Sunteți pe pagina 1din 22
‘MINISTERUL APACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLITIE “ALEXANDRU IOAN CUZA” NESECRET Exemplar ne, PROIECT DE CERCETARE §THNTIFICA TEMA: DETECTIVISMUL IN ARIA INVESTIGATIV JUDICIARA ‘CONDUCATOR DE DOCTORAT: Poof univ. d. MICLEA Damian DOCTORAND: MAXIM IULIAN SESIUNEA 2013, y 7} BucuREsTI 1 MOTIVAREA ALEGERI TEMEI In efectuarea investigate: detectivul particuiar poate solicita persoanelor fizice sau autoritarilor publice informati care, potrivit legii, mu sunt clasificate si ‘nw aduc atingere dreptulu la viata intima, familiala si privata or altor dreptuti si liberi fundamentale ale persoanei vizate. In exercitatarea profeiei, detectivul particular are dreptul sa efectueze investigafii si supravegheri prin observare directa, fotograficre, inegisrare audio-video si sa solicite din arhivele si evidentele unor institu publice date, ‘care potrvit legii, nu sunt clasficate si nu adue atingere dreptului la viata intima, familiala ori private sau altor drepturi si libertji fundamentale ale persoanei LDETECTIVISMUL iN ARIA INVESTIGATIV JUDICIARA. CUPRINS: 1. Istoria detectivismului = international nafional 2, Reglementirii legislative in domes investigatorului sub acoperire detectivismului i a ~ international > national 3. Rolal si locul detectivismului in aria investigativ judiciaré + domeniul public + domeniul privat 4. Prospectiunea judlelara si detectivismut 41 Consideragii generale privind necesitates abordiri problematicii investigatorului sub acoperire 422 Cooperarea institutillor statului in lupta impotriva infractiu 4.3 Cooperarea internafionald pentra combaterea infrasfionalitiqi. S.Actele premergitoare urmiririi penale ce se pot efectua de investigatorii sub acoperire, 5.1. Conceptul de acte premergitoare. 5.2. Natura juridicé a actelor premergitoare, ‘5.3. Limitele si durata in care se pot efectua actele premergitoare, 5.3.1, Limitele de efectuare a actelor premergitoare 5.3.2. Durata efectuarii actelor premergitoare 54. Competenta de efectuare a actelor premergitoare pentru a fi autorizati investigator sub acoperire. 54.1. Aspecte legate de folosirea mijloacelor specifice muneii de politie pentru documentarea faptelor pentra care pot fi autorizafi investigatorii ‘sub acoperire. 5.4.2. Condifile cumulative pe care trebuie si le indeplineascd o persoand 5.4.3. Condifii pentru utilizarea investigatorilor sub acoperire 544, Elementele ce trebuie intrunite din punet de vedere al legalititii pentru realizarea actelor premergiitoare 5.45. Aspecte privind folosirea ea investigatori sub acoperire a lucritorilor ‘operativi cu atributii in domeniul siguranfei nafionale, 55. Confinutul aetelor premergitoare urmarirli penale — 6Sondaj de opinie in profesie (cercetare stiinfified) — ‘.Propuneri de lege ferenda L.1.fnceputurile profesiei de detectiv particular In nivel international. Se spune ca istoria profesjei de detectiv particular incepe cu Eugéne Eraneois Vidoeg in anul 1833. Francezul Vidocg, a trait intre anii 1775 ~ 1887, fost criminal si mai poi devenind eriminalst, a inepirat numerogi seritori precum Victor Huge si Honoré de Balzac. ‘Vidocg,trece de la statuul de escroc, devenindfondatorl (sfrstul snului 1811) si primal director al insttjei (pana in 1827) de combatere a statului in lupta impotriva infraefiunitor. Socolul XXL a debutat abrupt 5 amplome Flanetari ~ atacurile triste din 11 septembrie 2001 care au vizat ebiethe simbolce importante pent lames democratic ga ues, sproape instanane, mi de civil inocen ‘Aceste evenimeste au fost ummate, rapid, de alte sfuni eriminale asemanitoare, in mai molte pifi ale lumi, declansénd un proces de transformare’ profundi a mediului de securitate si generdnd consecinje ce aletead, pe termen lung gin profunzime, comunitateaintemationalé.fn-un asfel de context tensionat si complex, securiateafiecdre