles cu cinevit; invoit cu prqul.
Alb, -I, Expres. A veded alb in cd-

pistere. A pune qaua pe Mans; a


prinde gura panzei; a prinde chiag; a
se procopsi; a-I vedeit soarele; a-i
pune D-zeu mana'n cap.
Alba = 1. Zapada: A dat alba = a nins.
2. Ziva: A intrat alba'n sat = s'a luminat de ziufi; s'a fficut ziul.
AlbAstritAri, (pl. tantum), = Boera*i ;

Trenul accelerat.

targoveti (in 4albastre haine); cioflin-

Ad, adv. Expres. Ad e-ad = a) Aid e

gari, papugii (in sens ru), surtuchri,

greutatea cea mai mare (acum e-acum),

b) E foarte aproape de...


Aesiz, Acciz.
AcupAt, Ocupat.
Acupit le, Ocupatie, Lucru, Treaba.
Adistlmi, (Ad &Imam Ald Arm = cinste intre cumparitor i vanzator.
Aductit, A, (Adoftat, A),
Infiat,
adoptat.
.AturlsAnie, (Aturisanll). Expres. adverb.
De-afurisdnie (afurisdnie)1 De loc, de

cioclovine, ciocoroade.

Albent, -eata, Blaiu,


Alergi, (a), A muncl, a chibzul, a strange, a arnirul. Subst. Alergdturd = stransuri, munca mlqina, agonislta.

Aleteu, Ale0ele, Elweu.


Al-futu-i-siieurea = Dracu, Naiba. Cornea.

Allbzia, (a se -ese) = a tncheih, a


incleih, a altur bine de tot.

fel, catui d putin, niam, niarn-di-

AlimAnit, -A, = Afurisit, ejurata.


Alt, II, pr. Expres. A da'n altele (de frica

niam; nici strop; nici picaturi, cu-dat-

A se speria rail de tot, a da in boala.

racului, nici-de-poft, nici-de-rucla,

copiilor de frica (spaima),

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCIS

140

Amni, (a se), A se ajutora unul pe


altul. Md amdn cu socru meu.

Amilnitt, adv. Tftrziu, Inserat, la orice


vreme, la miez de miez, de noapte.

Am kith', -Ale, Cam amar.

Ameglui (a), A inselit, a pengell, a


pe amejul, a sunagl,
a trage pe sfoara. i la Romanii din
potcovl, a Inca

Serbia: a ame-jul: Giuglea-Valsan,


De la Romdnii din Serbia, edit. Cassei
coalelor, pag. 231.
Ameglulhli, (-ell), Inselliciune, awlgeali.

Amen Intl (a), v. Expres. Ameninfd cu


piciorul, Schioapiti purin din picior.
Aminte, adv. Expres. Imi era aminte sd
(velnd)... Tineam
aveann interes
Imi flea inima ca coada de codobatura aft...
Anibal (amIrul), (a), A ctltigh, a
strange cu mdrunfaua. Expres. Banii ce
bruma-i amiruie i el fi da pe got, vorba
cftntecului:
sCe-ai facut banii, voinice ?
II-am beut si nu se strice I

In Ardeal: meruiesc = castig (ung.


nyerni).

Amirulali,

Castig tcu
stransuri, avere, tnIfind.
Amonitle, Munitie.

mrunthuat,

voie-mare In limbs basmelor romanesti = ca un prftsnel, ca scanteia, ca


un smeu, ca un vfirtej, se Intorcelt numai Intr'un
Vezi lucrarea: Dr. Ioan Urban Iarnik
fnsemndri cu privire la limba barmelor
populare romdnegi, pag. 33. (Bibl.

revistef loan Creangi) e fireatd (fire)


Expres. Pier, ca argintul-viul
2. Expres. Par'cd a intrat argintul-viw
frs ei (ele)I Se stie ci argintul-viu este
foarte mult Intrebuintat In vrjitorie.
Intre alte descantece si vrji pe cari
le fac cu el solomonarii, este si ((datatura cu argint-vitn, In care arginturviu este trimis, pe drum, peste garduri sau valcele, la locul sau la omul
care i-a fost sorocit, pentru a face diferite neajunsuri: dezbinare, vrajmasie;
stricare de zigazuri, inecuri s. a. Can&

se intampli de trece prin vre-un car&


de gftste, paserile Incep a se musch una

pe alta si trebuie sA le descanti, cci


altfel ramai firi ele. De-aci expresia:
*Par'ci a intrat argintul viu In eles
Spun oamenii cA l-au vizut mergand titirez pe drum, ca sarpele.
Arlilptil (singular nentrebuintat),

Dracii; Prin extensiune

Amurti (a), A Incepe aft Inghete (noroiul, nmolul, glodul).


Aninghle, Aniinghe; strlinsoare, nevoie mare, stramtoare, strilmtorare.

AnghlAti, (Uri plural), = Secaturil;


mdnz-dupd-iapd.

Anginbr, Inginer.
Aph, Expres. Crqte ca din abd = Creste
repede, frumos, falnic (vorb. de fiinte).
Arritirle, Arlitare, naluca; sluta.
Ardr, -e, Expres. ..5'ufaua e ca arcerul.
E bine batatorita; e buni, e ca pielea,
e sd numeri parale pe ea.
Arte, Erete.
Argint-Tiu, 1. Expres. E ca argintul

iute, vioiu -viol = E vrednic(a) ne-

duhuri:

rele, niluci, alte-dlea.


aDu-te, ma, si pe'ntuneric, ci nu te-or
luk (mind') arhipetis I
Cf. Aghipefi, ghipefi (ghiphifi) al Romanilor din Serbia; --= diavoli tartori..
(Giuglea-Valsan, Dela Romdnii din
Serbia, edit. Cassei Scoalelor, pag..
236-238; 247).
ArIe61,
arichl.

s. Lucru; Sd vii sd-fi dau ut

2. Taini, lucru secret.


Expres. Sd vii sd-fi spun un aricgl.
Ardeal, Tara Barsei = maricel.
Arindrt, Arendfi.
ArIndas, arindasoaici, s. Arendt's, -A.
Aristant s. Puscarias; arestat, prins
ocnas; ocnean.

www.digibuc.ro

CULEGER.E DE FOLCLOR DIN JIM. VALCEA

2. OM cu privirea cruntii.

Cuvintul aristanf se intrebuinteazi si


ca apostrofi pentru bit/WO; cruzi,

141

-e, Cursi (capcanii) rustici


pentru prins sobolanii (chinii).
BAdiva, -e,

Putini mare, butoiu mare.

BahdrnItA (Babarnild) = Denom. injur.=

ArzAnte, Infierbintat; fierbinte.


Arzullu, -e, Focos, iutac. fierbinte (vorbind mai ales de oamenii oachesi).

Asprida PpreclA de OM.


Aigir, adv. Expres. Mai de aid nu mai are

(Foar
tc bun, -I; Foarte frurnos, -1; Foarte
cum! (Nu mai are cum de-asel!)

bine pregitit, -A), etc.

AqezA, A logodi, a hotirl o nunti.


AteamAtul incet, agale, and-O.-and.
Expres. A se lud asteameltul dupd,

cotoroanti, bibule.
.Balaoin, -A, Coaches, negrs, tiuciuliu,
ghsper.

Bainti, -e, Spangi, baioneti.


-e, Cali mare pentru fiert, toali
de praznic*.

BilleAri, (a se, bAlierese, bAlAcAr), v.


A face pe cinevit cu ou i cu (net; a-1

injurh ca la usa cortului (oborului);

a cart.

distanti, pe cinevh, a pave cu ochii


pe cinevh. Acelas cuvint cu aceeasi
insemnare in jud. Mehedinti. Cf. I.
Boceanu: Glosar de cuvinte din jud.

1. Expres. Negru bdlaure =


verde inchis, vorbind de verdele vegetatiunii inviorate de bilighruri...
2. Grindi groasi pe care se pune podeals la poduri.
Foc; jiratec, bilbri.

Mehedinti. An. Acad. Romftne.

Expres. A pune bdlbdius unei cldi, a da

a se luh pe urmele cuivh, a pfindi dela

Atfirni, (a), z. A se codl; a se lenevi,


a se inlenosh.

2. A atirnh pe oui, la clocit, a aided


pe oul, a se pune sA cloceasci.

Ata, Expres. z. A nu fi dator nici un


cdpdtdiu de ald. A fi liber de datorii.
2. Ii &eked ata! II pisteh picatul, Il
minh destinul de care nu poti sciph
nici in gauri de sarpe. (inexorabile Fatum). Comparatia pare a fi luati din
ata cu boabe insirate pe ea, a tiganului,
,care prinde giini.
3. Ata, de uncle e saal slabd, tot de-acolo

se rupe. Expresie egali cu: La omul


sarac nici boii nu trag.

BAlhure,

foc unei clii.


A trage billbdas sub cratild, a pune
(trage) foc sub cratiti.
Mile, (pl. neintr.), Bede de unturd =
multi unturi. (mai ales cind este topiti in tigaie).
BAlmAji, (a,-ese), bodogini; a murmurh,
a spune vrute i nevrute; a tii la
piroane; a spune cai-verzi pe pireti;
a spune la draci-uscati. Subst. Balmdjeald = vorbi de claci, nimicuri,
fleacuri.

BaltA, Expres. Mi-e baltd pc inimd!


Mi-e greati, scrb (propriu si fig.).
BAlti (a se, -ese), A se slibl, a se destinde (vorbind de at, funie, coardi).

AtliffMnie, Acid-fenic.

-e, Smirc,
Bfiltinos,

Biblidien,PoreclA de orn.
Baboine, (sing. rar intrebuintat), s. n.
Sancru, ulcere, furoncule, in genere:
boli venerice.
BacioigA, Denominatie injurioasi: Sluti,

aritare, oiltie (vorbind de orn i animale)

Loc jos, cu mlastine,

smircuri, cu pipuris pe el, biltiret, alltinos.


Balvan, -1, Lemn mare, trunchiu, stomp,
par de uluci.
Bfilvini (a se), A se incilz1, a se incropl,
a fi osttitut*, aproape si se strice (vorbind de apii, buturi).

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPERCIT

142

Rachiu bdlvdnit = rachiu cald, stfitut


care nu e beutor.
Adj. BA? !vault,

Statut i aldicel

9i In jud. Mehedinti, cf. I. Boceanu,


op. cit.
Ban, Expres. Trdiefte ca banul! ca boerul
ca domnitorul, ca cucul in frunze.

Banekua, (Bangdua) (ffira plural). Expres. A pune bancaua pe... A se prepune pe cinevh, a bfinul pe cinevh intr'o
lud pdcatele pe..;
afacere necuratA
Bang5,, s. BancA (de 9coalfi).

2. Bana
Bin leoala

porecli de femee.

BnitA, bnIl, rnfisurl de capacitate


(bucate). Expres. A coase bdniti, a
sforfil in somn. (Se Itie cA banitele
sunt cusute cu rAdAcini de dud: sfo-

-e, Vasul de lemn In care seprinde rachiul din gurile tevilor de

tcAzan. (In jud. Gorj cuvintul acesta


are 9i alte insemnfiri: a) butoiu; b) gdleatd; c) ocd, cf. cdpate (pentru mAsurat

merele, perele). In jud. Gorj, vasul deprins tuica dela ecfizan se nume9teFuele iar in dDolj: Gibn si Givdn.
1111r141u1

Nume pr. de vale 9i de du..

Bilqaqui (a, a se; -me) A impArtl averea.

la copii (vorbind de un pArinte); a


osebl pe cinevh; a IndepArth.
Comparl Desbd,ccdfui (a) dela balca
separat, deosebit.

Bislei, te Woe (a), A bate mAr; a sturt


cu bitaia; a bate in; a frange (a rupe)
oasele cuivh.

A scoate 1319ici.

rfiitul pare a imiteazA sunetul produs


de rAdAcina de dud and e trasfi prin
gfiurile acute in pfiretii 9i fundul banitei).

Expres. A sta de bdtal, a sta neclintit inteun loc; a se ocuph inteuna


statornic.
cu cevh
Natant; = de bfital.
Bate (a), s. Expres. A bate de lumnare-

Tot acelor ce sforAie (in somn) li se zice

a bate pe (cinevh) de moarte; a ask.

A pornit-o cu porcii la Arid


BAntul (a, eu bfintui), v. Exp. Hogi
bdntuie la moard, dau des pe la moarl.
(Cf. lat. ventitare).
Subst. Bantwiald,
Adj. Bdntuit,
Omul sau femeea

mort de bitaie (bun numai sA i se punA

dupl credintele vulgului

care

are nciluci sau la care vine smeul (zbu.


rAtorul) ca sfi aibl contact sexual (vor-

bind de muieri).
Un fel de legAturl amoroasi intre cei
muritori {ii cei nemuritori ca in mitologia clasicA.

Banul, Expres. r. Banul e ochiul Dracului! E ispititor 9i indemnator la rele.


Sunt diferite pove9ti populare care
ilustreazA aceastA zicalfi.

2. A-1 lsd in banii lui. A-1 lAsh de


capu-i in plata Domnului a lash in
porcii lui. 3. Banul muncit fade
(plutege) de asupra apei = nu se
prfipfide9tet

Blirki, (a se) A se sul, a se cfitfirh.

lumfinarea in mfini), a da ateaoa;


snopl in bitae; a bate chisfilitA.

z. A bate sor' cu moartea. A bate de


lumfinare; a bate la catarhml; ca pe
hotii de cai, a burdtql cu bfitaia; a bate-

frunza frasinului, ca la fasole; ca la


salta.
3. A se bate (cu multe). A se ocupfi cu_

multe; a se indeletnicl cu mai multe


treburi.
4. Bdttl vlnt de yard pe dinainte-ler
se zice despre cei ce mAnfina plinfi'n
bland, despre minai, infometati.
5. B (Rut, -d, adj. in volt; arnplu; bogat :
a) floare bdtutd invoaltA;

b) creastd bdtutd = bogatii (la coco9i,.


glini).

6. &UN, Gdsit de bdtdi = epileptic.


adj. Bdtdios =nebunatic ; nbidAibs, -A..
Bazdoaeli,
e, Ciomag mare, mAciudi
moach, vAzdoacA, mAzdrac, iron.: nu-

iaua, boabelor, (prin ext.) par, chlvA.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA


Ace laAi

cuvint, cu aceeatii formi

insemnare, 11 gisim In jud. Mehedinti.


(Cf. I. Boceanu, op. cit.).
Bazdoelt, -mil, Cu resteul la briu,
ciumdgdf, aristant.
Bea (a). Expres. 1. Bea uscatl = di de

duAci, a nu Mat nici strop in fundul


paharului, bea tapin. (Cf. franc, boire

I4X

tcu foe, macioill; boald, ciumi, c4-nicA.

Beoindr, -e, Li se zice In baichiald,_


in batjocuri, fetelor 9i femeilor. 0 befodndrd de four.

Bete, (sing. neintr.) Expres. A da pebete (un copil) A-1 lepidi, a-1 avortit..

(cu intentie) a da la gard (un copil).

sec).

Betegi

(a, a se, -ego, A betell un poor

2. A bea apd dupd cineva (ironic) A se

Betep

= face rani (lovindu-1) unui


pom. A se betejl = a se strici;
a se imbolnivl.

molipsi dela cineva, a lui pildi (invt, nirav) dela cineva.


Beat, -I, Expres. Beat fdcut lulea
(lemn; teiu)
Beat mort; tun, si toci
lemne pe el.
Bechr, Om neinsurat, holteiu, mici
muiere nici copii, niciun fel de a-

Bejireli (pl. neintr.), 0 bejarcd de


paldrie (cdciuld), o rupturi, o lepfidituri de...
Expres. i. Legat belciu, cot
la cot, cobzi.

2. Incuiat belciu incuiat 9i ferecat,


incuiat tun.
Belea, -ele, Fig. Menstruele, sorocul,
florile, periodul, (la femei).

Belicimetza, -e, = Bicicleti.


Banti (de fusti), baieri;
Belterie,
betia,
Brbenita, adv. Expres. Sdtul berbenitd
Sdtul carcibd (vezi acest cuvint),
par'ci e umflat cu teava. (in jud. Mehedinti acest cuvint = bridoaie, putinia Boceanu, op. cit.).
Beregiituf, (-ese), Sugrum.
Berezile, -url, Britara de piele care
prinde capul curelei ce iese din citarami.
Besidi (Besedda, Besddie, pl. neintr.)
Expres. A face besada cuiva, A face to-

porul cuiva, a face neajunsuri, buclucuri cuiva.


(In Trans. bisada vorba, cuvintul;
in limbs veche: a bdsddul = vorbi).
-e, Se zice unei femei unite

Betegds, -1i 1 Beteag, bolnav (despre oa-BeteregOs, -ii, meni, pomi, fructe, A. a)..

Betie, -II, Musculitele cari roiesc, and


fierbe mustul, imprejurul butoiului
sau prin beciurile cu biuturi.
Betio, -de, Betiv, betivin.
Vilcek, pripistioasi; vigiuni, al*, hoagi, ripi.

Beuell, -el,

Bia! mod de adresi, Fi; cutare; dodi ;


surato; gaia; leliti.
Bic, -1, Taur. Cfr. la Megleno-Romini;
Per. Papahagi : Megleno-Rominii (publAcad. Rom.) vol. II, glosar. De acir.
a

se bki = a da la bic.

Blrfitele, Cuvinte cu cari se chianti ratele. (biri-biri-biriuti, Trans.).


Biserlell. Expres. Nu efti nici tu vre-oufd de biserica Nici tu nu eAti vre-a

vre-o poami; vre-un dint;


ai Al tu umblete rele (curvia, curscull l;

vistiria); nu eAti cinstit; nu eAti vre-un


precestuit 1 v. botezat.

Bitolea (Mona), Expres. Par'cd


dela

vii--

Bitoleal De-abik mieti picioa-

rele, vii agale; and-Ai-and; rara-

rara; par'c'ai aye& oui'n poali !


Expres. A fedth .
ca o bizaded. A qedelt ca comisia;
nepisitor, firi griji; linistit; ca p&p.
Blagli, Lucru insemnat; bun (slay-

Bizadea, Beizadea

blago). Expres. Nu-i, vre-o blagdl Nu-i


vre-o brinzi 1 Nu-i vre-o mani 1 Nu-i
vre-o scofali 1=-- In Ardeal : blagi =avere...

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA 61 C. M. POPESCU

144

A luat vre-o Ooieriel = A lust vre-un


guturaiu
Boatk, boroboati,
Bogdisle

Intr'un cAntec popular:


43laga ta 1i cu a mea
S'o mdndnci at lingura...

13 lank Expres. r. 0 bland de Mc = un


lot de pimintt.

Bollste (pl. neintr.) Expres. Vaca asta


a dat in bdifte, se tot goneste cu
boil (taurii) si vita tot nu mai leagd;

2. Vedea-te-afi pe 4 bland In cosciug, tron, sicriu.


Meuse, (pl. neintr.), Sunt bleasc!
aunt niduit (plouat) lioarci, sunt tot

e mereu cu gdnita dupti ea 1


Bolbolk (a, -ea), A bolboid ochii, a holbk

ochii; a face ochi mari; a face ochii

o api..
2. Cdma,ce cu bleasc de fluturi pe ea CA-

map cu fluturi multi ai devi puqi pe ea.


Haimana, pierde-vari, seci-

turi, burti-verde.
Bleoj, bleoaja, GAina cu mot i cu smoc
de pene lingi ochi.
Bleamb, Bleot, moale ; gingav.

bleg (de urechi) fleanc,-1.


Bleoneds, -oaf* Aceeas Insemnare ca
precedentul cu ceva mai multi inten-

cat cepele. Adject. Bolboiat. Cu ochii


mari; cu gogdfile ochilor maxi.
Bolborocea, Porecl de orn.
Ploud as bolboroci!
Ploul
cu
bAici, cu galeata
Bolbordel
(uriceatintm.) ploui de'n
Bolbordsi
groapil; e potopl In Ardeal: ploud cu bulbuci.

-Bleone,

sitate.

Blestemk (-a), Expres: Te blesteamd de


te'ncuie in petrel Te blesteami amarnic,

Bolbotine (sing. neintrebuintat). Buruieni cari se culeg de prin locurile cu


porumb si se dau tocate ratelor
curcilor, etc,. (Iarba-lui-Tatin, miereaursului, etc.).

riu de tot, cu guri de foe.

La Romfinii din Serbia, bolbotind = bu-

ruiani (in genere):

BoaleA, Rachiul e boalcd e beilvdnit.


(vezi acest cuvint).
Moaner*, Baragladini, cioari, (vorbind
de tigani).

*Mandril cu ochiu ficui


si iask pin (prin) gag:link

Boatit, -e, Dricie, nisirimbi;


Copilul dsta se tine numai de bottle.
(Bobkd, Bobicjd, Bobeial(d),

Cali mici.
-e, Femee care stie si dea
cu bobii, sA tragd bobii. Ghicitoare.

sltupand cite-o bolbotind

Si nu-i bage nima'n vini.


(Giuglea-Vilsan, Dela Romdnii din
Serbia, pag. 350 si glossarul).
Boldoase (firrt sing.), Boar, testicule
(orn; animal).

Bobi, (a, -ese), A ciutit, a cerceti de


aproape ; a gisl, a efta, a ninaerl, a iscodl.

llobolan111 Interj. Cuvinte cu cari se


chiami mingiindu-se bobocii (de

gawk tle rata).


Bobolte, -eti, Inima paserilor.

Bodieii, (a se, eu bodkin), A dibul, a


orbial, a bijbil, a merge pe dibuite,
a pipil, a merge in clbdii.
Subst. Bodicdiald, -eli.
Itoerie, (pl. neintr.), Sarcastic Mel!

bole lumesti,

2. Motila.
BORiPit (pl. neintr.) MlimA, sboali'n
lumes.

Boloekn, Nume de bou.


Bonk, bolte, boltl
Corturile

pinzi
_

de

priviliile de sub ele, In bah

Boneini (a se) Banii se boncdne la


minel

Am si multi bani n'ana lescaie 1


Tufi de Venetia, la mine-,

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Bdndritli, -e, Omoitie (cf. virago lat. 9i

Borangic. I se zice tortelului (o plantA


cu fire lungi i suptiri ce crecte prin
bozi ci lucernA). Expres. S'a ales borangicul de... praful s'a ales de...
Borhin, borhitne, Pintece mare la vite;
fig. la orn.
Borhoite (Sing. neintr.), Mate, mAruntaie (la orn 9i animal).
UmflAturA,

tu-

Borobogri, vezi board, ndsdrelmbd.

Boroscodi (a se), Ali aruna *Ara (pulbere) in spate, ca blcul (buhaiul).

(propriu ci fig.).
Subst. Boroscodeald, boroscodire.
Bdsolo-bdsolo,Interj.:imitA mersul greoiu
sau leneg la orn ci animale.
Bosongeac, PorecIA de con.

Boslt, Surpat,

bo9orog1t.

Bostordg, -1, (Sarcastic) Mopeag, unchia9 (probabil dela bosordg = surpat,


vAtImat).
Bot-de-cAlus,

pfistreaz1 murfitirile (tImurlitbrii) otetul

de vin 9. a.

franc.) hudubitz.

Boroack boroace, -1,


moare, gala.

545

I se zice aceluia (aceleia)

ce sare cu gura c spune, inainte de-a


putea spune altii vorbe neadevArate;

sau aceluia ce vorbecte multe 9i de


toate; vorbAret, guraliv; aceluia ce vrea
sA se arate mai ecu mote = mai dectept

Diminutiv: Brddoichird.

Bralca, Nume de ales; porecli de femee.


Bralleitn, -1, (BrAilean). Precupet care se
duce ci vinde in Braila.

Brasovlnic, -6, Bun de gurA; bun de


spus gogo9i; (bracoave) flear, flecar,
sporovAlni,

sporojblnie,

snovlnic,

bracovs; bun de bracoave.


Braton, -e, Bretork.
BrazdA, -e, Expres. A fug) rupdnd brazde.
A fugl mancand pltmantul (se zice
mai ales de oameni).
Breben61, -1, se zice omului albit de bAtranete sau celui tuns cla pieles,
chilug, ca genunchiul de bivol.

BroascA, -etc, 0 broascd de copil. Un


copil mic, o loazA de copil, copil numai
cat luleaua, o buciturA de copil, un copil

de leac.
Broatec (fArl plural). Expres.: Edit
verde, broatec, fan verde-deschis. Broatdc e in loc de buratec (in Oltenia brotac:
sd-I scuipi in gurd ca pe brotdcl) Se etie
frumoasa coloare verde-deschig a acestei broscute tcrainicul vremei ploioase.
Dead metafora : verde-broatec.

Expres, Nid tu nu efti

BrumA, Expres. Cu brume' la cur Mort;


righetat; bumbenit.
BrustAnrie, -it, BostAnArie, bostani,
grAdin de legume (zarzavat) sdrbdr)e,

vre-un botezatI Nici tu nu ecti vre-o


tica de bisericA, vre-un precestuit,

Brusi (a se, -esc), A se dezmierda; a

deck ceilalti.
BotezAt, -A,

tu mi-ecti o poaml I ce mai sculi


mi-ecti I v. bisericd.

Bot6n, -1, Buton.

vdrzdrie.

face exordiul iubirei senzuale (a se


ciupl, muca.). Amor omnibus idem!
BucA, -1, Ex. Ce mdneincd pune'n buccll

Botds, -dasA, Indraznet; obraznic.


Botlnic, -A, Care se tine de drAcii, de
boate, drAcos; dracu'rnpelitat.

Botorcin Porecli de om.


Bozdroinca poreclA de femee.

Se zice despre un orn care se'ngra9e


vAzand cu ochii ci nesinchisindu-se de
nimeni, nesimritor.
Bucium, Expres. Erd cu cdmasd buciuml;
erd bucium!

Brabte, Vrabie.
BrAcloAick-1. Vas de lemn cu un fund mai
mare 9i altul mai mic cel mai mic are

o fereastrA cu capac. In brAcloaicA se

Era nespAlat, solos, murdar, cu clmaca


neagri ca fundul de cAldare, ca baciul,

lutos, ca fiarele co9ului, trasi pe cog,


(prin cur).

www.digibuc.ro

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

146

BueiumA (a), A verge o via (cal) de

5. Bun( d) de te scoald de pe boaldt

frecind-o cu un *omoiog de

Foarte bun mncare, etc.


6. Bun-de-bunhje (bunite) foarte bun,.
nou-nout.
7. A-i st1 de bun (unui lucru) --= trage
toate foloasele ce se pot trage din cevh.
-eli, Impanzirea cerului, cur

paie (ffin).

Precupet care vinde la


Bucuresti, care se duce la Bucurevi.

Bueurestean,

BudiAnA (BudiAnel), Nive flori galbene,

care chiar cind se usucl nu-i pierd


coloarea. (BudiInci).
BudidAe, Bal /di; Buruieni.
Budurdiu, -oale, Trunchiu de lemn foarte

nori, cu ceatA, burl, pilcI, negreatrt.


BArte (Sing.: burfa neintreb.), Toale

gros, seobit la mijloc care se bagl in


plmfint si tine loc de ghizduri la fantani (citturi), frintInile acute astfel

Burka, (a, -ez), A moll un copil, a-i


ti buricul Vasilind de buricat

calabalk, catrafuse, boarfe.

vaselinA boricatl.

(citurile).
Bueze, vezi Budidde.

Burlin, -e, Tevile de lemn cari unesc


capacul cazanului cu gura tevilor de

Umflat la fall, puhirv.


BubAlea PorecIA de orn.
BujdnlA, -e, Colibl; cocioabl Creangd:

araml ale putinei rficitoare.


BarnitA, -e, Ploaie ca prin sitA.

Buh Alt,

abojdeucAn. Cf. lat, casa-ae, germ: Die


Htte; francez: hutte, baraque, cabane,
chaumire.
BulduOlnie, -A, Scociorkor, scormonitor ;
fl hotornitn, pologar, glinar, pui de giol.
Buldwi (a, -ese), A scociorl; a scotocl a cotrobAl, a verge, a oter11

pell, a pungAsl, a pingell, a furh, a

Burniti (a, -eazA), A o da (ploaia) ca


prin sitA.

BurtA. Expres. Cu burta la gurd ingrecatA, insArcinatA; cu burta mare;


gata sl dezlege sacul.

Burtiale, (Sing. neintreb.) Cartaboli,.


ChiscA.

Burui (a), Onomatopeu pentru a imit


descArcarea armelor de foc.

prAdk.

Subst. Buruit, -uri, uruil, -ell Bu-

BuIivArd, Bulevard.

ruitArd,

Bublg, Buluc.
mmben
adv. mort. A OA pe cineva
Bumbenit bmben (bumbenit) = gAsi
pe cineva (mort, tipAn).
Bun, -A, r) A da cuivd in bund. A lutt

Intelegere cu cinevh a

se logorosl

cu cinevI,11 a se pogodi, a se legAtui.


A spune cuiva hotdrfrea ta.

Nu-i este de-a bundl Are s i

BusneAg, -gurl, Fum mult 1i gros.


Busni (a, -ese), A nAvill, a da hires; a
Busti k tIsni, a inusti, a se nAbol.
Bultean, Expres. Orb bustean (bustenit)
orb de tot.
Busuioe, Expres. ,Sdrac de tniroas; a
busuioc.

SArac lemn, lipit, de n'are dui:A ce s

se

ba apa; sula 1i cIciula; de se uitA in

Dupii mult rag, se zice adesea: De

Butuhin, Expresie Piciorul fi erd butu-

ne-ar fi de-a bund rdsul dstal

lulu!
umflat rAu, ca butoiul.
BAzurA (Buzurind), I se zice unei oi
albe care are pete negre pe bot.

intImple vre-o nenorocire.

cer oi'n pAmant.

Eiut

fiind cA dupl ras si plansul e gata


3. Bun de mand-hot, hotomitn, hotontg ;
cu mans. IungAb Tot aceeas insemnare o are 11 bun de ghiard.

4. Bun-lucrul = alit se salutA oamenii


cari aunt la muncA.

CfiefilAie (Denom. injur.), Se zicc unei femei molatece, moange 1i proaste,

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

care se tine cacatul


1, motoloaga.
CrteAnIu -le, Sarcastic: Cafeniu deschis;._

caramiziu deschis, tutuniu.


Ciclura. Expres. r. Nu te'ntreabd nimenea de ce ei-e cdciula. Nu-ti tine so-

coteala nimeni, nu te'ntreaba de ce


ti-e cojocul.

Ironic. A pune cdciula jos = a tine


doliu dupa cineva.
2.

-url. 0 parte dintr'o postAta; o


bucata de loc semanat.
CAdei (a) 1. Expres. A cddeh la Sf.
Daruri.
2) A cddea la pensie.
Caler, -e. Expres. A se fined caier. A ise
tot certh, a se tot bate, a se certh furcfi.
Caine. Expres. Nu cdutd
cautd
al cui e cdinele!
Cal. Expres. i. Calul frumos se furd sin-

gur; Calul frumos

laudd singur.
2. A-fi incurd caiie a-0 face mndrele;
face damblaua, tabietul, gustul.
CAM Denom. injur. Fernee lene1. E o
cad! De-abia merge pe pamant de
lene ce-i este 1
Ii e greu i pamantului cu ea!
se

Face umbra pamantului de geaba 1

147

Celle (Cads) -L Mascaricios, ocdTit care


vorbemte farA perdea, porcotbs.
CAllfar (numai la singular). Lucru bun,
blaga. Cocenii sunt cdhfdr, nu mai alt-

ceva! Cocenii sunt buni, sunt foarte


bine pastrati.
Calugfirl, (a -ese), Femeea sau omul netrebnic in casnicie cdlugdresc pe
tovaraaul (tovara9a) kr de viata.

Ciluiu'-dracului. .= Se numelte femeea


zbanghie, bataioasa, cu umbletele-rele
(curva) fi Baba-cloanta, calul-dracului.

CAmase, -I. Expres. r. A se imbrdcd pe


cdmapi aial
pune serios
A se pune pe-a0 ceva,
pune i capul, numai
in gaud sa...,
sA... a se face luntre mi punte, a face pe

dracu'n patru.
2. A luat-o numai cu cdmafa dupd ea!

A luat o fatI skaa, a luat-o numai cu


treat:fa dupa ea; cu manile'n san; o
sdrdciel in pielea goalA.
CAmAsulMA, -ell. = o pojghit ce se face
de-asupra vinului; prunelor puse la
fiert. Pojghifd in genere.
Camizn, Camizol (In Dolj: Zoavd).
Canelonit, -A, AmArit, slutit, rhu agonisit,
pocit, slut, schlodit, schilhm.

CAl5m, -Me. (vorbind de lemne), cam verzi,

Canotea, -le, Canapes.

verdungi, cu niftzga in ele, neuscate


Inca (cf. acela4 cuvant din glosarul
Agriculturei Ia. Romdni de T. Pamfile,
publ. Acad. Romane).
CAIdAreAlA, Pl. neintreb = Negreala de
pe fundul caldarii.
Cale. Expres. r. A lud calea din picioare

Cana. (a) Fig. A cheltul, a nimicl, a

(cuiva). A lud drumul din picioare

risipl.
Banii i-am cdntat de-atunci!
Cfintee, -e, Expresiune : Te pune lumea
in ceintec.

Ai si faci vorb satului, ai al fii de


proverb, de pomini, de poveste (sens
pejorat.).

(cuiva).

CanurA,

A-1 scud de-a mai merge, a merge

Cap', Expres. r. Vorbege tdt a spargere


de cap. CautA cearti cu lumana-

in locul lui.
2.

De calea asta. De data asta.

Jurebii cari au fost vapsite.

rea; are samanta de vorba; e cu ar-

Calea'naltA, Drumul, vizita pe care-o fac


tinerii (insurAtii), la o saptamana dupa
cununie, pe la socrii-mici.
Calea-valea = Treaca-mearga 1 Fie I Mai
merge 1 mai !melee du-te vino.

sag.
2. Capul sd trdiascd; cd belelele curd!
3. A pune capul jos. A atipi, a trage un
puimor de somn, a'nfige cornul in blana
patului. (a dorml).

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

148

4. A pune capul cuiva (la ceva). A veni


de hac cuiva.
5. A fi (pus) pe cap. A fi hotart sau sl

2. Fulgerd la cornul caprei: ( S. V.),

omoiare sau sd fie omorit, a-9i cAuth rnoar-

garului.

tea, a-9i primejdul viata ori Caesar,

A acoate la Apses, la un limhni la un

or nimic.

capAt (cu cavil sau cinevh).

6. / s'a pus cu cap& S'a

suplirat

foarte ru; erh sA crape de nicaz (de


ciud1); nu mai puteh de nficaz.

7 . Nu md las odatd cu capul! Nu mil


las, chiar de-ar trebul sit mor l (s-mi
pun capul) I o sA ml las and o da cu
tlmaie (tAranA) peste mine!
8. Mi I-am suit in cap! Nu mai am traiu
cu el 1 Mi-am gAsit mantaua cu el.
0 sA am de furcA cu...
9. Mi-oiu linea-o cu capul cd...

M'oiu cli 9i mort, cl...; M'oiu cAl cat


oiu fi; ate zile le-oiu Elva, cA...
ro. Se uitd peste cap! :=-- i9i cautA in
pungA, li sfarlie coliva'n plept; o sA lepede potcoavele; sapa 9i lopata I

ix. A se apucd de cap-de-veac. A se


apuch de-o lucrare care cere prea mult
timp 9i prea multA sarguintA.
rz. A fi cu capul-mare. A fi incApAtanat,

capsomhn, artAg6s, cu resteul la brat',


gata de ceart1.

13. Ali bdgcl capul in moare de sare


pentru...
A se pune luntre qi punte pentru, a face

pe dracu'n patru pentru...


A-9i pune capul (sufletul) pentru...; a
se pune la canon pentru...
14. A iefi in cap (unui lucru).
A-i venl de hac; a-I prApAdl.

n'apuci sd mulgi vita fi ploaia s'a fi pus.


3. A da'n capra (Capra ..=-.. compasul do-

aNici dracu' n'o mai poate da'n caprho


se zice and un lucru este, sau se pare
numai, a fi, imposibil.

0a

Ciiptilg, -uri
Cupt4g.

doua

foaie de

panzfi care se coase pe


dedesubtul spatelui 9i
pieptilor dela cAmas1.

Car, earl, Expres. A-fi da carul

de

cineva. A se legh de cinevh, a vizd pe


duel* a impunge pe cineva.
Cara (pl. nentreb.). Expres. A std (tineh)
de cdra cuiva. A-i purth sambetele; a-I
paute; a sth de capul cuiva; a sth ciocan;
pe cineva.
Caribi adv. A se face cardbd (vorbind de

vite) a se sAturh bine de tot, par'ck ar


fi umflate cu teava (de boalA, de
omeag sau de nutret).
Cirhbrtn,-1 efirAbinese (a so), A se umflh
(vorbind de vite, mai ales) de sAtule sau
de boalA.

