1.

Atunci cand Fr < Fa pentru echilibrarea aparatului conjunct, se impun o serie de

modificari
A. Ingustarea corpului de punte
B. Reducerea inaltimii si inclinarii pantelor cuspidiene
C. Realizarea corpului de punte in subocluzie
D. Realizarea unui corp de punte dupa forma crestei edentate
E. Realizarea de dinti antagonisti montati pe o proteza partial mobilizabila.
2. Materialele dentare care nu permit conservarea in timp a contactelor dento-dentare
(ocluzale) sunt :
A. Metalice
B. Acrilatul
C. Compozitul
D. Ceramica
E. Nicio varianta.
3. In cazul absentei a patru incisivi mandibulari se poate alege urmatoarea solutie
terapeutica definitiva :
A. Restaurare fixa metalo-ceramica agregata pe cei doi canini
B. Proteza Kemmeny
C. Restaurare fixa metalo-ceramica agregata pe cei doi canini si cei doi premolari
unu
D. Restaurare fixa metalo-ceramica agregata pe cei doi canini, si pe toti
premolarii
E. Patru implante.
4. *Daca in timpul prepararii se lezeaza parodontiul marginal, amprenta pentru
reconstituirea de durata se realizeaza
A. Imediat dupa preparare
B. La 1 saptamana de la preparare
C. La 2 saptamani de la preparare
D. La 3 saptamani de la preparare
E. La 6 saptamani de la preparare.
5. *In cazul cuspizilor de sprijin refacuti prin protezare metalo-ceramica, grosimea
materialului este
A. Egala cu cea de la nivelul cuspizilor de ghidaj
B. Mai mare decat cea de la nivelul cuspizilor de ghidaj
C. Mai mica decat cea de la nivelul cuspizilor de ghidaj
D. Dubla decat cea de la nivelul cuspizilor de ghidaj
E. Nicio varianta.
6. In etapa de verificare a scheletului metalic al restaurarilor metalo-ceramice se urmareste :
A. Trecerea de la metal la masa ceramica sa se faca prin unghiuri drepte, bine
exprimate, pentru o mai buna retentie a ceramicii
B. Existenta retentiilor suplimentare pentru componenta fizionomica
C. Existenta unui spatiu suficient pentru componenta ceramica, de cel putin 2mm
D. Capa metalica trebuie sa asigure o grosime uniforma a masei ceramice
E. Grosimea capei trebuie sa fie de maxim 0,3 mm.
7. Proprietatile urmatoare caracterizeaza masele ceramice, cu exceptia

A. Biocompatibilitate crescuta
B. Expansiune termica crescuta
C. Rezistenta la fractura crescuta
D. Rezistenta la compresie scazuta
E. Duritate scazuta.
8. Indicatiile puntilor integral-ceramice sunt
A. Pacienti cu igiena satisfacatoare
B. Pacienti cu teren psihiatric
C. Pacienti cu bruxism
D. Pacientii cu alergii la Cr-Co
E. Pacientii cu hipertiroidie
9. In cazul adaptarii unei punti metalo-ceramice din punct de vedere al ocluziei dinamice,
corecte sunt
A. Existenta conductiei canine
B. Existenta conductiei grup
C. Existenta contactelor pe partea inactiva
D. Existenta interferentelor pe partea activa
E. Niciuna din cele de mai sus.
10. *In vederea prepararii substructurilor organice pentru coroana metalo-ceramica, se indica
depulparea dintilor stalpi in scop protetic daca se indeparteaza peste
A. din grosimea smalt-dentina
B. 1/3 din grosimea smaltului
C. 1/3 din grosimea smalt-dentina
D. din grosimea smalt-dentina
E. 2/3 din grosimea smalt-dentina.
11. Prepararea substructurilor organice pentru protezare fixa metalo-ceramica presupune
crearea unui prag
A. End-knife
B. Conge sfert cerc
C. Conge sfert elipsa
D. Chamfer
E. Nicio varianta.
12. In cazul protezarii ceramice a pacientilor cu bruxism se recomanda
A. Modificarea rapoartelor ocluzale si redistribuirea fortelor
B. Utilizarea gutierelor de relaxare musculara
C. Utilizarea gutierelor de bruxism
D. Terapie miorelaxanta
E. Depistarea cauzei bruxismului.
13. *Plasarea subgingivala a marginilor restaurarii este indicata
A. Cand marginea gingiei libere este subtire
B. Cand nu se impun exigente estetice deosebite
C. Pentru imbunatatirea retentiei bontului coronar
D. In cazurile cu pungi parodontale adanci la cei cu diferite forme de
parodontopatii marginale.
14. *Amprenta in doi timpi presupune
A. Utilizarea a doua materiale de consistenta diferita

