Editat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii $i Economia Constructiilor Bucuresti - Sos. Pantelimon nr. 266 Telefon: 2 55 10 20; 2 55 22 50/179 - redactie 1102, 108 - difuzare BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vol. 6 2002 1, PRESCRIPTII TEHNICE ‘© Ghid pentru proiectarea, executarea si exploatarea dispozitivelor gi sistemelor de evacuare a fumului si a gazelor fierbin{i din construct in caz de incendiu, indicativ GP-063-01, aprobat de MLPTL cu ordinul nr. 1615/02.11.2001 5 © Ghid de evaluare a riscului de incendiu si a sigurantei la foc la sali aglomerate, indicativ GT-030-01, aprobat de MLPTL cu ordinul nr. 1613/02.11.2001 .neere en 107 + Ghid pentru proiectarea automatizériinstalatilor din centrale si puncte termice, indicativ 1-36-01, aprobat de MLPTL cu ordinul nr. 1614/02.11.2001 .... ; 187 “Toate dreplurle asupra aceste: edi sunt rezervate INCERC Bucurest Nu este lpermisa reproducerea intagrala sau parialé a materialelor din Buletinul Constructor lta consimtaméntul scris_al INCERC Bucurest.MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $I LOCUINTE! ORDINUL NR. 1615 din 02.11.2001 pentru aprobarea reglementarii tehnice “Ghid pentru proiectarea, ‘executarea gi exploatarea dispozitivelor si evacuare a fumului si a gazelor incend Avand in vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare General nr. 3/08.10.2001 si Avizul Consiliului Tehnico-Stiintfic nr. 115/29.06.2000, Tn conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea rir. 10/1995 privind calitatea in constructi, ‘in temeiul prevederiior art. 2 pct. 45 si ale art. 4 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturiior gi Locuinfei, Ministrul Lucrérilor Publice, Transporturilor si Locuinfei, emite urmatorul ORDIN Art. 1 - Se aproba reglementarea tehnicd "Ghid pentru proiectarea, executarea si exploatarea dispozitivelor gi sistemelor de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti din constructii in caz de incendiu’- indicativ GP-063-01, elaborata de IPCT-S.A. si prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordi. Art. 2 — Reglementarea tehnicd prevazuta la art. 1 se public in Buletinul Constructilor prin griia Directiei Generale Tehnice in Constructii si in brogura tiparité de IPCT-SA. 2 Art. 3 — Prezentul ordin intr& in vigoare la data publicarii lui tn Buletinul Constructilor. Art. 4 — Directia Generala Tehnica in Constructii va aduce la Indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU, MIRON TUDOR MITREAMINISTERUL DE INTERNE CORPUL POMPIERILOR MILITARI INSPECTORATUL GENERAL AVIZ Nr. 4 din 30.03.2001 La cererea INSTITUTULUI DE PROIECTARE, CERCETARE $1 TEHNICA DE CALCUL IN CONSTRUCTII - IPCT, inregistraté cu numarul 223/06.03.2001, potrivit atributilor ce fi revin conform prevederilor art. 17, alin. (1), lit. d, din Legea nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari si ale art. 16 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendillor, aprobatd prin Legea nr. 212/197, modificata si completat prin Ordonanta Guvernului nr. 114/2000, Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari avizeaz& lucrarea .GHID PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA DISPOZITIVELOR $I SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI SI A GAZELOR FIERBINTI DIN CONSTRUCT IN CAZ DE INCENDIU”. Avizul se emite in baza: © redactarii finale elaborate de cdtre IPCT S.A. Bucuresti, cu modificairile solicitate de catre |.G.C.P.M.; © contractului nr. 35/1999; © avizului C.T.S. al ML.P.AT. nr. 115 din 29.06.2000; © procesului - verbal nr. 30249 din 30.03.2001, al sedintei comisiei de avizare a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militar COMANDANTUL CORPULU! POMPIERILOR MILITARI General de brigada, Vladimir SECARA LOCTIITOR AL $EFULUI DE STAT MAJOR $I SEF AL INSPECTIEI DE PREVENIRE A INCENDIILOR Colonel, ing. Stefan FIRESCU MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $1 LOCUINTEL GHID PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA $1 EXPLOATAREA DISPOZITIVELOR $I SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI SIA GAZELOR FIERBINTI DIN CONSTRUCTII iN CAZ DE INCENDIU INDICATIV: GP-063-01 Elaborat de: IPCT S.A. DIRECTOR GENERAL: Dr.ing.Dan Capatina DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: _Ing.Serban Stanescu DIRECTOR INSTALATII: Ing.Dan Berbecaru ‘SEF PROIECT: Ing.llinca Bogdan COLECTIV ELABORARE: Ing.llinca Bogdan Ing.Luminia Dumitrescu Ing.Dan Berbecaru Avizat de *DIRECTIA GENERALA TEHNICA IN CONSTRUCTI DIRECTOR GENERAL: Ing.on Stanescu RESPONSABIL: Ing.Ligia Forsea Coordonat de: ALR. PRESEDINTE: Acad.prof.onorific dr.ing.Liviu DumitrescuCap.t. Generalitati Cap.2. Cap.3. CUPRINS Obiect. Domeniu de aplicare........ 