Adj. Cdrdbdnit, -d.


Carabink -II, AfarA de Intelesul de pu9cii
(armA) mai insemneazA figurat: femeie,
iapii, etc., scurti 9i groasa, ghimotdc de
femeie, o durcia, de...
Caramlfi, (pl. neintreb.). Boale In lume,
bole9nit, boale molipsitoare, epidemie.

Critnle (pl. neintreb.). Expres. Nu


mai e de cdrdtenief Nu mai e de nici-

Cripte, MAsur1 rusticA de mAsurat merde,

un Dumnezeu 1 S'a isprAvit l Nu mai

perele (o ocd).
Capetele, (plural) Capitalul.
r. Expresie Ali scoate din capete.

9tii ce sA facH Nu mai 9tii incotro

A se despAgubl din destul.

s'apuci I

Caraveiu, -le, =- r. FranturA de lemn,


de carnat H sac scurt ll orn scund.

2. A da pe capete: A se gill:A II a da
zdravAn (vorbind de o btaie) a da ca'n
saltea, ca la fasole.

Capra. 1. Expres. A bdgcrn corn de caprd a da de lucru cuivh; a-i da de furcA.

Cirbujiln, CArbujani, CArbuni aprin9i;


jratec.

Urdu, pl. CAreluri, card, Ciorchin de


strugure (mai pipernicit1).
Careeag (pI. neintreb.).

www.digibuc.ro

cuLEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

CArd, Ciopor, stol. Expres. Nu-mi bag

149

in cdrd cu eil Nu vreau s am de-a face

CAIAlandru,
groasnic.

cu ei, N'am nici in clin, nici in manecii cu ei, nu bag in plug cu ei, nu

CAtAlArie (-eall). = Perioada cand ia catei


o ctea; II sluareat, de catei.

md'narduiesc cu ei.
= ironic Muci (la orn, la
Carte,

Catavleii, = 0 caraveicd de oaM = oalri


micsoarii, potrivit.
Clif ea (CAP) -ele, ironic = s. f. i. Gura

oaie s. a.).
CArlAni. Se numesc, in batjocura cocolosii nemestecati din mamaliga.
CArlionti.
CArlAnnte,

CArnat, 41. Epres. Sdtul cdrnat (vorbind

de orn. Satul pani'n gat; brbenit,


facut tobl, facut caraba, cu burta doldora, s omori paduchele pe ea, satul
ca'n ziva de Pasti.
Carne. Ex. Mi s'a mncat de carne cu.

Am patit rau de tot cu. Am avut de


furca.

-A,

MArisor ;

dolofaior,

(otnului) Leagd cdteaual =TacA-ti gura I

Bun de celled = Bun de guri, guraliv.


2. RaniM, cu cdreaua la spinarel
3. Sdptdmana cdtelei.
Sdptdmdna cdtelei erit, pe vremuri,
saptamana pe care o mai slugaria servitorul dupa Incheierea anului pe
care fusese naimit. Era un fel de duiorul
popeis si nu coprindea micile lipsuri pe
cari le-ar fi avut argatul in cursul serviciului sau.

ramane dupace se rupe o buba sau

oSaptimina cateleis era o conditiune


cunoscuta tuturor si indeplinit fara

se stoarce puroiul,

ori se scutura
viermii.
CArnotil. (E intrebuintat mai numai plu-

a mai fi pus in legaturile dintre stapan

ralul). Se zice cdrnotle. Bucati de


carne sfasiate depe trupul, din carnea
cuiva; 'Ole de carne, fletaici de carne.

4. A da cdteaua pe cineva. A tarnul, a-i


da un frecus, a fatul pe cineva, a-1 lua

Carne-vie. Came rosiatica-inchisa, care

Incurcaturii, afaceri de bani;

si o sluga. Era ficuta atunci


mild de siM # dor de nevoie.

Ora :

la refec, a prul, a-i muitt oasele, a-1


scirpini la spinare.
CatarigA. Se zice unui bAtran verde, care

carcota.

Crlnio = Carcotits; ru-platnic taraebrftu (in intelesul vechiu al cu.vantului) chichiricbs; mate-pestrite,
inimi-rea.
Carstov. Expres. ifFdrd niciun carstoy =-- fAr nici-o noim, Ora niciun
Dumnezeu.
Coal --= o urare : Sd dea Dumnexeu sd-ti

fad casd de sticld!


Casermiu,
Gura casci; burti-verde,
prostanac, soarbe-zamfi, zevzec, papalapte. (In Trans. cascliun).
CAsoAie, -I. Pivnita de lemn (prin podgbrii); crami.

se tine bine. In pravila Mat. Basarab

(pg. 345): eatIrig iaste dela 15 ani


pang. la

22.

Calla (a). A cdutd cuiva ogodul, a se


purtit omentos cu cineva, a-se purth
cinstit ; a-I trait prieteneste ; dupd obraz.

Clizan. Clizan.
Vama cfizanului.
CfizAnit, -mi. CAzAnealA i se mai zice
ClzhnealA
sinegreluei tii.depe fundulars

CeacAry (plur. neintreb.). i. Un fel de


vartelnita mai perfectionata.
2. Calul care are ochii vfirgati cu cercuri alburii si concentrice.

CatAnA, -e, A fi catand = A fi beat turtfi;


a fi cu chef, a se catdni.

Ceapl, -e, Expres. Cu ochii cdt cepelel

tatadn, -oanii, Li se zice copiilorin boc


de afurisirl

cu ochii mari; co de broscoiu.


Ceas! oInterj. Sinonim cu cup/

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. PIRA SI C. M. POPESCU

150

Cebilfi, pe (denom. injur.) --=-- Seaturi;


oplptie, loazA; arAthrie (Apostroffi p.

dall, --in care se scurge mustul dcla


sbotul linului#.

Un vas analog Intrebuinteazi cfisciu-

copiii neastAmpArati).

Cebrilul, (a, -ieSC), A stricAlla deflorh, a

silul, a dezvirgini; a schidoll, a distil


a-pi face rfts de.

Cecill (a, -ese), A ciall. Subst. f. Cactileald, cecdliturd.


Celratul, AccelAratul (tren).

Cell, (a, a se) celesc. A coace prost, un


porumb; o pAine a pdrporl. Subst. f.,
celhald, -ell, adj. celit, -I.

marii, lAngA tejghea pentru a line


sticlele in ghiatA sau in apA rece.
Cetatie, Citatie (la judecatA).
Ceva pr., Cevh.

Cezvitrte, -1, r. CiosvArtA (de carne). 2.


0 sprturA (bucatA) de lemn.
Cezvirtl, (a, -esc), -.= A face ciosvArti ---= bucAti.

Cep.% -1, Primele urme cari se fac pe

Cheltaiithi, -ell, Figurat : A da de cheltuiald. A da pe sub fAlci (cuivit); a da

noroiu dupl ce a plouat. Aceste urme se


usuc apoi agi de bine, cl pop sA mergi

ativa potArnbgi; a trage cAti-va pumni,


a bate, a da vre-o cfiteva calcavbre.

pe ele, ffir A te mnjepti de sulmol.

Chiclurk, (Chico) -I, Primul cuvAnt are


pi insemnarea de chidd, promoroacl.
Expres. 0 chiciurd (chice) de dovlete.
Un dovleac mic; numai cAt mAna; o

Cer, Expres. s. A se uitcl in cer fen pdmdnt.


A nu mai ItI ce srt facA (ce sA creadA);
incotro sA mai apuce; Cum eto mai
suceascA.

2. A cclzut cerul pe el! -= S'a posomonk, s'a ingrijorat, s'a fAcut ca pimAntul.

ghighilice de dovlete.
Chiciurd, Chiciuri, = gloduri (de porumb) prizArisi, rnici, drugi mititele de
porurnbi.

3. (Om) fdrd ccr, fdrd pdmant, Strein


pe lume, fArA nimeni pe lume; ca un
aim al nimAnuia, singur-cuc, sula pi

Chicot, -e, Vorbe amestecate cu xis,


zits pe infundate, vorbe intrerupte de

cAciula.

Chlldh, -e, Chingd de fire de urziall, la


tesut, se zice pi. de curea de mopie.
Chlhnie, -11, Tepi (at la sanie) puse la

4. S'a rugat cu cerul cu pdmdntul...


S'a rugat ca de-un Christos, s'a rugat din

toatA inima...; sl-1 fi rugat agh pe un


Turc, mina carne de porc...
Cercel, cercel. Expres. Prunele stau cercel,
pe creacd. Stau ingrAmidite; stau,

par'cit sunt puse cu mina; e intuneric


(negurime) de prune.
Cercificat. Certificat.
Cereal, (i, cerculesc), Casa de drugani

rfts, Rdsote (rAsete).

carrel lungit pentru a se putei ark


lemnele mari, netAiate.
Expres. Sd vorbeascd
fi nea Chilom, cd 0 el e om! = SA
vorbeascA pi nea Ion, cA pi el e orn;
pi nea Vlad cA pi el e din sat 1
Sfoarl de movie.
Chingi, -1,

Chilm, porecla

a puteh sl fie lipitA pi tencuit se cer-

Chioardk Expres. s. A trage cu chioarda, a se uith pe furip, hotepte.


2. A se uitd cu chioarda (ochiului).

se bat adia pe drugani

A se uith chiordlp; a privi cu rAutate,

sau de straveli (traverse de lemn) pentru


cuiepte : i

nuiele despicate (cercuri) in forma

aceasta. fxx xl Cu acest chip tencuiala


poate sli se lipeascA pi sA stea pe zid.
Subst., n. Cercuit; f. Cercuiald.
CetArni, -e, Vas de doage intins, scund
pi cu un singur fund de forma elipsoi-

erpete, amenintAtor.

Chidmb, -oambi, .--- care nu vede bine,


ironic: chior.
ChIp-l-eamli ---= adverb. In aparentli.
Expres. Are fl el, chtP fi samd, nevastd.

Vorbd sd fie. Se fine fi el cd e insurat.

www.digibuc.ro

IS I

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. vALCEA

Bolnav; bolnavicios, cu

Clobohtli, -e, = Ghete, cisme proaste,

Isa, -Ale, (chlsir) Pungi (de bani);


pimgli de tutun.

vechi, rupte.
Ciocan, -e, z. Pahlirut (de rachiu mai
ales).

cf. Chisea = vas de dulceata.


Chisnovi, (a se, -esc), A se restata, a se
rfisflocl, a se face indratnic i preten-

2. Aceea insemnare cu cuv. cioacd,


No. r i 2.
Clocirtl, (a, -esc), A taiit (lemne); Cio-

tios (vorbind de copii) a plange intr'una.


Chisnovit, -d (Chisnovatd).
Chler, -e, Bratara, cerc format de impletiturfi de gdnj (nuia de ulm, etc.). Se prinde cu el capul portii de stalpul ei, etc.

cdnittird.
2. A taia (In genere).
CloclovIne, v. Albastrituri
CIocoroialfi, Albistritird.

ChIrneor,
sufletul prin

'ChM, (a se, chitese). Expres.: A se


chin pe fuga = A se pune pe fugi, a-i
sfaral calcaiele; a o terge, a spalit putina, a o
Tichie ; scufita.
Om ndscut cu chide = oun ai cfirui ochi
deoache foc; strigoiu.
-Chltfirnie (Chit1mbe) -11, Odlitil mica de
Ch1tIe,

tot; chilie.
Chitotu, Clin de parnant.

-Chi*,

lemnul care se pune pe pot-

vale, de-alungul butoaielor ca si nu se


mite.
.Clcoare,

mai ales), Trans.

ciofdl (a).

amulet Interj. Cuvant de alintare p.


copii mid.
Cloilingarl, v. Albastritri
ClouA (clohilli) 1. Carne multa;
2. Om, vita carnoasa (grasa).
Cioldmp,
stricat; caruia ii lipsete un picior (vorbind de
scaune), fari deget (vorb. de oameni).
Clomni, (a, -esc), v. A ciocnl; a ciocnl
oufr de Paeti.

Clonite, -Al, denum. injur. Vaci, bou,


slab, praparlit.

Expres. 1. Par'cd e bdtut cu


dcoarea pela ochi! Cu vinetele pela
ochi; cu cearcane (vinete) inprejurul
ochilor.
2. Cu cdmafa ca cicoarea. Cu carnaa
nespalata, murdara, neagr, ca buciumul
ca de baciu; trasi pe co.

.Cinci, Cinculeasa, Porecla de om, de


femeie.

Cloaca, -e, z. Pseudonirn pentru organul


genital masculin.

2. Cuvant de alintare pentru copiii


mid.
3. Cioace. Surceliiele puse in gura tevilor de cazan pentruca rachiul sfi curet
pe ele, drept in gaura bdrddcului.
4. O bucati de lemn sau Ufl lemn adus

care servete a tinea uile inchise (la


pridvor, la crania . a.).

5. Deal 'Malt, pill's; cuca, varf ape


uncle ei-a 'ntarcat dracul

Clocoti (a, -esc), A mina (plescaind

Clongfirl (a, ciongfirisc), A ciupl din


paine, din turti II A strich (ciungarl)
(a). Trans. (Vezi p. Trans. glossar dela
Dane fi Strigdturi de Iarnik, Barseanu),
Clopor pL neintreb. Stol; grup de oameni ;
de copaci. (Ciopbr).

Ciorovii, (a ase, -ese), A face gura; a


se certit.
Subst. f. Ciorovdiald.

Clotorol, (a -Iese), A vorbl; a conversh;


a convorbl, a spune dela moei-putrezi.
Subst.: Ciotoroiald.
Clr, (fira pl.) vezi Clealcd.
-e, Ghete p. femei.
Choy, cu scali, beteag.
Ciuble, (sing. neintreb.). Toate vasele (de

Omani) ale und gospodarii; Toate


ciublele sunt pline cu lapte!

Cluck Expres. Ciuca lor, acuma!


Norocul lor acuma 1
Le-a venit apa la moara I

www.digibuc.ro

G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

152

Le-a venit i lor randul I


Le-a ie9it 9i plugul lor...
Cinch let, -A, Ciumat, invinetit de boalA,
de bolire j costelivjj invinetit de frig.
(Jiulica. Porecll de orn. fem.: Clulicoaia.

Clulpin, -I, Copaci rAzleti, rarnali pe


campii, pe ogoare, prin livezile de fan.
De cele mai multe ori li se zice dulpani
celor uscati 9i scorburo9i In care, crede-se, le place zmeilor sl se acioleze.
Povestesc batranii din corn. Faure9ti

Clumeli (a, -ese), A culege, a aduna, a


pigull. Am dumelit strugurii, a pobarcl,
a bobith.

Clupitg, -e, un, Iie, partea cama9ii femee9ti, din brat' In sus.
Cluperi (a -ese), A ca9tigli (cu milruntaua); a arnirul cevi parale !

Clurelumil, adverb. Expres.: Fdcut ciurdumgl. FAcut covrig (de frig, etc.).
Clurciuvise, vezi CiOble.

Out Out) -I = fArA coarne. Expres:.


Eu o tiu de coarne i tu zid cd e ;We

tuit de znnei, i-au dat foc dupice I-au

= and se incearcA tagaduirea adevarului evident.

fost gAzuit. Si ci-cl au ars 9i ciulpan 9i


zrnei 9i tot 9i din vApaia de foc i-au fost

Clidirte, -H, 0 creanga plinA de fructe,

strigand Ai zmei pe oamenii cari gazuisesera i deteserl foc cuibului lor; dar ei
nu 9i-au Intors fata 1) i nici n'au rAspuns

ClApIe (faal plural) Multirne mare, sumedenie. stol, thbarl (cf. german.

(Valcea) A unui astfel de ciulpan, ban-

nimic, cA etiau cA cum or raspunde i-a


pocit. Si-a doua zi, and s'au fost dus

pela ciulpan, au gAsit osanza zmeilor


inghetatA ca sApunul, cat e fata de arie
cA cl-ci smeii sunt gravi nevoie-mare.

Sunt multe cantece cu ciulpanul.


Unul zice intre altele ;
eFoileanA odolean

Cana cucul prin ciulpan


doana-mi 9ade'n pat la geam
tSi-rni In9irl la mArgean...
Iar batrfinii and noroceau (inchinau)
cu paharul, la zile mari, ziceau:

o radAcina lasfirati (de cartofi etc.).

Klappen).

Clean, Expres. r. tScitul clean = sAtul


pani'n gat; 2. (Beat) clean = beat
turtd.

Cleanti. r. Clanta; clampa.


2. GurA (omeneasca): bun de cleantd;
tacd-ri cleantal
Cleasei pl. neintreb. MamaligA rAu
facut, dr, o fleascd de marnaligI.

Clentini (a, dentin), A vorbl fleacuri;


nimicuri a cAuta cearta cu lumanarea.

Clentk, -oasi, Palavragiu; coltbs; pricinbs, artagos; cu resteul la brau.


Cleti (a; a se, -ese), z. A cleft = a zgudul,

Hai noroc 1

eCele bune sA s'adune,


aCele rele sA se spele;
oDu9manii sA umple ciulpanii I
Ciumg, -e, Ciomag; bata; bazdoacii.

a clatina, a zgacina.
2. A se deti pe mdini a se spala pe rnaini ;

a da pe maini.
Cletini (a, a se, eleitin), clAtinit (a,
a se).

MAzdrac.

Ciumighs,
brau.

(Cf. grec kytos).

Bfitati9;

cu resteul la

ClIsi (WA plural). I se zice painei, care


nu e coaptA bine; care e coat.

Ciumigedi -ell. BAtaie cu ciomagul.


Ciumbll, (a, -blese), A 9tirbi (un vas).
Clumblitnxi,
StirbealA, atirbitura (a

Clod, (a, -cese), Figurat: a planul;

ticlul; a pune la cale; a conspira.

Clocititril, (pl. nentreb.). I se zice unui


orn slab, galbinicios; palid la fata.
CloclAmp, -url (sing, forma). a) Suportut

buzei unui vas) 9i ciumbleald.


9 Cf. Dante: Infernul (trad. Gane) cant. IX.

unei vartelnite; b) s. n. Cuib de hoti;

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

151

de votri; de talhari; conspiratiune.

Se tunde primavara inainte de tunsul

Janddrii au spart clociumpul hotilorl

oilor.

Clot, cloturl, Sparturi mica de caramida


sau piatra Intrebuintata de zidari pentru a umple golurile mai mici.
Cf. german der Klotz sau: der Kloss.

clop,

-0, r.

ColeAl (-esc, colciese) r. A guith (vorbind de porcii prini pentru taiat sau
scopit). 2. Figurat = a chinul rfiu de
tot ; a smotocl, a chinul ((ea pe DomnuCristose a tdpul. (a chinul i a face sa
tape).

Cloc1.11 Figurat : patroana,

votru; pezevenghe ; ocrotitoare; mijlocitoare.

Colic, -1, Expres. z. A-ti face coad

Coadll coade, eozi, Expres. t. A dat-o

coldc, a se lenevi; a se codl; a se da in sus.

de coadd in vale! A fetelit-o, a dat-o


dracului, a scapati, a saraci; a ajunge
la lulele, la covrigi.

2. Ageaptd ca mortul colacul, cu nerfib-

dare ca pe-un codru verde, cu mare


pofta.

2. Vaca std'n coadd = E slabi de


tot.

Bulgdre (de zahar, Baas


etc.).
Cole5l, (a se, -esc), A se sfar1 (de foame);
a se pocaltl, a se hupl. (subst. Cole,sald,
adj. coleyit, -d.
COlo (Aalo) adv. ColO, acolO.
ColcovAn

C... = testicule i diminutivul cuvdntului

popular corespunzator, formeaza In


popor un mod de adresi foarte
firesc dealtfel al celor mai mari
catre cei mai mici i este sinonim cu:
neick neiculita; nene ; ciocule 1 Ca
mod de adresfi se intrebuinteaza,
cfitre baeti, i numele i diminutivul
numelui popular al organului genital
masculin.
Cade,
Cobe figurat, loaza (de copil);
arithrie.
Cobile (intreb. numai la pl.). Criicana

de lemn pe care se aeaza plugul cand


pornegte la drum.
(Cf. lat. cubile-is).

Cocirlii. adverb. Fdcut coarld, adusleuca (facut leuca) cocarjat, facut obida-

obadit, &boy, garbovit.


Cochle, -II,

Corn de prescura sau de

colaci.
CodAlbA (a, codfilbez), A se uith cu
chioarda ochlului ; Clind coddlbd ochii,
mai-mai s'o iau la sdndtoasa I

Codfildt, -A, Cu coada II lungaret; Pere

-0,

Prajlna; beldie; paleata ( ti-

ganului ) ursarului.
Comilistru (Comildstric),

Gumelastic

(dela ghete, pratie). Se mai zice 1


.

colimcistru; cumildstru.

Concnia.

Expres.: Batd-te concenia!


Batfi-te potca 1 Bata-te norocoul
Conditdr, Conductor (de tramvay,
etc.).
COntragill, -II, Negustor de cereale.
Contaliu, -1, (Consaliu), Consilier comunal.

Inalt i subtire, chibrit, deirat iapd nemfeascd, cdmild

CopArsteds,

barzoiu, girafa, copreala, a plouat cfind


1-a facut matna-sa.
Copil, -11, Expres.: Se tine ca dracul decopilul mic. Se tine scaiu de... ; nu-1 sla-

beve o
11 pate... i-o coace...; 11
urinfirwe pas cu pas.
Copll,
Expres. Copil curat = fata

curata, fata virgini, fati cinstita, la

coddlate.Ilpciduche coddldt.

Codfirle, -11, Coderite ; Codie (manerul


de biciuci sau de biciu).

Codilds, Nume de vlcei.

Cddini, Lana tunsa dela coada oilor


ca sA nu se murdireasca.

ColvA,

locul ei, mireasa daci a fost virgini, i se

zice ci a fost copil curat; sau cum a


facut-o ma-sa*, ca argintul.
Copi-copi, interj. Vorbe cu care se chiami
curcile.

www.digibuc.ro

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

154

Cdpil,
Partea balarnalei care se'nfige
in stalpul portei sau ueei.

2. Firul de porumb, care fiind in plus


se rupe la preit ei se adun pentru gfiete.

Copililor li se mai zice el copileti iar


actiunea de-a copal se numeete copileald, eopillt.

Copolos, -oasit, Care nu rabdi la ger,


ogrcos.
CoporAie,
Coada coasei.
Expres. A pune-o in coporde, a ticlul bine

o minciuna; a potrivl o minciun,

Cosori, (a, -Am), A tail' via (cu cosorul).


Costiv, -A,

Cosorit,-uri.
Costeliv, firv,

sarmbs;

par'ca minima numai de post ; (numai


scoici).

CotArlte (Cotdrlat) pl. neintreb. Ocol,


tare, cotet, coeare.
Coteli, (a, -me), A chivernisl, a chibzul;
a brichisl, a randul, a orandul; a ingrijl.
A. Pann : mirosird, cotellrd...
Adj. CotelhInic, -d.
Cotldn (cotron) , pl. neintreb. Un fel de zid,

in forma de potcoav, pe care se alazi

par'cli a fost pecete 1...

toprealA, -1, Prajina lunga; jj orn inalt,


lungan, iapa nemteasc, novae.

Copt, -A, Expres. Sunt copt pe tine! Nu


mai pot de nacaz pe tine 1 Ii port eu
sambetele, o sfi-mi vars eu focul pe tine.

Corconi (a, a se, -eso, mA corodn), A


ingrijI prea mult (de ceva sau cineva);
a rsfath II a se corconi = a zabovl mult
cu un lucru, a tarfiganl un lucru.
Corconeald,-eli

Coal (a se, -esc), A se hortl, a se sco\Ira, a se scalcia (vorbind de doage).


Corn, -e, -url. Expres. r. A'nfige con.
nu'n blana patului (in pdmdnt), A
dorml dus; a trage un somn (lat. inire
somnum, Verg). 2. A-i merge cornul! =
A-i pril, a-i merge bine. (cate-odata

in ironie) i-a lovit loava.


3. Cornuri, 0 batistd'n cornuri ( plind)
de... (0 batisti piin de mere, pere...).
-Cornea, v. Al-futu-i-de... Sacurea.
Corvosealk pl. neintr. Goroveall, apa

cazanul.

Cotdc, -oace, Manerul de care se apuca


o roabfi. (taraboanta).

familiar ironic = Pisoiu, martim, cotoiu.


CotoArbA (fail plural), Belea, pacoste.

Expres. A incdped in cotoarbd, cu...


a incipek in mare grija cu...11 a aveh de

a-ei gAal Bacaul cu...


Cotolein, -ene, Coacia, cotor II picior,

os, in genere.
adj. Cotolends, -oasd

ostra, inspi-

tat, copireteos, inspitat.


CatorAnds,-oasA,Guraliv,vorbret, flecar,

limbt ; facut la mlita.


ColopAni, (a se, -esc), A se muncl greu
cu o sarcina (in spinare, pe brave, etc.).
De-abia se colopdnid cu drobul de sare!

Cotro1, (a, -esc), a bulduel, a scociori,


a cotrobal; a sparge pdmdntul.

Cos, -uri, Horn, hogeag. Expres. Tras

Cotin, -A, Insinuant ; viclean; eiret neastamparat; iscoditor.


CovArni, (a, -esc), A se pogori, a se poyarn), a zavirnl. Soarele covrnise (se

pe cos = f. murdare (vorbind de rufe);

covlirnise). Soarele se plecase spre seara,

turbure, ciorofleac, j mocirla.

se mai zice 0: negru ca fiarele


CosAci, (-eso, a se), A se pupa* a se

gusta, a se strimth. (dela cosdc = clin,


triunghiu de pitman*
Cosdr, Cosoare, Expres. Se tine cosor
se

tine Ara; se tine scaiu (de o

treaba; sau infrunta varsta cu atitudinea


lui vIr111).

dedese in ailaltd parte. (Expres. aceasta


ultima se intrebuinteazi ei and e
vorba de imbatranire, la oameni).
Covrea,-1, Coviltir; (coliba acoperit
cu trestie (coceni), pentru pindari, etc.)
Un soiu de ciuperci de
pidure galbene rocietice, bune de
mancat.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Cratu, Expres. Nu s'a spart capul lui


Craiu!

Se

zice

cAnd

se

sparge

vre-o oall, etc.

de mici valoare.
Transilv.: Doar un e un cap de crail
Craitiva, Numele arhaic al Craiovei.
CrApA (a, crap), Expres. Crdpd ceasul!
Dete Dumnezeu I in fine I in sfirsit.
Crdpdt = arsitA de soare, lipAr.

155

Cult!, cute, A aved cuiu la inimd; a aveh


dared de inintd; cArcei, crampe la
stornac.

Figurate a Ewa o temere.


-e, z. Nicovall.
2.

Odaie cu nicovala; covAlia.

Ca la cujnitd = murdar; nemAturat


(vorbind de imbrAcAmintea unui om

-oasa, Pepene (galben) care

Crede, (a, a se), Expres. Ce te crezi?

sau de o odaie nemAturatA).


Cuminte, Cumintele fdgddueste i prostul
trage ndejde!

Ce socotesti ? Ce crezi?
CredintA, Expres. Vinde pe (In) credintd,
pe datorle, pe veresie.

Cumpiinit, -e, Expres. Cumpdna noptii,


mint de noapte, la orice vreme, la antatul (cintarea) cocosilor, (la cocop), la

Crktet, -e, Expres. i. A-i scoate cuiva


(ceva) prin... a-1 tot cicll, a-1 tot
dojenl, a-i tot amintl de-o binefacere

Cupt (a, a se, cupeso), A cup1 o pdnzd


(and car, a strAnge prea tare ata si a

se crapA cAnd se coace.

pe care i-ai fAcut-o.


A-i scoate cuiva mdncarea (bdutura)
prin crestet. A-1 face sit nu i se mai vie
2.

de mincare (buturA) prin multi cialire si vrajbl.


Crild, (flit intrebuintarea pluralului). Arhaic, Multime, sumeanie, furnicar,
clopor, stol, clipie (oameni, animale).
Expres. Copiii se tin crild pe ududdi.
Caving., -e, Tarina si livezile cu fAnuri
Crivink, -A, Prune crivinase = Un fel
de prune ce se coc in Julie.
Cruel, (a se, -esc), A se minunh, a'ncremenl, a rAmine cu gura cAscatA, a Inlemnl, a immArmurl, a holbh ochii, a
rAmAneit scris pe perete.
Crudicinneel, dovleti sau porumbi necopti.

Cruntat,

a inceput al spuni. pAtruns

prin tAiere
Expres. Mi-este cu apropiere,
Cu
Mi-este cu depdrtare.

miez-de-miez de noapte.

o incret1; a o face pungd.


CAptusall, dos.

CuptusMA,

Cuptult, -A, Expres. Cuptusit de tusd.

foarte bolnav de tusl; de trbchni.


Cur, anus, sezut, dos.
Expres. 1. Md doare'n c... (de tine)!
Putin imi pasli (de tine) I
C... pdmdntului. CapAtul lumei,
Mfiru-rosu, (finis-terrae).
La c... pdmntului, foarte departe, unde
a dus mutul iapa, la miru-rosu, unde-a
fulgerat intAiu ;la dracu in praznic, unde
popa nu toacA, i uncle fata nu joaci.
2.

3. lute de c... Curvar, curvA.


4. Acl capul, act c... Se zice despre un
orn bondbc, scurt si gros, ariciu pitic,
ghimotbc, fAcut ghimotbc, dop de sach,
durclA.

5. Capu/ ti-a mai fost odatd la c... ironic :

ti-e capul prost, tont; pleat cA-1 porti

Mi-e aproape; Mi-e departe.


Oa, Deal Utah si izolat. Turf n -d.
Cucumei, -ele, Un fel de iesituri in acoperil care de multe ori e inzestratA
cu ochiuri de geam.

pe umeri I
6. A pdtruns paiul cu c... de fricd. 0 ba-

gase pe mine* o sfeclise, nu stilt pe


uncle sA-si mai scoatl dump; cu capul

Cucuth, (a se, -ez), A se cocoth, a se

a-mAnii, a mina mucul lumAnirei, a


alergh la toti sfintii, i se fficuse pArul
miciucA, a se face verde de fricA, a-i

cfltArit, a se urch. Adj. cuculdt, -a.


Cu-dat-dracului, v. Afurisanie

tatAl c... de fricA, i se dusese inima din


el (ea); i se dusese snags din el.

www.digibuc.ro

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

156

7. Le-a tras prin... Le-a uzat, le-a murdArit (vorbind de haine sau rufe).

Curl, (a, a se, mA cur), z. A curge,

Cut% -e, Expres. 1. A fi pe cutit

a fi

in ceasul (in doaga) mortei.

2. A fi la cutite

a fi pusi pe cap,

a curki a se cull* vorbind de vitele


fkate.

certati rAu, invajbiti, pe cap.


3. Apd rece ca cutitul ca ghiata, de-ti

2. A se desvinoviitl : S'au curat unul pe


altul.

taie

CurAtark -1. Locul de unde s'au scos


trupinile copacilor.

Cares, -A. Cu curii mari, hudubhz, cu


curul eat arm).
Curm,-url (Curnate, Curnalu, -eie), BucatA mia de fanghie.
CurmA, (a, en cum), Expres. A currnd
pdnaintul. A da tara'n douii, a umbl
mAri i ki II a se face luntre i punte
a se da in Out pentru... (cf. movere
omnem lapidem), a face pe dracu'n
patru.
Curten4, -estA, istet, iscusit, cioplit

Curvlitink -e, (Curvogind) CurvA, telede

alintare pentru copile.

RAcit ru, cu incheieturile


oaselor cusute (scortosate, pecetluite)
de acealL

Cusut,

CusturA,

Cutit

(fierar) cu mner

mare strkntoare, a fi strans cu usa.


Cuza Expres. Ce, cd n'ai fi tu al luf
Cuza

eu al lui Bdzoiu?!

Se zice acelui ce vrea sA se Ong, pe


mare, de semenii sAi.

nedrept

DAbill (pl. neintreb.), Bela, nacafk.


necaz. In limba veche bir,
dajdie
dabilar = perceptor.
DAnAnie, -Ai, CatraThse, calabalftc.

Dand (pl. neintreb.), Vargl- dealungur


spinkrei

politicos indemanatic, cotelblnic.

ara, traftiroaia II cuvnt

4. A-i sdri cutitul din teacd a fi la


ananghe, la aman, a-i plesnl buza, la

fkut

de ttigaro
de obiceiu de

lenm.
Custurds, -oasA, Costeliv, tras, firav,

stirmds, cu sufletul prin flori.


CuO listed . La zbaterea (zbAnanitul)
mulsul vacilor, caprelor. Cf. Ceas!

Cusbi, (a, -ese), A lovl, a bate cu pAleata (beldia) cu cufba ursarilor, z1Atarilor.

CAA, -e, Caa proastk colibl. Umbld


din cu,sld in cufld = oclaielnicl, usk-

nia.

DingAnie, -II, = Bela, pacoste,

na-

cafb.

DAntilliu, (pl. neintreb.), Petrecere zgomotoask larm, zaiafet, chef.


DitoagA, -e, DoagA. Expres. i. Ii lipsefte
o ddoagd. Nu-i cu toate ambetele I e
skit din balamale, zarpalatec, bezmetec
desuchiat, plesnit.
2. A da in ddoaga mortei = a fi pe patul

de moarte; a se lupti cu moartea, a fi


pe mina mortii.
3. A da in ddoaga copiilor a cAde&
in mintea copiilor
pierde din
minti, a se desminti.
Moe, (a, a se, -ese), A dogi, a sparge
a da fundul unui vas.
-url, Depou; arciuml-pavAlie
unui depou. s. fern.
II Proprietarul
Ddpoaicd.

(Corneae, -uri), BucatA

DApustt (DepusA), Aproape sfi, fete cu.

calup, buatua, sneap.


Cuti! Interj. Cu care se goneste sau se

Dar, -url, Expres. A dat in (luat) darut

Cusmete,

mnii un vitel.

ugerile (zAto hrele) lAsate.


betiei

Cutlr, -1, Mimular, cercelar, tolbas, WM-

ator ambulant de mAruntisuri.

S 'a fkut un betiv si jumAtate,

roade cinzecile, a azut in patima betiei.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

157

DArfingli (Doringi, pl. neintreb.), Par,

DesmAntAn, -I, = Derbedeu, pierde-vari,

paringi (de hirdiu, etc.), bildie.


Dark), -url, (Ungur.) Alice mari de tot,
pauri. A face dardpuri (ceva) = A
face ciur, a face praf din praf.
Dina, Porecli de femee.

Desmotit, -A, Desmitat, ciufulit, vilvoiu,


nepieptenat.
DespAna, (a, a se, -ez), i. A ieal pana de

DArdii, (a, eu (Ural), A tremurh ea pif-

tie; a tremurh vargA, a tremurh si-i


sari ochii.
DArdora. Expres. A da in ddrdora 'nsurdtorii. A ciuth si 'nsoare; a da 'n
rostul insuritoarei = a vrea si se
insoare ai mai multe nu (0 alt

fluieri-vint.

lenui dela o coadi de secure etc.


2. A se descoase (vorbind de haine
etc.).
DespAnat, -A, = descusut. ferfeniti, Ian-

Oros, mai mult ati deck fat.


best, -63,-- Expres. 1. Nuiaua o dai dupd
deft e mliclioasi. 2. L-a dat dupd
deft

a picll, a ingelh.

Detorni, (a, -ese), A ahingh, a bide-

nirnic).

DarjAIA, -ell, Prjini, pileati beldie.


Darnel, Porecli de om.
DAsovii, -I, Dracie, Nizbfitie, nisirimbi,
neficuti, ispravi.

Deal, -uri, (Dial, Chia), Expres. A se


face cdt dealul. A se supirh foc; a se
face Dunire, a tunh ui-a fulger de
minie; a clocoti de mink.
Deelark (a, deelar), A vorbl de feu, a
vorbl pe cineva, a ponegrl, a scoate
coarne cuiva, a calomnih.

DecodatA, Deocamdat, pia una-alta.


DehimA, (a, eu deham), A rupe de oboseal, adj. dehdmat, -d.
Dermeni, (a, -ese), A uzh, a stria (vor-

bind despre lucruri ai despre femei


destribilate care iai pierd indati tineretea ai frgezimea).
f. Dermeneald (DermenitArd).
DeseAreA (a se), Toate se descarcd (sparg)

pirth, a Mudul, a sgornI. a dotirni.


Subst. f. Detorneald, -eli.
Adj. Detornit, -cr.
Devesi (a), (in limba veche : a addvsi),
a risipi, a caritii, (o avere), a nimici.
DezArtit, -A,, Smintit, al-it (din bala-

male) ticnit, auiu, ziltat.