fii, a gi seurittea ‘omuniai ntemajionale in ansamble, s bazearA ni nimai pe eapacitaten de reacie i adaptae, ci, mai ales, pe capactatea de antiipae i de afiune pro- activa lent, print-un cutremur politic de 43.Cooperarea international pentra combaterea infractionalitiii. data cu evolufia si progresul pe care il observim in toate domeniile, Jumea in care trim devine din ce in ce mai miei, indeosebi Europa. Nojiunea de -ftonticra” nu mai are acelasi sens. Frontierele intre ri nu mai sunt bariere de hetrecut ce separau 0 populatie de alta. Astel, tot ce usureazA vista cetafenilor, usureazd si activitatea infractorilor. La ora cénd restricfile in cilitorile intemnajionale au fost simplificate si ccind mijloacele de transport gi comunjcare s-au modernizat, posbilitiile oferite criminslitiji’ intemafionale au crescut considerabil. Dezvoltarea economict si sociald a societajii moderne, implementarea elementclor noi de structurd deschid continu noi posibilitifi criminalitiii internationale. Expresia “criminalitate internajionali” nu inseamni o categorie de infractiuni delimitate juriic. Ea se plc ‘otusi la un numar mare de infracfiuni, cum ar fi falsul de moneds, ccomeral cu fiinfe umane, proxenetismul, traficul de droguri care sunt previzute de diverse convent internationale. Constructia politica a unei Europe Unite a avut pe agenda sa gi failitarea ccapacititlor de cooperare politieneascé la nivel european, care, in prezent, se roglacae fnt-un concept mai larg: un spafiv european al liberi secu iat 33 justitiei, Strategia de Securitate a Uniunii Europene, adoptata in decembrie: 2003, prevede o intirire a capacitijilor inteme de asigurare a securidifi cetijenilor din spafiul comunitar, prin: © mai bunk cooperare politieneasci la nivel european; colectare centralizatk a datelor prin intermediul Sistemului de Informafii Schengen; o poiticd ransversala de combatere a drogurilor; 0 poled blohala de combatere a traficuit de Binje mane si migrsfie ilegals; S.Actele premergitoare urméirli penale ce se pot efectua de investigator ‘sub acoperire, 5.1. Conceptul de acte premergitoare. Pentru prima dat, in jara noasta,instituia actelor premergatoare a fost reglementati si legiferati prin Decretul nr. 473/1957 care a introdus. in prevederile Codului de procedurd pensla,prinre alte modifier, art. 195 iniilat Acte prealabile. fn coca co priveste situarea actelor premergttoare din perspectiva desfisurisit procesului penal, literatura juridic’ este unanima, situind actle premergitoare inainteafazei procesuale a urmiritii penale. Referitor la situarea actelor premergitoare, Hotirirea nr. 827/2007 pentru. aprobarea tezelor prealabile ale proiectului C.procpen, si noul Cod de Procedurd Penalé ta desfigurarea procesului penal preconizeazi ca principale faze ale procesuli penal, faza investigativs (armiritea penala), faza preliminarS (verifcarea rechizitriulu) si faza de judecats. Sore deosebire de reglementarea actual, care situeazi faza_actelor premergitoare in afara procesului penal, in viziunea noului Cod de procedura penal aceasta faz va dispirea ca etapa distinet 5.2. Natura juridicd a actelor premergitoare. ‘Actele premergitoare au ficut obiectul a numeroase studi fn literatura de specialiate autorii acestora abordand atit aspecte refeitoare Ia natura lor juriica. la confinutul si functionalitatea lor. Astel,int-o prima opinie3 s-a ‘considera c& actele premergitoare sunt asemindtoare ca naturi juridic8 actelor Ge consatre, incheiate de organele prevazute in at. 214 51 219 C.proe-pen, care suat considerate, de asemenea, mijloace de probil. Dupo alth opinie se consider c& actele premergitoare at o naturjuridicd sui ~ generis caracterizata prin trsituripropri, in parte aseminitoare cu actle de procedur’ penal in ali parte dierite de acestea. Actele premergitoare au o naturt propric, care nu poate fi identificaté sau subsumata naturi precise si bine determinate a altorinstitgi ‘Asa cum rezulté din chiar denumirea lor, acestea premerg faza ‘urmarire penali, avind un caracter de anterioritate desprins din scopul instar lor, si anume acsla de a completa informatie organclor de urmrire penala, de & verifica informjiile definute si de a fundamenta convingerea organulti de cereetare penal ori procurorului cu privire Ia oportuniatea inceperti ori neinceperi urmiririi penale. 