B. Inregistrarea in timpul unu a preparatiilor si ocluziei, iar in timpul doi a

antagonistilor
C. Inregistrarea in timpul unu a preparatiilor, iar in timpul doi a antagonistilor si
ocluziei
D. Inregistrarea in timpul unu a preparatiilor , iar in timpul doi a antagonistilor
E. Nicio varianta.
15. Obiectivele amprentei in protetica fixa sunt
A. Obtinerea unui model de lucru cat mai apropiat de campul protetic
B. Redarea cat mai fidela a formei si detaliilor preparatiei
C. Redarea exacta a rapoartelor preparatiei cu dintii vecini
D. Preluarea si redarea cu fidelitate minima a rapoartelor preparatiei cu
parodontiul marginal
E. Sa ofere posibilitatea obtinerii unui model preliminar cat mai exact, pe care sa
se poata realiza macheta viitoarei proteze fixe.
16. *Sistemul In Ceram foloseste
A. Un nucleu infrastructura care se arde controlat 10 ore peste care se infiltreaza
prin capilaritate matricea de sticla
B. Un nucleu de ceramica putin rezistenta peste care se ard straturi succesive de
ceramica dura
C. Ceramica zirconium
D. Infrastructura de ceramica ce contine particule de Al2O3 si matrice de sticla
E. Matrice de sticla peste care se arde ceramica conventionala.
17. Recuperarea functionala nu se adreseaza
A. Masticatiei
B. Mimicii
C. Morfologiei ocluzale
D. Fizionomiei
E. Foneticii
18. Care dintre urmatoarele asocieri sunt incorecte
A. IPS Empress ceramica zirconium
B. Procera alumina
C. CAD-CAM ceramica feldspatica
D. Dicor MGC ceramica sticloasa frezabila
E. VITA ceramica feldspatica.
19. Triunghiul lui Spirgi
A. Mai poarta denumirea de triunghi de toleranta ocluzala
B. Are o inaltime de 1,5 mm
C. Descrie libertatea de miscare a cuspidului de sprijin in long centric
D. Are o baza de 1,25 1,5 mm
E. Varful triunghiului este reprezentat de RC
20. Pentru pastrarea sanatatii pulpei dupa prepararea bonturilor dentare
A. Grosimea dentinei restante supraiacente pulpei trebuie sa fie de minim 2 mm
B. Prepararea se face cu racire cu apa
C. Trebuie stimulata neodentinogeneza.
D. Se protezeaza provizoriu
E. Se evita convergenta exagerata a peretilor axiali.

21. *Cand un dinte stalp este in versie in sens opus spatiului edentat, se va prepara mai
accentuat fata :
A. Adiacenta bresei
B. Opusa bresei
C. Vestibulara
D. Orala
E. Toate raspunsurile sunt corecte.
22. Pentru a compensa contractia metalului la turnare astfel incat spatiul necesar cimentarii sa
fie conservat, tehnicianul poate aplica urmatoarele metode:
A. Cape din rasini compozite fotopolimerizate
B. Cape de distantare, cu grosime de 0,1 mm, aplicate inainte de machetare
C. Straturi succesive de lac
D. Folii din ceara ivoire
E. Folosirea cerii calibrate.
23. Scheletul metalic al coroanelor mixte poate fi obtinut prin urmatoarele procedee
tehnologice:
A. Sinterizare
B. Fotopolimerizare
C. Fototermobaropolimerizare
D. Turnare
E. Galvanizare
24. *Daca dintii pe care se agrega o punte dentara, sunt toti vitali sau toti devitali, atunci axul
de insertie va fi stabilit de
A. Tehnicianul dentar
B. Medic
C. Dintii cu onlay
D. Dintii cu volum coronar mic
E. Niciun raspuns corect.
25. Alegerea culorii pentru componenta fizionomica reprezinta un moment foarte important
in algoritmul de realizare a unei microproteze. Exigentele actuale impun respectarea
anumitor reguli in selectarea acesteia
A. Sa nu se priveasca mult timp esantionul
B. Se stabileste mai intai culoarea si apoi saturatia ei
C. Ochii trebuie odihniti periodic pe culoarea verde sau bleu, dupa ce au privit
maxim cateva secunde tonuri de galben din esantion
D. Culoarea se alege inainte de prepararea dintelui sau dupa culoarea
omonimului
E. Culoarea se evalueaza de comun acord cu pacientul, atat la lumina naturala,
cat si la cea de cabinet, pentru a putea realiza individualizari coloristice in
functie de gradul de vizibilitate a dintelui.
26. Restaurarile metalo-ceramice presupun o inalta exigenta in prepararea dintilor, pragul
gingival avand un rol semnificativ in profilaxia parodontala, refacerea estetica, etc.
Astfel, in configurarea acestuia s-au impus o serie de indicatii precise:
A. Prag drept pentru realizarea unui profil de emergenta drept
B. Vestibular, prag lat de 1,5 1,7 mm (deep - chamfer)

C. Latime de 1,3 1,5 mm, vestibular (dupa Bratu) pentru a conferi suficient
spatiu componentei fizionomice
D. Mascarea coleretei metalice cu ajutorul unui prag dublu: rotunjit juxtagingival
(conge profond, deep chamfer) si bizotat subgingival
E. Prag escavat (long chamfer) pe fetele orale ce va facilita adaptarea
cervicala.
27. Urmatoarele sunt adevarate, cu exceptia:
A. Microstructura maselor ceramice moderne este bifazica
B. Ceramizarea reprezinta procedeul tehnologic prin care, in cadrul restaurarilor
integral ceramice, ceramica se aplica strat cu strat
C. Sinterizarea foloseste mase ceramice feldspatice, cu continut ridicat de leucit
D. Calitatile estetice superioare ale sistemului Cerapearl se datoreaza indicelui de
refractie asemanator smaltului
E. Sistemul IPS Empress2 a aparut pentru a imbunatati performantele optice ale
sistemelor integral ceramice.
28. Grosimea minima a coroanei integral ceramicee este de:
A. 0,8 mm zona cervicala
B. 1 mm zona cervicala
C. 1,2 mm fetele vestibulara si orala
D. 1,5 mm fetele vestibulara si orala
E. 2 mm fata ocluzala.
29. Prognosticul bun al unei proteze fixe este dat de:
A. Distributia grupata a dintilor stalpi
B. Numarul mai mic al intermediarilor
C. Calitatea parodontiului marginal
D. Tipul de microproteze utilizate
E. Calitatea tratamentului endodontic.
30. Deviereea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauza articulara daca:
A. Apare la inceputul traiectoriei de deschidere si revine la linia mediana inainte
de 30 35 mm
B. Viteza de deschidere a gurii influenteaza devierea
C. Este inconstanta
D. Nu se asociaza cu zgomote articulare
E. Niciuna din cele de mai sus.