Dezgirdini, (a, a se, -ez), A dezlipi, a
desprinde 11 a indeparth. Nu puteam sd-1
mai dezgardinan de mine!.

Dide, Porecli, de om.


Didekack Porecli de orn.
Dlhort, Divori.

Dilidina (Dirlidlna), Porecli de femee.


Dinfigeank 4, Damigeani.
Dipotat, -II, Deputat (Citeodati se zice
numai ...de camera = deputat).
Disagi, Desagi,
Ditai, loc. pop. = cogeamite, coacogea.
Doaga, -e, Expres. 1. A da in ddoaga

copiilor a ajunge in mintea


copiilor, a se desmintl, a da in anii

in capul meu. Eu aunt tobi de bitaie,


cal de beilic, cal de poati, topor de

(doaga)

oase.

maimutei.

Desface (a se), Mi s'a desfcut capul


Mi doare capul.
Dessiirh, (a, a se, -ez), A pune peate sau

brinzi in api pentru a-ai mai ash din

nare.

Doamne-ajuti

Expres. z. M'am um-

plat de Mi-am ficut-o singur eu;

sare (lat. desallo (salio).

DesbAsefisul, (a, -ese), A indepirth pe


cinevh; a nu-I mai face pine la ceva
Desbd,scdpiald, -eli.
Desbd,scdpit, -d.

A da in morlei. A fi pe cutit, a
pune ochii in grincli, a fi pe lumi2.

mi-am gisit beleaua, mi-am pus capul


sinitos sub Vanghelie.
2. A fi de doamne-ajutd. A fi de ajutor

cuiva; a fi o sculi (wadi).

www.digibuc.ro

G. F. C1AU$ANU, G. FIliA $1 C. M. POPESCU

158

Doh Hock, -oasA, Care-i place sA


jeascA de vite.

a drAcul, a drlimul, a bAlficArl pe cinevh, ca la usa cortului, (cf. lat. sex-

Doettni, (a, -ese), A certh, a mustrk a

centi cae

.).

2. Fire-al al dracului, azi fi mdine.

povAtul.

Dodrean, -url -e, Thriate, rAmsita nutreturilor date la vite, steplege, stioplge. In Mehedinti: Drodean = trte (toriste), (cf. I. Boceanu, op. cit.).
DMA (FArA plural), ScofhlA ; scull Expres.

drAcuire mai strasnicA.

3. A spune drad uscati = A spune


cai verzi pe ptireti, fleacuri, (nugae).
nimicuri, mosi-pe-grosi, a vorbi dahii,
a vorbi de dack a vorbi de pe apa Sam-

Nu-i, de vre-o doftd! Nu e cine stie

betei.

ce I nu-i vr e-o brAnzA I

4. *ed ca doi, draci impuscati = Se

Dol. num. Ex. Nu dau dai pe-un loc= fu-

geau de nu-i prindeai nici Ware.

zice oamenilor cari sed Imbufnati, invrAjbiti.

DdIdork Expres. Sdtul Wore sItul

5. Vezi tu pe dracu (unde fade)! Un fel

carhbA, berbenitA, thv, clean, cArnat.


Dolonm, Crescut, mArisor, cAtAlindru.
(Se zice i despre om si despre animale).
Comparativ. Dolofdior,-oard.
DommIstic,
(dumnstic), domestic, im-

de Quos ego... de amenintare. Iii ardt


eu pe dracu (= unde fade!).

blAnzit.

Domni, (a, -ese), A trAl bine; a trill ca


banul, a se rAsfirh 'n bunitAti, a trAl ca

glina la moarl, a prilltul,


Doplosi, (a, a se, -esc), A (a se) obisnul,

a 4(se) roada, a dedit cu, a se obosl.


Subst. f. Doploseald, Doplosdre, adj. Do-

plositrd.

Doak, Dosar.
DotfirnI, (a, -ese), A izgonl, a sgornl.
Dovedinie,
Expres. adv. De dovednie
ne mai pomenit,
(A), extraordinar, din cale afarA, minunat, uimitor.
Dovedi, (a), Cu Intelesul arhaic: a prididl.
atfita (lume norod) emuri, cat
nu-i puteh dove& cu ingropatul.
(Vezi: O. Densusianu, Povestiri din
Cronicari (Bibl. p. toti, pag. s1z).
Dovlitte, -ett (Dolte), Dovleac. Expres.

i. Cu capu' cdt dovltele. Cu capul


cAt banita (mare).
2. Nu fi s'a copt dovletele, ai rAmas tot

prost, n'ai glagore la cap.

Drac, -I, Expres. s. A da la o mie (la


cinci mit) de drad. A da la toti dracii;

Drag, -A, Expres. De drag, de el (ea).


Frumos, bine gatit (dichisit), (prop-

riu si ironic).
ibovnic, amant, iubit. vezi

DrAgiilAu,
desindn n

Drigle (sing. neintr.), Vase de orice fel:


banite, cutii, vase de doage, etc.
Dream, (Dram, -nrI), Expres. Sd-1 puC
in dreanturil Foarte scump, scump focul
nestins I scump otrAvit, srat...

DrAmul (Dremul, a, -me), A drlicul, a


da /a rdi (draci), a mustrk a dojenl,
a certh rAu, a da la o mie de draci, a
drAcuit (pe
dricul cu ce nu mai e,
'ncuiat in,
cinevh) de n'a mai rdmas,
pietre.
Subst. f. Dremuiald,-eli. Drdmuire,-i.

Dreapta, Mi-este ca macs dreaptd! Mieste de mult ajutor, mi-este de neapArat ajutor.

Drept-Dumnezeu, s. Un fel de mosior


(colficel).

2. A seded ( a fi) drept-Dumnezeu.


fi (sedeh) de formi; numai cu numele;_
de ochii

Drum, -nil, Expres. A vorbi aldturea,


cu drumul. A vorb a spargere de cap;.
a cluth cearta (bAtaia) cu luminarea;
a te scoate din sArite (balamale) a vorbi
in nestire, (beat etc.) a vorbi prosteste.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Drum4,

Druz/14, cAlator.
Duce, (a se), Expres. A se duce Incolo,
ca omul. A se duce, ca omul, in poianii;
la spatele casei; dui:4 mg; la cacastoare,

se dua in camp; pe (in) poianA, sa-si


fad{ treaba (mare, mica),
afarfi. A
se duce sa-si faca nevoile.
Duciped (Ducipdt, ducipet1), Bicicleta.
Dudoide (Dudulean), dimin. din Te-

159

Duldite, (e, -ur), Lemn gros de ars, trupina, doascd, chitiac, ratavei gros.

Dusi, Expres. adv. Nu e 'n dusii di;


bunil Nu- e'n toate apele lui; nu-i
sunt toli boii acasa, nu e in toate
Sambetele.

Du-te, vino! Treacd-meargd! Fie! caleavaleal Tot ar mai merge l

odor.

Dudul (a), Este 91 onomatopeu:


4Facuiu gatul palnie,
4r*i turnaiu de diaduie 1
dar este si
cu insemnarea de a goni, a detorni, a

En, (a se, -ez), A se afla; a se gAsI;


a se descoperl; Holii n'au putut fC
eftati.

indepartd, a distera (a exild), a dotdrn).


Subst. f. (vechiu) Dudulturd, Duduiald.

La Romanii din Serbia verbul acesta

Duduldiu (Duduleitn, -oaie, -Uwe), Lugerul de ceapi care poartii in varf

a se ivi. Cf. Giuglea-Valsan, op. cit.


glossar.

Eftir, -oarii, Cam ieftin; de cbilipir..

semintele.

Duf, Duh Sf. /n numele Tatdlui gi al


Fiului si al sfdntului Duff
Dugds, -oasi, Incapfitanat, capsomitn;
cu capu' mare ;11 posac, mnchis, tacitbrn = clacbs, caruia-i scoti vorba din
gurA cu clestele.

Dfilmet, -e,
Putoare, miasma.
Duhoare, -I,
Dulce, figurat = ieftin in opozitie cu
acru, sdrat = scump.
Dumnezeu. Expres. a. Nu mai oil de
Nu mai stii incotro s'o apuci; pe
unde sa scoti camasa.
2) Nu- i de nid un nu-i bun de nimic

nu face o ceapi degerata, (un ban);


nu mai e de nici-o lege.

3. Nu mai ai nid-un

are forma: ieftd (a se) si insemnarea

Nu mai ai

nici-un cApataiu, nici un Cirstov, te


uiti in cer i 'n pamant.
Acolo *a rfimas,
4. Acolo l-a bdtut
acolo a fost napustit (pArAsit).
Dunlire n. p. Expres. a. A se face Dundre.
A se supAri foc; a venl mare (vorbind
de riuri).
2.f A trece Dundrea pe cinevd. A dojeni

strasnic, pe cineva, a trece Oltul pe


cinevit, a-i trage un fier, o sfipuneala.

Ete! dtete! interj. Uite I iatal

Face (a). Expres. I. Sc1 nu-ti foci, a...


= SA crezi, ca...; E probabil, ca... ; E de
crezut, ca...; E aproape sigur, ca....
2.

L'a fdcut, cum i-a venit la gurd,

L-a facut ca pe-o albie de porci; L-a


ocarit; i-a strigat eke si mai ate; hafacut cu ou cu otet.
FAI, (a, a se, -esc), A zice unei femei : fa r

FAina, (Se aude


trecut

folnd). Expres. I-a-

prin trairtd! I S'a scuturat

floarea, si-a trait traiul, si-a facut randul, nu mai face doul parale, fosta-i
lele cand ai fost...
-e, Expres. O flilfand de varzd
= varad afanata, buretoasa.
Fdlfdnds, -oasd.

Farafastilcurl, sing. neintreb. Nazuri,.


mofturi, mutre, ismenli, izmeniri, izFaradn, -A, Ciorbiu, gasper, imluar, piricllu, din rasa murga.
Faraonoaicd = Sirens credintelor vulgare.

www.digibuc.ro

G. F. C1AU$ANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

16o

radii (raids, -oasA), Indiscret, gurA de


petece, care nu poate pstr o taina.
FarfarA (denom. injur.). Se zice omului
bun de gurA (cites); thruie-gurA.
Poreclil a lui $tefan.

linen* -e, MahalagioaicA, tfirgoveat,


ciocloving, ciocoroadA.

Far014-611)

(Funilh)

Lewial; sfreall dela


inimA; lihnire, hmisire,
pocAltire, inflmnzire.

FatA-licA! Interj. Mod de adresA, obignuit intre femei Adesea, Fd, fat&
lied!
FAtui, (a, -ese), 1. A drege marginile unei
rupturi (a hainei, cAmAei), carpindu-le
de petecul pus in dos .

a. A trage vre-o ate-va perechi de


palme; a face moricA'n pfirul cuiva.

Fereck (a, -erec), Marl de intelesurile


cunoscute de toatA lumea, mai are 0 in-

semnarea de-a mistta, a digerd (mai


adesea cnd e vorba de paseri; foarte
rar, i cu sens sarcastic, e intrebuintat
vorbind de oameni).
Ferecdthrd,

Ficlor, -1 Expres. In sat: (erd) ficiorul-pustiului! In sat nu exit tipenie de


om 1; Satul er pustiu (propriu fifigurat).

Nu exit nici cioarl-mioarl. Nici pasere


Nu erit nici picior de om.
Fier. Ex. A bdgd cuiva un tier rece la inimd
A speri pe cineva.
FierAt = Bani multi.
FierArit,
0 ceremonie superstitioash
prin care se chiami ploaia
pe
timp de secet fAcindu-se zgomot
noaptea cu clopote, i alte obiecte de
fier : de unde i numele : fierarlt.

Fierbe (a), z. A se Bpi clarnizile, pie trele intre ele, prin uscarea cimentului,
sau a varului.
2. A fierbe'n oald sacd (seacd), a ncji,
a supAr riu (pe cineva); a-1 scoate din
srite, din balamiile; a cicAll (cecall) a

cerne pe cineva in ciur fArA vacalle.


3. S'a fiert. Fie ce-o fi I; S'a hotrit ;
S'a isprvit ! (lat. alea jacta est).
Fierotnii = Obiecte de fier; obiecte
vechi de fier.

Fermelie = Infirmerle.
Feti, (a, -ese), A st fati. sAln fetit mult
bine; la Mai = a fide& = a dAnAci.
Fetie (Fetit), Epoca din vista unei femei,

FiertnrA, -1, s. Acum e la fierturd. Acum

hi care ea se numege i este fati. Prietene


din fetie.
ri (a). Expres. Nu fireti afel de... = SA

fac, de multe ori,impropriu pentru lu-

nu fiti ah de...
Flare, Expres. s. Uscat(d) ca fiarele
(cofului), f. slab, -A, slab tar, ca o scndurA, numai oasele de el (ea).
2. Negru ca fiarele (cofului). Balaoache,
gaper, tgn, negru ca fundul cAldArii ,
balaon, oacheq.

Ficate,
Expres. 1. Apa e rece de te
taie la ficatil Apa e ca gheata
2. A vorbl dela ficati. A vorbl din inimA,

a vorbl din adancul inimei, a spune cu


gurA de foc, a rupe in graiu de foc; a
lAslen glas de foc, a vorbl din blierile
inimei.

e zor, scum e acum.


2. Ciorbi de gAinA, de gscA, etc.

3. Un fel de noduri in lemn, cari II


cru = ineFuri.

4. Locul unde se lipesc, se impreun


doul bucAti de fier.
Fieruganca, Poreclii de femee.

Fiestecum, fiecilm, (Fitecilm) adv. Imbracat fiecum = ca acas, cam prost.


Filoxerl. Ii zic adesea i numai :
goanga.

conjuc. Fie-cl... fie-ci; ori-ori


Fi-o-fi auzit prin lume, fi-o-fi auzit
chiar din gura lui.
Firosf, (a, a se, -Aso), A irosi; a 4cleveslo;

a'mprA0iit ca gAina boabele; a da pe


tine-minte, (a da degeaba).
Firosdld, -eli.
FiticA, -1 (diminutiv: fitelentA), s. f.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Sfoara, curelusa de movie, curea de


parnant,

Fitintit (Fitivatie), Chitanta.

x6i

se numesc nicio data pe nume, rnaicusearna seara ci se numesc toate: rdutdfi.


Cine nu-si aminteste ca cei vechi, tot

turtan,

din aceast tearna superstitioasa numiau furtunoasa Mare-neagra: Euxi-

Flai, (a, -esc), A stir flcu. N'oiu mai

nus (pontus) i pe Furii Eumenide (bine


voitoare) ? cum numim noi Soimanele
Milostivele ?

(pl. neintreb.),
culme, colnic.

FIuh

Cuca,

fi cdit cd nu mi-am fldcdit!


Subst. f. Fldcdeald, Fldcdit.
FlAcAn-unguresc = Holteiu btrn, fldcdu tomnatic, fldcdu bdtut de brumd.

Fliuti, -e
(Flaoth)
Fleane,

Flaut.

Cu urechile lungi, clpairg

(cf. lat. flaccus, -a, -um):

Flear, -, Vorbart, vesel, flecar,


velnic, sporovalnic; sporojlnic.
Fleefireasi, -e, Buckareasa de bAlciu;
jupaneasa; madama.
Flegtea, Flegtioaiea, Porecla de om,
de femee.

Flegteri, (a, -me), a festell.


Fletbie, -I, Fisteica, sofili, vita, suvita,
bucata lung.

Flioarta, -e (Flfortattiri), TelelAica;


cutra; tirfostina; traftiroaica; dela traftiri; curvisdna; beloandra. Il Se ia j ca
cuvant de alintare sau apostrofare

pentru fetite.
Floare,
Expres. s. Alba ca floarea de
tiugd. (RufA) spalata bine, albA ghioc,
alba ca zapada.
2. Floare-la-ureche, s. f. Lucru usor.

Lucru dsta e floare-la-ureche pentru


mine; Sci nu crezi cd e floare la ureche!
Florile. Se numesc petele de singe dela
rnenstruatie (period, ksorbc); si chiar si

menstruatia se numeste ca un termen


generic: flori. Expres.: Femeea cutare e

cu florae = E la period.
E unul din nenumaratcle eufemisme
(antifraze) ce imbogatesc i infrumuseteaza limba noastra. Diavolului nu i
se spune mai nici-odata pe nume, ci
se numeste iaca-cui; necuratul, naiba,
il-futu-i-sacurea; jivinele cari stria
hoarele (horatniile) pe langa cask nu

Floler, -e. Fluier ; fluierile picioareler.


Expres. A ajunge la fluiere. A scapati, a
sarAci, a ajunge la lulle; la gresii, la
resteul de alun; in sapa de lernn.
Floleri, (a, eu floler). A fluierk a
suieri.

Flurin -le, Baltat, tarcht, griv, florilat


(ciini).
Flurlile = Florlile.
Foamete, Porecla de orn.
Foe, Expres. a. A se face foc! a se supari
rfiu de tot; a se face at dealul.
2. Uritd mama foculuil uritd cu foc!
boal, cluie bsnita;
3. Scump focu'-nestins = foarte scump
negustorul (mere i pe tat'seu i pe
mA-sah.

4. S'i-a &tat sufletul in foc. A cfizut in

mare pacat (ucidere, etc.). Si-a sarat


sufletul,

Fofirlica, Expres. A umblit cu foftlrlica.


A umbli cu soalda; cu ocaua micA, cu
mata'n sac.
Foreaz, -e.
Fofoloage, Cuvant de dezmierdare pentru
gfiste, rate, fete.

Fop* (a, -ez), A suferl de foarne, a fi


lipsit.

Fometds (fomecios), -oasi, Infometat,


flit/And, facut blana (stiuck), lihnit,
hpit, cu noud ( rapte) lupi; hmsit.
Fonf, foanf, Pelticji care vorbeste
pe nas, gangav, (vezi scrisoarea III-a,
Eminescu). Un grad de tkie ironica, in

plus II are adj. fonfdrog, -oagd (fonfor*, -d).


Forfeci (a, forfechez), A irosl, a devesl,
a mina, a prripAdl.

www.digibuc.ro

r6z

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

F6rmit, -0 (Ffirma "-e) Hartie, formalitate.


Scoate furme dela primdrie.
A bdgat furme de nuntd.
El.aget, -A, Fig. Galanton, bun-platnic.

Fritneul, (a, -Iese), A lull mita, a jupu)


pe cineva, a-i luk qi cmaqa, a luk rugfturi (plocoane).
Frdncuiald, -eli.
Frislin,
Frasin. Expres. A bate
(pe cineva) frunza fraslinului. A bate ud;
mar, ca pe hotii de cai; a bate de lumanare, a-i trage o modd de biltaie sa nA
minte cat o fi.

Frastinit (pl. neintr.) Matasa cea groasfi

Futie, -I, 0 insecta, cu corpul lung


care umbra' prin fanete ; calul dracului,
libelula.
La Romanii din Serbia: futac = barbat,
orn al unei muieri (cf. GiugleaValsan,
op. cit. p. 28x td. glossar).

Gibfilea, Porecla de om.


Glen -nr1 Gatlaj; beregata; Inghititoare.

GUM (a, a se, eu gidi)), A (a se) Odin.


Gddaldtard,

riga Expres. Frig de se cacd vulpea

Gidlni, I, Gaza, jivina, (intreb. si in cartile bisericesti).


Gagla Interj. Mod de adresare al sorei.
mai mici catre cea mai mare; sau al tu-

din copaci! Ger cumplit, ger de foc,

turor fata de o fernee mai in varsta.

scortoasa.

Friltdn, 4, Frate. Frtemi-meti. Fratemio.

gerul Bobotezii, ger de crapa lemnele


pietrele, de-ti sar ochii (vederile)din cap.

FriniltfirA, -I, Faramitura; Faramila (de


paine, malaiu).
Biciusc, Figurat. Se zice unei
femei slabe, subtiratice.
Fruntarii (sub. inteles) dintii, Dintii din

Sinonime: doda, tata, lele, gaica, taica.

Gana,

Expres. A murit gdina care

fdcea oul tare. S'au schimbat lucrurile.

Nu te mai intalnesti cu pomana aia;

Fulger4,
baur, coclaur, prpastie,
turtan, prip6r.

nu e in toate zilele Vinerea-mare ; nu te


mai intalnesti cu vorba aia.
Nu mai dai de-ash chilipir
S'a dus mortul cu colacii I
Giiinte, -ell, GE:14, gdnite, gdinat.
Gilledei, Porecla de orn.

Fundreatii, Cdciuld funddreatd.


Caciula cu fund; WI mot.
Fundidu, (pl. neintreb.) z. Un sac scurt,

Garantnie, -enli, Garantle.


Garbiti, (pl. neintreb.). Barble,
vite), se zice i salbd.

fata, incisivi.

(la

tebicd.

Gard's% Gardist; vitasl de primirie.

2. Om scurt, scund; burtd ci cdciuld;

GArginne, 4, Barzfitme, uviespbius. Cdnd

marunt.

Funtonkr, 4, Functionar, slujbas, left giu.


Funfonarii deIa tara:
Mamaliga cu pastrarna;
Funtonarii'n trebunal:
Caseaval in pozdnar!
Furst (a -ese), A sfarsi, a farsl, a ispravl.

Fus, Tusk Expres. Pdrul lui par'cd e


pus (sdit) cu fusu. Are parul rar de
tot, a mancat la pomana dracului.

te-or mufcd 9 gdrgduni (de odatd) efti


dus: dai ortu popii!

Gfirpb (gartiv), Cu gatul stramb; intortochiat; ca capra'ntokturk.

GarmIzoani, -e, Garnizoand $ef de


garmizoand.

Qs* Expres. Altd gascd (neicd Stane)I = Alta vorba, alta ciciula I

Gas* v. balaon,
GfitIruri sing. Gatire. Feluri de mancare ;
mancaruri, feluri de bucate.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Qua, (a, -eso), A unge cu gaz un lucru


pentru a-i pune foc.
Geabei (fArd plural), Mers; drum (vorbind de cai). Calul dsta are o geabea,
merge nitelus imbuestru 11 are mers lin,
potolit.
Geao (Geculte) pl. neintreb. Sficlill
de brAnzd flicuat din panzd rard de

tort in formi de cornet.


Geamaliie, -uri, Geamlle.
GemAnare, -I, Creangd, gamend cu
alta; creangd care porneste din acelas

163

Subst. f. Ghimoteald; Ghimotit, Ghimotiturd; Ghimotdc.


Adj. Ghimotit, -d.
Ghin, -uri, Instrument fficut

pentru
a inflorA fluierile, flautele, cavalele,
jagurile.
Gbinit,
(Pl. nientr). Gheena
iad.
Ex. Ai sd md bagi in
Ghioaee,
Coajd de court, glioacedlcoajd
de nucA.

Puicutl, amantd,
drAgutd.

punct din care se ramified ti i altele.

Genanitua (Geananitua), CuvAnt inGenanaua


trebuintat in InjurAturi

Ghiolbiurt,

ma-sill

Expres. o.ln genunchi sd


Genunchiu,
fi mers ,si tot ajungeai mai repedeh
Se zice celui ce urnbld alene; par'cd ar
avea oud'n poald.

Gergeanoa, Nume de femeie.


Gerui (a -elte), A se face ger; a se ldsd
ger stragnic, cf. franc. Un froid de loup=
un frig de moarte ; un ger de crapii pietrele. La RomAni, Ger de se cacd vulpea
din copad!

Subst. Geruidld, -eli.


(a, -eso), A face guilt; vuiet, hArmlkie; tAmbAliu, larmd, zgomot, zarvd,

Subst. n. Gheldiu; f. Gheldiald.


Gheriini, (a, -ese), A chinul, a canoni, a
schingita; a hArtul.
Gherdnedld.
Ghertii, (GheritA),

BaracA midi de
blane pentru adipostitul unui paznic,
(neologism), (cf. franc. gurit).

Romanii

palmA!...
(Cf. Giuglea-VAlsan, op.

cit. p. 317.
Ghiork, -uri, Bic, mintean, haind scurtA,
gheroc ( ?)
germ.
Ghlvint, -uri, DepArtdrile, distantele
dintre dngile unui surub.
(Cf. germ. Gewinde).
Ghizda, -e, Gdurile nidragilor, acute
in fall sub curea i chendruite fru-

mos cu gitane, la plural: ghiede


cheile fintftnei, pe lAngii prima insemnare.

Gloat.* (pl. neintr.), Rabid, lepAddturd, obiect stricat invechit. de proastA


calitate.
Giramantii, -e, Bicicletfi.

Giuvlea, Gluveloala, Porecl de om,


de femee.

Nume de bou.
Ghighilice, -II, Mite ghighilici de cartofi,
(dovldti) Niqte cartofi mid.
Ghilan,
Geallu; broascd mare

(instrument) pentru amplari (cf. a


ghilui = geluI.ScAnduri giluite, negiluite,
(in Transilvania).
Ghimoti, (a, a se, -esc), A botl, a sifond.

a cocologi, a ghemul; a mototoll, a


face mototed.

La

din Serbia ----- drdgutd,


frumoasfi, pima :
aft esti, mAndrA, de
ghiolbana, (frumoasd)
oAsard-ti
dedei o

Glam, -u4, Glontane, gloduri, asperitati, dluri .


Gliivtnle, -II (pl. neintr.). Gurd, larmd,
ghelaiu tardboiu; zavrd.
Gies* -e, Expres. Apa e pdnd la
glesna pisidi (iron.). Apa e foarte mied,
rAul e aproape secat.
Glivi, (a, -eso), (Cuvint vechiu, aproape

cfizut de tot in desuetudine). A purfit


de grijd cuivd; a ocroti, a corconl; a

www.digibuc.ro

164

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

giugiull; a-1 tine ca'n palmd, a-1 tine'n


san ; a-i purth de grij ea la ochii din

creste numai In bumbac

cap; a-1

(Ispirescu).

La Romanii din Serbia 11 Intalnim cu


sensul de-a morn), a incurcd.

Cf. Giuglea-Valsan, op. cit. p. 9 si


glossar.

Un fel de burete, de coloare


ca piftla,
tremurator,
ce creste pe lemnele ce-au dat In putrezit si mai ales dupa. ploi Indelun-

cenusie

gate.

Globi, (a, -esc), A amencli, a lud pielea


cuiva.
(Cf. lat. glubo-are).

Glodloara, -e, Un grunj mic de sare.


Glojdori, (a, -esc), A paste Ora la parnant (vorbind de cai; de oi)11a mnch

un porumb copt etc.


Glojdoreedd.

Glontnn, -e, Gloduri de noroi uscat

-e, $irul de tauri, boi cari se


insiruie (Incarduie) dupl o vaca, careia
i-a venit de goand.
Figural, ironic se zice i despre o fati
dupa care se tine un card de drag/Mi.
Expres. Trece ca gonila prin sat Trece
iute, se duce iute (molimfi, dragoste,
etc.).

Poreclfi de om.
Goroyeali, -I, Apa murdaril, Ingrosat
cu noroiu; mocirloasa, Sinonint7
Modrigald; boroghind.
GOvie,
(Cuvant vechiu), Hori, petrecere cu lautari ;11 balciu.

GrAdui (a, -ese), A examinit cu alcoolmetru (bauturile); cu lactometru (laptele). In limba populara valceneasca,
ambele aceste instrumente se numesc
grad.
GratIr,

Grinajille,

(Inghetat).
Copulatia

bovinelor.

Expres.

Sdrat de goand. Sfirat-moroaga; ocna


de gnu, sarat de zbiard, moare de tare,
morogIt (de sare).

GodAn, Poreclfi de orn (Constantin).


Gogonet, -eatii, rotund, ca sfera, sferic,

Grefier.
Gramejioarli ; gramada

mica.

Granaldn, Gramofon. Plficilor de gramofon ti se zice tderc.


Gras, 41, Expres. Se sparge de gras, -d,
Gras ca o dopie, ca rnalul.

GrAsAn (Grsune, pl. griguni), Pore


'Anil la vArsta de s an.

ca un gogoliu.

Goglbz, -e,

Subst.: Goand, Goneald.


Wacii fi e de goand!

Gunoiu; aschii mici

surcelbse, gteje, vreascuri, hreast.

mere, pere fructe In genere 11 acadle,


cofeturi, andel, (ccIndil) In Moldova

GrAtie, -II, r. Un fel de cursa rustica

formatti din lemne grele pentru


prins cainii cari vin s manance porumbul crud, sau strugurii.
z. Expres. Uscat ca gratia; ca pe gratie!

codex.

Golophn, -A, Same, golan, gol pusca,


lipit, lipit pamantului, sula i caciula,
gol meiu.

Slab de tot. Se zice 1 numai gratie =


Numai oasele de el (ea) ca fiarale co-

Gdmol, pl. neIntreb. Mat; viret; hreimat ; dunk, zgornot, zarva, larma.

Grfini, (a, -esc), Dupa ce as'au scos toate


paele de pe graill ce se treiera cu caii,
se aduna cu un tarn de mracine i cele

Romanii din Serbia au si ei acelas cu\rant cu aceasi insemnare.

(Cf. Giuglea-Valsan, oP. cit. P. 24 *i


glossar.

Goni, (a, a se), A lull viol; a fi dat la


taur o vac. (cf. grec. gonbo).

din urmi fire de paie ce-ar fi mai rmas peste pleava i grau. Apoi cu lopats se fac brazde insa numai Intr'un sens (directiune), prin graul
amestecat cu pleavi ce se alit Intins pe

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

2 65

arie. Actiunea aceasta se numegte a


grdui; grduit; grdzdald. Dar ga cele
doul-trei ftmii pe cari le mai dau caii

Gulitra, -I, Gur de ham format din

peste grauiall se numesc tibt grdulald,


grdult: Actiunea aceasti se numegte tot
aqh i la treieratul ovfizului, orzului

alta pe dedesupt, pela mugchii pieptului

dou. curele sau chingi de canepd din


cari una trece pe de-asupra gatului iar

g. a.

gi se 'ntilnegte cu cealalti in dreptul


incheieturei de sus al picioarelor calului. De locul unde se 'ntalnesc gi se

Intr'o colincl din jud. Brila (cit. in

unesc, se leagA gtreangurile (gleaurile)

Poezii populare, Candrea i Densugianu


Bibl. pentru toti, pag. 53) gsim:
*Cu picioarele treera (caii))
0Cu botul grohoea
*Cu nrile vanturbo.

cari tin de cruce. La gulfari se pune

Graunte,

calul gi la plug si la car,

inanitea

boilor.
Gunolu,
ochii

Exprcs. A std gunoiu in


cuiva, A nu putea suferl ceva ;

Expres. 1. Frunzos ca grd-

a-i fi drag ca sarea 'n ochi; ca gheata 'n

untele.
2. Sandtos ca grduntele (sdndtos grdunte).

din; ca fumul in ochi.


GurA, -I, Expres. A bdgcrn gura cuiva.
A 'ncondeelt; a prI pe cinevit; a-1 da

Gree60e, adv. Expres. A std grecege in


inima cuiva. A-i cunoagte gdndurile, a
cunoagte intentiile cuiva sau nurnai a
pretinde ci le cunoagte.

Grip* (pl. neintr.), Mestediu cu un


cap let, cu care se frmantfi mdlaiul
de copt in teste.
Gripsor, (Gripsore. Pl. gripsori), Rubl,

piesi de 5 lei.

Groasi. Expres. E groasd. E ingrecati, grea, insrcinat (vorbind despre


muieri):
La Romanii din Serbia acelag cuvant
il gsim cu acceag insemnare:.

triia (sotul)
*Si stt 'ntampla de muria
...*Scurt vreme

pe mn cuiva; a-1 bga 'n mainile


cuiva.
Gurtl-de-peteoe, = Gura-sparta, indiscret,
limbut, limbu care-a mancat picior de

gainii; de curcl.
Garin! (a), A face gur, a ghelAl.
Gun!, (a -eso), A inoda firele la inceputul tesutului unei panze.
Subst. Gurit; Guredld.
Gust, -tui, Expres. A veld cu gust. A

ven cu probl de rachiu de viu

de

vanzare.

Gugetl, Prurigugetel. Un soiu de pruni


ale cror fructe se coc in Iulie.
Guturin, Porecl de orn.

*Nevasta groasd-i udia (rmanea)


(Giuglea-Valsan, Dela Romdnii din
Serbia, pag. 269.

GrogOiu, Grostaiel. Diminutiv, Grofteior, -oard. Groltelecin = Porcul pfina


la 6 luni.

Grunj, -uri, Expres. Carnea lui e ea


grunjul, E camas tare, e voinic, spOs; inspitat; e cat uga in spate
carnea lui ca fagurele (de frumoas, de
frageda).
Guguliu,
Gogoloiu, sferfi, gogo-

loaiele de prtmant (humA) aduse de


ap i amestecate cu pietrig gi nisip.

IL

Ha-ha! Interj. Expres. adv. Ha-ha, sd


cadd. Cat pe-acl (pe ce) s cadi; maimai s..; cu putin a lipsit
erit cat
pe-ad s... (Cf. lat. tamuum non)

Haidllefi, 0 femee voinica ; omohie,


fernee omoasii. (Cf. franc. Virago).
Hiiineturi, (sing. neintreb.) = Haine
multe, tolaturi.

Mani, (a se, -HO, A se instrinit; a pribegl, a urnbla haimana; a umbla

rznit. In tratatul lui Dim. Cantemir


cu Pctru-ccl-Mare:

www.digibuc.ro

(3. T. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

66

eIsleamul lui sit nu iasi din domnie,


numai cand s'ar Min) sau gi-ar lepid

Harkli, (a se, -ese), A se cdrpi cu..; a


se area ( cu chiu cu vai) cu un lucru,
sau fiinta: (dobitoc).

legea.

Md hrbuiesc cu... 0 duc cu chiu cu

Hdinit,

Expres. 0 haiste de casd, o


moara de cask.
Voinic, inspititt, novkc, Nov,
lunghn.

Furtuna, uragan, vantoaica (cf.


germ. Windin).
lifilku, (fAril plural), Expres, A lud la

hdldu, A certk; a face cu ou gi cu


otet; a trage un spertaf; a luk la

vai..; (tarig-grapig); mai mult amar deck ajutor; scurtare de vietfil

Harg (fark plural). Expres. A da hdrg


in tdrg. A spune la toata lumea;
a spune 'n gura mare, a obsti; a spune
ca evreul, a da #gfarrn
de pe coperig
tara; a spune gi la cei morti; a spune
In ttirg i la moard, (unde se strange

11A1Alku. Expres. M'a bdtut hdldldull

lumea i poate si asculte). (Cf. lat.


divulgo, -are; vulgo dare).
Harhdm,
(pluralul foarte rar in-

M'a batut stelele! S'a ales praful de


mine! M'am prapadit, m'a dus dra-

trebuintat). Multime; card, stol;


clapie. (Se zice numai despre bipede

trei pdoeste.

cul 1; m'am topit cu cai cu totul I s'a ales

harla de mine.
-ale,

bucatfi.

Interj. = latratul cainilor, fig.


vorba prea multi!.
Ilmb (fari plural), Oalii mare, oall
de pritznic* j femee voinica, omoaie.
(Cf. lat, virago -inis; franc, virago).
laimpov (firit plural), Cam aceeaa In-

semnare cu lidmb. Sufixul ov e aici

patrupede).

Expres. A se alege hrla de...


A (nu) se alege praful gi pulberea de...
a se alege poradichiul de...
Harn, -A, Peiorativ dela awn,
Hart11 Interj. Cuvant cu care se maul,
se abate calul pus, la gulatii, inaintea

boilor , la plug, la car.


Hati,
Turrnli de porci, fig. sarcastic
o hdtd de copii (puradki).

oarecum augmentativ.
-e,r Femeninul cuvantului
Himpovill,
precedentn *hitmpow.

Hria, adv. Expres. A umbld hria. A


umblk fara nici-un capataiu, a umblk

Ildndird, adv. A se tine lwinddrd. A

fuiorul popei, a umblii frunza lelei,

se tine scaiu,
inharhomit.

incarduit, hrhkm,

Ilanghr, -1, propriu: Hingher; Figurat,


Om desmfitat, deguchiat, golopan,
golan, derbedeu.
HangliA, -e, Iapa, cal mare gi urit femee
/Me, lunga i proast,
Hanta. (plural neIntrebuintat), Gura.
Bun de lubld = Flecar, guraliv; sporovaklnic ; sporojklnic, bun de catea.
Adj. Hnts, -oasd, Palavragiu, flecar,
artagbs, clents. = clanta.
Cearta, dihonie, ne-

intelegere, imperechiare, pricire, galceavi, vrajba.

haimank, a umblit trelea-lelea, a umblh

a nu face pureci Intr'un boo; a umblii


4de calo-calo a umblit incarduit cu.
}Helga (lripil). Ironic. Grau amestecat
cu neghina, cu taciune, mazAriche,
hrigc., s. a.