53. Limitelesidurata in care se pot efectunactele premergitoare. 53.1. Limitele de efectuare #actelor premergitoare Refertor la limitele la care est care sunt competent in a efectua ate promergitoarerebuie si se fneadreze, in iteratura de specaitate -a formula ‘mai multe pare Astfel,int-o prim opiniedprocesul penal, printre alse, are «a scop consitarea la timp a fapelo eae constuie infaciuni iar tn cadrl actelor premergtoare se potculege date sau informati lepate de exstenja sau inexstenfainfisetuni. Aceste date gi informailculese in faza premergitore lumii penal, sunt limitate ele constituind acel minim necesar care poste forma convingcea organelor de urmérre penal ci poate ncepeurmrita. Conform altsi-opiniS actele premergitoare trebuie efectuate pink Ia Yimuriren aspectelor principale ale cauze, in cadrul acestora realizindyse asculjarea marorilor, constatrle tehnico stinjifice i experizele. Duph inceperea urmiri penales-ar mai efectu doar ascularea in caitat de invinut 4 persoane! ceretate. si clarificarea aspctelor legate de indviduaizrea judiciars a pedepsei. Dupo alth opnieé, in temeiul ar. 224 C.proc pen. ‘organele judiiare pot desfgura, in vederea inceprii urmirti penle,acele activt eare prin inalizarea lor concur In realizaresseopu stabilit de lege opi alte opin, eitora ne ralem, opinia prin care se restnge sferaactelor premergitoare doar Ia cele necesareincepeil mrt penale, este mai aproape de sencul real ldspozifilor art. 224 alin. proc pen 5.32. Darnta efectuari atclor premergitoare in cxen ce priveste duata in timp de efectuare a actelor premergitoare, considerim cf, din acest punct de vedere, acestea tebuie impaite in doul ategoris ate premergitoae lmitate in timp de normele procedural penae sce promergitoaenelimtae in timp de acestenorme. In ees e privegte duran de efecture a elorlalte acte promergitoure,considerim ci, indiferent de fatal la momentul actual, actele premergitoare sunt situate tn afar. procul Penal, opestivistea reprezinta‘o conte prinipala-a soljionirt catzclor Dennle epic w inti justi 54. Competenfa de efectuare a actelor premergitoare Sal. Aspecte legate de folosirea mijloacelor speifice muncit de poli pentru documentaren faptelor pentru care pot fi autorzati investigator ub acoperire. Conform grevederlor at. 200 Cproc pen. umirizea pena are ca obiect stringerea probelornecesare eu privre Ia existena infaiunior, la identiicarea fiptutorilor si la stabilirea rispunderiiacestora, pentru a se constata dacd este ccazul si se dispun8 timiterea in judecat8. Practica organelor de cercetare penal 2 demonstrat faptul ed de foarte multe ori un dosar bine documentat si care a avutfinalitate judiac.ard, a pomit de la o informatie bruts care, dupa analizare, dezvoltare si documentare a dus la obfinerea unor probe in cadrul procesulti penal. {in vederea respectirii dreptului Ia vial privat gi la coresponden}i, noul cod de proceduri penala instiuie reguli procedurale in materia tehnicilor speciale de supraveghere i cercetare, care si satisfac& cerinjele de accesbilitate, Previzibiltare si proporjionalitate. Astfel, in noul cod aceste actvitifi sunt ‘enumite tehnici speciale de supraveghere sau cercetare gi se injelege: 4) inteceptarea convorbirlor si comunicrilor; ») supravegherea video, audio sau prin fotografiere in spafi private; ©) localizarea sau ‘urmaiea prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere; 4) obfinerea listei convorbirilortelefonice; ©) rejinerea, predarea sau perchezifionarea trimiterilor postale; 1) monitorizarea tranzactilor financiae si dezvaluirea datclor financiare; 8) utilizarea investigatorilor sub acoperire; h) constatarea unei infracfiuni de conupfie sau a incheferii unei conventii; ') livrarea supravegheati; 4) identificarea aboratului, proprietarului seu utilizatorului unui sistem de ‘elecomunicafi sau a unui punet de acces la un computer. {in cursul activiaii de objinere si dezvoltare a unei informal se identifica si se asigura mijloacele de probit care pot fi utilizate in faza de urmrire penalé. ‘Astfel, pentru ca o informatie pus la dispozitia une instituii de aplicare a leg si fie util, ea trebuie si facd referire la cercul de relaji al pesoanei, autoturisme folosite, numere de telefon, domicilu, resedingt sau casa unde sti de obicei, identficare de martori, victime care nu au depus plingere, intermediari, furnizor ete. in eadrul dosarelor complexe in care sunt verificate multe aspecte infracjionale, sivarsite de mai multe persone, in baza informatillor objinute prin mijloacele aritate mai sus, structuri specializate de ‘analizA a informariilor intocmese hifi relajionale care vin in sprijinul organelor de urmarire penal, pentru realizarea unei imagini de ansamblu a activitiit infactionale. ‘5.4.2. Condifile cumulative pe care trebuie si le indeplineasca o persoand pentru a fi autorizati investigator sub acoperire. Din interpretarea prevederilor art. 2241 Cod prpen. si a doctrine pentru cca © persoani si fosti fi autorizati investigator sub acoperire trebuiesc {ndeplinite cumulativ urmitoarele condi 4. si aibi calitatea de politistjudiciar, '. sf fie special desemnat de structura din cadrul MAI la care activeaz& in calitate de politstjudiciar, «8h consimti in acest sens ds existe autorizarea procurorul 5.43. Condifi pentru utilizarea investigatorilor sub acoperire Din inferpretareatextului ar, 224 alin. 1 rezults c8 utilzarea investigatorilor sub acoperire este. grevati pe ling’ conditile refertoare la persoand i de _urmatoarele condi: 4. si existe indci temeinice gi concrete ci sa sivarsit sau se prepiteste sivirgirea nel infraciunis ». i priveasc.ofapti cares figueze in lista de infaciui confinuti de lege ¢.fiptitori simu poat fi identifica prin alte nijloace: : Sd, Elementele ce trebuie fntrunite din punet de vedere al legalitii pentru realizarea aetelor premergitoare Conform art. 224 C.proc.pen., in vederea Inceperii urmirisii pense, corgana. de urmarice penald poate efectua acte premergitoare. De asemenea, in vederea stringent datelor necesare organelor de urmrire penal pentru Incepetea urmiriri penal, pot efeetuaacte premergitoare si luertori operativi din Miisteral de Interne, precum si din celelate organe de stat cu aribui in domeniulsiguranfei nationale, anume desemnafi in acest scop, pentru fapte care cconsituie, potivitlegi, ameniniri la adres siguranfei nationale. Organele de urmirite penald aritate Ta art. 201 C.proe-pen. si anume procurorul gi organele de cercetare penal, pot efecuua acte de urmtrie penal cu respectarea regulilor 4 competenfé materials, dupé calitatea persoanei, special gi teitoral, dupa caz. Din examinarea reglementirlor mai sus amintite rezulta ck procururl are ca principale atribui:efectuarea urmarisi penale in cazurile g conde previzute de lege, conducerea si supravegherea activitii de cercetare penal a polite’ judiciare in conditile legii, onducerea gi controll actvitiit alior ergane de cercetare penali, sesizarea instanfelor de judecati pentru Jjudccarea cauzelor penale. Conform atributilor de supraveghere si control in sctviutea de urmisite penald, procuroral are obligata de a asigura realizarea scopului procesului penal. Supraveghereaactelor de cercetare penal reprezint principsla activitste a procurorului avind in vedere e8, potivit leg, in Imajoriatea cazurilor referitoare la sivérgrea unor infactuni, competenfa fects unmirii penae apartineorganclr de cercetare penal. 