insolventa - 85/2014

a preluat in mare masura principiile si unele norme din Legea anterioara

85/2006 - si a preluat dezvoltari
jurisprudentiale ale aplicarii din 2006 si regluli dintr -un regulament europea
n privind insolventa. acest cod nu este
un tratat internnational - o propunere de legislatie pentru tarile membre. lege
a insolventei este o lege de procedura civila
speciala. nu sunt norme substantiale cuprinse in ea. este importanta aceasta car
acterizare, ca orice alta lege de procedura normele ei reflecta un interes public si sunt imperative, nu prevad posibilitate
a derogarii. un aspect pozitiv - la intelegerea
institutiei in sine - din 2014 - este ca are un qartiucol in partea introductiva
care statueaza principiile de functionare a procedurii
insolventei.
art. 4 sunt 13 puncte si parte dintre ele pot fi grupate, astfel ca pot
fi mai putine.
un prim princioiu - maximizarea gradului de recuperare a creantelor cont
ra debitorului insolvent prin valotificarewa cat
mai eficienta a activelor acestuia. terminologia consacrata in materia insolvent
ei - averea debitorului. trebuie sa vedem insolventa prin
comp-aratie cu executarea insolventei - cand un credutor se indreapta prin inter
mediul instantei impotriva actuvelor debitorului sau. fie ca e
creditor cu garanatii sau chitorgaraf- el are sansa lui de a recupera in integr
alitate - pornind de la prezumtia ca deb are sufucienta sunstanta
economica in activele sale astfel incat sa poata satisface integral acea creanta
. in insolventa - pornind de la premisa ca sansele ca toti cred sa
isi recupereze integral creantele - sunt minime. de fapt, daca ne uitam la inso
lventele care au fost masive in anii de dupa 2008, in perioada de criza
gradul lor de recuperare al creantelor de catre creditorii chirografari intre 4
si 10%. este important acest principiu - transmite catre actorii procedurii de
insolvemnta- sa se comporte in adas fel incat prin valorificarea averii debitoru
lui - saasigure un grad cat mai mare de recuperare. sunt si diferite
mecanisme care urmaresc sa asigure acest scop - mecanisme edictate de normele le
gii.
al doilea principiu - tratamentului egal al creditorilor de acelasi rang
recunoscand existenta in cadrul procedurii a mai multor ranguri de prior
itate de creanta. in materie civila, in dreptul comun, exista posibilitatea
de a isi securtiza recuperarea creantei in caz de neexecutare prin recursul la un
activ sau mai multe ale debitorului pe care le executi, fiind indisponibilizate
in favoarea acelui creditor ipotecar. daca nu e platit la termen, va trece la ex
ecutarea creantei sale - poate executa silit un anumit bun csre constituie ipote
ca.
cel chirografar - trebuei sa vada mai intai la cele fara sarcina, ulterior va in
tra in concurs cu ceilalti ca el. deci cel ipotecar - nu va avea concurs. daca
valoarea este suficient de mare si a fost bine calculata la momentul ipotecii isi recupera sigur creanta prin executare silita.
sunt situatii ca pe acelasi bun sa existe mai multe ipoteci. aici se dif
erentiaza in functie de cel care s-a inscris primul in registrul de publicitateacela va incasa primul.

in materia ipotecilor - intra mai multe reguli

interesul protectiei debitorului in relatia cucreditorii.
princioiul securitati creditului
principiul posibilitatii de a executa prin plata prin echivalent o oblig
atie.
tensiunea care exista intre cei chirografari si cei ipotecari - isi asum
a un risc mai mare cei chirografari fata de cei ipotecari. ei trebuie sa fie
mai atenti in relatia cu debitorii lui - poti sa il imprumuti cu o dobanda mai m
are in conformitate cu riscul, poti sa ceri o plata in avans - reducandu-se risc
ul
in cazul neexecutarii.
aceste reguli nu pot sa dispara in materie de insolventa. si in insolven
ta se pastreqaza inegalitatea intre creditori, doar ca in cazul fiecarei clase,
grupe dew creditori cu aceleasi caracteristici - regulile sunt aceleasi si, in g
eneral, gradul de recuperare a creantei este acelasi.
legea insolventei mai creeaza niste ramuri de prioritate intre creditori
fata de NCC - legea poate si chiar creeaza si alte categorii de prioritati crediotrii bugetari - ANAF, alte autoritati publice, salariatii debitorului. est
e de remarcat ca aceasta segmentare intre creditori se face pe palierul creditor
ilor
chirografari.
ultima clasa de creditori chirografari - clasa actionarilor sau
i, incluiv pentru situatia in care ei au imprumutat societatea, deci nu
au
investiti, dar asta nu ii muta in alta categorie - prin simplul fapt ca
ciati - legea ii trimite la coada, deci daca mai ramane ceva dupa aceea