HIsteag, -tut Hips, de*, bunget.


Hoag* -I, (plural rar intrebuintat),
Vagig, uduclbiu, huducibiu, ffigag;11
vale, valcea.
Hoanei (gi verb a-se honci)=Vezi : Hoagca

sinonim: Cardfd.

lioinfelea (de-a) adv. Se numegte mersul &kit, zdruncinator al calului care


nu e buestritg. Este sinonim, cateodati,
cu galopul; cu de-a 'nsdritelea.

www.digibuc.ro

567

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

In Transilv. troanca.
Iloacl, (pl. neintreb.), Ofn sau vitA

Hupit,

HAmisit ; lihnit (de foarne);

pocaltit ; cu noud lupi; colesit.

bAtrfini,

Gloabl de cal; cal prost,

0 hoaFcd (hoancd) de cal! 0 hoaFcd de


unchiag Un hodorbg; un mosnelig; un

mormAnt I o clzAturA.

-nri, Hop, fAgAs, mncilturA


(groapA, scobiturA) pe Fleaul oselei
(drumului).
Hononiu,

cdzdturd de cal, de
numeri coa-

poti
Horomie

stele de-o poFtd: de-i poti


atArnit

plostile de sol-

duri.

Hastrt (pl. neIntr.), multime, pusderie


Roiu; pale. MuFtele

erau honondiu.

Hontroipe (sing. hontroapd intrebuintat


mai rar).
Toale (vestminte) vechi, grele asternuturi uzate boarfe.
Ho5tortog, -I, Unchias; baba', in sens
ironic,sarcatisc ca l boftorbg,
A goni pe cinevd un

Hotar, -e,

Gdinile vin hustd.


Hilture (firit plural). Om, animal, psere
inspitati, voinicA.

IaturitA, -e, Femenin dela hature.

Izmi. pl. iezme, Maud., duh neA-1

goni pfinA-1 lasi de urit.

Hot, haiduc, bun de


cu mina lun-

curat; Naibl, aritare, Benga, Nodea.


(cf. persan. Aesma).
IizmA,

Aghiasma,

gA (dela ohotomano),
Hotoman,
Hotomnds,-oasti, vulpe bAtrAn, vul-

Api sfintitfi. Verb, a izmul = a spilh


cu..., a curtli cu.
leek (IcI) adv. Aici. Expres. Omul dsta

poiu ; vulpe cu gusa

e cam d'ici, de colea! E pe-o parte, intr'o

albA.

ureche, tacnit, n'are toate sambetele, e

Hofonag, V. hooman.
Hristos Expres. 1. A se rugd de cinevd
ca de Domnul Hristos. A se rug& mult
de duel* (SA te fi rugat de-un Turc,
si mane& carne de pores.

2. A judecd (chinui) ca pe Domnul


Hristos. A chinui mult,
(fAxii plural), Expres. adv.
A face de hudflbd, A nimicl; a pierde; a
pune cold cuivit; a omori, a sfeterisi.
Iludubitz,
-e, Sinonim cu hdmb
doua insemnare ; i cu istimpov.

carn trisnit; nu e In toate apele lui.


Ielean,
Viclean, airet, pungiw, cu
mate pestrite.
In Pravila lui Matei Basarab : hiclean,
hiclenFug,

Viclesug, iretlic, sarlatanie,


Iclegng,
pehlivanie, tertip.

Hudfibi

Icomonie, Iconomie, crutare, gspiculh-

Hulfib, -e. Afarit de 1nsemnarea tiuti

Iopinttnit, -I, vezi : curvigind.


Ierl, adv. Expres. s. A cdutd ziva de ieri.
A tilitt frunzi clinilor; a &wit la stele,
a-ei pierde vremea de pomani, a umbl
de flori de cuc, a tiiit dracului bureti,
a da dracului tmlie, a paute vntul.
2. Nici eu nu sunt de ieri-de-alaltderi!

se zice ironic; o hulubd de sobd, o


sobtt proastit, o sdrdcie de sobA.

Hulubi (a se, -ese), a se stria.


Humbar mai rar: hambar) Hambar
= o ladi mare (1fidbiu) ficut din blane

de fag, de rudari, In care se pistreaza


mdlaiul i fitina (de grriu). Se fac ai de
timplari de blane de brad.

tie, degumeillAs.

Sunt btriior i eul Am vlizut i eu


multe (pAtit).

Ieropin, -e, Aeroplan. (Cuvant niscut

in graiu popular odati cu mobilizarea armatei romfine din 1913, cand

www.digibuc.ro

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

168

toat lumea vorbeit ci os'au vzut) in


cutare loc (Un dicitur; fama est)
Bulgari in ieropan, care vreau s
arunce foc
noastre).

otravA

peste

satele

cisem;pdtrunsesempaiul cu curtd; obgasem pe mfinecl.


Catachreze: inima plidurii, a biciului,
a codrului, a zAvoiului, a porumbilor,

5. Expres. Cu initna bund. Marl de

Foarte bAtrAn(A); uitat (de moarte);i-a

intelesul cunoscut de toti vesel,


voibs;
(Cf. Epistola S. Apostol Iacov, cap. V,

pierdut moartea catastivul; de cand

13. ((Este cineva cu mima buni ? s

er lupu' cAtel; om vecltiu; din alte vre-

cnte.)
Aceastli expresie = mancAcios, pofti-

Iertat, 4, Expres. RIO/in (el), iertat(d).


Subinte les: de moarte, de Dumnezeu.

muri. (Se zice si despre oameni


despre animale).

IjietA, -e, (Fluralul mai rar intrebuintat). (Se zice mai numai despre
;
femei : telelicA ; cutr ; palavragio
iscoditoare; sprgAtoare-de-case; secAturA, pezevenghe.
ImIsit, -A, Pipernicit; prizArit, slab,

firav; costeliv, (poate dela hrnesit).


Im (plural neintrebuintat), Necurtenie,

cibs, cAruia-i del ittima (sk mlinfince de


dimineatA; care nu alege si nu face nazuri la mAncAri.

InImi (Imin61), Pantofi.


Iniversal, Plug Universal.

Intrb, (a). Pers II adj. sing, Inti (in kc


de intri).
Iordan (a, a se), A stropl cu apa; a
lovI cu bulgari de zApacl (la Sf. Ioan).

murcilirie; slim, gin, jeg.

Iordnealil, -ell.

bias, -oasd = soibs, murdar de tufe,

Iortomin, Nume de bou.


Iran. Hrean. Si in Transilvania.
IrindeAna. Un joc repede; vioiu,

negre.

Imosit, (a, a se, -ez), A se murdrl


(vorbind de rufe, de corp, piele); a
limus, -i; limosus

Irindeaua la genunchi!
IsAiit (Isen(ie; Isentd), Esenta de otet.

In. Expres. A bate in pe cineva. A

Ismui, (a, a se, -ese), A spala, a se spAlit


cu idsmd, aghiasmA, apA sfintit.

murdrl

(Cf.

lat.

-a, -um.)
bate la catarim, a bate mAr, a bumbetcl
pe cinevA.

Spion; iscoadd; cercetds.

Inle (fArA plural), Expres. Butoiul s'a

(cuvAnt diformat si 11110-

fdcut tat o inie! Continutul butoiului

mantenit astfel in graiul


popular, cu ocazia mobi-

(vin) etc., s'a fficut mici sloi de ghiatti.

In opera lui Creangi Inie (Ndboiu) =


ghiatA In formatie

moale i sfArAmi-

Ispion,
Ispioan,

cioas care pluteste pe apl.


InimA, -I, Expres. 1. A i se lud cuiva
din spre inimd, a se scrbl; a se ingretosA,
a se dezgustA.
-a. A se zburd inima cuiva. A se ptrunde,

a se prpdl din cauza unor prea mari


emotiuni.
3. A-i da inima Ia... A poftl cevi; a dorl
cu infocare; a nAzul, a rtivnl, a rmnl.
4. 2ti s'a dus inima (din mine). N'am
mai putut de fric; o sfeclisem; o mAl-

lizArei armatei

romfine

(1913) cfind oamenii de


gardA pAziau satele de
ispioanele bulgaresti cari
vreau sd le dea foc i sd
le otrdveascd ffinttinile).

Iubt, -calk Cfiruia li place sA iubeascA,


cAruia, la scAldatul dintiu, i s'a nimerit apa fierbinte.
NIA (pl. neintreb.). Inceput; dever;
gheseft, vnzare : clutarc (a unei

mrfi, articol de comert.) (Cf. franc.


vogue).

www.digibuc.ro

69

CULEGERE DE FOLCLOR DIN IUD. VALCEA

Iutac, v. arzuliu.

Wigan,

Vrednic; silitor; ca
piperul, inims, spirt; cu inimd; numai,
inimd.

2. Cam iute (corbind de ardeiu, etc.).


Izadi, (a, -eso), A risipl, a da 'n dreapta
'n stanga; a da pe rine-minte. lzddd;
-oare, (cf. . franc, prodigue;
dissipateur).

Izamen, -e, Examen: (serbarea de finele


anului scolar, la clasele primare).

Izani, (a, a se, -ese). A nu purth de


grija de cineva sau de cevh II a se pHzari; pipernicl, a se fnurdcid; a se schi-

f. kmeneald, -eli.
lzmenit, -d.
an limbs veche = a ismeni

a stria;
a denaturh, inteun hrisov dela Mateiu Basarab din anul 2640, publ. in
Biserica Ortodoxd Romdnd, an. XXXIX,
Pag. 1149.

1=4 (a, a se, -ese), A se spdld pe mdini


cu iazmd (aghiazinfi), a se purifich; a
purifich stropind sau spfiland cu spa
sfintita.

Cf. Odobescu, Cdteva ore la Snagov,


Bibl. pentru toti, p. 73.

monosl.

lzdnd, -e.
Izdnit, -d.
Expres. 2. A scoate pe cinevd din izeind.
a-I scoate de-asupra nevoii; a-1 pune
picioare.

2. A scoate rufele (sau 1i altcevd) din


A le spalh bine; a le deznecd (desnech)
dupi ce fuseserii fnecate, bcigat.? 'n
izdnd de altcineva.

Un cantec popular valcean (Fluresti)


zice despre o nevasti urita dar mai cu

fmboli. Boi.
imboi, (a se, -eso), A se impleteci; a se
incovolit;

a se aduce de sale; a

se

apleci cat sa fie aproape sa cacti.

imbudituri, (a, -ese), A aveh griji de


cinevh; a branl; a tinea in palme, a
corconl, a glivl.
f.: Imbucdturaald,

iimbufni (a se, -ez), A se Infiniti; a-i


sari tafna, thnclara a se bosumflia; a se

intafnosh., i-a venit piperul la nas;


immurgite. Expres. adv. Pe fmmurgite

seama neroad:
oDe uritd nu-i bag vind

In capul serei; in capul murgului;

Treanta mi-o bagd 'n izdnd!


Izbi, (a, a se, -eso), Expres. Am izbit-o!
Propriu. Am nimerit-o I; Sarcastic:

in murgul serei; in amurg.

impiritesc,

Expres. 2. Lenq fm-

pdrdtesc, f. lenes, lenes imputit.

Am lovit-o ca Ieremia cu oistea 'n gard.

2. Befiu impdrdtesc betiu In patru-

2. S'a izbit in partea mamd-sei. Co-

zeci, suge-bute.
3. Casa impdrdteascd

pilul seamana cu mama-sa.


E leit-poleit mama-sa; e capul masei.

Izmne, Expres. A da izmene pe cd-

primaria.

4. Pugd impdreiteascci pusca militara (veche) de pe la primarii.

ldtor. A incredinth un lucru unei maini

5. Pdttlle Impdrdtefti Mule in care

nesigure, necinstite; a o nimerl ca

se tinea la primarii rezerve de bucate


pentru anii secetosi.
impiltra, (a o, -oz), A o sfecli, a o bag&

Ieremia -cu oistea 'n gard. A da oile


in paza lupului.

pe maneci, a nu mai st1 pe unde sa

Un crac de iznulnd.

Izmeni, (a se, -ese), A se fasoll, a se


preface, a face pe mofturosul; a se
strambh, a se schimonosl, a face mutre
a se sclifosl, a se miertal.

scoati catnap.
Intrupat, ain carne
Impelitat,
oase. Expres. Copilul dsta e un drac

impelifitt! E un drac i jumatate; e

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

170

dracu gol! Cine n'a vAzut pe dracu, la el


sl se uite !

(Cf. slay. pelitd = trup).


fmpieloregA, (a se, -ghez), A se pune pe
picioare; a se andreptio; a se restabill.
(vorbind de copii ai de bolnavi).

Sinonins. A se invdrtl = a-i da in de

2. Atunci s'aratd incdrcdturd (la ceafd)!


Atunci se'ngroaae gluma; ai si le iai la
ceafl (dupl cap)1 Se'ntoarce foaia
ailaltli I; ne striciim omenial ne striain
la ceafA, stricAm cAruta.

IneArnat -- in carne pe el, arAnit.

ineitali, (a, a se; -ez), A se immulil, a


se inrAutlitl a se venind (Vorbind de-o

bine, a merge spre insAnitoaire.

Implelmit, (a, -ez), A pune in meslul de


mdlaiu si putinfi Ala (de gent) pentru

rank de buboaie, etc.), a se spuzl de


bube, a se face tot una de bube.

Inefttiirtinul, (a se, -ez), Figurat. A se

a-1 inchegh mai bine.


Pielm (fArA plural).

implersi, (a), A impietrl; a intepenl,


a'ntelenl, a se infierk. Expres. Mai

osplith bine, a se ghiftul.


Incdtdrdmare, -i.
Incdtdrilmdt, -a.

miycd-te yi tu, cd nu te-or fi'mpiersat


dracii! Fitt alte forme.

Ineergit, (a, a se, -ghez), s. A pune coviltir de cergi unui car (cu care lumea

impildul, (a se, -ese), A se incontri,


a se prici, a se certh; a se pontul, a

se duce la bAlciu in timpul verei).


z. Expres. .cerul s'a 'ncergat (cu nori),
cerul s'a acoperit de noH.
ineetirit, -A, Cf.: inydfoydt, -d = plin cu

se Impunge, a bate samarul ca sl pHceapl mAgarul.


Impilduiald; Inspilduire; Impildult.

impojorat, -It, Imbujorat, cu flori in


obraz, bficAnit.

impunge, (a, a se), A bate tutus si priceapl iapa; a da sl'nteleagil, a atinge pe


cinevit (cu vorba), a criticA (cu perdeit),
a impunge cu vorba. A cAlch pe cineva
pe coadA.

imputi, (a se), Expres. A se Imputl de


swan! A dorml prea mult.

hales, adv.
IneMles, adv.
Ineaultea, adv.

lapte (vorbind de ugere, de zatodre).


ineetunkl, -eli, TAndfileali, incetineal
la lucru.
Ineettmel, (adv.). Incetinel, incetiaor, incet, uaor.
Inehelat, -I, Expres. 1. Codrul (zdvoiul)

s'a 'ncheiat! A'nfrunzit bine de tot.


(0 expresie analoagii, glsim in cronica
lui Gheorgaki Vol. III, pag. 323.:
cdmpul fnchidieat cu iarbd.

Mai ales cl; incaltea ;


mai cu seamil.

hale!, (a se, -ese), A se Innodh

vor-

bind de copulatia cainelui ai a cltelei,


a fi la cAtAllireali.

2. S'a Inchis bobocull S'a string funia


la par; s'a fAcut agurida miere; nu mai
e pornana de-atunci! unde te mai intAlneati cu vorba aia ?... popa nu toacl
de nouA ori pentru o baba surdA, odatA
se deschide cerul..-

Incioelli, (a, a se, -ez), s. A drege, a

Inclllcit, -d.
Incdlceald, -eli, (rar intreb.).

Inealtit, (a), Amegiul.


Ineiltostl, (a, a se, -ez), A se face ca ai
cAltii (vorbind de lemne, sfoarl, etc).

hank (a se), Ex. s. A se incdrai de


Doamne ajutd. Ali gild beleaua (Beau; a o WI pe-a bunA, a ai-o face
singur, a fi dojenit, a fi cicillit, mustrat
asupru.

tregulite un plug, (etc.), pentru a porni


cu el la arat.

2. A se restabili (dupl o bolire); a-ai


venl'n fire; a cdpdtd ruyelyd 'n fayd, a
se intremh, a fi in convalescentA; a-i
da'nspre bine, a-i porni'nspre bine.
Inciorlicat, -A, Se zice despre cocoaul
sau glina care are pene ai pe picioare,
pe ghiare.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALUE&

1.71

Ineocori, (a se, -ez), Ex. Ca lul se Incocoreazd. Calul tine capul Pin piepto,

Infruntdtdrd.
Subst. ( Infrunfald.
Infrunfdt.

in sus mAndru.

Ineontrat, Contract.
Ineovrigh, -ghez
(a se),
Ineovrigi, -ese (coyrigi).

A se (+face covrig;

a se face colic;
a se aduce, a se
obldh.

r Ineovright, -d,
1 Incovrigit; -cr.

f Incovrigdturd.
1 Incovrigeald.

Inermboii, (a, -ez), Expres. A fncrdmboiat-o peste livezi.


A pornit-o prin livezi, a luat-o razna
a luat-o sAgeatii in spre, a retezat-o spre,

a tulit-o.
Inereineenit, -ii, Afurisit, impiersat, impietrit, jurat.
Inerosnit, -ii, IncArcht, impovirlit, insircinat. Incrosndt de lemne...
Lido tat, -I, Expres. Cu pdru'ndoiat

(vorb. de oameni) = adult, bittrlin; cu

ghiocei pe dimple; dat in dildnul


parte.

Adj. ( Infrunidt,-d.
Inturrnit, (a se, -ez), a se gild. A se imbrAci in 9 cojoaoe, ca baba Dochia; a se
sAturh: sA-i poti omori paduchele (pu-

recile pe burtA, a sta loan de sfitul.


Infurmare, -i.
Infurmat, -cl.
La RornAnii din Serbia cuvantul acesta

are mai aceeasi formii si tot acelas inteles. Inteo baladi populara:
meroalele cli si le loa

Si mai mindru si'nformh


(gild A).

(Giuglea-Vislan, op. cit. p. 305 si glosar).

Ingmbii, (a, a se), A pune mAna, (eu


ingAmb) a apuch, a luh la Ptrei-plzeste*,

a pune mina in ceafA, a pune mAna'n

guler,11 a se luh la bataie ; a-si da


natrele cu cineva.

Inginit, eu Ingkt, (a se). Expres. x.


Cad se'ngand ziva cu noaptea. Amur-

Ineeiteids, -oasi, (Vorbind de fructele


care te'neacii, atunci and le mAnAnci).
Mdldids, md1di4 (gutuia, pepenele galben, pere 9. a.).
In !Jerk, (a, -ez), Cf. Impiersd (4).
Cd nu te-or fi fnfierat dracii. Cd nu fi-o
fi beigat dracu' coadal

Influri (a se, -ese), Expres.: Pazele au


fnceput sd se'nfloreascd, au inceput sii se
svinteze, sii se nfilbiascA, dupAce au fost
spAlate si intinse la soare.

Am pus pdnzele la'nflurit.


Intorloei, (a se, -ehez), A se impopoPena, a gild.,
Infurfuei
(sens ironic).

f fnforfocat, -d,
I fnfurfucat, -it.
A'ncepe o mfincare Isi-

Inlrunth, -ez, apoi a o lish; a muscit dinInfrunti, -ese, tr'un fruct si-apoi a-1 lAsit.
(cf. fnfruptd).

gurile tArzii; Dar mai ales, faptul zilei ;


pe mfinecate de tot, la mlinecare adincl.

2. In zavoiu ctintd cucii de se'ngand

.--- aintA de nu-si dau tind; anti


cued de nu mai auzi In laturi; de ti-e
dragi lumea; de ti-e mai mare dragul.

Ingeni, (a, -ez), A Inceth, a contenl.


Ploaia n'llngenatl

Inger, -I, Ex. Ca fngerii = cuminte, supus, ascultAtor.

Inghebeji, (a, a se, -ese), A inghesui, a


se inghesul; a se indesh ca la pomani.
f. Inghebejald, -eli.
Inghebejit, -4.

IngIngli (a), A prinde chiag; a prinde pe


putere, a scoate sArAcia din vatrii, a da
fnainte (vorbind de oameni).
IngrAunt, (a, -ez), A da oviz,--ogrun-

tea unui cal, vaci.


Ingrdunfdld, -dli.
Ingrdurldt, -d.

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FLEA SI C. M. POPESCU

172

Ingropi (a), Expres. Afardploud de'ngroapd,


cu gfileata, plou de toarn.
Ingrosat, -A, 1. Expres. E drumul fngrosat
de oameni (lume). Forfoteste drumul de
oameni.
2. Tree oamenii ingrosati la bdlciu.
Roiesc, foiesc, misunl pe drum oamenii

ce trec la.
3. Urzici fngrosate. Fiertur de urzici
in care s'a pus si mlaiu (fhina de porumb).
Inbruni, (a Se, -ez), Expres. A se fnlzdnui
dupd... A se lu dupa... a gonl pe tirucll

pe smntb a prigoni; a urmArl (persequor).

Inhalrhomi, (a, a se, -esc), 1. A fnsird, a


implied, a fneured. M'au inhdrhomit si pe
mine ca martur.

2. A se insure) cu cdcatul dupd ureche.


A se insura de mic; cu buricul neuscat,
cu casul la gur.
Intaerub, (a, -ez), A inhAnl, a pune

saua, a pune in stare de a functiona,


a infurma.

Intitogh, (a, a se, -ez), A (se) imbrrica


bine, a pune OA nou cojoace ca baba
Dochia; a se'mbrch (ca) de iarnA, a se
incotosmAna;
Intdfosdt, Intdfdscit, -a.
Inteiostl, (a se, -ez), A se face tare, teioas
atoas (vorbind de carnea de ardnude.
Inteisoare, -eri.
Teids, -oasd i inteiosat, -cr,

Intesat, -a, ---- jepsit, a inghesult.

Intoarce (a se), Expres. Mi s'au tutors

2. Expres. S'au fnhdrhomit dupe). el...


S'au luat...; s'au inhaitat..,

matele pe dos. Mi-a fost gretrt; scarbi,


(mai ales vorbind de mancari, buturi),

Inlicritt, -ii, Tesut in ochiuri (romburi)


vorbind de scoarte. masau cadrilat

Cu sens pejorativ, gsim forma a se


Intortoid, a se fntortochici; adj. Intortoiat, -d; Intortoclziat, -d (cf. verb, latin

caturi, asternuturi.

Inlenosi, (a se), -ez,

veni lene

A-i

(cuiva). a se lenevl.

Inneei (a). Expres. si-a 'necat sufletul,


a baut para nu mai stie de el.

Inodiciii, eu mi. !nand!, (a se), A


manch de par'cii n'ar fi mai vraut de-

mancare (de and nbi-sa l-a acut);


a mama, cu ochii cat cepele; a bate
vantul pe dinainte-i; a manch sa crape;
sl-i sar ochii.
Insantntt, (a, -ez), Ex. 1. De unde-ai fnsdninat? De unde mi-ai rdsdrit? deunde ai venit ?
-

2. Cine stie unde-oiu insdnind! Cine


stie uncle-6u ajunge 1 (ca loc) Cine sac
unde mi-or stkl), fulgerel (lumind) ochii!

Insitit, (a, -ez), A fi de satiu, a saturit.


Insciunit, (a se, -ez), A se intemeia, a
prinde putere (chiag).
Inspitat, -it, Voinic.

Persius si Plaut).
Intatosit, (a se, -ez)

fncetdrd,

Intitfos at, -I
fneetdrelt, -a.
Iutunerie. Expres. Intunerie de prune --=
negurime de prune, bisag, berechet
de prune.
Invalit, -A, (Despre flori si crestele
dela paseri).
Btut, amplu, involt, bogat.

Invitrcoli, (a, -esc), A sucl, a intoarce, a


rsuci, Vlintul Invdreoleste vntul pe cos.
Subst. Vdreol, -oale, intoarcere, rsucire, fnvdrcoleald, -eli.

Invirtit, -A, Expres. Ninge'nvdrtit. Ninge


de ingroap, e hora mtusilor.
Invirzobi, (a, -esc), A face creturi opincilor, a le pune curelele, nojitele.

Invulbi Invulr, a se, -esc), A se ins-

Insuri (a, a se), r. A insure) niste Incdltdminte. A le incputa. A le pune


fete.

intorqueo si adj. intortus, -a, -um la

pita, a-si apuch pe puteri, a creste, a se


inspatosh, a se face mai voinic.
Invulbit, -el fnvulvit, -d.
(Cf. lat. involvo, -ere).

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Inzileti, (a, -esc), A riminei

Am

inzaletit neinsurat!

A riminea balti; ash 1-a bitut Dumnezeu...

Inzaloglt, -fi, Incurcat; nehotirit.


Exprcs. Md tot tine'nzalogit! M
tine'ncurcat ! nu-mi da'n buni!
InzApuci, (a se, -esc), A se face lioarci
de ziduf; a fi tot o api de niciusali,
a fi numai api, a fi ca'n cuptor, a fi
bleasc de nidusit.
Inzapucit,

J.
Jilfivte,
Reteveiu de lemn ratavd;
scurtitinl de lemn.
Jamplri, Jambiere.
f. rar intre(pluralul: jepci
buintat). Loc jos, piclinbs, padind, loc
care tine api.

Jar, -uri, Un jalon ficut dintr'o tufi


ciopliti (in pidure).
(Jaloanele puse pe cAmp

Jidov, -1. n. mit. pop. i. 6m Inspitat,


voinic, rupt din mal, hojmaliu.
bogat; putred (de
2. Om chiabur,
avut) gros la pungi; cu chiag la pungi;
cald la pung, cu ski la rfirunchi, stup
de bani, stup neretezat.

Este si expresiunea Rupt din jidovil


= voinic, ce brad de oral ce brad de
rurnin 1

Jighnle, -Anil, Fiari; jivini; balii; animale domestice (pisici, cttini).

Jiguit,
Mari de insemnarea cunoscuti, insemneazi si cu miros greu
(urit), cu dahnet rfiu; cu duhaare (vorbind de untdelemn, unturi, etc.).
Jigddie (Yigockald), &all a citinilor
(care li face si icneascd (suspine) dela
inimd).
Ca A

se vindece li se di unt de pe
pieptene. Femeia care le di untul le
zice : *De-iii fi jigodit si-ti treaci; de-Ai

fi turbat si iei ampii!


bete sau

pari se numesc (du). Actiunea de-a pune


astfel de jaloane sau semne prin pidure
se numeste jeruire.

Jfirgliu,

173

Fir plural. Foc mare, foc


de zmei, ham, jfiristic, cfirbu-

jim, foc haiducesc.

Jipu, pl. Jiple, JuNeu, Julfin; hadarig


(la parci fi la Mini).
Lemn mare; orn mare, spitos,

Jlpin,

novae.

Jarcalke,

Vlijgan, mfigidin (bitrin)


haimank lungin.
Javlfi, -e, javr, jigadie de aiine: pusl.

Jecnan, -e, (jAcmin), plur., -e, (-uri),


Prizi; jafuri,
Jecnnini, (a, -eso), (Ydcman)), A pracii;
a furit; a despuiit, a jeful
Yeandneald,

Jecneittfi. (Yacnea(d), Expres. Da jec-

neata oalei! Dfi foc oalei i Trage foc


la burta oalei, sii fiarbi mai iute

Jeml, (a, -esc), A umplea, a ticsl, a


intes, a infundi cu...

Joardfi, (Yordeci) pl. -le, Nuii; mliji,


vergek vargi.
Jojfir, (plural neintrebuintat), Expres.
Pestele e jojar! Pestele e prost de tot :
e putred; coada-i miscd; capu-i pica!
Jucurao (Yucurhe), -11, Jucirle.
Jugrfiv, -1, Zugriv, pictor.

Jugrfivi, (a, -esc), A zugrvl; a pica.


Subst. f. Yugrdvecild, -eli; mai rar :
Yugrdvitard,
Yugravit, -d. Expres. Par'cd e jugrd-

vit (-a)!
Frumbs din cale-afari; scris, picat (-a),
rupt (-c1) din some; zdna! ca o cadri, ca

Sacii erau jepsiti cu drugi de furat!


Yepsit,
= ticsit, -A.

Jodi, -e. Berechet, big, multime; Ex.


La maw: erd jerfd (bucate, vin).

Se zice si ironic: o jigadie se fatal (Cf.


grec. lyngodis, qui sanglote). adj. yigodit, -d.

o icoani I ca un boboc de trandafiri; e


frumos hotirit.

Cf. Martial (Epigr. J, log, Hachette,

www.digibuc.ro

G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

174

vers 22, 23) - Editia, Waltz: Anthologie des pates latins, pag. 286:
...Aut utramque putabis esse veram
Aut utramque putabis esse pictam.

Jura!, v. aliminit.
JuritMe -II, Jirebie, jireabie.
Expres. Este cu cdmay: fdcutd juraii
E cu cimasa ficuti fufile
ferfe-

nite ; cu cimasa ficuti praf (din praf);

diripinati, despinati, par'ci-a fost si


fad. frunzare (in pidure).

Lisa!,

Expres. Ldsat de Duninezeu


Nelegiuit, tilhar, ucigas; disperat, discreerat.

Expres. sinonimi: ldsat de suflet.


Lstir, Vlistar, (la plural), pidure ti-

Lastul, (a, -eso), A aminii, a pisul (pe


cinevi pentru plata unei datorii).
F. Dam:
In Trans.= a hdldstui.

Dictionnaire

franc.-roum.,

pag. /58,c. z.
pdsuiald, pisuire.
Expres. adv. A zdcea pe lat,
Lat,
(a fi pe lat), a zicei obiali, a zicea pe
moarte, a fi pe cutit,
Ldstuiald, -eli

Llierie, (plural neintrebuintat). Expres.:

A face ldcdrie. A virsi multi api,


a face biltoace (prin casi, pe prisp1).
(Se zice mai ales de cei ce se spali cu
multi api i fac apardie prin casi, pe
pardoseali).
Viet:m(1s, -oas, Lacom, nesiturat, (flu-

piano.
Laorrt, -e, Racli, ladi D laturi de uluci
sau stacheti,

dintr'un par pini in

celilalt.
Litertunit, (a, -es), i. A a.Tdcl, vorbind de

vase de pdmat (de doage), a

Irish

nistrapi.
2. A face jalbi, a da jalb, a se duce cu

jalbi 'n protip; a se jelul, a da (face)


petliclie; a reclami.
Subst. f. Lelcrdmdfdie,

Main, 41e, Lungin; bleg, tontorbc nivlec, la-mi-mami, bililiu, nitiflte,


guri-casci.

Laptop r. Expres. Par'cd e sccildat in


duke. Foarte frumos, -A; curat, -A
spilitel, -ea.
2. A spune fi laptele pe care l-au sups
(dela mamele lor).

Se zice despre hotii cari mArturisesc


totul, fiind bfituti, chinuiti.
3. Nu se-alege laptele din pciscit! Nu

se-alege (pinii acuma) grill' din neghini; calul, and, fi iai saua i se vede
melicul, urma alege, toamna se nurnAri

bobocii, ho, si ca vedeml

Lituri, (a, -NO, A spin, in lituri, a-si


bate joc de rufe.
Lau! interj. Expres. N'a xis nici lau nici
bdlau. N'a zis nimic, n'a deschis gura.
(Cf. latin. non mu facere).
Larri pl. (neintr.), Multime sgomotoasilljaf, jertfd (ftrfd), berechet,
biu.
Lase,
Expres. /. Nu-fi mai dd
pe leac. Nu-si mai vede vindecul, nu
se mai vede orn, nu mai vede zile bune,

nu se mai timiduieste.
2. Loc. adv. De leac, mic, putin, neinsemnat un copil numai de leac; un
copil mic de tot, de-o schioapi, o luleh
de copil i alte expresiuni de felul
acesta: o oalci numai de leael

(Cu siguranti cA expresiunea aceasta


vine dela obiceiul ce au descintitoarele

de-a da cite putinel din descintecile


bor. De-ad vorba:
(Nu e leacu'
Cu sacu'h)
Leau, -uri, Ecart, acart.
Lega, (a), Expres.
legat unul fi altul
gura de cineva = a birfit, a calomniat.

Leglitui, (a se, -eso), A se intelege cu

cinevi; a se uni cu... Cf. Logorosi


(a se).

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

175

Lege, -I, Expres. i. Nu mai e de nici-o


legel.. Nu mai e bun (-I) de nimic,
nu mai e de viath, nu mai e de foss.

LION', -A, CumpAtat la mAncare (bAuturA) csirmbs*, dificil (la man-

2. Drept lege, De formfi, cu numele.


Legnmi, (a, -ese), A cruth, a iconomisl,

Lighloanii, -e, = Vietate, jivinA, ji-

a mina moderat, cu spicula(ie.


LegumecIld.

Lele. Expres. In doru' lelii ! fArli tragere


de inimA; fArA interes; unde-o iefi
sd iasd!
Lenin, -e, Expres. A ldscl lemn pe cinevd,

a-1 lAsh cu mlinile 'n sAn, sArac; a


sArAcl pe cineva, a-1 lAsit numai cu
ctunaga pe e/.
(Aceettg expres. in Mehedinti, cf. Boceanu, op. dt.).

cAri).

gitnie, pilsrile, (animalele) din 'curte.


Expres. r. A face lighioane; (a fi plin,
umplut de lighioane). A face pliduchi
sau viermi (la o ranA) vorbind de
oameni qi de dobitoace.
2. L-au mancat lighioanele. L-au mAncat

fiarele cAmpului, viermii.


Lillie, lined, Expres. Un liliac de copil!
Un gningure de copil 1, o floare
de copil ! (Expresiune de duioasii alintare a copiilor cAnd se vorbegte

despre ei, ( Cam agh cum e

in--

Lemnt, -uri, Lemne multe, grAmadl

trebuintat

in

de lemne, nevoi-mare de lemne, mAglA


de lemne.

(palumbes,

is) = ibovnic; iubit, a-

Lenes, -A, Expres. Lene; impdrdtesc,


Trintore, leneg de-i este greu gi pAmantului cu el, leneg In patru zeci;
lainic, lenevos, trAndav.
LAptile, Lectie.

Lqui, (a se, -ese), A se

efArgl*

(de

foame) a se lihni: a scApAr dintii de


foame.

s. f. Lquicild, -eli.
Adj. Lquit, -d.
Libir (a se), A iegi din armatA, a ldsd
cdteaua (vitelul) din spate, a se liberit
din oaste, a da ranita'n primire.
Lichil (sing. neintr.) = vorbil de clack,
nimicuri, vorbA de popl ostenit, vorbe
goale.

...Spune licldi si minciuni


Sd-i dea popa 'nchindciuni!
(fragm. de cAntec popular).
Licit, -A, (Lichit, -A) Expres. Copilul dsta
e lidt tatd-sdu! E capul lui tata
slu, samfinii cu el ca dotal sboabev de
roua; ca doui picAturi de apli, e leit el.!
(tatii-siiu).

Liturdin, -1, Piciu, tine, blietan, bletig;


(sens peiorat.),
ogigtie.

secAtur,

cebalA,

latinegte

palumbus-i

mant).

Limboitk -e, Alta lege;

strAin,

ve-

netic (vinitic); (se zice tuturor celor


cari nu au obiceiurile gi religia noastrA
gi nu vorbesc la fel cu no:),

Linciuri, (a se, -ese), A se spilit mult; a


se muchilips111 a gustit tlegumile (bucatele) fArli sA mfinAnce din niciuna

cum se cade, (se zice gi de oameni gi de


animale: pisici, cAini).
f. Linciurald, -au.

Liciurit, -d.

Trans. = a se licitai.
Lingl, prop. LingA, alAturi de.
Linge, (a, ling), A furit. Expres. Mi-au
lins bardal Mi-au gterpelit barda!
Linguri, zi, Expres. r. A se ldsd de
lingurd. A murl, a lepAdit potcoavele, a

da ortul, a raposit.
2. A legd lingurile de gdt cuival = Tarde

venientibus: ossa!

Prea tftrziu! la trei zile 'nfierbdntate,


la spartul targului; dupit ce s'au MtpArtit colacii.
3. Am luat-o (cu flIcutul) dela lingurd.

Se zice despre ceice incep o gospodArie, neavAnd de nici unde, nearand,


de mai 'nainte cldag.

www.digibuc.ro

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

176

Liphn, 0 buruean. Expres. Fdcut


lipdn)t, flatnand;

whirl (and se

vorbeate despre vite).


Subst. f.

(rar intreb.).
Lipini (a se, -ese), A se fate aatiuca
de foame, de nemancare; a se hamisi,

Logorosdld, -eli (grec.).