5.45, Aspecte privind folosirea ca investigatori sub acoperire a Iueritorilor ‘operativi eu aributii in domenial siguranfei nafionale. Fotivit an. 207 C-procpen, ceretaree penalé pentru orice infactune care ny exte dati in mod obligato fn competena ator organe de eereetare se cfectueizi de organele de cercetare ale polite} judicire care au competent ‘material general. In ce privests lurdtori operativi din cadrul MAI care pot cfectuaacte premergitoae, C.procpen, nu face nici o dstinetie. Astfel, dup ‘cum s- artat mai sus, consider €X numai lucritorii MAL care au calitatea de fofijer de polife judiciark, pot fi delegati de procurori in cauzele tn care lurmitirea penali este obligatoie in sarcina sa sau pot efectua acte premergitoare atuncicind urmarirea penal este propre.Cu privire la efectuarea de acte premergitoare de organele de stat cu aribuii in domenial siguranei najionale, legisla nu clarified aceast situaie. Conform frevederilor art.12 din OUG 131/2006 pentru modificarea gi completarea lei 08/2004, infacfunile conta siguranfeistatuli previzute in Codul penal sin legi speciale, precum si infratiunile de teroism sunt in ‘competenfa de umérire penali exclusivi a procurorului. Din acest punct de ‘vedere, in situaia efectuiri unor actepremergitoare procurorul va fi nevoit sh le efectueze prin delegare. Ori. conform ar. 135 C.pe.pen, delegarea poate ath numai unui organ de urmzize penal, organele cu siribufl in domeniul siguranfei naionde neavind aceasticalitate. ‘55. Confinutul setelor premergitoare urmaririi penale ‘Legea nu prevede in ce ar putea consa actcle premergitoare Din acest considerent, pot fi efectute orice fel de acte previzute in C.proc.pen (eu excepjia celor pentru care este previzuth expres condita inceperi urmériri penale cum ar fi perchezitia domiciliar’ )Dupd plrerea noastri ele ar putea consta nu numai in acte reglementate de normele de procedura penal, alte act, nereglementate de procedura si anume actele extraprocesuale. Toate actele premergitoare efectuate se consemneaz intrun proces-erbal. Acest proces-verbal cuprinde informatile objinute de organl de urmirre penal prin erularea actelor premergitoare si se incheie in vederea inceperi wrmArti ppenale. El euprinde toate menfunile previzute in art. 91 plus date privind conjnutulactelor premergitoare efectuate fn baza art. 224 alin. final procesul-verbl prin care se constatSefectuarea facte premergitoare poate constitui mijloc de proba, Valorificarea procesului verbal de consemnare a actelor premergitoare mu poate avea loc decit fn misura in care se va incepe urmirirea penalé iar persoana cercetath are posibilitatea si-l combata cu alt mijloc de probs atunci cénd organul judiciar Injelege si-i dea eficienj.In faza actelor premergitoare, cu exceptia procesului verbal in care se consemneazi rezulatele actelor premergitour, alte acte nu pot consttui mijloc de proba in sensul prevederilor art. 64 C.proc.pen. 6 Sondaj de opinie in profesie (cercetare stinfified) fn acest capitol mam propus s8 dezbatproblematica detetvismalui in Romina "Am s& aplic un chestonar profesional, celor care igi desfsoartpe care am sil intrpetriar rezltatele objnute mi vor ajuta in conceperea capitolul gape. *7.Concluzii si propuneri de ,lege ferenda”. Problemele ridicate de tora si practica judicial in lepiturd cu insta detectvului particular, demonstreazinecesitataelaborri unui cadranormativ bine definit gi clar reglemeotat care sf consttuie pentru organele de lumnrre penal un mijlc eet de combstere a ination grave Cercetarea de fafa isi aduce conribufia la clarfcarea unor especte de cordin procedural de stricth interpretare precum In posibilitates