asociati
numai ca
sunt aso
- atunci

vor primi si ei - deci riscul afacerii este mereu suportat de catre asociati sau
actionari.
aici conteaza clasa creditorilor de orice fel.
principiul - asigurarii transparentei fata de toti credutorii - privind
exervitarea mecanismelor de administrare si lichidare a averii debitorului
daca ne uitam la executarea individuala - un creditor nu a fost platit s
i il pune in executor pe debitor. debitorul stie cum se executa, precum si
organele de executare, alti creditori pot afla intamplator despre executare.
in dreptul comun - este o opaca exercitarea executarii debitorului.
prin insolventa se stopeaza aceasta problema de a fi primul.
insolventa spune ca se srtopeaza aceasta concurenta si vom executa trans
parent - pentru a sti cine a cumparat, in ce fel. dupa ce a preluat, ii
distribuim pe clase, spre exemplum, mai intai cei ipotecari, ulterior cei chirog
rafari. astfel, toata lumea e asigurata ca indiferent de dibacie, va primi
toata lumea ceva - fiind importanta transparentizarea fata de toti creditorii.
principiul - acordarea unei sanse debitorului de a se redresa si reintra
in circuitul comercial - cu asigurarea unui grad de recuperare a creantelor mai
mare decat in cadrul unei insolvente extreme - faliment.
si-au dat seama ca daca lasi debitorul in anumite conditii - el isi poat
e reveni. daca ii lasi suficient timp, e posibil, chiar daca a trecut printr-o
perioasa mai grea, isi revine. mu isi poate reveni la momentul insolventei - pen
tru ca toti ii cer executarea creantelor. astfel, ca sa e asiguri ca creditorii
renunta la o parte din creante sau din accesorii - nu mai are aceasta presiune d
e a plati creantele si poate creste- ulterior revenindu-se si la sfarsitul
procesului poate intra in circuitul comercial.

insa legea nu putea sa mearga pe ideea unui numar infinit de sanse -risc
ul unui comportament repetat. daca in interval de 5 ani - ai primit o sansa si
ai putut sa reintri in circuitul comercial si tu ai intrat iar in insolventa - v
ei intra in faliment direct, circuitul comercial nepermitand acesr lucru.
intreaga procedura de la declansare - derulare se desfasoara sub control
judiciar.
asta explica diferenta intre alte proceduri de intelegere intre debitori
si creditorii sai - gasite si in LPI - nu sunt proceduri de insolventa
propriu-zisa, ci de preinsolventa, astfel incat sa nu se ajunga direct la insolv
enta.
controlul judiciar -asigura respectarea principiilor anterior mentionate
.
apoi se aplica aceasta lege - dar anumitor clase de creditori.
traditional, legislatia se aplica comerciantilor - fie ca era vorba de c
omerciantii PF sau PJ - numai ei putea face obiectul procedurii. in timp, clasel
e de persoane asupra carora
cade beneficiul s-a extins pana la nivelul pe care il avem, astfel ca si PF sunt
protejate, doar ca exista la noi - o lege speciala - similara cu procedura inso
lventei
dar care este croita pe specificul PF necomercianta - consumatorul.
in procedura insolventei - avem in vedere partea economica a activitatii
comerciale.
in 2006 - debitorii - societati comerciale, cooperative, alte persoane i
nscrise in RC - deci comerciantii clasici.
legea actuala a exrins categoria - tuturor profesionistilor definiti de
art. 3 alin. 2 din NCC, cu exceptia profesiilor liberale, precum si cu exceptia
cazului i ncare exista legi speciale, ceea ce nu exista deocamdata, legea dorind
u-se a fi o unificare a normelor speciale din diferite legi in materie de
insolventa.
art. 3 alin. 2 din PLI - si regiile autonome fac obiectul insolventei. n
u ar fi fost necesara mentionara lor, intra oricum pe art. 3/2 NCC, dar in legea
veche erauy excluse expres si de aceea au fost mentionate.
dar organizatiile si fundatiile ? care sunt de OG 26/2000 - daca ne uita
m doar la LPI - s-ar intelege ca li se aplica si lor procedura insolventei.
traditional, acest Organizatii nu au facut obiectul insolventei - pentru ca pana
la urma s-au constituit pentru un scop social. au un scop nobil, astfel ca nu
poti sa ii executi.
insa, proful crede ca nici in actualul sistem nu pot face obiectul insol
ventei - art. 55 si 59 = cazuri de incetare a asociatiilor sau fundatiilor - nu
este
mentionata nicaieri insolventa. este mentionat doar cazul de insolvabilitate ca
motiv de dizolvare si lichidare. insolvabilitatea - valoarea pasivelo e mai mare
ca valoarea activelor - e relevant pentru institutiile financiare. la insolventa
problema e de lichiditate.
insa, daca insolbsvilitatea este un caz de dizolvare - inseamna ca legiu
itorul a prevazut in aceasta situatie - creditor care nu sunt platiti - nu mai a
u
recurs la o alta procedura, doar activele..
pe L31 - in cazul in care ai trecut la lichidare, iar ea nu isi asigura
platirea creantelor- vei intra in insolventa.
sunt 2 proceduri mari de insolventa si 2 proceduride preinsolventa.