LohJa (plural lipseate). Cerealele cernute
sub vanturatoare sau acelea cari cad
pela ureclzile eill figurat, sarcastic: gilt'
(ovaz, etc.) de proasta calitate (amestecat cu NE/Ant, neghina, mazari-

che, a. a.).

a se face blana.
Lipcinit, -a.

Lohonds, -oasd.

Lipar (plural neintreb.). Araiti de soare.


(WI cum in I. ebraica avem cuvfintul

Loliu (plural: loidne, intrebuintat mai


rar). Noihn de (boabe, prune, pere,

hat).
Expres. Pe lipufrul de foci and crapa

Loltrir, -e, Cantitatea pe care ia un car

cainii din caldura; pe cfildurile caniculare.

LIN, (a se, -ese), Expres. Nu te hPesti


de ei (negustori)! Vaud foarte scump;

focul nestins; scump de tot, cer cat

mere).

cu loitre.

Lopati. Expres. Carnea pusd cu lopata,


carnea ca grunjul, carnos, (vorbind de
oameui, animale).

Lopitle, -a, Inteo ureche, inteo parte;


pe o ureche, ratut, zmintit, tacnit
zanatic, lovit cu leuca; nauc; ii lip-

nu curl pe apfi.
Llpie, -11, Un fel de pia mica; (ironic)
calcavtrit, scatoalca, palma, laba.
seate o sambata, sArit (din balamale).
LI5teiva (plural neintreb.). Apa mul- Lozi (a, -ese), A vorbl in neatire (la
ta, aparhie, Dundre, Olt; lacarie, , boale); a aiurh, a vorbl in delid ; a
bodognl, a vorbl in dodii, a spune de
Litilnie, -I, Rugaciune (cf. grec. Mania
pe apa Sambetei, a spune vrutc i ne-as si
vrute, a vorbl de clacil.
Litrosf, (a, -ego), A nimicl a sfeterisl,
LozcIld,
a luh sa nu mai rimaie nimic; a zvanth Lull, (a), Expres. s. Mi-ai Mat drumul
cu furatul, ripitul.
din picioare! M'ai scutit de-a ma mai
Expres. Soboldnii mi-au litrosit puil
duce eul.
dela trei ckte!
Un aintec popular zice:
Subst. f. Litrosald, -eli, (pl. neintr.).
4MAritli-te fata-mare,
Adv. Litrosit, -d.
oDe-mi ia drumul din picioarc
-e, (pl. neintr.), Priinta. Expres.
Si ochii de peste vale
Via a avut loavd! i-a mers bine (dupii
2. L-a luat din dle sfinte; i-a Mat
sapht, dupii ploaie, dui:a timp).
nzdna, etc.-1-a pocit, 1-a aoimanit,
LobIdrag, -1,
floare).

Caltunaa,

hobichig, (o

1-a izbit.

Lulea, -Ale, Expres. t. A rdmilned la

Foicia lobidragi,

lulle! a sfircl, a (icia'ncifirto a scApAth;

De s'ar luh toti aft sunt dragi

a o da de coadii 'n vale, a-i fierbe oalele


tot cu curu'n sus, a se duce la hagialac,
a nu mai aveh sare de mamilliga, a ra-

N'ar mai fi frunz prin fagi,


Nici umbra pe sub copaci
Loe, Ei, stiu eu ce ti-ar fi locul! Cc ai
merith (in sens pejorat.).
Logorosi, (a se, -ese), A se vorbi, a se
pogodl, a se intelege, a se sfitul, (cf.
(a se) legato.

manea 'ncins cu teiu; boier cu boii de

funie; boier gol, a nu-j mai taiii cutitul, briceagul (coasa). Expresii echivalente : a razz:clued la ulcle (sa faca...);

la fluiere, la oale, la grdi.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

2. Cdt luleaua, Mic, micut, numai de

177

M
(numai plural), Necurfitenfile
dela ffitarea unei vaci, mai cu
seam.

Mace,

leac.

Copiltd numai cdt luleaua crit nodul, numai de leac, o bucfitufft de


copil.

Lumanare -I, Expres. (Drept) ca lumdnarea, (vorbind de lemne, copaci),

drept, tors, far% strmbaturi.


(Cf. franc.: droit comme un I.).
Lame, -I, Expres. z. Par'cd e towd lumea
a lui! Nu mai poate de bucurie, creste
carnea pe el de multumit ce este,

par'cl a apucat pe Dumnezeu de un


picior, nu-si mai incape in piele de
fericit ce-i.
2. Lumea-albd (lumea-luminatd) = Sobor, bdlciu, sutnedenie de lume, lume
de pe lume, crila, c/apie, gloati (glotis).
Dimin.: Lumuland, lumicicd, lumulItd.
Lunitia (LuniA) = Nume de vaci, de
boi.

Lup. Expres. s. A fi ( a verd) cu noud;


cu sapte lupi. A fi (a veni) hmisit,
pocaltit, prpdit de foame, a nu
mai pute de foame. (Cf. franc, il a
une faim de loup; manger comme un

Maceaoila (Maclean), Se zice unei femei urIte si ru imbrcate.


Machin (Mache?) Conj. Oare ?
Mfieluett, -I, Expres. Ajunge o mdciucd
la un car de oalel Destul atata, pentru
cel cuminte e destul atita. (sapienti
sat !

Terentius).

Madei, -ale, Cusur, meteahn, scal,


lips, betesug; nrav.
MilgiidAn, -I, fem.: -A, Vljgan, citrjallu,

cos-cogemite orn, orn de muiere, orn


de 'nsurat.
Magallie, 41, Grnlie.
Magiratil. Esti mckdreald mare! Apostroffi fetelor: esti gogeamite fat!

Magla (pl. neintr.). Grimadi mare de


lemne, gliqd de lemne.
Magurean, Nume de bou.
Mai-vlizul:
Expres. adverb. De fel,
Mal-vedeir
de loc, neam!
Mal, -url. Expres. Gras ca malul (rupt
din mal). Foarte gras, se sparge de
gras.

Mahar, -e, Expres. r. Std pe malddr.

loup.

2. Par'cd-as fi cu peri de lup; par'cd-as


aved peri de lup pe mine! Zice acel care
este urit, dosclit, prigonit de toat lttmea (pe drept sau pe- nedrept).

Lupiv (Lupicas, -wig), = Mancicios,


mancau, flmnd, burt-de-pop, lacorn, fliimanjbs, cu ;aye lupi, secetbs,
fdcut pe scet.
(Se aud si formele laupdv si glupdv.

Traieste din belsug, boiereste, dornneste, ca glina la moari, a fi la gur


de cuptor.
L-a ldsat pe malddr. E fecior de bani
gata, s mAnnce averea cu lingura si
tot n'are ce-i face.
Mrunnlir, -I, Cercelar, tolbas, vnzator
ambulant, coropcar, cutir, Basarabenii zic coropcar (call Transilvnenii)

unei valcle, VAL

Lipovenilor cari umbli cu cirute cu

zr Un fel de planta ase-

marg, (Vezi Moisiu: AFtiri din Basarabia, Sfetea, 1915, pag. r49.)

Lupoaia

mntoare cu mohorul (bdce creste, mai ales,


prin vfile nemuncite.
Lut. Expres, S'a fdcut lut fi pdmdnt. S'a

Mini. Expres. Nu-i vre-o mand! Nu-i


vre-o treabli, vre-o pricopseal vre-o
blagd!, nu-i vre-o scofalal

acut tuturor toate, s'a dat dupa pr,

Mina. Expres. adv. 1. Varzd de 4 milini,

miere de gleat, miere (Cf. lat, inset-

De multe mdini = felurite de feluri,

vire temporibus).

multe categorii.

ldra)

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

178

2. Expres. A incdped In miiinile cuiva.

i se zice ca strdmIlnzdtefte (a strdmiln-

a da pe mAna cuivi pe cinevh.

zd(i).
ManzatlisurI (sing. neintreb.). Juninci
manzati.

4. Ali lud mac: de pe cineva a nu

MhOz, (pl. neintreb.). Madeh, cusur,

se mai interesit, a nu mai vrea sl vie

defect la vin (bAlosire, acreall; sfoiag,

A fi bAtut, mustruluit, de cineva.

3. A bdgcl in minile cuiva A pail;

etc.).

de cinevh (sau cevh).

5. Nenorocirile se tinurd de-a mdna,


necurmate, lant, ir, neprecurmhte.
6. Sunt o nztlnd singurdl Nu sunt ajutorat de nimeni, n'are cine sA-mi
ajute. Sunt un suflet singur.

Mare, adv. A se face mare pe

cevd.

A se face stAphn pe un lucru strein,


a pune tagd pe cevh --= in pravila lui
Mat. Basarab prinde tagd.

7. Par'cd i-ai hut cu ran& Se zice

MATimurl (sing.neintr.). Persoane, ofetes


insemnate obrazes mari.

despre durerile unui bolnav, cari sunt

Marli, (a se -ese), A duh ied* (miel).

iute potolite de mevesugul doftori-

subst. f.
Miring, i CAzAturA, gloabA, tihohre (vor-

cesc (leacuri, doctorii, trAsturi .a.).


8. Dinteo mie sd pui mdna pe el (ea).
Foarte frumos, drAgut, arAtos.

9. A se spdld pe Indini de... A se


lips1 tle, a i se furh ceva, a pierde
(cevh).

bind de cai = o denornin. injurioasA).


Sinonim: mdriog, -d.

Erumoasd ca

Mirmure. Marmot%

pdpuye de marmurel
Indio, -1, Lemnele cari alcAtuesc podeala

to. Ali face nand bund... a se luh cu

de jos a unui piltul de porumbi. 2.

bine pe langA; a se gudurh pe lingl.


is. Cu o nzdnd de suflet. Slab, prplidit,
sufli, s cadA jos, cu sufletuI

Nojitele (thrshnele) petrecute peste obielele opincilor.


La Romnii din Serbia mfirtac =

prin flori.

stdlp mare; par mare (cf. Giuglea


Valsan op. cit. Glossar.).

Minch (a), &Tres. i. A fi miincat de


morti, de necazuri, de belle.

Mart (luna lui ), Martie.

2. Ce, md, te mdndncd'n cur?=Ce-ai


de evi neastampArat ? Ai macdrime
in cur? Expresiunie echivalentA: A

Mascara (Mascara), Expres. a) A face

avea viermi (viernuisi) in cur.


3. Mtincd-mi-te-as! Expresie

a face pe cineva de
de nutscdrd
douA parale, a infrunth aspru pe
cineva, a dojenl, a rusinh, a face pe

exple-

tivA, intercalati in vorbire pentru a


atrage atentia i bunlvointa.
Mandillae,
Nive plante sAlbatice
ale cAror rAdAcini tuberculi sunt
dulci.
Mangealile (pl. neintr.), PanA mare

de lemn pentru despicarea trunchiu.


rilor mari.
Menu, Nume de om.

Minima, 4, 0 manA de gilt' secerat.


Manzatl, (a, -ese), A rfirnfine stearpi
inteun an (vorbind de vaci). DacA
9i in anul urmAtor rAmne stearpA,

cineva ca pe-o albie de porci.


b) Mascara = organ genital omenesc.

vezi

Socariciu.

Masea, -ele, Un cep de lemn care se

in bin* in dosul canatului,


care trebuie sA ramAntt fix.
zahfir
Masinat, -A, ZahAr masinat
bate

cubic.

Mafri Interj. Mail! Sterge-o I Intin-

de-ol Cari-te
Martina (pl. neintra, Pensull rusticA:
carpi legatA de vArful unui betiga9.II
Sarc.

se

imbrAcate.

www.digibuc.ro

zice

unei

femei prost

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Milt* -I, Instrument de lemn cu care


se bate laptele In putineiu.
Matipohln, -oane, Madapolam (panza.

In varsta, matur, ajuns de


Mitor,
minte (minti). In Pravila lui Mat. Basarab aceea insetnnare,
Matti:0 (a se, -ese), A se honcl, a mpleti coada alba.
Mlizgi, pl. neintreb. Ungur. Afara de
insemnarea de eseva, mai insemneaza

noroiul (tine, glodul) ce se face pe


pamant dupfice a plouat
atins, citov, bolnav.
Meeit,

179

Migorotd, (a, -ese), A migall, brichisl.


Migoroyald, -eli.
Migoroflnic, -d.
Mie, num. Expres. Am o mie fi-o sutd pe
cap! Am foarte multe pe cap, mi-e capul
carindar, nu-ma incape carnasa.

Miji, (a, -ese), r. Ii mijefte mustata. Ii


cla mustata.

2. Mijefte de ziud. Se crapi de zita,


se sdmceledzd de zita, se slomnefte de
ziva, se face geara de ziti.
Expres. 0 mild de ploaie, o ploaie

la timp, o buruliti de ploaie, e aur

Meat, -Uri, Clfidiri mari, asezaminte

nu e ploaie !

Mill, (a se, -ese), A se milostivl, a se

falnice

Medelean, Nurne de bou, o poreclii de


orn.

Ml,e, (Para plural). Expres. Nu s'o ft.


dus In mee! Nu s'o fi dus a-0 piarda
din urm, nu s'o fi dus unde-a dus mutul iapa 1 la mAru'-rosti.

-1, Hotar, desprtitura, a unei


moVi de alta.
MHO, Expres. Ci, mai taci, melito!
Par'cd te-a fdcut mumd-ta la melitd! (I
se zice celui bun de gurii, palavragiilor).
Mereu, adv. Ex. Stai mereu! Stai la un loc !
Lasa-ma'n pace !

MerIcii, Patna de America; ah cum


avem: anglie = panza din Anglia.
...sSi tot haine de Anglie
uDin crestet pank'n calcaie.

(Viciu: Colinde din Ardeal, pg. 145,


public. Academiei Romane).

Meslnie, -I, Mesean, invitat la o petre-

indura, a se induiosa, a-i fi mili.


Expres. r. A lud de minti pe.
Minte,
A insela pe cinev, amagl.
A-fi prinde mintea, a-fi pune mintea cu
copiii. A lua in serios pe copii sau spusele lor.
a. A strdns mintea dela tog prof tii. A
strans inintea dela toti magarii, e ntfiflete, e un prost ingdurit, prost de (Wu
gropi.
3. Ajuns de minte. Mare, mrivir (vorbind de fete, bfieti).

Minti, (a, mint), A misch putinel,

urnl din loc.


Movenirea lasati de un om
Mireaz,
sterp in casnicie rudelor sale.
Miink miini, Stransuret a soarecilor
furnicilor, etc., figurat: avere, depozit, agonisit.
Miulle, -II, (Mifuledld), Boli lumevi,

boli rusinoase kveneriene). Adj. Mi-

cere, commesean, ospete.

Expres.: A std

ca

miaua lui Roman. A sta nedumerit,


prostit, ca vitelul la poarta noua; dus
pe ganduri; batut de ganduri.
Mierliu, -e, Ex. A se ultd mierliu, a se
uith gales, cu gandul dus.

Miez, -nri, Expres. La miez-de-miez de

noapte. In puterea noptei, noaptea


cine vie and, la cumpfina noptei, and
dorm si apele.

fulit, -d.

(a; a se, -ese), Expres. Mi s'au


mititit (nticicit) ocl2ii de somn! Trec

Ene pela gene, trag a somn; ochii s'au


facut ca gdoaza iepurelui.
Mitoeosi, (a, -ese), A musamaliza o afacere necurata.
A immormanth o chestiune; a trage cu
buretele peste.., a face sul i pul.

www.digibuc.ro

Bine Incarcat. 0 sanie mld-

G. F. CIAUSANU, G. PIRA SI C. M. POPESCU

18o

jitd cu lemne. O sanie bun de lemne,


Moalele-capultil Crestetul capului (mai
ales la orn).
MoarA,
Expres: r. E om umblat: a fost

fi la moard!

piing cu ma*. (Cf. Germ.: die Mulde)


franc.: huche.

o sande trAsnit.

despre unul care n'a

schimbat niciodat orizontul satului su


cu altele.
2. A spune un lucru in teirg Fi la ward!

a spune in gura mare, a spune la toad


lumea, a obstl, a vesti de pe acoperbul
caseil) (cu o expresie ebraicA) (cf. lat.
vulgo (volgo), -are); in vulgus edere;
(urbi et orbi).

3. A hdgri'n moard cu cineva. A sfltul,


a ciotorl (cu glas tare ca s nu mai poti
auzi in ldturi).

4. A plecfl cum pled dela o moard


frdntd. A plea necinstit, neomenit, imbufnat, ca dela o moarA stricat,
frant; nemulturnit.
Moartea. Expres. s. Moartea lui, sd...
Cea mai mare dorinti a lui erh s.

2. A da mlina cu moartea. A vzut


moartea cu ocla. Erh pe cutit, pusese
ochii'n grindA, abia a sArit groapa...

Moater, n. propr. Om prost imbrAcat,

Molomin, -A, Oat lenes si molhtec,


pierde-varA; om rnoale, orn mIlliet, o
balegii de orn, un mormant de orn, om
fArA vlagA, o mAmAligil de orn.

Molomete, Mai acelas sens ca precedentul.

Along, moangil, Bleomb, bleot, molhn,


prostAnac, tont.

MonItIe, MunItie.
Mdrisei, -I, VanturAtoare. Expres. r. A

face cuiva moriscd'n pdr. A-i pune


mana'n ceafi, a-1 chelfni putin, a-i
trage o sApunealA.

2. A fdcut moriscd = a murit, a rposat.

Mormant, -e, Expres. Un mormnt ((le


om). Un orn de nimic, netrebnic, pierde
varl, puturbs, calendroiu, toloschn.
neintreb),
Moroagit (MorogialA),

Expres.: E moroagd! E aka (-A) peste


mAsuril, e ingrosat cu sare, e ocnct
de sare.
Morogi (a, -ese), A skrh peste mAsura de
mult. A-i pune sare cu punnul, cu nemiluita.
Morogit, -d, a sArh de goan.

dezmAtat, desuchiat, ferfenitos, par'c


ar fi prins pe gfirl sau: pe rAdini.

Mermin, (e, -urI), GrAmadA: Un mor-

Api murdar, mocirloas.

Mormolde, -I, Fig. Om lenes, molatec.


Mort, -A, Expres. A da cu mort peste

Cf.: Goroveald.

Moisti, (a se, -ese),

A se imoinh, a se
muih (zApada, gerul).
Modrnzu, PoreclA de orn.
MolAndAu, (MorAndAu), -I, Molomte,
molatic,
lAs-mA sA-te
las; tAfAlog (vorbind de oarneni).

In opozitie cu sensul acestuia, gAsim:


orn verde pe lume.

MoleAlitt, -A, Moale, molatec, moan


(vorbind de oameni si de dobitoace).
Molent -A, Moale (aou molcbta).
-e, Albie mare, largi. a0 moldh

9 Cf. Ev. Mateiu X, 27., Luca XII, 3.

min de pietre.

viu. A se apuch thntarul cu armAsarul;


a se apuch cel mai slab cu cel mai tare.
Mosamen, -ble Musamii.
Mosmoane, (Pl. neintreb.). VrAji de dra-

goste, bluturi fermecate, deschntate


(incingere) punere de oalA, ciob, ulcior
fficut, (impropriu).
MortkeInA (MortAciune), -I. Animal care

moare nejunghiat. (Cf. lat morticina


caro).
MotAleA,

LegAturtt (basmi) cu parale,

seminte, etc. inodate intr'un colt


(corn), turnoare, umfliturA, gala. La
Romnii din Serbia acest cuvnt il
inthlnim cu forma modalcd (top) =

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

punga. (Vezi: Giuglea-Valsan, op. cit.


p. 49 si Glossar).
Transilv. = modalca.
Mucul,
Expres .Acol fi pica mucul...
Aco lo ii face veacul, acolo Il gsesti
totdauna, acolit isi face veacul.
Muchilipsi, (a se, -esc), A se ferchezul,
a se spilcul, a se spl mult de tot. Ce

181

2.

A trage pe sub mustata, a mfinch, a

imbucit.

Musti (a), V. busni.


Mustlt,
Putin ingrasat, gtilscior (vorbind de proci).

Mutilui, (a, -ese), (Vorbind de porci) a


da cu ritul, ticul (numai pe deasupra).
-eli, Mufluire,

te tot muchilipsefti?
Muiere,
Expres. Om de muiere! Om

in toata fires, in toata legea, de inNOW, (a, -esc), A se ravarsh, a bult),

surat.
Mu It,

Expres.: Sd deli mult cu multul!

Sit dai ()rick de mult, s dai marea


cu sarea i Oltul cu totul I
Mumii-de-pimant, Ptunfint foarte roditor, pamant de calitatea intaia, fertil,
mantis,

ca untul, ca branza.

Mumi-de-Salcie, ( ironic). Ibovnica,


amanta, puicuta.
Mumani,
= Mama, maica. Alte
forme: Mumulgana,
.Mdmulita, -e, Mu

Mamuleana,
-e. Pravila Mat .

Basarab. idem. pag. 299.

Murritri (Moritdri), Muraturi.


Mozoli, (a, -ese), A manji, a intinh, a
path; a terfell, a terfech. s. f. Mozoliald, -eli.

Mureucui, (a), A se codl, a sth nehotrit, a da un raspuns in doi peri, a


mormal.
Mnrdid,
Murdar.
Murdalac,
Murdarie.

Nacati, -Ale = Beleh; pacoste, s'atar,


belch; pewit, clhbila, niicaz,
satark
n5past.

Mich*, -nag, Suparficios, manies, cu


arthg, supirnicios, tafnte, pipette.
Nadi, Coada, (coc) din par strein, cumparat.
Nadragdiu

Ironic, Peanolu, opincar.


NAM* = Anafora. Se Injura de nafura.
Nagari,
Belch, satari, hangara,
dandanh.

Nigrabi, adverb. Expres. A da nagrabd


pe... (a nagrabi pe...). a navall, a se
napustl, a al:Ad pe...
(a, ou nibui, -esc), dracul a-1
pomenl, a raul, a da riului, (la Ili).
-e, Expres. ATamol de tarn& Carne

Muri, (a) Expres. r. Te nioare dracu'


mdine-poimaine! Mori ca maine
Ca forma: cf. Te ;ade dracu' olar! ezi
neimbracat neingrijit.
2. Moare i fnviard dela &lima. Lesina
de durere dela inima.

Mnscuri (musenricii) Oaia alba care


pe bot pete negre.
Mustici, (a, -ese), A rade pe sub mustata, a zambi II a se strambh.
Subst.: Mustdceald, -eli.
Must*,
Expres. r. A trage la mu-

staid a bea, a da pe gat.

a navall, a se virsh (vorbind de-o apa,


rau) in Creangd se zice despre apa care
se umfl de nghe i iese din albie.

pus cu lopata, carnea ca malul, ca


grunjul (vorbind de oameni i vite
carnoase, grase).

Ninote
trancanale), sing.
neintreb. Lucruri incurcate, netrebnice, ciurciuvitse,
Niiparstdc, -oaci, Urmatic, zparstea

(vorbind de ultimul copil a unei farnilii).


Nipliii, (a se, -ese), A-i ven1 rail de zaduf
(zdjnIc); a nu mai puteit de zapuc; a-i
cadea lesin pe inim de zaduf.
Ndplidld,

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. PIRA SI C. M. POPESCU

182

Mks, -uri, Expres. a. A da pe sub nas


(ironic). A mncA, a imbuch.

NAzvti, (a se, nzvfit), A se rstlitA; a


se srAzgal*.

2. Nu e cu nasu de ceard (Nu-i picd

Neam, -url, Expres. r. Arniciu de toate

nasul) Nu e salt de sfios, fricAs; timid.


Niisirilmb, -I, DArvA, boroboath, boatA,
prostie.

tele); de toate mbdele, felurile. 2. Pa-

NfistIr4s, -Oask Dificil la gusturi (vorbind despre oameni i despre vite),


care face nazuri, mofturi, mutre.
NAstrApil, nfistapi a. Brobohnii (picAturA) de apil ce trece prin oala nouA,
sau printre doagele unui vas.
2. Broboan de nAduaalA.

lsastimi (a se, -ese), A rIsArl, a se ivl,


a ieal la fata pmntului (vorbind de
flori, plante).
f. Nstimire, ndstimeald.
Ndstimit, -4.

neamurile. Arniciu de toate colorile (fecate (moatenite) dela noud neamuri! PAcate multe, pe cari cineva crede-sc

le ispmte, fie prin boale, fie prin


alte neajunsuri in via*
Neam (Maim), adv. Deloc, de fel. Expres.:
Neam-de-neam. De fel. Niam-di-niant)

Cituai de putin, nici dectia.


Neaplpiit,
Nou-nout.
NAder, -I, (pl. f. rar intrebuintat). Vezi :
Mdater.

Nefiieut -e, Expres. Sd nu faci vre-o


nefdcutd! NAsAtAmbi, nAzbtie nesAratA, drAcovnie.

Natahalit, (Natahoili) -e, Toant, banitA; femee imbrAcat prost, murdar.

Negru, Expres. Imi este negra inaintea


ochilor. Nu pot srt-1 suffir; N'am ochi

Sinonim: Natantodld.
Este un mormin (grAmadA) de
pietre cArate, de o femee care are

Negriq, -I, Oachea, tiuciuliu, tiglincua,

picd pe cineva, ai puse inteo moldld


(movllii) dela hotarul moaiilor. Pe
aceste pietre, cari inchipuesc mormntul celuice i-a fAcut rAu (magie
imitativA), le tAmaie femeia regulat, ca

pe un mort, 40 de zile cu credinta cA


are sl-1 <Tung bineope cel viu cu vrajile
ei. (Anateml AnAtim Nitiml ?),
NAtimds, -A, Mare, mAtAhilos ntimor-

nitos, jidov, munte de om.


Nitta, -e, Expres.
da natrele cu
cineva. A se certh straanic cu cineva.
Nitrapits, 41.51,1 Negustor de vite, geamNstrpas
1 134, samsar de vite.

Pe-o parte, inteo ureche, nebun, prostAnk, prostatec, pe-o ureche.


Cam inteo parte, fAri o doagA, cipiu.
MAIO, Den. injurioasA. ProstAnac,
atorontem*, turuiAc* modrlAn, pAclurt,

s-1 vAd.

-A, tiuciuliu.

Neleaperi, Expres. A luat (fdcut)


neledpcd. (Vorbind de vaci). A
luat (fAcut) vitel mai nainte de vArsta
obianuiti (3 atd) a se gonl.
Figurat ai sarcastic se aice despre fetele
cari au copii din flori, de dupl gard, de
pripas; urzicar, pui-de-lele, copil de la
de

umbrA.

L-a tornat de neleapcd!


Nemlude (Nemetimii), Rude, neamuri,
rubecl.nii; rudAnii.
NemernlciltA, (pl. neintreb.). MAricA,

merictth, pinzA din America, figurat,


stambi proastA.
Nme?,
Potrivit, micut; frumbs.
Oald nmefil. Oall micA, bobicii;
bobiciatA.

(Dimin.: Nemesl, neme0c4).

Nemti, (a se, -ese), A se imbAth, a se

rAtAn, fAr bun-sims, prostut.


Ndvligds, -oasd.

ocAtAnl*, a lid* luleaua Neamtului, a fi


clean, a fi fumuriu la cap, a lta ciocAr-

Ca un urs, greoiu, necioplit din topor,

lanul de coadA, a o rdri cu vorba, a se


chefi (chefell).

din bardA.

www.digibuc.ro

183

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Nepomenit, -A, Ne mai pomenit, extra-

Nuld, -ele, Expres. sarcast.: Nuiaua boa-

belor Parul de (pus) porumb.

ordinar, excelent. Cum nu se mai

poate de (bun, frumos...;) nu mai are


cum, de-asa.
E frumos nepomenit e scris, e cadra;

Nume, Expres. r. Nume bune

nu-

mele adevarat in opozitie cu porecla (polIcre).

Nume scumpe Nume rari, grele


de tinut minte (Laura, Lucretia, El-

la soare te pop uitit, dar la el, ba; e

2.

nedovedit de frumos; e frumos de nu

vira, etc.).

se mai dovedeste!

Nesiratd, -e, Ca subst.= nazbatie, nasaramba, dasova.

Numit, -A, Renumit, vestit, cu nume


mare, cu valva mare, de care s'a dus

Mu, i. Porecla de orn.

vestea (pbmina) ...oaceast numitd i


sfint zi tma : a praznicilor praznic gi
sarbatoare este a sarbatorilor. (cartile

Ironic. Nder, prostanac, desucheat, tont, inteo ureche, plesnit,


2.

bisericesti
Sf. Pasti).

lovit cu leuca, tacnit.


Netralu, Expres. Ali face netraiu cu...
A strick caruta cu..; a se stricit la

Nu-stlu = Expres. A pune melna pe nu-

ceafa, a-si gasi mantaua.


Neveeult, -rt) Tartar, -1 (mort de).

Nevol-mare, adverb. Foarte, prea: Nevoi-mare de bun -= Foarte bun.


Nlam, v. afurisanie.
NII, (a, -test)), A tine de tilt cainii.
NBA, Diminutiv dela Naie, Nicolae.

Ni-ni, conj.: Cand.., and; ba... ba...


Expres.: Venii, ni una, ni alta.
Ni4I46mo = Nu te teme, de sigur
ca... ba bine ca nu...
Noada,

(pl. neintr.)

Ex. Noada cu-

rului locul unde se

sfarseste sire

spinarei,

Noate, Note (de muzica) Ldutarul dsta


;tie fi pe mate.
Ndbila, plural neintreb. Automobilul;
mobila unei case.

NojI, (a, a se, -ese), A economisl, a


cruth; A se gasl; a ramaneit, Nu mai
nojeste paraual Pardlele nu se mai
nojesc la ell
Noptieica,

Expres.: Toatd nopticica!


Toata noaptea. Cata e noaptea de
mare.

Noroei, (a- -ese), A inchini cu paharul,


cu plosca; a inchina la zile mari.
Noroceald, -eli.

Notret, (e, -uri), Nutret (fan, paie, coceni, etc.).

stizt

Penticostar

Canonul

A tagadui, a nega, a spune:

mu stiu, n'am vazut.

Nunti, nunfi, Expres. Lumea e nuntd,


E balciu, e lume multi de tot, Muth'.

0
Obidi, obezi, Expres. E fdcut obadd.
E batran, cocosat (adits), e ficut cocarli.
OIAjdla, (pl. neintr.), Expres. Te duce
objdia. Te duce nenorocul Noarta,
ursatoarea). Te trage ata, nevoia, zabirul.
Oblilmnie, -I), Colac de carpe impletite

si legate bine, pc. care femeile il


pun pe crestetul capului pentru a Cara

diferite greutati (vadra, s. a.).


Obl6ag (ObleAgi), Ceeace ramane din
fan, dupi ce au mancat dobitoacele.
Cf. tariste.

Obori, (a se, -Aso), A se dedi, a se


obisnul cu... a se roade cu, a se vligui.
(vechiu), Obiceiu, obis-

Ohridlu
(Obridriu)

nuinta, inditinare, daPita, deprindere.

Oelirl, (a), A insulta, a batjocorl (mai


ales despre femei),
Ocdrit, -d=mascaricios, porcotos, care
vorbeste cum ii vine la gurfi, nu-i
prinde gura de veste ce vorbeste.

www.digibuc.ro

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA

184

C. M. POPESCU

-Ucenic, incepator, agea-

sa lingi sare depe scanduri, poale

Ocenicie, -II, Ucenicie.


Ochesica, Nume de oaie.
Ochte, (Ochi.4), Ochte, Lat, (de frailghie, sfoara).

Ojic, -uri, Usturlme (arsura, arzamInte)


pe opiepto, pe gat, in sus.

Ocenic,
miu.

(pardosehl).

Oda. (a se -esc), A se ochl, a se ziirl,


a se vedeh, Nu se ochia nimenea... Nu

om. Nu erit ladai ochii cu


pnie de om, ficiorul pustiului.

Expres. r. S'a bud de ochi


cu. S'a dat in dragoste cu..; s'a in-

Ochiu,

dragostit de...
2 A face cu ochiul (a face ochiul cuiva),
a se 'ntelege facand semne cu
ochiul:
oCei prosti, ca vita te'nteleg:
oDoar cand le spui cuvantu'ntreg;
oDar te'ntelegi cu cei cuminte
oNumai din ochi, fr cuvintes 1).
3. A trage cu ochiul; a trage cu coada
(chioarda) ochiului. A observit pe furis,
a paste.
<I- A tined ochii de cineva. A astepth, a
te uit de cinevh.
5. Nu mi-a dat de ochi cutare... N'arn

Opp, (a se, -esc), A se ujijl, a se usch.


Subst. Ojijire (Ojijdld).
Aspru, scortos, vanjos
(vorbindu-se de testuri).
Olar,
Expres. Ce stai olar?! Ce stai
desrnatat, negatit, neprimenit, nechibzuit ?

Olearcfi (11olearci9, zeama-lungl; rachiu slab.


Ole% (a se), a se aciolh; a se aclipostl,
a se intremh.
Om, Expres. 1. Omfacut in stare de-a
muncl, de a-si agonisl singur traiul.
z. Om de muiere, Om mare, de insuratoare, in stare al-0 tie mg..
Omenis (Omulet), Om si jumtate, om
bogat, puternic.
In Trans. = sens pejorativ = om mai
sarac, fAr mult vaza.

vazut pe cutare, nu 1-am ochiat, nu

Omer"; (a), r. Expres. v. Onward la el,


colo in vale. Il smotoceste, (piseaza),
11 bate de lumanare (pe cutare)...
2. Cd n'oiu fi omorit oameni, sd md

I-am zarit.
Oemulnul, Crivtul (numit astfel, fiindca

ce este pus la prea mare munca, canon,

canonesc

afd! Se zice de clitre

cel

onemiloso ttot ca un ocnits (oocneans); sau fiinded bate cam dinspre

ispasire, post, etc. sau care zace de

ocne.

3. A omori niustul (de struguri). A-I


tdid; a-i luit putinta de-a fermenth
a se transformh in vin,
turnand

Expres. Trage Ocneanu! = Bate Crivatul I


Odae,
Expres. Prin oddi = pe usile

altora (ostriniloro = strainilor).


Adj. Oddlnic, -d, Care umbla din

WI in 110, din casa in cas, cutra,


nOrnic.
Odar! Interj. Cuvant cu care se gonesc,
se alungi

Cf. verb. (a), na.


Oglindi,

Expres. Fdcfs casa ca oglinda.

0 deretica, bine, o fact ca paharul,


Gh. Cobuc, Antologie sanscritd
pentru toti).
1)

multa vrerne.

in vas o caldare de must fiert in


clocote.

Opiceilit (Opficire), Slabire, tanjire,


prizarire, ofilire, vestejire, zaticnire.
Opicie, -hell, Secatura, iscoada, slut,
oosIstie, schidoali, arathrie, iasma.
Priztorit, opimnicIto, firav, cos-

teliv, (costly), mort din picioare.


(pl. neintr.), Intreb in
aceeas expresiune si acelas inteles ca
cuvantul cdrdtnie = Nu mai e de

Oprovuie,

oprovnie.

www.digibuc.ro

185

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Or Hite, -1, Loc lAsat nelucrat, arinia, 131-

tigan.
Os, -e, Expres. z. Cu oasele goale. Gol
gol de tot, golopitn, cu fpodoabelo goale; gol meiu, cum l-a
fdcut mami-sa.
2. Cu oasele incdrcate, Cu burta mare,
cu burta la gura, grea,insircinatii, ingrecat, bortoasil.

3. A se face os, A ingheti rilu de tot


a se face atuttict (tlutbc), a se face
toiag.

4. Ali odini oasele

de citre arendea, proprietarului pe al


chui pAmant twat el via.
Otleni, (a, -ese), A incepe si verse, a-i
venl greatll, scirb.

Oticnit, f. Oticneald. S'a pus pe oticnit!

011nei, (a, -me), A fortit (drhve, u9i,


etc.), cu ajutorul unei pflrghii, securi,
etc.
Au otinclt drvele dela ferestre # au
intrat la cassa cts bani!
Subst. Otinceald,-eli, Otinclt, Otincitrd.

A se odinl,

Boul mai cu putere se otince,ste la jug


fcfindu-se sfi tragi mai mult el can't

Osalie, -all, (pl. neintreb.),Expres. Slab


ca osdiacul! Slab de tot; numai pielea

(prin schimbarea cuielor la jug). Pe

repauz.

ai osul.

Oslinda, -e, Artare, siut, oiazmc Cf.


OfIftie # Opckie.
Osandity -A, Slab, prfipiidit; numai pielea

osul; zdpicit, prizirit, pipernicit.


Cu sufletul prin flori, osAnd, oaiatie, artarie, iscoadl, loaz, iazmg,
sAnzftianli (uscat ca o ); uscat ca Sf.

.Prian I-am otincit.


Otet.