unor noi realemeati le acest insti "Aste, refetor la cadrul normativ specific ineimindri si investgirit faptelor pent care se pot autoriza detectval particular sa realizato speciicre clara infractunilor pent care pot f sutrizatdetctv, s-clarifcat fees sintagme alte inacfiuni grave” folosité in textul art, 224" C.poc.pe., cesta Constitind gi elemente de noutte in literatura juridicl deoarec, imterpetaea prevederlor Codi de Proceduri Penal ia legilor speciale, din acest punct ‘de vedere, ns -0 mai realizat ping acum ino conceptie utara Ince prvese actele premergtoare urmrrt penal ce se pot ofecun de etecvi abordaren consiuie um element de novtate, deoarece reaizeazi 0 unficare a pire $i teorior exstente in literatura jurigie8 pint in acest ‘moment, complete ciel leer efertoare la subiectl trata. Un element de noutates, il consttuie aspctcle legate de flosrea ca investigator’ sub acoperire a iveitrior operativi cu atibuii in domenal Siguranei nationals, tort diferteloropni din dctrina precum si clariicarea argumentati'a inglesuui sinagmelor ” indict temenice si concrete” si Cazuilor urgente temic justificate” flosit in textl art. 224" Croc pen, formalare care costtie fandamentul autoriaettturor tchnicilor speciale de investigates care poate duce la punerea tn aplicare @ unor misueiruzive in viata privat. Corcelarea igi aduce contribuja la limurtea aspectelor legate de inregstrie in ‘medial ambiental efectuate de organcle de polite in eursulinvestgiri unui eaz, care ese forja probantd a acestora, dach este necesaré sutoizrea insta in toate situaile precum si obligativiatea ce revine procureal cae autorizeac un investigator sub acoperize s solicit si autorizarea instant de judecatd pentru inregistiri in. medial ambiental efecunte de detectivfinvestigat. De asemenea,cercetarea igi aduce contibutia Ia dezvoltaree doctrine legate de Tisul de invaidare al unei probe precum si aela al prinepiu oil probe in vedere evtiri ulin orietror mijloace ce ar putea avea a scop béministrarea cu rea-redinil a unui mijloc de probs sau care ar putea aven ca ‘fect provocarea comiterii unei infracfimi, in scopul protejrii, demnitaii ppersoanei, precum sia dreptului acest la tun proces echitabil si la viajS privati. Un alt aspect care isi aduce contribujia la dezvoltarea legislajici in acest domeniu il reprezint& motivarea admisibilititii comiteri de infractiuni de cdtre investigatoral sub acoperire in ccauzele pentru care a fost autorizat, sub controll strict al procurorului, bazat pe legislajiaaltor state dar gi a diverselorsinuaii care pot s4 apard in desfigurarea ‘uneiacfiuni sub acoperire. ‘De asemenea cercetarea igi aduce contributia la dezvoliarea doctrinei prin. prezentarea legislafiei unor state europene refertoare la detecivi, aspect care mi ‘a mai fost tratat amdnungit si unitar in literatura juridicd. IT, DATE BIBLIOGRAFICE. DE REFERINTA 1. Constituyia Roméni 329 din 8 julie 2003 privind exercitarea profesici de detectiv particular 3. Legeanr.'353/2004 M, Of. nr. 670 din 26 julie 2004 LE GE pentru ‘modificarea gi completarea Legii nr. 329/2003 privind exercitarea profesci de detectiv particular 4, Alexandru Boroi, Gheorge Nistoreanu ~ Drept Penal si Drept Procesual Penal,Editura All Back 2005; 5, Alexandru Boroi, Gheorge Nistoreanu - Drept penal. Partea special, Bd. Al Beck, Bucuresti, 2002; 6, Alexandru Boroi, Mirela Gorunescu, Ionut Andrei Barbu — Dreptul penal al facerilor,edifia 5, ed. CH.Beck, Bucuresti 2011 7. Alexandra Boroi, lon Rusu, Cooperarea judicial interafionalé in materie penald,Ed.C.H.Beck, Bucuresti 2008 8, Alexandru Boroi, Norel Neagu, Valentin Radu Sultinescu ~ Infractiuni previzute in 9, Legea nr. 143/2000 privind traficul si consumulu iit de droguri ~ Ed, Rosetti, Bucuresti 2001” 10,Alexandru Boroi ~ Drept Penal, Partea Generali, Editia 2— Bd. C.H, Beck, Bucuresti 1 