cele mari - falimentul si reorganizarea insolventa - art. 5 pct. 29 - este starea patrimoniala a debitorului in
care valoarea creantelor sale scadente, certe si lichide depaseste valoarea
fondurilor banesti de care dispune la data respectiva.
exista 2 forme de insolventa - 2 stari de insolventa - insolventa prezum
ata/relativa - care intervine atunci cand un creditor cu o creanta certa, klichi
da,
exigibial de cel putgin 60 de zile nu a fst platita in acest interval - creanta
trebuie sa depaseadca astfel un anumit prag. este prezumata relativ, pentru ca
daca cred ii declara insolventa, el poate sa vina sa spuna ca este fictiva.
a doua forma - insolventa iminenta - inseamna sa deminstrezi ca intr-un
viitor scurt debitorul nu va avea suficienti bani pentru a plati creantele scade
nte
la acel moment viitor. e mai dificil de demonstrat, dar nu imposibil.
legea vorbeste de existenta fondurilor banesti - nu s-a schimbat termino
logia fata de vechea reglementare- nu numai sumele din conturile bancare sau ce
ai
in casa societatii - conteaza orice activ care poate fi transformat in bani.
valoarea creantei - 40.0000 de lei.
legea nu spune ca cal principala trebuei sa fie 40.000 la momentul respe
ctiv . nu reiese clar din art. 5 pct .20 trebuie citit cu art. 5 pct. 72 alin. 1
fata de fosta lege este ca reprezinta valoarea universala pentru toti, incusiv p
entru salariati. se evita punerea sub presiune a deb de catre salariatii lui.
daca sumele nu sunt sufiecient de mari - daca deb nu intra in insolventa sau cer
e un cred - astfel nu au decat calea de a iesi din soc side a cere executarea
creantei.
daca vrei sa ai o sansa cu reogrnizarea - trebuie sa fie cineva care sa
explice sansa....
demonstrarea faptului ca esti insolvent ?
cand se judeca cererea de declararea a procedurii - cand te duci cu extr
asul de cont din care rezulta ca nu ai 40.000 de lei sau nu ai banii pentru a pl
ati
creantele scadente in ziua respectva - dovada este facuta. dar daca e pornita de
cred - si duce extrasul si se vede ca ai bani dispoinibili - cererea este
respinsa.
procedura se desfasoara sub control judiciar - mai multe organe care par
ticipa la procedura - la cele propriu-zise - 2 instante - tribunalul si curtea
de apel.
dpdv al competentei teritoriale - tribunalul de la sediul dinainte cu 6
luni de la introducerea cererii - indifernet daca cererea apartine cred sau deb.
rolul tribunalului este destul de limitat - el primeste cererea si pe ba
za aleatorie numeste organul care se va ocupa de controlul judiciar propriu-zis.
este un judecator special - judecator sindic. in mom in care tribunalul l-a numi
t se olcupa de tot controlul pana la faza raportului final. nu mai exista un alt
complet, este o singura persoana care se ocupa de proceddura, dar tot ce decide
el este supus apelulului, cu precizarea ca desi teoretic, exista pisibilitatea d
e
recurs - desi in practica nu exista.

specificitatea procedurii, controlului judiciar - pentru desfasurarea ca

t mai rpida-termenele sunt scurtate - unele proceduri simplificate.
spre ex - citarea - in dreptul comun - partea este citata conform unor
reguli speciale. aici, se aplica doar pentru primul termen, apoi se judeca cerer
ea.
iar apoi pentru notificarea creditorilor cunoscuti. odata ce au trecut aceste mo
mente, citarea se face numai prin publicitate - biroul hot de procedura de insol
venta
electronic - ce s-a discutat la fiecare termen, deciziile luate- faciliteaza mul
t procedura.
debitorul nu este in principal protejat de LPI, ci aceasta este legea cr
editorilor.
art. 45 - se stabilesc competentele principale - sunt suficient de clar
exprimat, el actioneaza ca un arbitru ultim.
art. 45/2 - nu are atributii manageriale. el are doar rol de a vedea ca
toate normele de guvernare a procesului sunt respectate. nu mai are fucntii adm,
ci doar de arbitru judiciar.
toate hot sale sunt executorii, desi sunt supuse apelului. daca a decis
intr-un anume sens, se executa.
sit extrema - a aprobat raportul final si soc este radiata. un deb sau c
red are dreptul de a face apel - CA observa ca s-a incaclcat ceva la procedura
sau la raportul final - in logica judiciara- hot de inchidere a procedurii este
anulata, ar trebui sa te duci sa nu mai fie radiata soc. pot sa existe
si dezavanatje asupra faptului ca sunt executorii, dar avanatajele prevaleaza pentru ca nu oricine poate sa declare apel, descurajand abuzul din partea anumit
or
perdoana.
pe langa organele judiciare implicare - cele care asigura derularea efec
tiva a procedurii - mai multe categorii - pe de o parte, creditorul - daca l-ai
oprit
pe cred de la executarea individiuala, trebuie sa ii dai piosib sa isi spuna cuv
antul - isi creeaza niste organe care sa ia decizii, aceste decizii stavilesc
cum se face exact valorificarea bunurilor - interesele lor sunt protejate prin l
uarea acestor decizii.
organul principal - adunarea creditorilor.
interimar - al ogran - 3 sau 5 membri plus reprezentantii principalelor clase a tuturor categoriilor - max 5,
exceptia fiind de 6, dar nu intra oricine, ci in fucntie de valorea creantei.
pe langa a apune la dispozitia cred informatiile principale - de a inter
actiona cu organul judiciar in legatura cu insolventa. in numele si in benficiul
creditorilor - il controleaza, controland in cele mai multe cazuri - actiunile.
nici nu poti sa blochezi functionarea adunarii daca nu sunt toti cred un cvorum relativ redus - este vlabail daca participa 30% din val totala a crean
telor.
se voteaza cu majoritatra val creantelor prezente, fara sa conteze clasa
.
ad cred in lege - nu se spune exact ce competente are, cum e la comitetu
l cred. sunt relgmemntari unde se spune ca ad cred aproba anumite acte.
exista o forma speciala de ad a cred - intr-o anumita varianta - reorga
nizarea - pentru ca li se cere cred sa accepte anumite sacrificii - gradul de
protectie este mai mare - se voteaza pe clase de creditori. este imp ca la final
sa fie aprobat de un numar minim de clase, nu de o valoarea globala a creantelo
r
minime, ci de un numar de clase. daca intr-o clasa, la cei cu garantii, are val

de 50% a creantelor, nu poate decide singur, pt ca nu trebuie sa decida doar el.