OPP, (a se, -ese), A se inticrl, a se face

otet (de acru). (vorbind de vin, rachiu, mincAri, etc.).

001, Expres. Ii taie gura in fier # in


E tare limbut, e numai gura, de
el, te pune in divan cu gura, e ascutit
la limbi, spune ai vrute ai nevrute.

Vineri.

Ostia, OfticA, tuberculoz pulmonarii,


atac.
De toate-di 7.nai scdpd dar de osficd, ba:

sapa # lopata!

Osfica, (a; a se, ma wine, ostie), A

Pied, -e, Expres. 1.


lud pdcatele
pe... A brtnul pe cinevit; a se teme
de cinevit; a se sprepunee pe cinevit

oftic, atac.
Osficds, (-at), Ofticos, atacat.
003tie, v. bacibagi.
Ostol, (a se, -ese), A se liniatl, a se potoll, a se ogol, a se domoll, a se molcoml, a se alinit.

2. Ba pa pdcatelel Atata mai trebuiitl


Atka mai lipsiit ; eclupa rftie, ai chelie

Ostrivet, -e, Numele propriu al unui


deal; mime, tpaan in genere.
Ostromnt, (-e -ur1), Instrument, u-

Pacearls, (pl. neintr.), Siut, opitcie,

nealt.

(herd, oenenese, (a se), A se potofi,


a se ostol, a se ogol. (vorb. de o moliml,

epidemie), a se stinge, a incedt.


0001e, -I, Sinonim cu Opdcie.
OtaUnii, -e, Eat, in vechime ai acuma
pe alocuri
dijma ce se da din vin

(in afaceri necurate) a pune bancitua


pe.

3. Batd-te pdcatele (tele) sd te batd!


Un fel de blestem in glurni sau de
dezmierdare.

oaiatie, arlitare. (Cuvant de apostrofare


de ironizare).

Nana', pAilIni, Loc jos, bltinos; japPddinds, -oasd.

Piducl, -1, Afar de insemnarea atiutfi

de toath lumea (copac), mai are ai


insemnarea de mdncdrime intre degetele dela picioare.

www.digibuc.ro

186

G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

Pfilnea-lui-Dumnezeu, = Un om, pdinea


lui-Dumnezeu. Un orn foarte bun,
blajin.
PA lid, (a, -ese), A da din mftini, a face
vfint cu minile, a da din orischitoare.
Palingit, (adv. Expres. A face palangd,
a dobori, a culch la pimfint, a face rie.
PAIAnglu, (Pdldngoclica), Porecle de om

nnc, oricat de buni ar fi mancarea).


(Papa-domneascA este in conceptia cu-

linarl a tliranului, cea mai bun mancare ce se poate inchipul, este idealul
mAncarilor.

Piipurl, (a -ese), A pune papurA intre


doagele vaselor de lemn.

Misuse, -I, Expres. 1. Frumos ca o papup) (de marmure) Frumos ca soarele ;

femee.

Plritui, (a, -ese), A petrece, a-si face


veacul a vecul, a hldul.
s. f. Pdlatulald, -eli.
PAIiat, -A, Poncls, deacurmezisul, oblic,
impiezis, impiezisat, piezis.
Pahang., -e, Expres. A pune palma cuiva
A pArtinl (ocrotl) pe cinevit, a favoriz,
a face hatiruri.

Pak*, -eagA, Vezi: Tapaleg.


PAlui, (a, a se, -ese), A (se) face pale,
vorbind de fan.

frumos ca o cadr; par'cl e scris, la


scare te poti uit, dar la ea, ca mai ba.
2. A stl de pdpuse (unui lucru).
stl
de stire, a-1 obobl*, a sti de unde sA-1

iai, a fi complice inteo afacere mit


(necuratA

hotie).

Par, -I, Expres. s. Orasele, satele sunt


adesea drAcuite cu celce a bdtut intdiu
parul in ele.
2. A pune paru'n usa cuiva. A-1 sArAc1,

a-1 lAsh muritor de foame, in sapl de

lemn, a-1 lAsh pe drumuri, a-1 face

Pdluit,

Ptnninelor, (fi% plural), Diminut. dela


pdmlnt = rnosie, 6cin.

ia lumea in cap.
ParAdde

Mustn't, Expres. i. Nu s'a mai pomenit

Nadi()

ParadA.

(auzit) pe fat d de pdmdnt! Ceva foarte


rar, frumos, bun, etc. extraordinar,
nemaipomenit, nepomenit.

Park -ale, Ex. Vie munciti de sA numeri

z. Cd n'o fi peste pdmdnt!? Prea dc-

Masi, (a), Expres. s. A idrdsi pe dneva

parte, peste mAri si

parale in ea foarte bine muncitA,


fAr dudAu.

de undeva (la cineva). A-1 face sA nu mai

3. Cu inima ca pdmilntul, Cu inima pe


Foarte trist, abAtut pAtruns.
PlimAntiu, -e, (Pdtantit, -a"), De coloarea pmntului (Om) cu fat a pci-

vinA pe-acol, a-1 zgornl, a-1 dudul;


a nu-1 mai pristiml; a-1 face s nu-i
mai dea msii sA mai vinl, a-i sparge

mdntie. Cu fata ca pilmantul, cruia


i-a iesit pdnuintul in Md.
Pandalil (sing. neintr.). Toane, capricii,

2.. Oase pardsite. Oase vechi, de om


sau de dobitoc.
PArAsAgthni, (sing. neintreb.) Case, lo-

brtzdc, nazuri.
PlingArlel Cuvant de apostrofare pentru
copii.

Paniu, -e, $chiop, osonts, sontorbg,


sontrbp, schiopAran.

PantA, On% Ironic, Alb ca panta fieruluil ca fiarele coaului.

Papl-donmeascii, Expres. Nu mandnc,


sd fie si papd-domneascd! Nu miannc s fie si purcel-fript 1 (Nu rn-

oala'n urmA-i.

curi pArAsite, in pAritginti.

PArelul, (a, -ese), A tunde prost, a tunde


ocu sari; a tunde Scum tunzi capreles;
a tunde fat% pieptene; a invAtit bArbierla pe capul cuiva.
PAreluliIA
PAreluIre
PArelultarts

Pirelli% -A,
Preh, (s), Expres. Eu ti-am spus-o:

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

187

paie-li bine, paie-ti ?du! De ti o Ora


bine, de ti-o ',area rau...

a fi numai ochi si urechi, a fi foarte

A face pfirechi (pe P irechla, (a,-080) rechi) de opinci

2. A dd la patruzeci de mii de draci

(PArechi)

dintr'o piek.
Part, (a), Expres. Il pdrdste inima sd...
Il ramit la inima sa..., il indeamni inima

sa..., ii dete inima brand.


Pardie, -119 Parohie.
Parpagic, Porecla de ono.

a dracul, a'ncula in pietre. A dracul


rau de tot.
Pazdrie, -119 Puzderie; multime; tocatura lasati sub melite.
Peg, -eagl, i se zice omului (femeei)
care are pielea obrazului pAtatfi cu pete

Prpahltic, 4, Peltic, 4cu limba ha;


(feu limba cat carptorul, defectuos la
vorbire.

PArpori, (a, a se, -ow), A nu (se) coace

bine, un porumb, o friptura, etc.

(se) coace de mantuiala, a (se) acello,


a parpfill. Plirporedld, -eli.

Parte, 4, Expres. Se aruncd In partea


...Seam/tuft cu... a leit (cutare) (vorbind
de copii).

Particau (pl. neintreb), = fulguiali de


zapada, prirnul strat subtire de zipada
ce se cerne intaiu.

Partn, -oane, Tain, parte, portie.


Plirtotinii, vezi: Bqodndrd.
PilsArkii., -1, Pseudonim pentru organele
genitale femeesti 0 barbatesti.
Pa,te, (a), Expres. L-am pdscut eu!

(E pdscut de mine) (se zice mai ales


despre oameni). E incercat de mine,

stiu eu ate parale face, cat ii poate


capul, cat ii face pilea, ii cunosc si maselele din gut&
Pfitaritnie, 4i, Patnie, apfitimire, intamplare, nenorocire, patimfi, necaz.

PatraillA, -e, Patral.

Plitrunde, (a, a se), Expres.

atent.

A pdtruns paiul cu curu', A bagat-o pe milneca, a sfeclit-o, l-a trecut zece nadu1.

negre (negricioase). Ironic se mai zice


ca la vite: mdscur, muscurlca!
Peltic, -A, Putin gangav, qkciv la vorba,

care vorbete in vlbful limbei, greu


la limbl, cu limbs legati (impiedecatii) gAng.

Pengeli, (a), Amegiul.


Ppene, -1, Expres. Gras ca pepenele
Gras ca malul, rupt din mal, se
sparge de gras, sa dai cu toporul si
n'ajungi de os.
Pepenerie, -11, Popular pentru : pepinieri.
Perceat, -A, Pfitat, bAltat, griv, tarcat,
florilat.
f. Percetdrd, -i.

Percitor (Percetor), Perceptor. Un cfintec incepe ait:


Fetitd de percitor
De nu te-oiu iubl, sd mor!

Pert, -uri, colect. Loc In care cresc


peri

multi, perIa (cf. lat.. olive-

tum).

Pescolacii, -e, Pe0oaiel, Femela, muierusch pestelui.

Petreeinle, (pl. neintreb.). A face de


petrecanie (cuiva, la ceva). A pierde, a
nimicl, a prfipidi (cevit sau pe cinevit).

A face de hudal.
Petrcul, (pl. neintreb.) Expres. AO

mi-am fdcut petrecul! AO am trtit,

pH (nacllifuri).

A se pdtrunde, Se bate de vorba

Patruzeci, Expres. z. A fii cti patru-

aali am dus-o, ask mi-am facut veacul /


(Expresiunea aceasta echivaleazi cu
expresiunea ciceroniana: agere aetatem,
cf. vitam agere; degere).
Muck pl. neintreb. Vezi Bacioagd, dimd.

zed de inimi. A fii cu ochii in patru,

Plelor, Expres. i. Cutare lucru a fdcut

2.

(omul; nu de ciomag), a se sitatl, a


pricepe de ce este vorba, a se arde de
cevit...

www.digibuc.ro

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

188

picioare. A fost furat, sterpelit, lins,


aanexat.

2. Este cu un pidor In groapd. Ii sfarAie

(fierbe) coliva'n piept, i s'a apropiat


vAleatul. I s'a apropiat Ignatul. I s'a
scurtat pasul, miroase (pute) a tAmaie.

3. A pune pe cineva fn pidoare A


ajuth foarte mult pe cineva, a-i fi ca

PIrmanAnt

(Pirmaant),

Permanent (vorb.deoaste,
militie.) Subst. Pirmanentd.

Pirdiu, -cafe, Piron, cuie mari.


Pirostie,
Pirostrie.
2. Pirosiii (in bAtaie de joc) pentru
tcununli.
Expres. Ei fi ce, dacd mi-a pus pirostiile
pe cap?

mana dreapti (se zice i ironic).


Pilte, -1, Pierdere de vreme; zabovire.

Pisici, (a so), A luh pui, vorbind de

Pick, Expres. r. E drumul ca pielea.


E drumul bine bfitut dupA ploaie.

Emma, adv. Expres. A face pisoacd

2. I-a dat inbitul prin piele. A pAtit-o


de pe urma iubitului, ha pus bine (sus)

(ceva). A pisA, a flrAmith, a terciul,


a face chisdlitd, a face praf din

l-a lAsat cu mainile'n san, s'a imboln&-

vit din cauza iubitului.


Melds, -oasi, Cu pielea groasA, RAMAtor la ger; btaie.
Pied (-a), Ex. x. Am pierit pe ldngd el.
Mi-am pierdut vremea, zadamic cu...
2. Ii piere de dinaintea ochilor. E curnplit de zgarcit, avar.

Pitruri, (sing. neintreb.). z. Carciumarii istricAs (slAbesc, decoloreazA, etc.)

bAuturile kr, cu diferite procedee si


corpuri chimice. Acestea din urmA se
numesc de popor: vietruris.
2. Niste alifii, fAcute de femei, pentru
cei

In unturA de pore, in care s'a prAjit


ceapii, se pun noud1) feluri din diferite
corpuri chimice : pucioasii, viatrA-acri4;
tpiatrA-vanlitAs; tgorecie-albs; soreck-

galbenk sricic, s. a. Acestea toate se


topesc in unturA si se descantA la miezul
noptei in trei nopti pe rdin de-a

randul sau inteo noapte de trei ori.


PimnitA, -I, (PimitA, -0, PivnitA.
Pimnicit, A, Prizrit, pipernicit, mumai cat nodul, mic de-o schioapA, cat
luleaua, de leac, ogarjit.

Pin, prep. Prin.


Pintru, prep. Pentru.
(Verg).

praf.

Pisogi, (a), A pish, a fAramith; a rupe


(muiA) opsele cuiva.

Piroace, Piscociu. Expres. Numai cdt


piscoaceal Mic, numai cat noduli,
numai de leac, cat ghinda I cat MIparstocul.

Pisctip, (Piscop) Piscupie,

Episcop,

episcopie.

Picurii, (a), A toarce firul ne-uniform:


cu galci, mai gros.
Piscurat, -cI.

Pigeag, plrgge, (-uri), Cuiul de lemn


dung& in dung& doutt
care uneste
Aripi (stalpi) ale fundului de butoiu;
Cuide de lemn cari unesc cAp&taiele
obezilor.

(Acest cuvant este intrebuintat si in


jud. Gorj).
Plsoalcii (pl. neintreb.) Zeaml-lungA,
goleardit, 0.1marcAn;

Pidicea, I se zice unuia care se urineazA


des de tot.
PP,40IC6S, -ORO, Zembs, zAmbs. Prune
pisolcoase (pisoalce). Un soiu de prune
zemoase.

P..., (numele popular al organului genital feminin).

1) Se atie marele rol pe care il au in supernumerii nepereche:timpari gaudet numero demo.

pisicA, a se cotol.

Expres. r. A face cuiva p... In cap. A


sparge capul, a face pe cineva rosu
(rosAtic) de sange.

2. P...-pMnge. (Ironic). Se zice unuia

www.digibuc.ro

189

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

care e moale, bleg; sau unuia care are


ochii lficrambsi, gata de plans.
rldnge, (a), Expres.PLange cu udd lemnele.
Plftnge cu hohote, de ti se rupe inima.
Cf. pees. pop.:
...Plange sora cea mai mica,
Frunza'n patru se despicd,

Piatra'n aia se usucd!


Planset, Expres. Isi plnge plasetul. Isi
spune pasurile ; a aduce vorba de nenorocirile (patimirile) sale.
Plataged, -Ale, Patlgeit. Expres. Cu

nasul ca platageaua. Cu nasul turtit,


bocarn.
Plivit, -A, Blaiu, bilitn, albent, ualbiu.

Piker, -e, Ingrditura de nuiele a gardului.

Plvit, -e, 0 stinghie de lemn, o bucath de lemn ce se prinde cu cuie de


fier peste o ruptizra (frangere) a unui
lemn.

Bin, -A, Expresii, adv. Roma din plin.


Om din plin. Mad, picior, din plin.
Brad de rumin, orn voinic, novkc, cruce
de voinic. Marra voinici (curmka).

PloseA, -I, Expres. z. Boald din ploscd.


Betia, imbatarea.

am sa mai fiu si eu vre-odata de.

asupra !

PoartA, Expres. adv. Poartd'n poar td cu...


Peste drum de, fata in fati cu.
Poefiltit, -A, Flamfind rau, coleslt, hupit,

ficut stiuc, fdcut lifild, lesuit, facut


blana.
Poehlii, (a -ez), A lovi la mir, a da la cap,
a lu mirul; a da fla tamplan.
Pochidld, -eli.
(pl. neintreb.). Expres. A

Poeindri
PoeinAg

face cuivapocinovul. A i-o face

cuivk a-i face beleaua cuiva,


a-i face toporul cuiva, a-i
face besada.

Pogodi, (a se), v. bun.


Poihjin, [-el, I, Fliajen.
Poleji, (a -eso), A picurk, a asud; a se
revarsit (vorbind de apa) = a se *label.
PolApie, -A, Expres. Loc polemic. Loc ses,

neted, plan, oblu.

Poliero
PoliereAlA 1 Porecla = Poreclire.

Polleri, (a) A pored'.


POliati, (a se, -ese), A se zamisli.
Pomank -I, Expres. z. Pomand fard
lumnare! (Vorbind despre o marfa)

2. Slab de poli sd-i atdrni plof tile de

ieftin de tot. In opozitie cu scump, focul

folduri (Vorbind de cai, mai cu searna).


Foarte slab; <igratie; numai pielea si
oasele ; pielea si sufletul.
3. Umbld de colo pdnd colo cu plosca cu

nestins!

minciuni. Umbla cu minciuni, din cash in


casa tocmai ca si ceice inviti pe oa-

meni la nunt, curnetrie cu plosca


cu buturi drese cu zahar (Ca raspuns
afirmativ la invitatie, cel invitat bea din
plosca). Expresie sinonimd: Umbld cu
tiuga cu minciuni.
Plotdg, -I, Potlog. adj. Plotogar = cismar
prost ; pehlivan, sarlatan.

PluOi, (a, a se, -eso), Dela adv. pluftd.


A se pleosti, a se turti, a se micsork, a
se face broasca (lipcA) pe pamant.

Plug, Expres. Iasd el fi plugul meu!


1mi vine i mie odat apa la meara,

2. Lung cdt pomana figdneascd. Foarte


lung.
Pomenealii, -All, Expres. Ali da'n
pomeneald despre... A-ai face vorbi

despre...; a aduce vorba despre, a-si


da'n teach; a-si da'n taina despre...
Pomeni, (a, a se, -eso), Expres. z. A-I
pomeni, a da dracului, a dracul.
2. Peste noapte (in somn) nici nu m'am
pomenit. Nu m'am mai desteptat. (Am
dormit nepomenit).

Pomit, -A, Uscat, facut moaste, (vorbind de fata oamenilor.


Tont, bleot,

Pone, pound
Pane, -A
PAndilA, -I,

www.digibuc.ro

nting,
prostaliu, pe-o parte,
i inteo parte.
Podeala

dintre

grinzile

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

casei, fAcutrt cu blane trase la ulhc


(lambd) i frusnos inflorite.

Popa, Blestem: Zice-ti-ar popa pe cap!


Murire-ail
PopAlnit, Expres. Vasul acesta e (plin)
popdlnit. E plin ochiu e ras, plin pinfen

Potop, Expres. Din alte potoape. Din


mosi-strAmosi, decind erl lupul cAtel,
decind a nins pe miristi, din alte vrer
muri, din negura de vremi, (ab antiquo)

de and umbli D-mu pe


Chid se potcoviau purecii cu o suti de
ocale de fier, cfind ploui cirnati.

gfit, (vrana).
Poradichiul, (PAradiehlul, PArAdlchhil),
Expres. pop. : De fdn s'a ales paradichiul.

Potroack (Singura forma intrebuin-

Nu s'a ales praful de el. Nu s'a ales


praful i pulbere, de el!
Pore, -I, Expres. z. Sd md fi rugat de

&Inge negru-potroacd.
Singe incus, singe negru; (rosu-inchis).
Expres.: A fi de poPoveste,

un turc

mdncd carne de porc!

Se zice despre mice se lasA a fi rugati

prea mult. SA te fi rugat de-o vacA


stearpti, de-atunci si tot iti da o leaca
de lapte.
3. A roade ca pe-un picior de porc. A
face pe cineva si cheltuiascii mult,
globl.

Preduce.
tatA). Expres.

veste. A se duce pomina; a se duce


vestea ca de popl tuns; a fi de proverb, de pildA.

Povlnic, -A, De tras la ceatlAu (legliu)


vorbind de cai.
Pozinar, -e, Buzunir.
PozinArlialit, -ell, Scotocire prin buzunare (in sens bun sau

PorniatItt, Expres. A da (a lua) vitele

Prat, Expres. A se face praf pentru

In porneald. A da (lua) vite in pazA, in


ciobinit.

cineva. A-i purti mare grijA, a face pe


dracu'n patru pentru...; a face i pe dra-

Post*. Portiunea

de

griu pe

care

cul, a alergi la toti sfinii ; a se da in vint...

si-o ia un seceritor (secerAtoare) pe


= postat.
Postav,
Expres. u. larba ca pos-

pune pielea'n saramuri pentru...


Un fel de mfincare tArrineasci.

(In untura in care a fost prAjitA (ru-

tavul, deasl perie, ca peria.

menitd)ceapa, se toarnA milaiu (fAinA

2. Bop (verde) ca postavul. Rosu uniform; frumos (deschis).

de porumb) amestecat

3. Pielea ei: tot un postav (de rdie)!

Prinz,

Erk cositri de rile, eri tot o rfiie.

Posrcii, pl. neintr. Un fel de fiertur


ficuti din seminte de dovleac sau de
cinepl pisate mirunt i cernute,
numiti sl Lapte-de-bou, sau zeama
de prune fierte in cazan.
'PotArndg,

Pumni, Calcaviire, i-am

Poteca, Ex. Nuli vede poteca

vezi :

Pungd: I,ci cautd in pungd.

PotecAt, -A, Ipotecat, -a.

Poteovi (a), v. a amegiul.

Expres. Nid prdnzul sd

nu te treacd, nid la treabd sd te (mai)


puie! A nimerl la pont, la lane, a cAdei
drAgus la ails,
Prisilds,
Puibs, prolific..
Marl de insemnarea stiuPrA51 (a)
ta, mai insemneazk si a nu

Prkti

dat affe-o cdti-va.

cu apl

uneori
cu ourt blitute. Acestea
toate se prAjeac impreuni1).

nimerl bine cu pusca, a

izbl putin.
Prea, adv. Expres. Prea aia... (de mare).
Prea atdta. J Cam atit, Cam atilta =

Prea atlitIca.i cam asa.

PotIntliu, adv. Expres. A stcl potintau, a


sat nemiscatopar, ca de stank a sat pro-

tap ; (stilp) a st protipit ; dirj, Intepat.

PrecestAnie,

Cuvint care revine,


adesea in injurAturi. Grijinie, imprtisinie.

www.digibuc.ro

isa

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Preoestul, (a -ese), A injurh de Precesthnie, (in jud. Doljiu, corn. sim-

Nu e nid el vre-un precestuitl Nu e bici

Persoana (Plirsoant"), Persoank obraz,


ins, om cu vazA.
Prsur,
Afar% de intelesul cunoscut
de toatA lumea, mai insemneazA 91,
prajinile cari se pun pe claie, ca sA
n'o zboare vntul.
Pribol, (a, -eso), A tintl cu ochii, a fixi,

el vre-o sculA, poamA, vre-un sfInt,


vre-o u9I de biserich.

a stit cu ochii sticliti la... (in intelesul urmatorului crAmpeiu de chntec popular:

nic = a spovedi 9i a impart91 un orn


(bolnav).

Precestult,

x.

&Ant, cum se cade.

de treaba, la locul lui, bun.

2. Marturisit (spovedit) -A, i impArta9it


(grijit).

A se sclintl,

Precliati, (a se, -ese)


(Preclfiti),

crintl. Subst. f.

I 8

Preclinteald, preclintire. Adj. Precldtit, preclintit.


Predit,-i, Deprimat, desnAdAjduit. (Concept 9i cuvant nfiscut poste, la

1877-5878, chnd au fost adtni in tare


preda(ii
noastra, prizonierii turci,
cu aerul lor deprimat).
Unui orn deprirnat sau jerpelit (ferfenitbs), a rAmas de i se zice 9i astAzi:

Par'cd efti de-di predatil


Preheat, -A, Ipocrit, fal9, ca cum usturoiu n'ar fi mancat 9i gura nu i-ar fi
putit (mirosit), ffithrnic, fariseu, ataler
cu doll fete, cu crucea 'n san, orn cu

douI limbi, in fatA miere qi in dos


fiere.

(Cf. germ. Honig im Mund, Galle int


Herzen).

Prelept, Prefect.

Premenek -4le, Cam* spilate,

rufe

Pricepe, (a se), Expres. M'am priceput din doftoria aia, Mi-a facut ceva

bine... m'am simtit mai bine..; mi-a


dat in de bine...
Pricinfi,

Ceara, price, bataie, Mier,

aciumAgealAe.

Expres. A se pune in pricind, A auti


cearta, bataia cu lumanarea, a se pricl,
a fi thrhie-brau (in sensul arhaic).
Pricinds (Pricinlnle), Cu resteul la
bru, artrigos, plesnit, bAtAt9,
tandaros.

PrIdidi, (a, -ese), A apuch inainte, a


surprinde. M'a prididit cu vorba. Mi-a
luat vorba din gurA, mi-a luat inainte
cu vorba.
Un chntec popular zice:
5i-a9i mai zice daolica,
Da mi-e ibovnica mica:
AO lasa-o de-ar mai cre9te;
oDoml ei mA prididege.

Subst. f. Pridideald, Adj. Prididit, -d.

curate, schimburi.

Premeti, (a, -esc). A innol, pre'nnols,


aluatul, cuibarele, etc.).
Premeteald, -eli, Premetire, -i.

Prildg. -oage, Loc nearat de 4 sau


5 ani.

Prepinge, (a se), preping, A se cornpens, a se cumpAnl, a se potrivl.


Subst. Prepingere, -i,

Propane, (a se), prepun, A se prepune


pe cineva, A Until pe cinevh (inteo
afacere necuratA); a pune bancauao
pe cinevh, a pune tantbdcul pe...
Prepus, -uri; f. Prepunere, -i.

Deck sluga la ciocoiu,


Mai bine cioban la oi,
Cu capul pe mu9uroiu,
eCu ochii sticliti la oie.

PrimArie,
(In vechime i se ziceh:
casa-impdrdteasca; pdtillele-impdrateyti

erau aliturate de ea: in ele se stringeh bel9ugurile anilor mano9i,rodnici,


pentru anii seceto9i).
$coala primdriei = 9coala primarA.

Primealfi, -ell. Nebunie, furie. Ce pri-

meald ai? Ce te-a gasit ? Ce te-a


apucat ? Ce naiba ai ?

www.digibuc.ro

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

192

Primi, (a), A pril, Expres. Nu md


primeite! Nu-mi prieqte. (furtul, mktcarea de duke, (dlcele, de frupt; cu
dulce).

Primit, -is, Nebun, btios, afurisit,


cu toane, pe-o ureche.
Pr lot, -I, Preot; popl, pArinte.
Pristimi, (a, -ese), A ingldul, a lAsit, a

permite, a suporth. Expres. Nu-mi


pristimefte nimic! Nu-mi ingficluie ni-

mic! Nu-mi trece cu vederea nid cel


mai mic lucru (greaalii).
Subst. Pristimire,

(ProveidA), Prob, monstrA; experimentare, incercare.

Proverb, -e, Expres. A fi de proverb!


A fi de pomina, de pomeneall, de
bazmu', a 6 duce vestea ca de poptt
tuns.

Provi, (a, -ese), A probh, a incerch,


a verifich.

Prfisu (Pruvalca),

PorecIA

de

orn,

femeie.

Pulu,

s. m.Expres. s. Un puiu de mdmdligd o mAmAligutA.

2. Un puiu de somn Nitel somn, ali-

Prlvigatoare, Privighetoare
...Dar asarA pe rAcoare
oCAntA o privigdtoare.
(Fragment).

Probillul, (a, -ese), A probi, a incerch,


a verifich, a examinh de aproape.
Subst. Probelluire, -i. Cf. ProvI, Proveald.

Procest, -e, Proces, (actiune judeckoreascA). Expres. Procestul mieu s'a


(mutat) pus la Vinerea-mare.

Prociti, (a, -ese), A dean (acecll) pe


cinevi; a-i face zile fripte (amare);
A spune cate In lunii i 'n soare;
spune moi-pe-groi; draci-uscati; cai

verzi pe pereti.
Subst. Procitedld, -eli.

Prosie, 41, Loc nearat de 2-3 ani.


Prost-Ingaurit, m. Prostul-pro9tilor, n-

tflete, zevzec, 0014.


Protap, -uri, s. impropriu. Un instrument
de torturA pe cari il intrebuinfau (poate,
Il intrebuinteazdi azi) invAtAtorii pentru

9colarii kr. Se fAcea dintr'un 134 care


se criph la un cap. Cu capul acesta se

vkit In pirul Folarilor rietun9i 9i. se


rasucea. Durerile erau destul de crude
9i a doua zi acolarii astfel chinuiti, erau
tun9i ca genunchele de bivol tuni

aromealA, clipocealtt.
3. Un puiu (puigte) de ceapd,
o cepo cepatA.
4..57 dsta e un puiu de lele! Si Asta este
un hotoman i jumkate; un curvar.

Pala, (a), s. A asurzi: Mi-a puiat


urechile cu!.. M'a asurzit.
2. A scorde pui (vorbind de paseri), pisici, *oared, aobolani (guzgani) 9. a.
(Cf. lat. pullulo-are).

Pulandru, Puiandra, Puiu, puicA.


Pula, -uri, (pl. neintr.). Epoca in care
paserile ai animalele amintite lau pui.
Expres. Sunt in puiat.
Desinfintau, Blender6u, dequchiat, pierde-vari, derbedeu, haimar* tArhie-brAu, terchea-berchea, trei
lei perechea (Ispirescu).
Pune, (a, eu pui), Expres. s. Mi-a

Pularau,

pus-o in mad! M'a inlelat, mi-a tras


chiulul; m'a tras la fit.
2. A i se pune cu capul, A-i fi foarte
nkaz de, a-i pArelt foarte rail de..., a se
mort cA...

3. A pune tagd pe... A tdgddui cutare


lucru, arhaic (Pravila Mat. Basarab) =
prinde tagd.
Punere-de-cap, PrApAd; vreme rea (vis-

col, ploaie, tunete, etc.).

ProPpl, (a se, -ese), A sth oprotapu;

Expres. Afard e punere-de-cap! Mari e


mftnia lui Dumnezeu, plouA de varsA,

a sta potinau, a sat par; a stit ca de


piatrA; nemiacat, a sth stalp.

toarnii cu gkeata; s'au rupt cerurile,


s'au spart norii, e potopul lui Noe.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

193

avut copii ei le-au murit, singur pe

Punga, -I, Expres, 1. Alt: edutd 'n pungd. A fi aproape de moarte, miroase
a coliva, a-i fierbe coliva in piept, s'a
smolit, pute (miroase), a tfirnaie, a in-

lume, cuc, singur-singurel, pustiu.


Putere, -I, Expres. Ali prinde-pe putere.
Ali apucd pe putere. A se imputernici

negrit (la lath).


2. M'a judecat de pungi de bani! M'a

(vorbind de plante); a prinde chiag,


a-0 face stare, a ingingia (vorbind

judecat ca pe Domnu' Christos; m'a


judecat mult de tot.

Putinefu, -ele, Ex. Par'cd e treintit dela

PungfileAlit, -NI, (PungfilitarA, -I), Vezi


a pungd1).

oameni),

de

, oala cu lapte, Gras, dolofan, vorbind de copii.

Mod de adresi al

PungAli, (a, -ese), a coase rau, a coase

ficand pinza cu creturi

ca

pungei.

Sgircit, *stains, avar,


caqteiu, de i-ar minch de
Pungit, -A,
sub el ; de sub unghie ; de-i
aurliac
Plingnit, -A, 1
lefi la glc a;1:adr aduaa

ec u-

zece noduri.

Fugal, -e, Pseudonim: pentru organul

Ga-

menilor mai in virsti,


catre cei mai mid.

gura
PutAelit
PutAcime!

(Cf. Cioculel, ciocanel doairlanel numele 9i dimini-

Pug!

tivul numelui popular al


organului genital mascu1 lin, etc.
Putdiu, -I, 1. Piciu, tine (vorbind de
copii).

Sticluta mica gti lungreata, toiu,

genital femenin.

2.

Un crimpeiu de cintec, in care se

(la arciumi ---= cioangl, ciocdn de tuica).

vede bine aceasti eufemizare, este


urmfitorul:
*1311gdiu mtina pe su' sort

oLuaiu pupdza de moth

Cf. Pdsdrial.
Semnul lsat de o rani, zgarieturli
dupa ce s'a vindecat, cicatrice.
2.

3. Un semn conventional al dogarilor


la punerea fundurilor (de
vase).

4. Ex. l-a luat dracu' din pupeze. Si-a


pierdut din sambete, e cam ticnit.
PupAzA, (a se), A se stramti, a se ingusta Locul se pupdzeazd spre 0114.

Pupui, (a se, -ego), A vorbl in taina,


gurit in guri; a conspira.
Pupuidld, -hli, n. (Pupult, -uri).
PAreee, -I, Expres. Nu face pureci, oriunde se duce! Nu face nici-o isprava, unde
se duce, nu <me tine de nimica, nu e

orn statornic (sa se tina de vre-un serviciu, muncfi).

E un pierde-varli.
Pustiu, -e, Vorbind de oameni, cari au

R
Ralik (pl. neintr.), Expres. Mabel rabd!
Putinica, treat* putin catig 1
RAMA, -e, Lucru sau fiinta tociti, ramolita, stricati, baccea.
Expres. 0 rabid de cal o gloabli, o
cazatura.

0 rabid de biciu
un bleau l
(Cf. lat. rabula, -ae).
Rion, -e, Avort (copilul avortat); scali,
betetg, meteahn, durime.

Figurat: 0 racild de copil


turi, o opicie, o loazi.
RAcoinit
RAcuints,

o seci-

(pl. neintreb.), Panzli rara,


proasta, au fesutd, de cinci
(coturi) la franc.

Rieuti, (a, -ea), A recruti.


Riefite, Recrtue, richn, recrut, boboc.
RUN (a), Expres. Ii ?Ad ochii fa cap/
E iubet, e curvar, iute de cur, riu de
musca.

www.digibuc.ro

G. F. CIAUMNU, G. FIRA RI C. M. POPESCG

194

Rinlina, radial, RdAcini (crengi) de


copaci cari se rup din malul apei si

Pm/di sunt rcipeni de prune. E intuneric de prune, se fring de rod.

se infig in nisipul din albie, sau rttmrtn


aninate cu un cap in mal i pe celAlalt

RAO, (a, -ese), (RAO, A suflit din

ii bate mereu apa.


Expres. Par'cd esti prins pe rddini. Se

celui udat leoarck celui ubfitut


de mug* pe haine, pela poale; celui
ce a fost plouat cured.
(a, -esc), A nAvAll la...; a da
zice

busna la..; a nAgrAbi la..; a da iarna in


(prin). A rgaduit in privnitd.
Sinonim cu Rdind.
Raga lie,

Rapt la, (a, -ez), A regulh, a orindul, a


a dichisl II a bate la catitratnI; a trage
o sant de bitaie.
Rdgulat, -d = hotArit, neclintit.

Expres. Eu iti spun rdgulat! Eu iti


spun hotArIt; Eu ti-am spus sA n'am
pAcat I

Ramat, Ramat, Pl. neintr.

Zgomot
mare, arAboiu, larma eglAvAtenle,
gomot, vuiet, huiet, hrehmAt.
Ram, Numai cu un testicul (vorhind de

junci, etc.),
Figurat, sarcastic = orn sterp, farl
copii.

Winced, -a, Expres. .Reincedul at mucedul! N'atArnA unul mai Inuit ca altul,

dracul cu diavolul; ce mi-e dracul ce


mi-e diavolul; ce mi-e dracul ce mi-e
tat'-sliu I; e tot una; brAnca cu
tusea cu junghiul, ce mi-e popa Stan,
ce mi-e Stan poi* uracul, broasca
o stiucb.
(Cf. franc. C'est jus vert ou verjus*).
Ranehlul (neologism). Pick zficAsie,
alcan, osfimbete, (a purtd sdmbetele

bani. A achiti o datorie.


Rastornis -uri, Povirnis, drum aplecat,
pe-o coastk pe care sunt amenintate
sl se rAstoarne carele.
Rasucea, -ele, i. Furcl In care se pune
mosbrul cu borangic de rAsucit.
2. Rlisbiciu.

Rama, (a, -ese), Expres. Mi s'a rdsucit


in capul pieptului. Mi-a venit greatA
(scarbA), mi-a venit rAu, mi se Intoarce

rinza, mi se intoarce inima pe dos.


Rasta, (a, -esc), A deflorh, a silul, a
desfetl, a dezvirgini a luit fetia cuiva,
a schidoll, a badocori.
Rdsult, -d.

Macau. FArA varf (vorbind de stoguri


sau clAi).
Ratan, -fi, (vorbind de oameni). BldruAn,
gAurean, pAduret, sfilbAticos, necioplit,
din topor, dugos, grosolan, modarlan,
mocofan.
Ratayalu, -ale, Reteveiu, caraveiu, scurtatur, moack milzdrhc.