Alexandru Boroi ~ Drept penal parteaspecialé, partea Il ed. CH Beck 2006 | 12,Alenandru Vasiliu — Teoria general a actelor de prnceduri penal, Ed, ‘All Beck 2003; 13.Anastasi Crigu ~ Drept Procesual Penal, Proceduri Speciale - Ed. All Beck, Bucuresti, 2004; 14.Anastasi Crigu- Drep procesual penal, ed I revizit gi actalizat, ed. Hamangiu, Bucuresti 2011 15.Augustin Lazar — Ancheta antiffaud in medial afaerlor, Ed. Lumina Lex 2008; 16.Adina Viigceanu — Eroarea asupra nome juridice ~E4, Hamangiu, Bucureg, 2006; 17 Adrian Petre ~Inregistrarile audio si audio-video, miloace de prob in ‘rocesul penal ~ Ed. CH. Beck, Bucuresti 2008; 18.ConstantinCrigu ~ Codu! Penal, 40 leg speciale, jursprudentsselectva — EE. Juris Argessis 2008; : 19,. Adrian Stefan Tulbure~ Interceptirile si nregistrrile audio si video in legen germand si romind - Revista de Drept Penal nr. 1/2006; 20.Anca Lelia Lorinez - Organele de urmarre penal si organele cu atibufi ‘de constatare, din perspectiva modificirlor legislative intervenite prin LLegea 281/2003 - Revista Dreptl ne 2/2004 : 21.Angela Harastasanu , Ovidiu Predescu- Investigetoral sub acoperire. Rolul 22.intanjelor de judecata privind ativitateaacestuic- Revista Dreptul nr. 5/2004 ; 23.Augustin Lazir - Supravegheres procurorului asupraactelor ‘premergatoare. 24,Activiatea informatv-investigativa a polite judisire si materializarea ci 25.mijloace de proba - Revista Drepul nr. 1/2005 26,Costin Florian - Investigator sub acoperire - Revsta de Drept Penal nr 272007 27., Bernard Bouloe - Analyse de la loi du 9 mars 2004 - Revue de seience ‘riminelle 28.2005; 29. Bertrand de Lamy - La loi n® 2004-204 du 9 mars 2004 portant adaptation éela 30,justice aux évolutions de lacriminalite- Crime oxganisé- Efficacité et 3 1sdiverification de la pone pale - Revie de science criminelle 2004; 32.3. Bruno André Prey -Spécifctés de Tenquéte, de la procédure et de la sanction - 33.Répertoie de droit pénal et de procéure pénale Editions Dalloz 2008; 34.4. Carole Girault - Les mulités de la garde a vue - Actualité Juridique Pénal 2005; 35.Coralie Ambroise-Castérot- Cadre legal permettant de recueillrYaveu, 36.Interrogatoie - Repertoire de droit pal et de procédure pénale Editions Dalloz 37.2008; 38. Emmanuel Molina - Réflexion critique sur "évotution paradoxale de la Iiberté de la 39,preuve des infractions en droit frangais contemporain - Revue de science criminelle 40.2002 41-Eerik Kergandberg - Legal Regulation of Surveillance de lege lata and de lege 42.ferenda : Constitutional and Criminal Procedural Aspects ~In 48.w.w.wjuridica.eefinternationa: 44.Btienne Verges - La notion de criminalité organisée aprés la loi du 9 mars 2004 - 45.Actualité Jutidique Pénal 2004; 46.Etienne Verges - Provocation policére, loyauté de la preuve et étendue de Ta nullité 47 procédurale - Actualité Juridique Pénal 2006 p. 354; 48.10.E. Anarte Borrallo, -Conjeturas sobre la eriminalidad organizada- 49.www.noticias juridicas.com IV. DIRECTHLE DE CERCETARE Prin studile, cercetiile gi analizele de caz ce stau la baza elaboriii tezei ‘de doctort, am in vedere urmatoarele direct principale: = contribusia Ia efortul general in scopul preveniii, limitéri, stops ‘evolufiei, sau dupl caz a efectelor specifice securitiii publice din sfera securtaii private; = punerea la dispozifia celor interesafi a unei baze de date pentru continuarea cercetari in domeniu; = crearea unei metodologii de implementare a soluilor de_prevenire si de atenuare in domeniul securitiii private = contribujia 1a dezvoltarea legislatiei nationale privind securitatea privat si folosirea detectivilor , cu implicaii asupra securtii publice Cereztarea stiinfifick se va realiza prin intermediul metodei comparative, analizei statistic, analizei SWOT, studiului de eaz si al diagnoze, Finalizarea direcfilor de eercetare vor conduce la atingerea