Un rol important asupra digestiei rumenale l are tipul alimentaiei.

Astfel structura raiei,

echilibrarea ei, modul de preparare i programul de furajare pot s influeneze procesele
rumenale i prin aceasta producia i reproducia animalelor.
pH-ul rumenal are valorile normale cuprinse ntre 6,3 6,8 la vaci de lapte, si 6- 6,5 la
taurine la ingrat. Aceste valori sunt realizate la o raie pe baz de fibroase, grosiere,
porumb siloz (recoltat n faza de cear) n care celuloza reprezint minimum 14% din
substana uscat la vaci i 12% la juninci i tauri.
Trecerea rapid la raii cu cantiti mari de concentrate sau rdcinoase (sfecla de zahr) pot
s reduc pH-ul sub 4,6 ca urmare a transformrii rapide a glucidelor uor digestibile n acid
lactic care se absoarbe mai slab la nivelul rumenului. Prin scderea pH-lui rumenal apare
acidoza cu consecinele ei negative: reducerea consumului de nutreuri, reducerea grsimii
din lapte, modificarea gustului i calitii laptelui, apariia mamitelor, tulburri de reproducie.
Alcaloza rumenal apare cnd se administreaz raii srace n glucide i bogate n proteine,
nitrai i uree care reduc concentraia AGV n pararel cu creterea amoniacului n rumen.
n alcaloza rumenal (este de asemenea duntoare) apar urmtoarele neajunsuri: scade
consumul de nutreuri; scade coninutul de grsime din lapte; modificri de calitate a laptelui;
tulburri de reproducie.
Alcaloza apare cnd se utilizeaz timp ndelungat raii cu un nivel proteic ridicat (peste 18%).
n caz de alcaloz, se pot adminsitra oral 1 2 l oet diluat cu ap pentru a determina scderea
pH-ului i reducerea absorbiei amoniacului din rumen.