Ratoi, (a se, -ese), A face pe grozavul,


a se spurge (amenintAnd), pe cineva;
a-si da ifos, a se lAudh, a ameninth si
a ingrozi pe cineva.
Rfitunji, (a, -esc), Rotunji, Expres. A o
rdtunj) cu anew, a se intelege definitiv cu cineva, a hotArl ceva, a pune la
cale.

cuiva).

(Cf. franc. rancune (la).

Rang, -e, Ciucurii

greu; a trage (sA moar).


-e, Rilsadnit.
Rasot, -e, RAs homeric; rfts inAbu,it
(inghesuit), pe infundate.
Ritspunde, (a), Expres. A rdspunde niyte

de

flori, la dud,

nuc, salcie, etc.

Rap, (pl. neintr.), Slim, murdArie, jeg,


scut, (la om i dobitoace).
Ripin, inciircat cu flori sau fructe,
ucu crengile in pmAnt.

Rtilt (farA altA form5.), Inteo parte,


pe-o parte, pe-o ureche; mojic, trugtult ((skit, (din mint.
Raul (a, -ese), A nAibul, a drAcul.
Raz, (Low, Glom), Instrument de fier
pentru sApat gropi, rimet.

Razmi-(a), rim; Expres. 0 raznici la

www.digibuc.ro

CULEGERE D1 FOLCLOR DIN JUD. VAL. CEA

Ia drumul (poteca) carciumei ; o'ntinde la..., o croie9te la...


cdrciumd!

195

de-ajuns, a-i da peste cap (cu fiertul)


Rofeald, -eli.
Rofit, -d.

Rece, = Slrac lipit, in opozitie cu cald


= bogat, cu chiag.
Recipht, s. n. (RIelpet, s. n. (lramaA),
s. f.) Bicicletl.
Re/ho. Indoitura p. branittor la ismene.

Rohotl, (a se, -ese), a mustrit, a cert, a


se face inspre cineva.
Rolble, RoibA (o plant/ cu care se vApsesc stofe, in coloarea rosie).

Expres. A lud la refec (resteu) = a luit la


socotealA, la trei-pfize9te, a fred usturoiul.

Rublht, -A, Expres. Vdndt rublat. (vorbind despre cai vault inchis cu pete

&iglu, Regele.
Repegiv3, -url, Loc inclinat mult, coast

(cf. franc. garance).

alburii

(albe)

cat rubla).

-e, Expres. 1. A gonl, pe rudd,


pe schndntd, A prigonl fAr crutare, flril

rea.

Repel* (a), A repel* a drege.


Reperatie,-i.
Reperat, -d.
Rida, Porecll de femee (din Maria).
Ridichie, .11, Expres. A freed ridichia (pe

cineva). A-1 face mAr cu bAtaia, a-1


bate de lumanare, a-I bate sA spunl 1.
la cei morti 1 a-1 deznodh cu bfitaia

(in Mai).
-e, Lirl (monecil).
Cal voinic qi bun. s.
RhnZont,
f.
(Cf. franc remonte
(Rlmonnt)

pic de mill, cu cea mai mare cruzime.


2. Scl-1 omori fard rudd de pdcat! Ca
pe un puiu de glinA, ca pe un plduche,
fall mill. 3. nici-de-rudd v. furisinie.
(Cf. lat. persequor, sequi).

Rumeji, (a se, -ese), A se umed, a


trage, a fi burat de ploaie.
Rupt-In-punt, CusAturA obipuit (cu
mana).
Rargi-de-Vede,

Pentru:

R*orii - de-

Vede .

(la).

RivolAtie, (Rivolatle), RIvuliitie, RIvOlt,


volta.

Revolta

din

1907.

Si Rd-

Ronde, (a), Expres. Il roade ca pe un


picior de porc II cheltueqte, il toacd
ffirA milA.

(-te,

Expres. 1. Roata de

tutun. 2. Roatd de haiduci sau de potenkci.

Rai, (a, -ese) A mund ca un rob; a


muncl o muncl grea de tot, a muncl
din greu, a se desnodh muncind, a se
sped cu muncitul, a mund ca'n ocna.

Roenh, (a se, -nez), A se ruinh, a se

Chip, flptur; port, fel de


a fi.
Expres. Il cunosc dupd sdbdf!
Sib% (a se, -ese), A se ingusth, a se co-

Sibit$,

ski, a se pupAzh.
Sich, (a), A sed. Expres. Mi-a Meat
inima! Mi-a rupt inima, m'a secat
la ficati.
Sliefieln, -Ie, Cam sec (vorbind de seminte).
Skill. (a, -ese), A purtit cu vorba, a supark a nelinit1, a ingelh, a strAglnl, a

arced.

&fin* a se clArlpinh, a se nArul. (Se


gfisete gi forma fnroend (a se),

Sekdiald, -eli.
Sac,
Expres. euf.: A deslegat sacul

f. Roendre,
Roenat, -d, fnroencit, -d.

&male,

= a fAtht, i-au venit Turcii in casl

Roll, (a, -ese), A fierbe prea putin o


legumA (fasole, etc.); A nu-o fierbe

Vas de pmant. ZmAltuit

pentru tinut florile, glastrA.


Saladr,
Salabbr.

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

196

Salaorie, -II, Salahorle; munca din greu.


&Infra, -e, SalatA.
Salbk vezi Geirbild.
SilbAn, -a, Nume de bou, vacii.
Sama, (pl. neintreb.), Expres. Mi-am
fdcut samal M'am sAturat (de mAncare,

de biuturA, etc.), m'am saturat, (in


genere).

Simbotin, -na, Nume de bou;

de

vaca.

Slimed', -61e, Cutit mic iii asculit al


fluerarilor. Expres. Taie ca sdmceaual
Taie de efrigeo; taie de ezvanta, taie
ca briciul de ras.
Simon IA, (a se), Expres. Se sdinceleazd de aiud, se crapti de ziva; se face
geana de zitill; se tvarsA zorile; intra
oalba in sat, se s1omne9te de ziufi, se
face row' la Rasarit.
Salmeelatul, (pl. neintreb.), Crapatul,

bind mai ales despre tigani 0 sarcastic


despre cei cu copiii sau cu
rude multe).

Siriel, (a, -eso), Mara de intelesul


9tiut, mai insemneazi: a compdtimi, a
zice: sdracul de ell

Sirieusti, -e, 3 liturghii (pomeniri la


proscornidie), Cf. transilvanul: Sdrdcurtd.

Sfirbirle, v. brustanarie.
Sarbitoare, -I, Expres. Imparte sdrbritorile (pe drum). Umbli de geaba;

de-a surds, iti pierde,

zadarnic,

vremea; taie frunza cainilor.

Sari, (a), Expres. A sdrit groapa --= a


sArit din groapa; a scapat, ca prin
urechile acului, de moarte.
Sirltdr, -oare, Ajutorhlnic, de ajutor,
binevoitor.

Sirmi, -e, Firioarele de borangic cari,

facutul de ziul.

la trasul gogoOlor se unesc, se lipesc,

Samediva, Moartea;

unele de altele, pentru a da firul

Figurat: femee,
uritA, sluta, paceabrA, panceaura,
Sin, -nri, Expres. A letsd pe cinevd cu
mdinile'n snl A-1 lash sArac, la ul-

chle, lipit pimAntului, si n'aibil dupl


ce bea apa, si toace pe vitraiu,

in sapi de lemn, a-i suflit 0 cenup

ce ((se rfisuce9te.

Sirmds, -oasi Delicat, costeliu, firitv,


uindelicit; fraged; hew (la mancare),
dificil (la gusturi).

Siteili, -eli (Slitire), Roadere (tocare),


a unei panze (stofe); rArire.

Sid, (a se, -eso), A se dui, a se toch

din vatra.

Sanohli, (a se, -eso), A se einlenoqh;


a se lenevi; a se codl; a se lash pe tanjalii; a-9i face coada colac, a se da'n
sus (dela o treaba), la plicinte inainte
0 la razboiu inapoi.
Sanehlu, -e, Lene9, coda9: tArliebrftu,
ursuz, morocanbs, indarAtnic, IncapAtAnat.

Singe, Expres. ii picd sdnge din obravl


E ro9u ca bujorul; ca moroiul, i-a cu-

prins rupta fats.


Saplaic, -url, Un vas de lenm (cauc,
cupa), cu givan mare cu care se ia
muatul din cetArna in care curge ohotub) linului, (teascului).
Saraballe, -II, Ceatli; ceata lui Papuc;
gloata; ceata lui Baboi, multime (vor-

(vorbind de tesaturi).
Sbor, (singura forma intreb.), frig cu
vant.

Sburf, (a se, -Aso), A se strich (vremea) II ; a se sburli, slnirll.

&unit, -d.
Scalk 43, Boala, bete9ug, ricila, meteahnii, boall ascunsA (la om 0 animale).

Soildi, -a, Zdrentele, lAtbrile, mAturile, pernele, albia cari au servit la


un om bolnav 0 cari, dupa moartea
acestuia, aunt aruncate, am spurcate,
pe faga9e, ududoaie.

Oarnenii se feresc sA calce in ele,


fiindca cred ca sunt apociti. se imbolnAvesc. Unui om bolnav i se zice

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

adesea : 01n ce scalde o mai fi dato (cheat) ?

Seantariche, (SeantAr61), PoreciA lui

197

Scofdrdeald (Scovdrdire).
Scofdrdat, scovdrdit.

Scriveilli, -01, Instrument de tamplAri

Smarandache.
SehidohlA, -e, Sinonim cu Ardtdrie, opd-

cu care se strang blanele incleite pe

de, qiftie.
Sebidoli, (a, -ese), A muta, aii bate joc
de ; a necinsti (a silul) o fatA, a dez-

Figurat : A bdgel la scriveald. A bligA in

virgina.
Schidoleald, -eli.
Schidolit, -d.
SehlmA, -e, secAturA, Vezi, ()Attie, ardtdrie, cebald.
SebIndAt, (pl. neintreb.), Un fel de

plantA de condiment, pe care femeile


o *pun') in grAdini, impreunil cu cimbru,
leusteanul ; pAtrunjelul, etc. Foitele

si semintele lui uscate aunt pisate si


amestecate cu ardeiul, ciruia ii a un
gust si un miros de te sldvqte, te sfintqte, nu mai altceva 1
Sellpui, (a, -ese), A strange cu mArun-

dungl.
rAcori, a bAgii in patruzeci, a strange

cu use, a strange chingile, a lui din


scurt, a nu da pas sA mai miste.
Serob, (pl. neintreb.). Se numeste astfel
zIpada care a fost plouatA pe de-asupra

si a inghetat apoi la suprafati, asa


ci poti uneori sA mergi pe ea
fArA si te scufunzi.
Serobci (sing. neintreb) Un

fel de

sosoni vulgari : pieile de oaie se intorc


cu lane spre pielea omului; se infAsurA
picioarele cu ele, in opinci, etc.

Seuri, (a se, sear), Expres. I se scurd


ochii (i se picurd inima) dupd... Nu mai
poate de dragul (dorul)...

South, (a, -ez), Expres. Il scurtd din

taua, a amirul, a castigh putin ate


putin. Cu seeks inteles il gAsim in

urrnd VI mai, il mai ajungea din urmI.

Ioan Creangd.

apuce noaptea.

Saoate, (a), A scoate ochii cuiva. A-1


tot certh; a-I tot dojeni. A scoate prin

Il scurteazd noaptea. Mai-mai


Scuteali,

AdApost,

sopron,

sit-1

cerdac,

etc.

creget; face o binefacere si a tot aminti-o

SeuturA, (a se), Expres. Mi se scuturd

celui ce a primit-o.
ScoicA, -1, Expres. Ai ajuns ca o scoicd!

carnea... MA cutremur, mA incrancenA...

Esti slab din cale afarl, esti numai


osul si pielea, te-ai ficut pastramA,
poamA, ai ajuns ca gardul.
Seofe11, (a, -ese), A amitul, a sclipul,
a castigi, a agonisl.
Seorbeli, (a, -ese), A scociori, a scotocl.
A se intAri, a se face
Seorto9i, (a se,-ez), (scoartA; a se scutul,
InseortoA,
a se face ojingbs.

SeovArdi, (Seofirdi), (a se, -ez), A se


scobarda. (Se zice despre doagele

da-

cari s'au stricat, intrand inliuntru sau iesind afarA din nivelul
celorlalte, cari s'au hortit. Se zice 0
slespre dintii a ciror boil e neregulatl
odgele

cari sunt zdnabdti.

(cf. lat. Horresco referens.).


Scut, -nri, propriu: MurdArie formatA pe
burta dobitoacelor, din amestecarea
pArului cu balegA,
Figurat: (Despre oamenii nespAlati la

pArul capului): Sunt cu pdrul, scut!"

Verb: a se scutul = a se inscortosa.


Seeliciu, -e, Sec ; cam sec (vorbind de grau

si de alte cereale).

Slnie, (FirA plural) Carpi murdara,


otrep, in jud. Mehedinti, se zice
Sgnic = panzA de tort in care se pune
cenusa si apoi se toarnA apl fiartA
pentru a se face lecia. Cu selnicu' pe
cap! Cu o carpl de coloare inchisA,
(murdarl) pe cap.
Cf. Boceanu, op. cit

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. F1RA $1 C. M. POPESCU

19$

Semui, -ese, (Slmui), A recunoaste ;


a stl de uncle sl-1 ia (pe cineva).
Sdmuitild, -eli, Scimuire, -i.

Serbejdr, -mirk (-Jae, -zille), SearbAd,


smad la fatA, palid, pal, anemic, fArA
sAnge in obraz, *spAlucit, spelb.

Sglmui, (a se, -ese), A se rcll, a se scarpinA. Se sgdmuie In ureche.

Sgurapii, (a se), A se fa/1mi* adj.


Sgurupds, -dasd, fArimits. (Vorbind de

milaiul, turta, care se poate firarnitii


ea inlesnire).
Sfeklnie, -e, Expres. Mdseaua are patru

sfesnicePatru gemlniri, patru rIclAcMi.

Sian! Interj. CuvAnt cu care se asmutese

Osumbo, asumutsc9 cainii (germ.


Schau!); cu care se gonesc porcii.
Sibic, -uri, Vezi. Zdbic.
Secret, tainA, arial; adj.
Sieret, -uri,
tainic, ascuns, secret,
Slieret, -if,

ainuit.

Siminari, Siminarist, Seminar, seminarist. In sens ironic: Seminar = puscArie.

Slaki, -I, (Nadol, -1), Numire dad Austro-Ung. nfivAliti in Oltenia la 1916.

Slim (On), Murdirie, necurtenie, lut,


jeg.
Slimas, -oasd, Slinds, -oasd, lutos, cu
lutul de-un deget, nespilat, soios.

Witt, -urf, Ex. i. Sloiu de ceard

turai

de cearli.
2. Rece ca sloiul. Rece ca ghiata.
Slugiinie, -11, (sens. peior.), = SlugA,

SnagA, (FArA plural). VlagA, viu, ener-

gie, Expres: a. Mi-a scurs snaga din


mine! 2. Mi s'a dus snaga din mine!
1. M'am pripAdit, m'am sleit peste
mAsurti; II 2. Mi se dusese inima din
mine; o sfeclisem o bAgasem pe milnecA.

Snomorill, -rei, Snop mic, mAnunchiu.


Snovlnlo, Bun de glume, mucalit,
poznas, bazaconas, brasovelnic, braCovos.

Soare, 4, Expres. Casa frumoasd de


se'ntoarce dupd mare! Foarte frumoash;
mAreat, mAndri; ca din povesti; palat,
nu altcevi.

Soartfi, Expres. E fdcut soartd! E HoarcA, de udat ce e, e udat (plouat) pang


la oase, e bleasc.

Sodomi (Sudomi), (a se, -ese), A se


pabusi, a se nrul, a se surp (un mal).
Sdminii, -1, Gaurtt (de sobolan, cfirtita
etc.). tainitA (fAcutri de porci).
SpAlucit, -A, SpAlAcit, deschis, iesit;
spelb.
Spaluceald, -eli.
Spiirgllui, (a; a se, -ese,), A se imprAstiii
Norii s'au spdrgeiluit. Hora s'a spdreluit.
Spdrgdluiald, -eli.
Spdrgdluit, (fArk ordine, neorinduit,
talmes-balmes) alandala, claie peste
gramada.

SmiertrAle, (pl. neintr.) = BucAticii.

Spite, -A, Fig. 1. Celorce rantincl prea


mult (mnciiilor) li se zice : tndtidned
par'cd sont spartil = burtA-de-popfi.
2. A venit la spartul tdrgului. A venl
and nu mai ai ce cluth; la vreme nepotrivia (tempore laevo, post festum)
dupl impIrtitul colacilor.

Smoltee, -e, (Sarcastic.) PArul capului;

Spelb, -if, FArti stinge (fire)

slugoiu, argat, nAimit, sambrias.


Smead, Smad (in ambele intelesuri.
Subst. si adjectiv.
pAr neingrijit, netdsdlat.
Smiligii, (F111 plural) Inceput, incepAtur.
A face smugd la fdn. A incepe claia cu
Ufa. (Cf. franc. entamer).

SmultArti, -1, Lana smulsA de pe oaie

(moart) sau de pe pielea de oaie;


Mill de proastA calitate.

in obraz,
smad, palid, gAlbinicibs, clocit, fiert,

fArA rusatA'n fatA, sofrAnit.

SpieulAge, Speculatie, economie, crutare


glegumeall*.

Expres. Flinul sd-1 dai cu spiculdtie (la

boi). SA legumeati Maul; sg-1 dai cu


crutare, economiel

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Spirt,

Expres. Vrenic,

spirt!

BArbat,

harnic. (sau numai spirt cAnd este


vorba mai inainte de bArblitie, hornicie).
Spirtu1, (a, -ese), A ImblsAmh; a pAstrit

in borcane cu spirt.

199

m-am. Am cheltuit foarte mult, am dat


si banal de nafurA. Expres, echivalentii.
M-am sturft cheltuind.

SUMO, (a), strAfig, A strAnuti.


Strdfigat, -uri. Strdfigare,

Striigheatl, -e, Este un leac tArAnesc

SpirtuialA, Spirtuit, -d.


SpitArie,
Expres. Vinde ca la spi-

pentru desumflarea buboaielor.


Se face astfel: Se mulge lapte dela vite

priel Fla tocmeall (tocmfi, tomnd);

imediat ce s'a muls, se pune in el


putin chiag. Duplice s'a inchegat, se
ia putin i se pune pe umfliturA :

Cu nart, fAr targuiall, (vorbA) multA.


dinteo vorbd,

Splink -e, Fdrd splind! (Despre oameni


animale) Foarte iute, buihc,
ravalnic, iute ca piperul (ca ardeiul).
iute foc, care nu se osteneste curand.
Am auzit vorbindu-se cA mAnzii se
nasc cu splina pe bot i dacA o smulgi
o arunci, ei au sit se facA iuti si au
sa tini mult la oboselile drumului.
Li se zice : mnsplinati.

Spumui, (a se, -ese), vezi stl, ( a se).


Subst. Spumniald, adj. Spumuit,

Expr. Par'cd a dat

buboiu (bubA), spartA sau si nesparsi indatA se trage (scade) umf1A-

tA,

tura.
StrAnsri,
Agonisit, avere, blagfi,
bunAtfiti, min, bani albi pentru zile
negre.

StrkunA, (a se, -ez), Ex. Ce i s'o fi


mai strdsunat. Ce i-a c4unat ? Ce i-a
?
abAtut ? Ce l-a gAsit ? Ce-a
StraTtite, -ell, Travers1 de lemn ;
Mruite, edrugltr) pentru fAcut casA de
lemne.

cu capul

StrechiAt, -A, Cam pe-o ureche, cam

prin spuzel. Trist, paraponisit. Adj.


neingrijit, smolit.

inteo parte, artAgos ;11 spulberatic, ufurel, sperios, salbAticos ; impusci 'n lunA;
impuscri 'n sfinti; fluierl-vnt.
Stack (a), Expres. N'a stricat D-zeu

Spuzii,

Spuzi,

(a se, -ese), A se umple de

bubulite, a se 4impojorio; a se opdrl


de nAdusall. Subst. f. spuaeald, -eli.
StAnl, StAni1A, Diminutiv dela Stan.
StAri, (a se, -ese), A se repauzA; a rAmAnea, a sta. (Cf. lat. stabilio-ire).

Stdvlre, mai rar Stdveald.

cloud case! (Vorbind despre sotii cari

sunt deopotrivi de rAi).

gAsit

gisit sacul petecul;


Mult a mai tunat si-a fulgerat, Oat i-a
dracu capacul 1

adunat !

Steregle, (Tirlgie),

Stirigie.
SterpliturA, -1, Denom. injurioasA (sarcastic) pentru vitA sau femee stearpi.
Silent, -A, Atintit, holbat, pironit, fixat,
tintA, atent, pribo)t, cu ochii sticlif i (stdl-

piti) la oi...
(a, -a se) AstAmpArk (astAmpArit). Subst. Stimpdr, Ai stimpr I
AstAmpila-te Cautil-ti de treabl !

StimpArA,

Stormi, (a, a se, -ee), A strivl, a ter-

ciul a se bate flu de tot (vorbind


de fructe).

Strin, -A, Strain, venetic (vinitic.) altAlege, limboatA, slkoni, nadbli


StrhAtAte, strinfitliti (strinAtilturi)

StreinAtate; Innluntru.
Stropitark Ex. Poamele (fructele) s'au
fdcut stropitrd. S'au flcut putine, de
poftrt, de mdneare.

Studint (tudient), Student. (Cuviint


trecut in graiul popular, in Pm, cAnd
se credeis cA studianfii au fost instigatorii

masselor populare).
Stupini, prisacA; locul in
care a fost o stupinA.

Stupinek

Stinge, (a se), Expres. Ant cheltuit de

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

200

Star!, (a, -Aso), A scoate sangele in


piele, prin izbirea carnei cu lucruri tari;

fagaduindu-se astfel ca nu va mai da pe


acolo.

a zdrobl, a prapficli, a face vanfiati.

Sufletf, (a -ese), A mai tail; a-si venl

(Sftngele sturit este negricios, mohorit.


2. A bate zdravan, a bate la cataramfi

in fire a swell ragaz, odihnl, a-i intihnl.


Un cantec popular, vorbind despre

M'a sturft in bdtaie! M'a facut numai


vanfitii; mi-a facut pielea tot un fund
de caldare.
(Cf. lat. medie.: stordatus, -a, -um =
obtusus, -a, -um; obstupefactus, -a,

dorinta unui indragostit, zice:


Si se poarte (iubita) si mai du
SA mai suflelesc i eu
Sulfeniu, Coloare rosie-deschisa, cu o
nuanta slaba, pierdutfi de liliachlu.
SumerI, (a se. -ese), A se mandri, a se

um apud Du Cange).
La Romdnii din Serbia:
...Cat iesti, mandri, de ghiolbana,

fall.
S'a sumetit averei

Suni (a se), s. A se zvonl, a se auzi

mi call
Ca dedei de te sturfti. 1)
Su', prep. Sub.
Subtloark -ort, Subsoara.

despre... S'a sunat de rdaboiul Umbla


vorbit ca se face razboiu, se zvoneste
de...

II. A sund la telifan (talifon), a ebate


telifonuls, a vorbl la telefon, a da o te-

Un cantec popular :

...Ala (calul) e manca-l-ar boala


Ci-i dam graunte cu poala
fanul cu subjdoara...
Subtane, (a se), A (se) intretine, a
tral, a Elve cu ce trA1. Am cu ce sd md
subidn fi la orafl
Sub/47167e = Sustinere, intretinere,
cheltueli de intretinere.
Subtare = Delicat, politicos, cinstit, omenos.

Suddm (Soddni), (pl. neintreb.) = Om


mare, tatar, novae, namil; femee
vanjoasii, omoaie, femee omoasd. Onice
obiect mare: un sudom de sobd

legrama.

SupginIcios, -oas, Suparacios, tafnos,


artagbs, 4supirdnicp.
Suprefept, Zapciu, Suprefect ; fi Figurat :
nevast cicalitoare, gdind ce antd
cocofefte.

Surup, (a, a se, Burk)), A se surph, a se


prvall, a se narui II a se bosorogl, a-i
cadea boasele.
Sutupifte,
rpa. Surupdtrd, =
bosorogeall, hernie.
Surupat, Bosorogit; Prapastios, rapos.

Suffrig,
Sub-hirurg; sanitar rural.
Suflet, Expres. s. Cu o mhnd de suflet,

cu putin suflet, cu prin flori.


2. A lud in (pe) suflet pe cinevd

s'a bazat pe avere,

s'a alit cu. ..

Asari-ti dedei o palmi


D'azdiniata [da' azi dimineata]

3. N'am luat sdrat pe sufletul meu.


N'am mancat nimic, n'am luat sarat In
gura (pe limba)1
IV. Sufletul mi-o mai da pe-acolo,

Zice unul care a patit ritu undeva

-e, Samar, Sancru.

5engirit,

Cu smear; plin de boale

lumesti.
$antilea,

Porecla de orn.

aranipdl, -sale, *ir (de rauri, de grunte, rand:


$arAriu, Albastrul ca cerul.

Expres. TtPd ca din gurd de


farpe! A racni, a tiph din rasputeri,
cat ii ia gura.

Giuglea-V1Usan,

op. cit. p. 317, 0 glosar.

atrA, etre, 0 Incapere filcuta,

www.digibuc.ro

in

201

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALcEA

felul acoperieelor de case, din coceni (snopi de coceni) de porumb, pi*


pe o cheresta de lemne. Aceast incApere se umple apoi cu foi de porumb

care se pstreazi astfel peste iarnit.


[L. sanscritl: sattra lat sessio franc.

ciolbmp, etc.).
Ca porecl: qontrdpea.
orlel, (a se, -ese), A se face ca eoriciul
pus pe grAtar la foc (vorbind de frunza
mAnat).

$ti, (a se), Expres. r. Nu Ind itiam cu

session].

aiganii din zilele noastre au aceast


vorbA, insemAnd ca locul, tabra, unde
au tAbrt, Wilful lor ].
$ebitee, ($obite, sobieurl; obiee),
Cusiltur cu gurele Ili alte figuri fcute

pe iile romnecti. Acestea se fac cu

el (ea)! Nu te ftiai cu el (ea)!


Mi-erh de mare ajutor, ca mAna
dreapt. 2. A se fil cu cinevd a se eti

amant a cuiva; a se eti amant al


cuiva; a se etl cu musca pe ciciulii;
a se etl pdtatd cu cineva (vorbind de
fete).

atil sau cu bumbAcel.

$erpeste, adv. Expres. Se uitd ferpege,


vioiu, crunt, haiduceete, hotecte.

erteatil, -e, Partea de jos a eirei spiniirei terrninat cu tioada curului.

$et, -url, Ses, cmpie; pod* cimpinA,

tlerliterti, (a, -ese), onomatop. A ciripl


(propriu ei figurat); a gungurl.
,.Ftiorldcdiald, -eli.

$tir, -A, Sterp, -ft.


$tireil, -I, 1. Instrument cu care se

amestecl varul, nisipul ei apa intr'o

zpodie, platou.

iceal, -e, (-1), $coal.


leolari,

$ontrop, -I, chiop (orn, animal, scaun,

varnit. cociorva,
2. Instrument
format dintr'o pal-

colar.

-le, Hairrianit, secfiturA,


ijictitA, pierde-varfi, hoinar, pribeag,

jin la capul areia se leagi carpe,

orn fArri cApAtrtiu, vinturfi-lume ; van-

$tIre, = Expres. I-a ftiut D-zeu de

turii-tarl, derbedeu, desmAntfiu.


$1seliv1, (a, a se, -ese), 1. A gingvl, a

$toleig, -e, ($topleag, -e), $teap, tee,

$inghinei,

cu care se spal tevile. cazanului.

'tire = A avut noroc in vieatit.


(Sandu-Aldea).

ingAnit cateva vorbe.

cocean (etiulete) ca mArgeaua.


Subst. f. $4cdveald, -eli, .Fixdvire, -i.
Adj. .5'icdvit, -d.
Slitmna, nume de fernee.

$torminii, ($tiorminfi), Groap, tainitA, sbrnin, vgaun.


Porcii au fdcut numai gormine pe bdtdturd (rmnd.).
$urligMe, -ill, Expres. A face ca toate
furligdile! A face (a tiph) ca toate pi-

Sneap, -uri, Codru, bucatii (de piine

Wile, matele, etc., a face ca toate visele.

de sApun, etc.); golopan, adder, moater.


$oearielu, (pl. neintr.), Pseudonim al
organului genital masculin.
Expres. imprec.: Beli-mi-ai...!
$afriinit, -I, Galben-lmie,galben eofran,
eofrniu, -e (vorbind de giilbiniciunea
la oameni),
oniolddc, -e, omoiiig, ghimotbc, ghiem.

La Romdnii din Serbia intilnim: fur-

2.

Porumbi f4cavi, Porumbii ale cAror

boabe sunt sbArcite ei cari joacd pe

ondoroi, (a, -ese), A bodogiint, a bornboni, a ciotorol.


Subst. Sondoroiald, -eli, $ondoroit, -uri.

ligaie, fturligdie, prligcle cu inteles de:


pasere.
(Giuglea-VAlsan, op. cit. pag. 8; 77
glossar).

Sum', -ide, $usii, $osea.


Un cAntec popular zice:
Boierul la cafenea

$i cocoana la mea I
(la fAcutul de cosele, la prestatie).
Suslte,

(uslet),

www.digibuc.ro

Expres.

A md-

G. F. CIAUSANU, G. FIRA 51 C M. POPESCL

202

surd pe mlte. A msurit cam pe


ochiu, aproximativ, la ochi.
ipialla-pitla. adv. Expres. De-a fuvalapala talme-balmea: alandala; de-a

valma, anapoda, a posna. bazaconas,

TalibA, -e. Ironic. Picior mare, picior


cdt scaunul (la orn, la cal).
N. pr. Tdldban (poreclA).
Adj. Tdldbas, -oasd.

WA (a, -ese), A vorbl fleacuri, a


spune cai verzi pe 'Anti, a spune nimi-

ciudat; vai-de-om.

curi; a vorbl de dacA, a sat la sfat;a spune dela noul neamuri; dela mosi
putrezi, a sta la taifas, a spune vrute
Tabie,
armle.
Tabon,

Oaste,
Ceair,

armata ;
izlaz,

lagr,

nevrute; a OA la lavre si palavre

pAsune :

(Ispir.), a spune cite'n lunA sen scare.


Sust. f. Tdldidld, -eli.

Talpa-ladului, Mare platos, greselnic,

inaas.

Theiune,
Expres. Nu-i al?) taciunii In vatrd (de srac, de supfirat ce

cAptusal la cAzanul iadului.


Oiu fi talpa-ladului!

este). Arat sfirficia sau nevoile prea

La Rominii din Serbia, gsim urmA-

grele, ale unui om.

toarele versuri populare :

titere, (TAier, Were), Taler, farfurie de pAmAnt.


Expres. s. Sd dai cu taierul peste... Po-

trivite, de aceeas inltime 4capetele


oamenilor, staturile lor ; spicele de

Ann partea iubitului


Va fi talpa-iadului.

(Giuglea-Vfilsan, op. cit., pag. 323.


-urt, Expres. t. Se duce fdcut Mtn.

grAu, etc.).

Se duce glont, ghimotoc, se duce intins,


par'cA-1 apui cu maim, a se duce pusca,

2. Yoacd pe taierl Mester mare in ale

a se duce atti.

jocului (dansului); par'cl e luat din

2.

Soimane, din ale sfinte, e jucAtor de


frunte.
TAM, fa), Expres. 1. A-i tdid cutitul
(coasa, briceag), a fi la largul lui, a propftql, a atilt si a spAnzurit, a fi si pop
si prinaar.

s'a tdiat dinspre inintd. M'am


scarbit, mi s'a faiat oHce poft mi-a
2.

venit greatA.

3. Lucrul dsta taie multe parale. Am


dat o groazA de bani pe el, costA mult
fierdt de bani.
4. I-am tdiat boabele de-a mai... A face
pe cineva BA tacl, a-i tfii de great,

Beat tlv, mort de beat, clean,


mahmur de vin, a furat luleaua neamtului, beat turd, beat tun; beat frnt,
tun de beat, vorbeste nemteste.
Tambhe, Plur. neintr. Expres. A pune
pe cineva. A binul pe cineva Inteo
afacere untA (vezi: banchua).

Tineul, FAA altA form5.. Expres. A


se da de tncul mortei. A se bate cu
moartea; a pune ochii in grindl; a fi
pe cutit; a fi in agonie, spe maim
mortei; pe pragul mortei.
Figurat: A-i /Area foarte rAu de a-i

sea inima de (dupli); a se da de cea-

a-1 pune cu botul pe labe, a-i tAi

sul morii a nu-, a se cal i mort


clnu...

nasul, a-i retezit vorba, a-i Wit de un-

Tapaldg, -oagg, = THAlog, -greoiu la

ghisoati, a-1 pune la locul lui, a-i astup


gura, a-i tAiit merticul.

Tarif, -uri, Tacni, Un taraf de ldu-

Tall* Expres. E taind... kind acolo


E mult de tot pinA a ajunge la... 4i oud
gdina 'n traistd panA acolo.

mers.

tari. Un taam, o band/ de lAutari.

Tarapank, -ale, Fabria de bani fi figur.: fel. Ex. tot o tot un fel, ce

www.digibuc.ro

CULEGERE 0E FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

mi-e dracul, ce mi-e diavolul ; si-i pui

In cantar, n'atarni unul mai greu ca


altul.
TArArAie,

Istorie lungl, poveste

tarlisenie.

Expres. E tdrdrdie lungd! E o intreagi


Odiseel

Tarbica, Plur. neintr. Expres. A pune


tarbaca pe cinevd

luit picatele pe
cinevit; a banul pe...; a se prepune pe...
Sinonim : A pune bancdua pe...
TArchv, -A, Prizarit, pipernicit, chircit,
marunt, nerfisarit.
(Cf. lat. ter -I- cavus, -a, -um).

TArclivi, (a se, -esc), A se micsora, a


se prizarl, a se pipernici.
TArfoOinA, -e,

Urfa, femee

telleicfi, curvii, curvistinfi, traftiroaica,

vatsoaie de traftir.
TArnomet, wad, Gunoiu, balegar, murcla-

rie, praf (de gunoiu), treasc.


Talromealfi, -eli, Bollre; lene, lenevire,
lancezeala, alean.

Tfiromi, (a, -eso), A tot boll, a boll pe


picioare, a fi tot chirribv; a fi cu sufletul prin flori.
(-e) Sfoarele facute din par
Tarsal%

negru de evil,

cu cari taranii

fi leaga obielele pe fluierul piciorului


In sus.
TAqoagl (TArtioghitu'), Porecla de
orn.

Cu-o ghioace de mein (piharut).


Md fdcuiu teio !
(Te faci teiu I).

2. Nu mai leg doud inteun teiu! and


e api nu e malaiu; and e malaiu, nu e
apa; and sunt de toate, vine spa In
vatra. I, sarac, scaplitat, srman, doud
in tel nu puted legd fi el ! (Ispirescu)
Telegfiri, (a, -eso), A tine tot la bam
(caii); a-i h4mui 1 a-i straportd l a scoate

bun dupl pielea lor, a le stl de bun.


Adverb. Telegfireste.

Ex. Vine telegdreste ! c'o falca'n cer


cu alta'n pamant.
Telente (WA singular), Expres.
lud
teledfele!
catrafusele, a luit-o
la sanatoasa, a-si lui talpasita; a spala
putina.
Tome, (a se), Expres. Ii teme bdrbatului se teme de barbat.
Temelu, Expres. Sunt struguri, temeiu.
Sunt foarte multi.
Temeiu de vie = Muhl vie. Plaiu de
vie.

Teuchiu, (Tenchin), adv. Expres. 1. N'am


par ale tenchiu! N'amnici-o lascaie, N'am

nici para afurisita, N'am nici cu ce-mi


cumpark sare, sunt tinichek.
2. Umbld In fenchiu dupd parale!
Curma pamantul ca sa giseasci parale;
se face hmtre i punte ca sa... (Cf. lat.
movere oinnem lapidem).

Teneau, adv. Expres. A fi tenendu.

TazmA, -Ale, Cazma.

Tazmazilo, -uri, Ramsite; gunoaie. Ex.


Am mai scuturat la tdrg din vite: mi-a

A fi un pierde varA ; a nu avea cer, a nu


avelt pamant.

Terefech, (a, -chez), A terfell, a mur-

rdmas taamazlcul !

TecOA, -e, Saculete de piele; gentuta.


(In pomiile pop:dare culese i Intocmite

de V. Alecsandrl, gisim forma: te;Ild:


spre blciu dupa tocila
eCu gandul cam pe tesilas.
(In Bibl. p. to(i, pg. 176).
Teiu, Expres. i. Beat (fdcut) teiu!