urmitoarelor obiective: contracararea eficientS a unoe situait aptrute fn stare incipient pentru a putea preveni transformarea lor in probleme in interiorul sistemulu et inte acesta i alte sisteme; = evaluarea operativa si permanent a reactiei organizatei la solui implementate in materia: securitfii private cu implicatit asupra securitiii publice; = promovarea unor elemente de credibilitate eu privire la capacitatea proprie de a solufiona favorabil situa apérute in domenial securitai private si impulsionarca eventualilor adversari de w adopt o atitudine pozit ‘construirea unai mediu intern optim pentru implicarea in procesele prevenit ‘gestioniril situafiilor aplrute in domeniul securitiit ‘private si adoptarea unor mlsuri de demobilizare @ acelora care ‘ntrefn situatia, \V. SCHEMA DE REALIZARE A PROIECTULUI referitoare la we ETAPA ‘ACTIVITATEA [REZULTATE | TERMENE Realizarea de clarifcési —- Octombrie conceptuele | 2013 inte eri si securtatea privath a | conflict cetieanului Cereetarea bibliografici sia Iucrvitor ae specialitate Academia de refertoare 1a] Polite securtateaalimentard Octombrie 2013 Studicrea aspectelor | Elaborarea unui Analiza terior | privind _importana | atcol cu ttl 1 | privind detectivismul | eunoasteri Detectivismul ~ slinvestigatorul clementelor aspecte | Dooperit securitii private | procesual enale” | ‘Noiembrie Elaboraree si | 2013 susjinerea referatulu | 1 eu tema =Detectivisml. storie. Cadrul legal national ‘a internafional” Noiembrie 2013, ‘Clarifcarea uno aspecte Tanuarie 2014 ‘protecfiei PRIVATE | protectia privat A cetdjeanului Seudiorea reglementicilor | Elaborarea_unui Seudiu asupra nationale rico! cu itll | Ianuarie detectivismului intemationale in| ,Investigatoral | 2014 ‘materia protectiei | acoperit™ private laborarea gi susinerea refeatli 2 ‘ema ,Roll detecivigmutul in ari investgativ ssc juiciaa” sens ‘Analiza eapeior d= realizaresistemulut securitii alimentare ‘Aprilie 2014 laborarea ai susjinerea _unei | Publicarea_unul ‘comuniciri stinjifice|articol eu titlul pe linia cooperii | Aspect privind Stabile interme si foosirea mecodologici interaionele in| detectivulul in | Junie 2014 privind ———_certarea | domeniu rezolvarea_unor stingiica a institu ‘camuri speciale” Setestivismului labore si sustinerea refer. 3 ca tema »Prospectiunen judicaed gi Gecetiviemal” Inlie 2014 Realizarea capitolelor si | Octombrie Tezade doctorat cu | subcapitolelor | 2014 ‘idol ntocmirea tezei de| .DETECTIVISM doctorat ‘UL IN ARIA INVESTIGATIV SJUDICIARA” de Prezentarea in {aja comisii de | Noiembrie indrumare | 2014 VI. IMPORTANT TEMEI, IMPACTUL SOCIAL $I BENEFICIL ‘Tema abordat in cuprinsul tezei prezintéimportanfi sub urmitoarele aspecte: reprezinti o contribute efectiva la literatura de specilitate in domeniu; ‘evidenjiazs punctele de vedere ale speciali problema detectivismului si implicaile ei asupra ordinii publice; prezinta studi de caz care pot fi luate cz exemplu de cei interesai de activitijile de management al situatilorspecifice domeniului lor referitoare la Jn ceea ce priveste impactul social, apreciem c& prin obiectul de studiu al tezei se vor aduce importante contribufii referitoare la menfinerea gi la erearea uiior climate de linigte gi de stabilitate Beneficiile cereetirii au in vedere urmatoarele posibilitatea evaluarii operative si permanente a reactiei organizajci Ia solufile implementate, iar in cazul declan domeniului securitate privat, posibilititea prevenitii aparitiei unor tune erize specifice cconsecinje foarte grave; identificarea clementelor sistemului de securtate privat si a implicapiilor ei asupra securitiii publice. Rezultatele cercetirii materializate in teza de doctorat: Elaborarea metodologiei privind securtatea privati vs securtatea publica, Propuneti de lege ferenda in securitii privat cu implicafii asupra securitiii publice.