CUPRINS

1.1.

Necesitatea procesului de conducere.........................................................................................2

1.2.

Cum au aparut premisele teoriei conducerii stiintifice..............................................................2

1.3.

Ce este sistemul condus si cel de conducere.............................................................................2

1.4.

Ce sunt activitatile manageriale?...............................................................................................2

1.5.

Conceptul de management. De ce management si nu conducere?............................................3

1.6.

Resursele managementului........................................................................................................4

1.7.

Nivelul de management.............................................................................................................5

1.8.

Managerul..................................................................................................................................5

1.9.

Bibliografie................................................................................................................................8

1. CONDUCERE STIINTIFICA SAU MANAGERIALA

1.1.

NECESITATEA PROCESULUI DE CONDUCERE

Procesul de conducere a aparut ca o necessitate atunci cand pentru realizarea unui obiectiv, a
fost nevoie sa participle mai multe personae. Astfel munca a devenit colectiva, iar datorita
complexitatii activitatilor s-a impus divizarea muncii.

1.2.

CUM AU APARUT PREMISELE TEORIEI CONDUCERII STIINTIFICE

Primii teoreticini care au elaborate premisele teoriei conducerii au fost Frederic W. Taylor si
Gilberth. Acestia s-au preocupat cu precadere de organizare, eficienta si productie. O alta
personalitate a fost Henri Fayol care a largitcontinutul si sfera conceptului de conducere. Acestea
vedea in activitatea de conducere procesul de prevedere, organizare, de a da dispozitii, a controla si
coordona.
Atat Taylor cat si Fayol au acordat o mare atentie trasaturilor de baza ale conceptului de
conducere acentuand asupra elementului tehnic si organizatoric.
Alti cercetatori in domeniul stiintei conducerii ca H. J. Leavit, C. Argyris, D. McGregor, W.
H. Whyte, au dat atentie mai mare individului, grupelor de munca, relatiilor dintre indivizi si
grupele de munca din care fac parte, comportamentului individului si a fiecarei grupe de munca.
[14].

1.3.

CE ESTE SISTEMUL CONDUS SI CEL DE CONDUCERE

Omul a creat sistemul condus, prin influenta acestuia, atat directa, cat si indirecta asupra
diferitelor procese ce conduc la schimbari in evolutia proceselor si fenomenelor si chiar a structirii
sistemelor. Astfel omul receptioneaza idei, informatii, ia decizii si declanseaza actiuni care intervin
asupra mediului. In acest mod se ceeaza sistemul condus, omul devenind manager, formand
impreuna cu colectivul de conducere sistemul de conducere.[2]

1.4.

CE SUNT ACTIVITATILE MANAGERIALE?

Totalitatea activitatilor si interventiilor omului asupra mediului formeaza activitatile
manageriale.
Managerul este un individ sau un grup de indivizi care asigura desfasurarea procesului de
management indeplinind functii manageriale si de executie.[5]
Managerul difera de leader prin pozitiasi autoritatea oficiala de care dispune. Managerul
prezinta cateva trasaturi si anume:

are o dubla profesionalizare;

dispune de autoritate si raspundere;
influenteaza comportamentul salariatilor;
dispune de cunostinte necesare eficientizarii relatiei cu salariatii;
suporta solicitarile si stresul functiei de conducere, etc.

Managerul desfasoara o activitate specifica domeniului care corespunde profilului

organizatiei si pozitiei ierarhice pe care o ocupa avand caracteristici psihologice impuse de
personalitatea sa. Astfel, managerul poate fi un model pentru unii salariati, adopta un stil propriu de
2

conducere, dezvolta o anumita cultura manageriala etc. Analiza evolutiei mai multor firme arata ca
acestea sunt organizate pe diferite stucturi: un manager cu mai multi subordonati sau o echipa de
manageri cu mai multi subordonati. Dezvoltarea diferitelor tipuri de manageri s-a efectuat ca
urmare a acestei evolutii.

1.5.

CONCEPTUL DE MANAGEMENT. DE CE MANAGEMENT SI NU CONDUCERE

Prin management se intelege arta de a conduce, de a administra, cum arata Jean Gerbier.[15] De
altfel, in lucrarile de specialitate notiunea de management are diferite sensuri. Astfel, in Dictionarul
Explicativ al Limbii Romane managementul se defineste ca:
Activitatea de a conduce;
Ansamblul activitatilor de organizare si de conducere, in sensul adaptarii deciziilor optime
in proiectarea si reglarea proceselor microeconomice;
Stiinta organizarii si conducerii intreprinderii.
Managementul reprezinta un proces constient de conducere si coordonare a
actiunilor
si
activitatilor individuale si de grup, precum si de mobilizare si alocare a resurselor organizatiei in
vederea indeplinirii obiectivelor acesteia in concordanta cu misiunea, finalitatile si resposabilitatile
sale economice si social.
Caracteristicile principale ale managementului:
este un proces de conducere a unui sau unor grupuri organizat(e) de persoane, dar termenul
a conduce nu trebuie confundat cu a avea personae in subordine;
priveste si se concentreaza asupra indeplinirii obiectivelor organizatiei, prin concentrarea
eforturilor intregului colectiv.
Alte lucrari concentreaza definitia managementului in sensurile de:
Activitate propriu zisa de conducere si administrare;
Stiinta;
Practica;
Arta.