ad initial - constituire- nu stie nimeni exact pe cine chemi la adunare.
pt a putea avea o anumita siguranta ca cei care participa sunt chiar cred- faci
o
verificare - cel numit de judecatorul sindic sa adm - adm sau lichidatoru judici
ar - asta fac ei in prima parte a procedurii - verifica cred, cuantumul creantel
or si fac im tabel preliminar al creditorilor. acesta, ulterior, este supus validar
ii , care permite contestatii din parte cred. un cred poate sa constate inregist
rarea
sa sau poata sa spun despre un al cred ca nu are veritabile garantii.
la final, ptrin-o sigura decizie - se publica tabelul in varianta finala
.
prima ad a cred - poate avea loc pe baza tabelului preliminar - pt ca po
ate dura verificarea contestatiilor si nu pot sa lasa asa procedura, adm avand n
evoie
de un sprijin in acest sens. cand judecatorul sindic porneste pricedura numeste
adm sau lichidatorul judiciar. cine face cererea propunerea il numeste. daca int
roduce
deb - acela. daca cred introduce si deb se ipune - cel al deb. daca cred primul
si apoi si deb - vaprevala al deb .
daca deb vrea as controleze pricedura - o va face adm, astfel ca deb are
interesul ca el sa ramana toata perioada si are asfel interesul ca la prima adu
nare,
aceasta adunare sa il reconforma. la cred care are cel putin 5% - poate numi u n
adm fara adunare - fiind aceasta situatie unica. in celelalte cazuri poate influ
enta
doar prin cadrul adunarii. miza primei adunari - este aceea de a numi persoana c
are va face procedura.
comitetul cred- numit intiial de catre judecatorul sindic, dar nu obliga
toriu - in cazul in care exista un numar redus de cred- sindicul poate decide ca
nu e nevoie de un comitet. daca a numit un comitet, el este tot cu titlu provizo
riu - 3 sau 5 sa reprezinte toate categoriile de creanta.
sindidcul numeste acesti membri ai comitetului - pe baza informatiilor p
e care la are la deschiderea procedurii sau pe baza informatiilor de la deb
in practica, alegerea acestor cred in comitetul provozoriu este facuta d
e adm si ii propune jud sindic, astfel ca adm sa aiba posib sa ia decizii cu
acordul lor. prima adunarea - poate sa ii mentina sau sa ii inlocuiasca/.
in anumite sit - comitetul poate reprezenta pe toti cred in instanta.
mecanismul de vot in comitet etse diferit - la ad- val cr - la comitet omul si votul. desi ai 50% din val cr si mai ai 2 sau 4 membri - pratica cand s
e
intalni comitetul complet trebuia ca si ceilalti sa aiba aceeasi optiune.
exista un actor separat - adm special - o PF - interesele deb si ale aso
ciatilor/actionarilor. el nu este membru ad cred, este un observator al actionar
ilo/asoc
este interesat ca adm sa nu vanda repede la pretul oferit de prima persoana, iar
pt actuonatii sa nu mai ramana nimic.
el nu mai exista in L31 - deb exista numai prin acest adm special.
p singuira sit in care are reprezentant legal al deb - cand i se lasa dr
eptul de a isi administra averea. de la moemntul declansarii i se indica dr de a
administra averea
este posibil ca jud sindic sa decida sa ii lasa aceasta adm, numai ca nu mai est
e facuta de adunari, ci de adm special.

adm/lichidatorul judiciar
aceste persoane fac parte dintr-o profesie liberala, avand o lege specia
l OUG 86/2006 - ca si calificare de baza, legea nu impune o anumita pregatire, a
vocat, ecnomist
sunt multi avocati care sunt adm - nu e incompatibilitatea intre ele, da
r nu poti ca in cadrul aceleiasi proceduri - sa aiba dubla calitatea. dar daca a
i
ofrima de avocatura, se poate.
ce este imp pt toata lumea- primii care sunt platiti - adm sau lichidato
rii - au prioritate absoluta, ei fiind primii care vor fi platiti. cu o singura
conditie
sa existe debitori care sa aiba ceva. daca nu, sunt platiti dintr-un fond specia
l constitui la RC din anumite taxe. acum, statul va acoperi aceasta.
procedura - la cererea deb sau a cred - in mod normal - la cerera deb mai ales cei care sunt la prima insolventa.
deb este obligat sa deschida procedura daca ea este prezumata - daca stu
e ca nu a platit o anumita creanta - daca cererea de declansare este facura de d
eb,
se judeca mai repede ca aceea a cred - daca prima e a cred si deb a aflat si leg
ea ii da posub ca deb sa vina si sa depune cererea.
este obligat ca depunand cererea, sa depuna si un set minim de informati
i - sa se verifice daca este intr-o stare de insolventa, dar sa aiba si toata im
aginea
patrimoniului deb, iar continutul cererii - art. 67.
exista o sanctiune pt deb care nu depune toate infrormatiile - daca se p
oate demonstra ca e in stare de insolventa, dar nu are toate informatiile, prime
stye
un termen scurt pt a le completa, iar apoi pierde dreptul de apropune un plan de
reorganizare, pt ca in general, planuril de reorganizare propuse de deb au o ra
ta
de resuita mai mare.
daca cererea este depusa de cred - sa fie cr certa, lichida, exigibila,
ca nu a fost platita in termen, 60 zle, ce natura are aceasta creanta si daca
este interesat de reorganziare sa isi declare intentia ca va participa la o reor
ganizare si trebuie sa precizeze modalitatea in care va participa.
daca nu cere, el nu mai poata sa propuna un plan de reorganizare, dar po
ate vota planurile propuse de altii.
pentru ca cererea de reoganizare poate crea peobleme suplimentare deb cred este obligat sa depuna o cautiune - ca o garantie ca in cazul in care cere
rea
este respinsa, prejudiciul suferit de de deb este acoperit macar partial.
indiferent cine introducde cererea - jud declanseaza procedura - emite o
incheiere si aici, pe langa motivarea existentei starii de insolventa, el numes
te
adm si stabileste un candiddat provizoriu pentru primele etape. apoi, el intervi
ne numai daca este sesizat in cadrul procedurii.
nu pot fi numiti in aceeasiu procedura adm si lichidatorul.
la mom la care se declanseaza starea de insolventa - exista o procedura

generala, in care nu am nici reorganzare, nici.... se fac niste acte, care au ca

scop
cunoasterea starii patrimoniale a deb, sanseke de reorgenizare,a intelegerea caz
uelor insolventei si finalizarea tabelului preliminar. mereu se numeste un adm.
apoi, se bifurca si in functie si de crerea cred se trece fie la reorgan
izare, fie la faliment.
dar rolul perioadei de observatie- de a se decide ce e cel mai bine pt s
oc. exista o sit in care spune ca nu ai neoie de procedura generala, pt ca deb e
atat
de sigur ca nu are nicio sansa si intra in faliment- aici se numeste un lichidat
or - este deci o procedura simplificata care duce la faliment- art. 38 alin. 2 L
PI.
direct in procedura simplificat - profesionistii PF, intrepridnerile fam
liale, deb care indeplinesc cond de la lit c) - nu au niciun bun in patrim, nu s
tii
de existenta lor (nu au sedii, doc, adm nu poate fi gasit). dar exista posib ca
in anumite cazuri, cum e la PF comercianta - vrei sa vezi daca mai are sanse de
a se
redresa, intri pe o procedura generla,, daca poti sa faci o reorganizare. si aic
i exista opinia - in sensul ca la PF care sunt asociati sau singure nu potti sa
ii mai
dai reorganizare. se ajunge la concluzie ca se aplica numai PJ, nu si PF.
in aceasta etapa de proc generala in care este observat debitorul - peri
oada de observatie -adm trebuie sa propuna 2 rapoarte - un raport prin care sa p
ropuna
ontrarea in proc simplificat sau cea generala si un raport - privind cauzele ins
ilventei si persanele raspunzatoare. ambele rapoarte sunt supuse dezbaterii cre
d.
oricum, jud sindic va decide admiterea lor. importanta lor este mare, pt ca daca
raportul prim spune ca nu exista sanse de reorganziare si jud sindic in validea
za,
atunci oricat si-ar dori un cred sa propuna un plan de reorganziare, nu se va pu
tea produce acest lucru,
al doilea raport- imp sub perspectiva raspunderii - art. care spune ca a
laturi de deb vor raspunde si cei care au contribuit la ajungerea in insolventa
adm sau asociati etc., ceea ce intereseaza pe cred, avand astfel si alte active,
fiind virba de un grad mai mare de recuperare.
dupa ce cecle 2 rap au fost aprobate- proc urmeaza fie falimentul, fie r
eorganizarea.
legea prevede ca la data deschiderii proc - se produc anumite efecte.
1. se suspenda toate executarile, de orice fel - este virba de executari
impotriva deb - art. 75 - se suspenda de drept. in practica, apar si sit in car
e
ai o act impotriva adm sau a asociatilor - se suspenda si ele? depinde de cum re
zultatul acelei actiuni priveste direct pe deb sau nu. ideea este ca nimeni nu s
e
mai poate atinge de averea deb si priveste averea deb si eventualele litigii. nu
poate continua litigiul pe dreptul comun si sit va fi transata de jud sindic.
art. 75/2 - nu se suspenda - 2 sit.
actiunile deb impotriva deb nu fac obiectul acestei suspendari de drept. proc i
nceputa de deb pt a-isrecupera propriile creante poate continua, dar daca vrea
actiuni noi - o va face prin jud sindic.
2. toate termenele de prescriptie se suspenda - daca este lichidat deb,
suspendarea nu mai are nicio valoare, decat daca se atrage raspiunderea altor pe

rs.
daca e vorba de reorgaizare - are toate actiunile suspendate, in functie
de de ce se prevede in planul de oreganizare - ar putea exista posib deb de a-s
i ocntinua
urmaririle. in practica, nu se intamopla acest lucru.
aceasta prevedere - nu e prea aplicaata, la sfarsitu procedurii - nu pre
a mai ai ce face impotriva deb.