9 Prezentarea dispozitivelor de evacuare a fumului si a sistemelor de evacuare a fumului gi a gazelor fierbinfi . 10 Performanje pentru dispozitivele si sistemele de evacuare a fumului (desfumare) si a gazelor fierbinfi, in caz de incendiu. Mt 2.1, Limitarea propaganii fumului si protectia utiizatorilor .. 11 Principii de realizare a dispozitivelor de evacuare a fumulul gi a sistemelor de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti.... 2 3.1. Solutii de desfumare si evacuare a fumului si a gazelor fierbing 12 3.2. Sisteme de evacuare a furului si introducere a aerului oe 16 3.3. _Intrarea in funcfiune a dispozitivelor de desfumare si a sistemelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti sees AT 3.4. Elemente componente de evacuare a fumului $i gazelor fierbinti ale sistemelor. Elemente de protectie a golurilor... 7 19 Cap.4. Cap.6. Cap.7. Instalatiile electrice, de automatizare si semnalizare aferente dispozitivelor si sistemelor de evacua fumului (desfumare) i gazelor fierbinti 4.1. Instalatiielectrice aferente constructillor 4.2. Instalatii de semnalizare a incendiului si alarmare Dimensionarea dispozitivelor si sistemelor de evacuare ‘a fumului gi a gazelor fierbinfi. 5.1. Generalitat... 33. 5.2. Regimul de presiune 34 5.3, Determinarea debielor de aerintrodus gi a debitelor de fum si gaze fierbinti evacuate .-....r- 39 5.4. Determinarea suprafejelor de evacuare a furului si a gazelor fierbint) a 40 5.5. Exemple de calcul ar Exploatarea gl Intretinerea dispozitivelor de evacuare a fumului si a sistemelor de evacuare a fumulul si a gazelor fierbing!. 60 6.1. Verificarea tehnicd a sistemelor de desfumare......... 60 6.2. Intretinerea si inspectarea ps periodica a sistemelor de desfumare ... 61 Protectia si siguranta in cazul utilizarii dispozitivelor de evacuare a fumului gi a sistemelor de evacuare a fumului i gazelor fierbin 63ANEXE ANEXA1- Protectia cailor de evacuare contra propagarii fumutui si gazelor fierbing 1 ANEXA2- Solufii de utilizare a dispozitivelor de evacuare a fumului si a sistemelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti la cladiri publice 83 ANEXA3- — Terminologi ANEXA 4 - Lista reglementarilor conexe GHID PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA §I_indicativ EXPLOATAREA DISPOZITIVELOR $1 SISTEMELOR | GP 062-01 DE EVACUARE A FUMULUI $I A GAZELOR FIERBINT! DIN CONSTRUCTIN CAZ DE INCEDIU Cap.1. GENERALITATI 4.1, OBIECT. DOMENIU DE APLICARE 4.4.4. Prevederile prezentului ghid se aplic la proiectarea, executarea gi exploatarea dispozitivelor de evacuare a fumului si a sistemelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinfi rezultate in caz de incendiu th clad Ghidul este destinat proiectantilor, executantilor, verificatorilor de proiecte si utilizatorilor de astfel de sisteme $i instalafi. 1.4.2. La proiectarea si realizarea dispozitivelor de evacuare a fumului si sistemelor de evacuare a furului si a gazelor fierbinti se vor respecta si prevederile din reglementarile tehnice “Normativ de siguranté la foc a constructilor’ P118-99 si "Manual privind exemplificari, detalieri si solutii de aplicare a prevederilor normativului P 118", indicativ MP 008-2000. Elaborate “Aprobat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, MINISTRUL LUCRARILOR PUBLICE, CERCETARE $I TEHNICA DE ‘TRANSPORTURILOR $! LOCUINTEI CALCUL IN CONSTRUCT Cu ordinal nr: 1615 /02.11.2001 IPCT-SA1.2. PREZENTAREA DISPOZITIVELOR DE EVACUARE A FUMULU! $I A SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULU! $I