Ansamblul de concepte, metodesimijloace de solutionare a problemelor de conducere in toatedomeniile de

Stiinta

Ansamblul de activitati
de dirijare, indrumare, control a organizatiiloruma
Practica
Managementtul

Arta
Procesul
de conducerepresupunesi existent unei doze d

Cuvantul management deriva din latinescumanus=mana, iar ca expresie literara inseamna

manevrare, pilotare. Astfel, managementul inseamna a conduce in conduce in mod direct.

1.6.

RESURSELE MANAGEMENTULUI
Managementul resurselor umane (MRU) este o abordare strategicasi coerenta a modului in
care sunt gestionate cele mai importante resurse ale organizatiei oamenii.
Managementul resurselor umane poate fi definit ca fiind procesul de realizare a obiectivelor
organizationale prin atragerea, retinerea, dezvoltarea, indepartarea si utilizarea corecta a resurselor
umane intr-o organizatie [Donellys.a., 1992].
Activitatile componente ale acestui proces cuprind:
planificarea resurselor umane evaluarea personalului actual, previzionarea necesarului de personal
in viitor, realizarea planurilor de a angaja sau de a scadea numarul de personal
recrutarea cautarea unor persoane calificate pentru a ocupa diferite posturi, atat in interiorul
firmei, cat si in exterior
selectarea testarea si intervievarea candidatilor pentru angajarea celui mai bun candidat disponibil
orientarea ajutarea noilor angajati pentru a se obisnui cu mediul de munca, cu noii colegi,
invatarea regulilor si reglementarilor precum si avantajele oferite de firma
instruirea si dezvoltarea realizarea unor programe care sa-i ajute pe angajati sai si sa
imbunatateasca deprinderile si sa invete activitatile pe care vor trebui sa le realizeze
evaluarea performantelor stabilirea criteriilor de evaluare a muncii, realizarea efectiva a evaluarii,
discutarea rezultatelor cu angajatii si determinarea modului de recompensare si motivare a acestora
pentru a obtine performante inalte
recompensarea stabilirea valorii salariului si a altor beneficii, daca este cazul
urmarirea carierelor angajatilor culegerea si prelucrarea informatiilor privind promovarea,
transferul, plecarea sau concedierea angajatilor.
Scopul general al mangementului resurselor umane este de a contribui la atingerea scopului
organizatiei prin intermediul oamenilor.
Printre alte scopuri amintim:
organizarea crearea unei structuri organizationale optime
procurarea resurselor umane prin recrutare si selectie
adaptarea la cerinte a resurselor umane dezvoltarea si instruirea
punerea in valoare a angajatilor crearea si intarirea motivatiei (prin recompensarea materialasi
nemateriala), managementul performantei
crearea si mentinerearelatiilorintre angajator si angajati.

Abordari ale managementului resurselor umane:

ca departament al firmei evidentiat ca centru de cost
ca unitate interna de consultanta
ca centru de profit in interiorul firmei
ca unitate externa de consultanta.

1.7.
NIVELUL DE MANAGEMENT
Procesul de management poate avea diferite grade de complexitate. Cu cat el este mai
complex, cu atat infaptuirea sa cere o ierarhizare a fazelor prin care trece. Obiectivul fundamental
se divizeaza in obiective specifice pentru diferitele compartimente functionale sau productive. De
aici, apare si nevoia ierarhizarii pe sub obiective si deci si o ierarhizare pe niveluri de management:

Strategic: se stabileste obiectivul organizatiei si mijloacele de realizare pe perioade de timp mai

indelungate.
Tactic:
Urmareste indeplinirea obiectivelor care deriva din nivelul global. Se urmareste realizarea
sarcinilor specifice sectoarelor de activitate si se iau decizii de corectare a abaterilor ce apar in
subsistemele conduse si coordonate la acest nivel, procesul avand caracter periodic.
Operativ:
Are loc conducerea nemijlocita a productiei, urmarirea realizarii obiectivelor proprii si
corectarea abaterilor, avand caracter curent.
Intre nivelurile de management si cele organizatorice nu este o identitate stricta. Astfel,
nivelul de management strategic poate cobori pana la nivelul organizatoric tactic.
1.8.

MANAGERUL
Managerul este o persoana imputernicita si special pregatita, care orienteaza, coordoneaza si
dirijeaza activitatea tuturor membrilor unei organizatii in scopul realizarii obiectivelor pe care si leau propus.
Acestea se implica in administrarea unei organizatii cu autoritate in folosirea, combinarea si
coordonarea resurselor umane, financiare, materiale si informationale, in scopul atingerii
obiectivelor organizatiei respective.[1]
Recrutarea managerilor se face:
din randul specialistilor care lucreaza in organizatie;
din randul specialistilor in tipul si profilul organizatiei, din afara organizatiei.
5

Caracteristicile care definesc un manager in stiinta conducerii sunt evidentiatein tabelul

1.8.1.
Tabelul 1.8.1.[1]
Caracteristica

Efectul

Dubla profesionalizare
Capacitatea de a dezvolta un
sistem eficient de relatii
Modelarea
unui
comportament propriu care
Creativitatea
Puterea de
solicitari
Autoritatea
investit

rezistenta
cu

care

Simt
ridicat
responsabilitatii

la
este
al

competenta profesionala;
competenta de a conduce.
cu subordonatii;
intre subordonati;
climat de munca deschis performantelor.
sainfluenteze comportamentul subalternilor;
sa-l orienteze spre obtinerea de rezultate concrete
corespunzatoare obiectivelor stabilite.
receptivitatea fata de nou;
sa contribuie la crearea noului;
sa-si punain valoarea imaginatia;
sapunain valoarea forta creativa a sa si a subalternilor.
prin organizarea rationala a propriei activitati;
practicarea unui stil de munca eficient prin
utilizareadelegarii de atributiisi responsabilitati.
formala, prin autoritatea profesionala;
neformala, prin recunoasterea de catresubordonati a
capacitatii managerului de a conduce.
devine in fata subalternilor exemplu de urmat;
ii ofera prestigiu.

In exercitarea competentelor pe care le au, managerii intreprind o serie de actiuni ca:

stabilirea de obiective si trasarea de sarcini;
rezolvarea problemelor specifice nivelului managerial si sectorul respectiv;
iau decizii;
planifica;
organizeaza;
controleaza;
dirijeaza;
se informeazasi comunica.

Pentru a putea sa-si exercite prerogativele, un manager trebuie mai intai, el insusi sa posede
o serie de cunostiinte profesionale, economice, juridice si psihologice. De asemenea, aceasta trebuie
sa fie in stare sa inteleagasi sa lucreze cu subordonatii. [1]
Managerul trebuie sa stie cum sa aplice la nivelul sau, cunostintele profesionale, umane si
cele conceptuale.
Pentru a realiza cele mai de sus, managerul trebuie sa posede o serie de caracteristici cum ar
fi cele prezentate in tabelul 1 dar si altele care tin de natura fiintei sale si sunt sintetizate in tabelul
1.8.2.

Tabelul 1.8.2. [1]

Caracteristici
personale

Aptitudini

Temperament

Caracterul
Personalitatea

Felul de exprimare
Complex de insusiri psihice care arata ce posibilitati are persoana care este
la conducerea organizatiei pentru:
- realizarea unor actiunii
- punerea in practica a cunostintelor profesionale, economice,
juridice
- valorifica cunostintele cu eficienta
Se refera la:
- conduita
- activitate psihica
- atentia sa fata de tot ce se petrece
- vorbire
- sfera vietiiemotionale
- Esenta sociala a mangerului
- Atitudinea fata de oameni, de propria persoana, fata de munca, fata
de viata.
Ansamblul trasaturilor, insusirilor, capacitatilor si aptitudinilor, realizate in
comportamentul practic si valorificate in conducerea organizatiei.

1.9.

BIBLIOGRAFIE

1. Tanasuica, I. Managementul logisticii si ingineriei transporturilor

2. Conducerea Management- http://conspecte.com/Management/conducerea.html
3. Simionescu, Gh. Abordari ale functiei de lider;
http://cadredidactice.ub.ro/gheorghesimionescu/files/2011/03/1-abordari-ale-functiei-de-lider.pdf
4. Sistemul de conducere http://www.stiucum.com/economie/economie-generala/Sistemul-deconducere65878.php
5. Bazele Managementului
http://www.mpt.upt.ro/doc/curs/gp/Bazele_Managementului/Evolutia_managementului_cap1.pd
6. Activitatea si rolurile managerului in organizatie
http://conspecte.com/Management/activitatea-si-rolurile-managerului-in-organizatie.html
7. ***Evolutia Managementului
http://www.mpt.upt.ro/doc/curs/gp/Bazele_Managementului/Evolutia_managementului_cap1.pd
8. Managementulhttp://forum.edu/ Managementul
9. Badescu A., Mirici C. , Bogre G. Managementul Resurselor Umane.