Beat mort, facut twill, clean, beat

frant, tun de beat, topit de

203

beat.

clarl, iarbd terfecatei.

Tertfin, -1, Piciu tinc, copilandru, baetandru, pejorativ, haimani, bunkverde.

Teretecnti, -e, Tartfichtli. Adj. Tertecds,


oasd, tartanet, bondoc, bursuc, mic
si'ndesat, burt i cciul, dop de
sach (vorbind de femeile scunde).
(Cf. franc. dondon.)
Tertealeic, -A, Tereteleeds, -ossA,

www.digibuc.ro

G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

204

Mic, names, potrivit. Ex. 0 oald terteleacd.

Moire,

(Tioare, -I), Tigoare (vorbind mai ales de vitele slabe, prpdite).

1111fdn,

(Tellion,

Tall Idn,

TIligrif,

TallgrAf, TallgrAmi, Telefon. (Telegraf, Telegrami).


Tindche, Tindac (instrument care serva
la tesutul, Intins in laturi apanzei).
(Cf. lat. tendicula, -ae, perche etendre
le linge = Sen.; Augustin).
'Find lehea, -ele, Tinichea; blani subtirl
(de brad mai ales).

TinleheA, -le, Expres. E tiniched. E


sfirac cupplit, n'are dupfi ce sa bea apa,
n'are o lascaie.
TIoe, -nri, Toc de usfi, de fereastr II
Toc de scris Tocul ghietei, pantofului.
Tioelirie, -1, Toate tocurile (ferestre,
usi) dela o casa; lemnaria dela tocurile
unei cladiri, binale.

Cf. . la Romitnii din Serbia : a albl panzele ca floarea de troaci tigva. (Giuglea-

Valsan: op. cit. p. 22).


3. Ca tiuga paste gard, atarnat, nedecis,
nehotarit, in doi peri, nestatornicit; cu
gandul de duel.
Tivilichie, -11, (Vechiu), Un fel de haina
far mfineci, = purtata de femei.
La Plisculescu, Din Literat. pop. rom.

Academiei Romane) = vieptar


lung al tirancelor_ cusut cu matase.
(ed.

(Vezi In glossitr).
Expres.

ceapli mgarul.

Tobi, -e, Expres. i.A face tobd de bdtaie. A bate mar, a burdusl in bataie.
2. A bate toba despre... (cutare lucru).
A apune la toad{ lumea, a trambita...
cutare lucru, a spune in tftrg si la moara,

TipArit, -tA, Ex. Cu cdmaf a tipdritd in

a vestl depe acoperis

cur. Cu cimasa intinsa pe bucile curului


(fAr creturi).
TIrigA, Porecla de orn.
Tirbnl, (Expres. pop.). Tot una,
la fel. Ce ini-e... ce mi-e; Tirimi Dracu,

siune evreiasca).

tirimi Diavolul! Ce mi-e Draeu'; ce


mi-e Diavolul I
Se zice si in j. Mehedinti, cf. Boceanu,
op. cit.

TIsehlreana, (WA alta forma) Expres.


lud tischireaua, a-vi lu catrafusele

da in toacd. A

pomenl de, a aduce vorba de, a bate


pus sa priceapa iapa, a-si da in pomeneall, a amintl, a bate samarul sa pri-

(cu o expre-

Tohde, Sfaramituri de coceni, de paie,


floarea de fan, gunoiu (uscat). Cf.
Tariste.

Tolegi, (a, a se, -ese), A se inlemnl


a o apuch drept spre..., a o'ntinde.
TdmIte, adv. Tbmite la = Tocmai la...
Tamni, Tocma, tocmeala. Expres. Mi-am
fricut cisme pe tomnd. Mi-am facut
cisme pe porunceald; pe vorbd; pe
porlincd; pe tonmeald.

teleiitele, a se aril; a spalit putina.


Tltor, -1, Ctitor.

TAmnal, TAmna, Thmna, adv. Tocmai,

Iluciulitt, v. balavan.

Tomni, (a, -ese), A tocml; a arvunl.

ThigA, Tivga (planta)

intocmai.

Subst. Tomneald, -di.

Expres. 1. A umbld cu tiga cu minciuni.

Topr, -e, Expres. z. A face cuiva

A fi mincinos, a bligit fitile (de intrigi);


a umbla cu plosca cu minciuni.

toporul. A insela, a paean, a-i face besada, a-1 legh la gard, a potcovi, a incalta pe cineva.
2. Topor-de-oase (a fi). Cal de bataie,

2. Alb ca floarea de tigd. Foarte alb,


alb ca zapada, alb ca crinul (vorbind de
albiturile, premenelele spalate bine).
Alb ca floarea ; alb colilie, alb fulg,
spalat fulg.

cal de posta, cal de tramvai, vita de


beilic, toba (de bataie la toti). (Cf. franc.
bite de somme).

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Toporkte, coada, pl. neintreb. Expres. adv. Din sdcure, topordste = Ce


gi ce; cat de cat; de-aici, de-acolo.
masuri,

Topsfieitt, -A, Am Arlt peste

peste socoteall, topsicat, invenina.t,


otrAvit, cAtrAnit de nIcaz.
(Cf. grec. toxican, lat. toxicum).
TorbosAlA, -ell, (CorvoshIA), CiorofleacA, mocirli, apA amestecatA, cu
noroiu, goroveall.

TorhoittA, -e, Haini grea; On; lepdAturA.

Niste torhoate de haine.


Niste torhoate de cisme.
Tdriste, -I, Paele, fanul, cocenii

205

Trisneall, -ell, Toani rea,

nfivarlie,

vorba trantita (trultuita); vorbA (troncAnitA).

TrAsnit, -A, Expres. Un car trdsnit


(de paie). Un car foarte bine Incarcat,
tapan incArcat, ca la Mischli. Tot agi
se zice

gi despre oale: Oald trds-

nitd = de prasnic, bajbd.


TreantA, Expres, iron. A aprins treansd
s'a bAgit; a tras una.
Trease, Gunoiu, tknomet, praf de
gunoiu.

TrAziti, (a, -ese), a trezl, Fig. Expres.


A nu-1 trdzta. A nu-1 slAbl, a nu-i da
cari

au mai rfimas in iesle dupfice au


mancat vitele.

In jud. Mehedinti: Tordste.

pas (rAgaz).

Treazv, Treaz, nebut, negustat.


Trezvle, Trizvie, Trezi, stare de limpezime, II vioiciune.

Cf. I. Boceanu, op. cit.

Torontde, -A, Tont, idiot, calcA'nstrachini, calcren gropi, dA'n gropi

Trel-pitzete, Expres. pop.: A lua la.Tine-te panzi, nu te rupe, a chelffinl,


a lua la trei...

de-i n-lAnancA cainii din traistA, de nu


gtie cum se mAnancl mAmAliga.

Tremurleln, -url, Floare artificiall, pusit

Torti, (a, -ese), Expres. N'o tortqte cu

sli tremure Intr'una.


TrentliturA, -I, BuleandrA, haini veche,
rufe rupte.

dla! Nu se intelege cu...; a nu se mutelege, a nu se potrivl cu, nu se impaci.


TotAlek -1, TrigcA, fluier fAcut din
coaje de salcie, (cu care anti copiii
in seara sf. Gheorghe, ca si goneascA
pe vrAjitoarele cari vor sA ia mana

pe-o

sArrnA

in spiralA, care o face

TreplidAg, Treplidusoalea, PoreclA de om.

Porecli de femee.

de dats

Trotal, -url, Trotuar.


Trup, -uri, Se intrebuinteazil adesea
ca pseudonim (eufemism) pentru: organe genitale (mascul. gi feminine):
Cu trupui gol = cu oasele goale, cu

TragAn, -e, Tumoare, umflAturA, gala,


scurtA, cartiti (mai ales la gat).
Trage, (a), Expres. De-aid mi s'a tras...

podoabele goale, cu mascardua goalA.


Tru0e, PutinlcA, brAdoaidi In care
se puneau struguri gi, peste ei, must.
Mustul fierbeh gi se flea otet gi astfel

De-aclprovinc (boala, beleaua, moartea),

strugurii erau pistrati In perfectA stare,

pe capul meu.
TrAl, (a), Expres. Trdi-te-ar D-zeu!
Urare de bine.
Train, Expres. Nu mai ai trai de putoarel Nu poti sA-ti tragi sufletul, (sA

panA la anul viitor; numai gustul lor

vacilor).

Traoeit, -ele, Trangeu, (term. de milit.)


TragA, -1, Sfinioarii, saniutA
(tras) pe coastA, tdrlie, troc.

trAiegti) de putoare.

erA acru. Un cAntec popular zice, Intre


altele:
tukoleo, ce-mi place mie:

Strugurelul din trugle,


Si neicutil care gtie

TrAmbi, (a -ese), A face panza trambA.


Trandafir, Roza II carnat.

S1 mi mugte sub birbie.


Trugni, (a, -ese), A se rfistl, a lnfruntit,

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA 51 C. M. POPESCU

206

a rapstl (vechiu), a fi imbufnat, a fi

Peat!, Porecli de orn.

nemultumit.
f. Trurnedld, li.
Trurnit, -d = rastit, artilgos, a spargere

Trig14%

de cap, cu resteul la briu.


Trustui, (a, -He), Sinonirn cu a trusni.
Trustuidld, -eli.

Mica, Taica, tata (muica) mama.


Tuiplibr, -rire, = Diminutiv dela : tulpdn.

Tun, Expresii: Inghetat tun; Sdndtos


tun; Doarme tun.

tinc, piciu, copilandru, tertau (sens pejorativ, adesea).


Tafelnie, Acid fenic, aatiflnico.
-oasA, Artagos, pipotos, rinzos, rautacios, rau-veninat, numai fierea
de el (ea) suparnicios.
Tale, -AI, Expres.: 0 pie de fustd. 0
fleanta de film* fustd de 3 (5) coturi la
franc.
TAIrin, -e, (-uri), TurmA, cireada. Tdlcin
de capre (oi).

Tunde, (a), Expres. A tunde ca genunchiul de bivole = a tunde cocean; a


tunde ridiche.
Tuplingi, (a, -ese), A bate mar, a face
tot o vinAtaie, tot un fund de caldare, a
omori de bataie, a muia oasele cuiva, a
fringe oasele cuiva.

TArant, Tamntru, Ciment.

Tap, Se zice cite unui desfrinat (cf. lat


hircus, -i).
Tapenle,

Tarie, durabilitate.

POO, -os, = tandaros, artigos.


'bur, -A, Intepat, mandru, Antos, infuriat.

Expres.: A nu mai aved lard cu...

Tupdngeald,
Tuplingit, -d.

TurtA, Expres.: Pe turtd (vorbind de


servitori). Fara simbrie, pe mintes.
a) A da turtd de sufletul...
b) A da turtd zilei cd...
a) A impart1 de sufletul...

b ) A face pomana inteo zi in care ai


fost in mare primejdie si din care ai
scApat, ex-voto.

Tutile (Tiuttle), adv. Expres. Oltetul a


inghetat tutcl E inghetat tun, sa treci cu

cand pe el.
Tutuniu, -e, De coloarea tutunului, cnfeniu.

Tuturigi, RoatA, cerc, rotula (oul) ge-

nunchiului. A se duce de-a tuturiga

(cinevi).
A nu mai aveh trau cu cinevi, a nu mai
puteit sa mAninci sare i piling de pe

un taler cu el. A lull lumea'n cap din


cauza...

TArAnA, Expres. Se laudd de curd tdrdna din pod. Se laudA mult de tot, e un

laudaros si jumatate, e numai lauda de


el...
Tare,
Impletitura de nuiele groase
(patine, cosari).
Tarealau, (pl. neintreb), IngrAditurii
in care se tin dobitoacele, obor, copra,
ocol.

Tarim Porecla de om.


TArtariehe, -il,fleicute, bucaturle, sfircuri de carne.
Sinonim: Smicardie, i.
TrirvilleA
(Tar vulte),

(tuturigu).

Tack (singurfi forma), Expres. E o

a dracului de oml E ciudat, rat', cu


mate pestrite, pipotos,
Tleall, (pl. neintr.), Rabla, rugina,
lepAdAtutil (de pus* etc.).

-tin!, (pl. mai des intreb.) s.


TufAris, huceag, higis, lastarls.

Porecla
de
orn.
TAst, -e, Expres. Cu tdstul in cap
fermecat de muieri, imbrobodit,
obrocit, ormocit.
Nana, Expres. z. rdldna buboiului.
Raclacina unui buboiu.

2. Sdrit din tattini. Smintit, cu o doaga

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

lipsi, plesnit, amide, pe-o ureche,


srit din balamale.

207

de-ei ridicd pleoapele ochilor cu surcele.

Uleiu, -61e, Trunchiu de copac scor-

3. Sd nu md scoli din... SA nu ma superi


mai mult I

burbs (scobit) la mijloc, in care se tin

Tatchie, -I, = Titeica, dAinug, leagan,

uleiele groase, cArnoase.


Ului, (a se, -ese), A se zApicl,a-si pierde
capul, a-si pierde cumplitul, a nu mai

huit, clatinAtoare.

Tfiv Mu, -dale (Talvolu, -oaie), Gatul

albinele; stup. Expres. Cu picioarele ca

(gatlejul) paserilor.
Tepeligit, -1, &pa HO.
Teper 1g, = Tipirig, (domeniul Botanicei
si Chimiei).

sti de el, a-i fi luate mintile; a se fOstficl.


(Cf. franc. rester court).
Uluidld, -eli.

Tlnea, (a), Expres. Md linear,: cd cheia


e la mine. Socoteam, credeam, cii...
TIne-minte, adv. Expres. pop. A da pe

Umblitoare, -I, Latrinet, privat, iesi-

fine-minte. A da pe datorie, N'in credintls,


pe credit, pe veresle, la unul dela care
nu mai nfirlAjdue9ti si iai nimica inapoi.

Toane, Porecli de om.


To Mori, (Singular : (olgt foarte rar
treb.), Multime de haine, scoarte ;
hinturi.
Tolohmbi, -e, Haine vechi, avernuturi,
boarfe, hontroape, birfe, lepficlAturi,
torhoate.
Tortold5, -aye, Turtur, ciucur.
Teleul, (a se, -ese), A se cinsti cu tuicA,
rachiu, ulrbjdies.
f. Tuicuiald, -ill.

Turtin, -e (-uri),

Coast priporoasA,

prpstioasi, inalta,
fdrcat dracul copiii.

pe care ii-a in-

Uluit, -11.

toare (vechiu.) cAcistoare.

Umblet, -ete, Purtare, conduitli, Expres.


Femeie cu umblete rele. TArfA, traftirohicA, 0:Ida traftirs (= tractir) telelicA,
tarfo9tin, curvi; femee cu drfiglai
(amurezi).

Umere, -1, Ex. A se uitd peste umeri.


A fi pe piciur de duck a sta ca cucul pe
creangii, aii a9teptit moartea.

Umplei, (a), Expresie. Umple, acum


la toamnd, trei ani*.

(Cf. lat. Implevit annum LXVII = a


implinit 67 de ani).
Una... dour' = Expres. pop. Una, cloud;
neap afardl Ieva des de tot pe-afar,
par'cit exit bolnav de inim (parthie),
parcA-1 dureit la inimA ; par'cl-1 gfisise
cufureala.

Unehe1, (a se, -ese), A da'n aialaltd


parte, a imbtrfini, a-i albl paru'n
obraz.

(Unghk) = Ungher, colt


al casei.
Unghle, Expres. 1. Ifi =Wined de
sub unghie. E sgarcit nevoi mare ; colic

Unghke,

Uib, (Singura forma) pretext, cuvant,


motiv. Expres. adv. In uibul securei,
el 4i mai fitted drum pela fatd. Sub

pretext, sub motiv ci vine a cear


slcurea, el mai...

Ulna, (pl.: uime rar intrebuintat) iscoadA, slutfi, arittare. Ex. 0 uimd de
fatdl Cf.: Bacioagd.

Mare, Expres. Ali face

de uitare.
Ali uitit de ; a uita sca pAinfintulu.
Uitat, -A, (Fig.). Uitat de moarte,

bAtran iertat, ca Sflinta Vineri, btran

peste socoteali; ca9teiu, avar ; ili-ar


rnanca de sub el.
2. A se pune in nghii. A se face luntre
9i punte; a !Tamil 9i cerul 9i piimantul;
a-9i da toatA silinta (silintele) a face pe
dracul in patru.
(Cf. lat.: movere omnem lapidem.).

Ureche, -1, Expres. r. A cdded (cinevd


pe urechile (adv.!. A-i sta Muscal in

www.digibuc.ro

ao8

G. F. CIAUSANU, G. F1RA $1 C. M. POPESCU

vatri, a-i roade si urechile, a sta : pune-te


mesa, ia-te mesa! a stien spinarea cuiva
z. Ce e in gura beatului (celui beat), e in

nereasca; a arath la bitranete, ce-a putut


la tinerate, a munci ca cei tineri.
2. Unui om iute, indemanatic, inimos,

urechea treazuluil La belie auzi multe


taine, din gura celui beat, la betie Isi
di omul in petec (arama pe fall), ce e

sprinten i se zice: E numai vdnd ! ; E

in inima celui treaz, e in gura celui


beat, in vin e adevirul, Grecii : Bronzul

numai Wind de-a bundl Numai vdnd de-a


dracului!
VArfoare, -I, Topurile din varful coa-

delor dela femei.

Expres. In vadtdri, in

(arama) e oglinda fetei, iar vinul a mintei

VAnAtAre, -I,

(Eschil fragm. 13).

sliivile cerului, in sus, la vantul turbat.


VAnt, Expres. r. Nu-I bate nici-un
velnt. Este scutit de orice angora, supirare, belea, tnpistie, nu-1 intreabh
nimeni de ce-i este ciciula.
2. Bdttl vatul; (veint de yard) vor-

1Jrez, (Hurbz), = Orez.


Urml, -e, Expres. i. Ii calcd in urmd.
Il asculta, nu-i iese din cuvant ; seamini cu...
2. Par'cd-i sunt urmele pe bani! E lenes,
codilnic, sanchlu.
Urmili, (UrmArA), $coala normala
(de invititori).
Urmatie, -A, Ultimul niscut, mezin,
ziparste, praslea (din povesti).
UrsAtoare, -orI, Ursitoare. Expres. Par'cd
sunt niste ursdloril (vorbind de mai
multe (de o ceata de) femei rau
imbracate, tagonisite.
14A, -I, Expres. r. Femeie de usi multe,
pusli cutrii, baimani, odfielnica; ponegritoare, gura-rea.
2. Nici tu nu qti vre-o :JO de biseried!

bind de mancirile puse pe (tin) masa


Nu mai rimase nimic. Mancari plind in
bland;rruincarli lupeste ; nu mai rmaseri

nici sfrimituri pentru caini; Par'ci li


se bateau calicii la guri, par'ci li se
bateau lupii la guri (Ispirescu), nu ramase nici bucatica (frimitura) a dracului (afurisita).

Virdirie, -II, 0 pasere (picus viridis)


cu pene verzi, ghionoaia, ciocanitoarea,

$i tu esti o poami 1 Nu esti nici tu vre-un

vardarea. Expres. Ca vdrddria = istet,


ca argintul viu, infipt (la mice).
Vardlin, Gardian, vardist.
VfirIote, (Sing. vArfot neintreb.) var-

sfant, vre-un botezat ! De geaba te faci


sfanti ea o cheie de bisericell (cruce de

furi, eburicele- destelor (dela picioare).


Expres. A merge in vdrfotile dgstelor. A

aka numai in daftele picioarelor, in

bisericd).

Upi, (a, -ese), onomatop. A gonl giiinile,


paserile.
Usuiald, -di.
Usuit, -uri.

varful picioarelor, tiptil, nesimtit, hoteste, ca pisica.


VArgAliu, -le, Vargat, zebrat, 4cu vergi;

fluriu. (Vorbind de coloarea parului


V

ValantoAee, adv. Expres. Venid cu cdinii

valantoace. Venik cu caini val-vartej,


de-a valitucul. (Inconjurat, adica, de
caini cari 11 latr si se pestregdlesc In
laturi, Bind loviti).

%Ink -e, Expres. r. A pune vdnd tindrd la cur bdtrdn. A cauti A reinti-

la unele animale).
VArIAT, -A, = Durduliu, agroasnic, de
drag de el, sd-1 frdngi in genunche,
bine desvoltat.
VAni, (a), A pune marlicini pe garduri,
pe santuri, pe uluca, etc.
Vdrsdlel, -all.

Viirsit, -d.
VAride, -A, .--- Vir, verisor; prin ext.
vdruicd = tata, doda, lele.

www.digibuc.ro

CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Vrzdb, -uri, Incretitura dela opincl (pe


de lturi, virf, etc.).
Verb. a Invarzobl.
Vrzui, (a se, -ese), (Vrzilui), A rivAll

209

zuiu. Fan verdung = fin pdlult (ficut


pale) in claie care i-a mai pistrat
ceva din coloarea sa naturalA.

Vetrinir, Doctor veterinar.

Norii se vrzuiesc.
Vsdae, interjectie. Fdat tuisdacl in casd.
Ficu zvic 1 in alai.

Viermui, (a), Foi, a micoti, a umblh

-e, Toamna, gospodarul pune in


pod struguri de pAstrar pentru iarni.
Parti le din coardi (4cipii), cu cari au
fost diati aceti struguri i eta cari se
infig intre drinite sau iti, se nu-

altA tesiturtt. In opera lui I. Creang1


val de pAnuri, de sumani = giguri.
In Ardeal &inn forma vig-viguri, ca
in jud.
Viiturk (pl. neintreb), Milul (pismolul) pe care il ingrArnidete, pe albie,
apa, smolnitI; smicinare, smicinituri,
potmol, prund. Cf. acela cuvint in
glosarul lucrirei lui PAsculescu, din
literatura pop. rom. (publ. Acad. Romani).
Vijelie, uraghn, furtuni, volVijulie,

mesc vasle.
Vittipale, StApina unui stabiliment (tractir, traftir, bordcl); votru, codoacA,
pezevenghe, traftiroaicd, verighe.

Vitillu, -e, Puiul de iepure, care e dolofan, mAricel; iedul (iada) mai in
virsti.
(Cf. lat. vetulus, -a, -um).
Veins, -urI, Expres. z. Veac-uitat lucru
care a tinut (durat) (sau va tine) mult,
de movenire.
2. Ce veac rdu! Ce vreme uritl, posomori
3. AO mi-am fdcut veacull Tot a am
dus-o, tot ah am trait.
Adj. Vecuit, -d = care a trAit mult.
Nevecuit, -(1
Care a trAit putin.

Vede, (a), Expres. Nu-1 vede bine de


drag ce-i estel II pierde din ochi de
drag, de-abia-1 vede, se uit la el ca la un

cire copt. (Ispir.). se uitd la el ca la


Dumnezeu (din cer).
Verde, adj. Expres. Muncefte verde din
greu, ca robii, ca la ocni, ca la pucArie,
din zori i pinA'n noapte.

(Cf. franc. Une verte rprimande = o

forfot1.

Vig, -uri, Val de 'Ana sau de orice

burgt.

VInd, (Part, prez. dela = a yen pentruvenind. Un cintec popular din Vilcea,
zice :
41VIA uitai la ItAsArit,

Vizui pritnivara vincl.

Vindeei, (a), Expres. (s). L-a dus de l-a


luat lumea'n cap. IA
vindecat!
dus de I-a pierdut ; 1-a dus de i-a pierdut

urma; la MAru-Rou; la curu' Omantului ; unde-a dus mutul iapa ; unde-a


fulgerat (bubuit) intiiu; unde-a'ntircat
dracul copiii.

Vindee, Kill pl.). Expres. Nu-mi mai


vdd vindecul! Nu ml mai yid lecuit
(zviduit)!

Vinerea-mare, Expres. Nu e intotdauna


Vinerea-marel Nu te mai intiln it cu

stranicrt sipuneali).
(La acest adj. i la altele ca: negru,
tare, moale etc., existA, in limbagiul
popular un fel de superlativ absolut care

pomana aia, nu mai dai de-ah ch I pit.,

s'ar puteh transcrie astfel: verrrrrde:

VinItie, Pribeag, adus-ck -vim, venetic,


vimurA-tari.
Vioar, (Viorei), Expres. Limpede vioard

moallle.

Verdete, 40, RAtiveiu, scurtituri.


Verdng, -a, Care bate'n verde, ver-

nu-i in toate zilele RIO. (Cf. lat. Non


Sentca:
semper Saturnalia erunt!
Apol. XII, 2.

Foarte hmp.dt, ca vioreaua.

www.digibuc.ro

G. F. CIAU$ANU. G. PIRA $1 C. M. Ponsct.i

210

VIII le, -II, (pl. rar intreb.). Vipia defoc =

cAldurli mare, canicularA, aldura lui


Cuptor, toiul lui Cuptor.
Vis, -e, Expres. i. A face ca toate visele.
A strigit schirnbandu-i vocea (ca felu-

rite animale, etc); A se schimonosl, a

face muta uritil, a se slutl, a se salfimbli, a se strAmbit.

2. Urft ca toate visele. Foarte urit, slut,


pocit.
3. Nu sunt nici eu de vise rele. Nu stint
nici eu de lepAdat, de batjocurA, de dispretuit (se zice tsi despre lucruri).
Visterle, -II, I. Vistierie, comoarfi. 2.
Lemnele fAntfinilor invAlite,
care se
anti in pArnint; groapa ffintAnilor invAlite.

_al arui cuvAnt nu poti pune niciun


temei u.

5. A da cu vorba de cineva. A iniltiintli


pe cineva de ceva.

6. Nu te mai intdlneiti cu vorba aid


S'a dus mortul cu colacii! nu mai dai
de-a9h. chilipir. Nu mai dai de-atlit pomaul (noroc).
7. 11f4 felcuiu de vorbcrn sat! Ma fAcuiu

de basmu', de pominA, de proverb.


8. Diminutive: vorbirceit, vorbit, vorbiwarfi, vorbulitA. Am zis vorM mare
-= m'am jurat...
Vorbi, (a), Te vorbefte cinevd1 (Cflnd hiue

urechia stfing5, a cuiva) Te calomniaa


cineva, te ponegretite, te vorbetite de
rAu; te'njurl cineva.

VlidIu, PoreclA de orn.

Votri, (a, -ese), A mijlocl, a face pe

VIsti, (a se, -ese), A se vetejl, a caplt


(vorbind de buzele oamenilor), a se

pezevenghiul, a hotri, a motrl.


Votru, -I, Mijlocitor, fAcAtor de vorbe,
veriglq, hotru, motru, pezevenghiul,

fctsui.
Vi,Ttealci, -eli (Veftealc1).

gugubinat, (v.).

Viftit, -4 (Veftit, -4).


TIt, -e, Expres. ironic. Au mdncat fi-di
de-au pierdut vitele. Se zice and se
pune mass prea thrziu, duplice i-a
trecut vremea.
La Ispirescu = Pe and mAncase i cei

Vriipti, (a, a se, -ese), A rAvAll, a pune


in neorinduialfi, a pune fiecum, a in-

curch totul II A se incura de geaba;


a umblit de colo pin& colo ffiri vre-o
treabl, a se incurci ea bilqina in izmene.

Vrctfuliald, -eli. Vrcifulire, -i.

ce-fi pierduse boii.

(Citat la Dr. loan Urban Iarnik op. cit.


pag. 29).
Vitime, belug de vite.

VIvArt, -urI, Vivat, cAntec vesel, vioiu


sfiltAret, de chef ; de despArtire. Md
fdgane, ai-i un vivartf
'Weal, Expres. 1. Cisme (. a) fetcute pe
vorM. Pe porinceall, pe comandA, pe
poruncA.

2. A vorbl (cuiva) In vorbd. A-i vorbi


in sensul vederilor lui; a zice ca el; a-1
mAgull; cinu-1 atinge cu vorba.
3. Te-a pus lumea in vorbet! Te-ai ffieut

de basmu'; de pominA; de proverb;


te-a pus (lumea) in canted
4. Pe vorba lui nici pdnci afard sd nu te
dud! Se zice despre un om neserios, pe

Vr4ulit, -4.

Vrhu, -ad, Aria plini de snopi, pile a nu fi intrat caii ca sA-i treere.
Fiinda snopii sunt aezati aproape in
picioare, imprejurul tsteijerului,
cailor le vine greu la inceputul vraului.
De-aci expresiunea figurati, pentru
omul pus la o muna grea E In
vrauf
Vreme, -I, Expres. La orice vreme. La
miezul noptei, la cantAtori, la (in) cumplus noptei, cAnd dorm qi apele.

Vrutft, -e, CutrA, gurA-de-petece, sea-

tua.
VW-de-mind Vai de mine 1 Vai de mine
ai de mine! SArAchn de maica (mbica)
mea, Doamne I Vai de pAcatele mele I

www.digibuc.ro

rULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA

Vulpe, -I, Prinseiu vulpeal (ironic) imi


aprinseiu cAmasa (haina).

211

Zama, Expres. Zamd de oir. Vin prost,


ssplAturi de butoiuo.

Vuvir,
Lutar care anti din vuvd
= dairhua, darhua; daraglu.

ZimArcl, -I, Zeaml-lungl, zeamA de rachiu, de vin

vin, rachiu prost, slab.

ZambIla, Nume de vaci.


Zlimbdc, -oace, -(deurl), Limbs.

cats-

rAmei .

Zibir, (pl. neintreb.). ArsitA, crliptul de


foc, aduful verei, zAduful lui Cuptorl.
El secerd pe zabdrul de focl
ZAbic, -e, (-url), (ZAbIc), Mincare fAcutii
pentru sau de copiii. (Pun turtA, mAlaiu
in tigaia cu unturA prAjiti i stimpd-

mktic, nApArstbc, oacl.

ZAperr, (pl. neIntr.), Cdi - dela o trd-

rdtd. Asta mai ales iarna.

surd pun adporl Nu mai vor sA

Cf. Sibic.

Z tun, (FArA plural). Expres.: E (ca)


zadd! Se zice despre un lucru pstrat
bine (fin, varzl acrA, coceni, paie)(ZadA, Zad si Zadr Abies Larix
copac din fan. Coniferelor. Cf. germ.
Sade-baum.

ZAdArl, (a, -Age), A inrutAtl, a nelinistl, a strich. Expres. A zdddrf o bubd. A

inrAutAtl o bubl dezlegand-o inainte


de vremea cuveniti, zgamsind-o, rAzAluind-o.
Zdddrdld, -eli; Adj. Zdddrft, -d.
Zaglaoane, (intreb. numai pl.) Limboate, natii, nadbli.
.ZahanA, -ale, Zalhanh; mAceluri, ornopalangl.
A fdcut zahand, toate gdstele. A omorit
toate gftstele, a fAcut polog toate gfistele,
le-a culcat la pmnt, le-a pologit.

ZAII, (a, -ese), A trAl, a se mai tine& cu


vial* in el, a fi viu, a fi sIn picioareo.
(In cArtile de ritual gAsim expresiunea
Indelung inzilit
vorbind de M. S.
Regele).

mearg inainte, sa mai ia din loc.


ZApae, -url, Zfiduf, oArlitho, cAldurA.
ZApucealti, -61i, A se inzdpuci.
DistAno, -tint, Intrerupere, rigaz, rAstimp, rAspas.

Eu nu mdanc cu zdstdncuril Nu-mi


place si fac pauze mari intre felurile
de bucate 1

Zitor, -oare, Titele pline cu lapte


ale scroafei, purcelei;
(ironic) despre ttele ferneilor.

intAfosate

Zatel, (pl. neintreb.). 0 prajinA cu care


se rAsuceste sulul de dinapoi (la risboaie).

ZAtan, (ZAtn), Cantitate mare; Multime. Porumbii erau zdtan. Fdnul erd
adtan.
La Romnii din Serbia gsim verbul a
zdtord, a se revirsit un du; a se Infundit
a9h, ca sA dea apa peste lArmuri. (Cf.
Giuglea-Vfilsan, op. cit. p. 40 9i Glosar.

(ZAot), (pl. neintreb.). Expres.


Cdinii pun adudtl CAnili latri 'ntruna,

cAinii latri de nuli dau rAnd. ainii

Subst. : Mire, -i. Cf. la Rom. din Serbia


acelaq cuvAnt, cu aceltul Inteles. Giuglea-

Valsan, op. cit. p. 276 si glossar.


Zalinea, Nume de cAteh.
ZAltitt, -A, (IzAltitt,
Smintit, nebun,
sAHt, tcnit.
Zdltdre,
(izdltare).

Dinitic, -A, Smintit, Ocnit, pe-o ureche,


desuchiat, izltdt.
Zaparstea, (pl. neintreb.), Ultimul copil
al unei familii, cel mai mic, e mai
voinic; cel din urmA vlAstar, odor, ur-

nu-i mai bagA limba'n gurA (cap.).


ZivArni, (a, -eso), Er. i. Soarele zdvdrnise. Se plecase soarele spre sear, sta sl
apunA soarele, sta sA scapete.

2. El advdrnise peste pisc. Trecuse In


partea cealahl a piscului, (vorbind de
oameni, vite, etc.).

www.digibuc.ro

G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

212

Zbiincrtni, (a, -ese), A zbate tatele (mai


ales vorbind de vite).
Zbancdnaald, -eli, ZbitncdnittIrd,
Zbanceinit,

Zbangbin, -e, Zbegbs, eintepati; dragalag, Whet 11 (ironic) care se uiti crucis.
E zbanghiu la odd.

Zbor. Vane mare Ili rece, viint Inghetat, vant de te piltrunde la oase; vantoaica.

Zburittic, adv. Ex. /n zburatic. In zbor


tot intr'un zbor, adj.: pull sunt zburdtici, pot sa zboare din cuib.
Zburaturi, (a, -esc), A lov1 cu bucfiti
de piatrii sau de caramida, de lemn.
Zburettuzei, Zburdtureald, -eli. Zburdturit.

Zece, numeral. Expres. Ii dau Inainte cu


zece;
dau cu zece inainte; fi dau zece

Inainte. Il intrec cu xnult. Nu e nici


la degetul cel mic al meul Il las de-

Zghebig, -e, Zghiab role, zghebulet de


lemn prin care curge prisosul de api
al fantanilor drivfilito>, facute cu
blane groase la poalele coastelor, ra-pelor.
Zgobeiu, -die, Mlaiu,
paine fadmicioasa. Un zgobeiu de Lund! Adj..
Zgobeios, -oasd.

Zgrdbene, -1, Lana de proasti calitate,


ramsit de lana.
Zi, Expres. r. Mare cdt toate
Mare cAt o zi de post, foarte mare, namill; novae, jidov.
2. Bobocilor

le

dau demdncare din

zi odatd. Le dau odata pe zi.

3. Vii i tu la trei zile'nfierbantatel


Vii i tu la spartul targului, prea tarziu
dupace !eau impartit colacii.
Zoants, (pl. neintreb.). r. Zoana fulit
Zona soselei.

2. Zoand = Graul, cerealele cari tree

parte 1

Zestrav, -A, Om care se <marital>, nu


se insoark; orn care se duce dui:A mu-

se cern sub vanturatoare.


Zob,
Faramaturi, fararnitaturi.

iere care se duce In averea (In casa)

Zobi, (a, -esc), A zdrobl, a marunti, a


pish, a face praf, a fararni.

muierei.

Zgichri, (a, a se, sgcln), A (a se)


zgudul, a clatina.
Subst. n. Zgdcinat, f. Zglicindre, Zgd-

Zobeald; zobire.
Zobit,

Zdl, -url, 0 frarnantatura obisnuitfi, un

aluat, o capistere de paine; verb. a

cindturd,

Zgaibk, -e, Coaja care se face pe o mat.


ZgAlde, (Gitide), (sing. neIntreb.). Picioarele, cracii omului si ai animaleCdinele se del cu zgaidele'n sus.

Zgarns1, (a, -ese), A aura porumbi de


copt (fiert) desfacand foile drugei
(stiuletelui) la varf, la matase.
Zgdwire, Zgdmfald, -eli.
Adj. Zgdm.fit,
Zgfirgdr, -1, Laturoaie, lfitunoaie, zgarcori.
ZgArlante, (Chrifidnte), Carlibrit, (la
orn si la ratoi, etc.).

;soli.

Zoroclie, -II, Crunase de gata, pentru


barbati pe cari le vand femeile pela
targuri (DrAgAsani).

Zuldnr, (pl. neintreb.), Tumult, rftscoala, zavera, rasmirita.


Zvidui, (a, a se -esc). A se vindech, a se
tamadul, a se insinfitosi.
Zviduiald, Zviduiye.

La Romanii d;n Serbia, ii intilnim cu


forma: a avindul (Cf. Giuglea-Valsan
op. cit. p. 292 i glossar).

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro