Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Acidul
Sursa
Cale de
eliminare
Cantitate
produs
Concentraia
plasmatic
Dioxidul de carbon
Respiraia
celular
Pulmonar
20.000
mM/zi
21-30 mM/l
Acid Lactic
Glicoliza
anaerob
Gluconeog
enez
1.000
mM/zi
1 mM/l
Corpi Cetonici
Spirala
Lynen
Oxidare
celular
Derivai de acid
fosforic
Compui cu
fosfor
Renal
Derivai de acid
sulfuric
Aminoacizi
cu sulf
Renal
Acizi organici:
1 mM/l
Ac. anorganici:
70 mM/zi
Reglarea pH-lui
mecanisme umorale
sistemele tampon sanguine i intracelulare
= mecanisme cu aciune rapid
mecanisme viscerale
plmnii controleaz concentraia sanguin a CO2 (i a
H2CO3)
rinichii - controleaz concentraia sanguin a HCO3
= mecanisme mai lente, cu durat lung de aciune
Tampoane fiziologice
Tampoane intracelulare
Bicarbonatul (HCO3-)
Functii cheie:
Reglare:
Clinic:
Dezechilibre Acido/Bazice
AC
CO2 + H2O H2CO3 HCO3- + H+
[ H ] [ HCO3 ]
Ka
[ H 2CO3 ]
[H ] K a
[ H 2 CO3 ]
Ecuaia Henderson-Hasselbalch:
[ NaHCO3 ]
pH pK a log
[ H 2 CO3 ]
pH 6,1 lg
[ HCO3 ]
HCO
3
pCO2 0,03
Tamponul HCO3-/H2CO3
Transportor vs depozit de O2
Oxigenarea hemoglobinei
Ventilaia - centrul
respirator din trunchiul
cerebral este sensibil la
scderea pH-ului i la
creterea pCO2.
Gradientul de presiune
parial al bioxidului de
carbon (pCO2): 40 mmHg
n sngele arterial i 46
mmHg n cel venos (n
atmosfer pCO2 = 0,3
mmHg).
Surfactantul pulmonar
este substana
fosfolipidic cu efect
tensioactiv care mpiedic
colabarea pereilor
alveolari.
Dezechilibre acido-bazice
pH
pCO2
HCO3-
BE
1.Acidoz metabolic
Observaii
*Stare cu pH i HCO3- sczute
necompensat
compensat
2.Alcaloz metabolic
necompensat
compensat
3.Acidoz respiratorie
necompensat
compensat
4.Alcaloz respiratorie
necompensat
compensat
bicarbonatului
cauze:
cetoacidoza diabetic
(DZ tip I)
medicamente care se
transform n acizi
diaree sever
insuficien renal
cronic
nsoite de
hipoventilaie:
suferine respiratorii
cronice (emfizem,
bronit cronic,
BPCO)
afeciuni neuromusculare
edem pulmonar
bicarbonatului
cauze:
vrsturi severe
de diuretice)
ingestia exagerat de
substane alcaline n
suferinele gastrice
cronice
de hiperventilaie:
anxietate, atac de panic
febr, frison
n timpul naterii
2. pO2
VN = 95-98%
5. CO2 total
7. Bicarbonatul standard
VN = 25 - 30 mEq/l
i pierde valabilitatea n suferinele respiratorii (evalueaz
nu numai CO2 provenit din bicarbonat dar i pe cel dizolvat
n plasm)
scade n acidoze
crete n alcaloze
9. Bazele tampon
Urina
Na - 6 mM/l
Osmo 650 mOsm/kg
Osmo Urina/Ser = 2.39
Urina
Na - 35 mM/l
Creat - 2 g
Glu +++
Osmo - 450 mOsm/kg
Ser
Na - 122 mM/l
K - 6.2 mM/l
CO2 total - 7 mM/l
Ureea - 72 mg/dL
Osmo - 273 mOsm/kg
Urina
Na - 30 mM/l
Osmo 350 mOsm/kg
Osmo Urina/Ser 1.28
Spectrofotometrie de flacara
Potentiometria
Potentiometria: Tehnica in care se masoara diferenta de
potential intre doi electrozi (de referinta si indicator) in conditii
de echilibru.
Electrod de
Referinta
Echipament
de procesare a
semnalului
Scala / Ecran
Electrod
Indicator
Adaptat din L.E. Schoeff, MS, MT (ASCP), et. al., Principles of Laboratory Instruments, St. Louis: Mosby-Year
Book, 1993, pg. 151.
Membrana
ion-selectiva
[ai]probei
Adaptat din L.A. Kaplan, et. al., Clinical Chemistry Theory, Analysis, Correlation, St. Louis: Mosby-Year Book,
2003, pg. 276.
log [ai]sample
Parametrii:
E = Potentialul electrochimic - forta electromotoare
Eo = Potentialul standard de electrod
R = Constanta gazelor perfecte (8.314 joules/(mole)(K))
T = Temperatura absoluta (Kelvin, K); (K = 273 + C)
z = Numar de electroni transferati in reactia redox
F = constanta lui Faraday (96,487 coulombs/mole electroni)
ai = activitatea speciei ionice (ai = cigi; c - concentratia, g - coeficientul
de activitate)
Din A. Kaplan, et. al. Clinical Chemistry Interpretation and Techniques. 4th ed. Baltimore: Williams and Wilkins,
1995, pg.88.
Din A.J. Pesce, PhD, et. al. Methods in Clinical Chemistry. St. Louis: Mosby-Year Book, 1987, pg. 87.
Valinomycin
Din1 A.J. Pesce, PhD, et. al. Methods in Clinical Chemistry. St. Louis: Mosby-Year Book, 1987, pg. 88.
2 L.E. Schoeff, MS, MT (ASCP), et. al. Principles of Laboratory Instruments, St. Louis: Mosby-Year Book, 1993, pg. 156.
Din L.E. Schoeff, MS, MT (ASCP), et. al., Principles of Laboratory Instruments, St. Louis: Mosby-Year Book, 1993,
pg. 157.
Rezumat
Cei mai importanti electroliti in laboratorul clinic:
Na+, K+, Cl-, HCO3-, Mg2+ si Ca2+.
Determinarile de electroliti in lichide biologice
ofera indicii pretioase pentru o serie larga de
patologie, fiind foarte frecvent solicitate
Electrozii ion-selectivi sunt cele mai utilizate
instrumente de laborator pentru masurarea activitatii
electrolitilor in cele mai variate lichide biologice