A GAZELOR FIERBINTI 1.2.4. Evacuarea fumului (desfumarea) din cladiri se poate face prin = goluri (guri de evacuare a fumului) dispuse In fatadele cladirilor, libere sau inchise cu dispozitive care se deschid automat in caz de incendiu; = dispozitive de inchidere a golurilor de evacuare fum (voleti Panouri, trape) cu deschidere automata dispuse in acoperigul cladirii sau in treimea superioara a peretilior de inchidere; ~ canale (ghene) pentru evacuarea fumului si gazelor fierbint; = guti racordate prin canale (ghene) la ventilatoare de evacuare a fumului; ~ asigurarea $i realizarea suprapresiunii in spatiul protejat de fun. 1.2.2, Evacuarea fumului si a gazelor fierbinti se realizeaza prin sisteme prevazute in acoperis, alcdtuite din dispozitive de evacuare si ecrane verticale coborate sub tavan. 1.2.3. Circulatia aerului in spatiul considerat si evacuarea fumului in raport cu aerul introdus se poate realiza in urmatoarele variante: + introducere naturala, organizata aer - evacuare naturala, organizaté a fumului; + introducere mecanica aer - evacuare natural, organizata a fumului, « introducere naturala organizata aer - evacuare mecanica a fumului; * _introducere mecanica aer - evacuare mecanica fum. 10 Cap.2. PERFORMANTE PENTRU DISPOZITIVELE $I SISTEMELE DE EVACUARE A FUMULUI (DESFUMARE) SI A GAZELOR FIERBINTI, IN CAZ DE INCENDIU 2.4, LIMITAREA PROPAGARII FUMULUI $I PROTECTIA UTILIZATORILOR 2.1.1. In alcatuirea constructilor gi instalatilor trebuie avut in vedere criteriul de performanta referitor fa preintampinarea (limitarea) propagarii fumului in functie de: - degajarile de fum si de gaze fierbinti - etangeitatea la fur. 2.1.2. Procesul de deplasare a furuiui in oladire in caz de incendiu poate fi prevazut cu un grad acceptabil de probabilitate daca se fine cont de urmatorii factori principali - caracteristicle cladirii respectiv ale etementelor de construct si instalatii in masura tn care acestea pot constitui cdi de propagare a fumului si gazelor fierbinti sau sunt obstacole In calea acestora; - locul de izbucnire $i fazele de dezvoliare a incendiului; = comportarea persoanelor aflate in clédire, in cazul producerii unui incendiu; - conditile atmosferice. 2.1.3. Pentru asigurarea conditilor de siguranja la foc in cladiri, propagarea fumului poate fi franata sau limitata prin: - etangeitatea elementelor de compartimentare a cladiri - crearea de suprapresiune sau de curenti de aer proaspat cu Circulatia in sens opus directiei de migcare naturala a furmului2.1.4, Asigurarea gradului de securitate pentru constructie i utiizatorii acesteia impune realizarea unui sistem de securitate complex alcatuit din elementele componente, selectate corespunzator si adaplale nevoilor reale de siguranta tn functionarea obiectului protejat. Indiferent de gradul de tehnicitate a sistemului de evacuare adoptat prin proiectare si realizat, fiabilitatea acestuia se verifica prin controale periodice si exerciti practice, 2.1.5. Protectia oamenilor, pompierior si a echipelor de interventie din claditile incendiate (in general a utilizatorilor) se realizeaza prin: ~ detectarea gi semnalizarea prezentei fumului produs de incendiu; = asigurarea utilizarii in siguranté a cailor de evacuare prin evacuarea fumului sau impiedicarea patrunderii fumuului in acestea; ~ evacuarea fumului pentru asigurarea conditilor de interventie in caz de incendiu. Cap.3. PRINCIPII DE REALIZARE A DISPOZITIVELOR DE EVACUARE A FUMULU! SI A SISTEMELOR DE EVACUARE A. FUMULUI (DESFUMARE) $I A GAZELOR FIERBINTI 3.1. SOLUTI DE DESFUMARE $I DE EVACUARE A FUMULUI $I A GAZELOR FIERBINT! 3.1.1. Desfumarea spatillor, incdperilor gi zonelor in care s-a produs fum datorat incendiului se poate realiza natural - organizat, mecanic sau prin combinarea celor dou (natural - organizat - ‘mecanic) urmarindu-se urmatoarele: 12 - circulatia aerului in spatiul considerat prin introducerea de aer proaspat si evacuare fum; - crearea unei diferente de presiune intre volumul incaperiior ce trebuie protejate gi volumul inc&perii cu rise de incendiu: ‘incdperile cu risc de incendiu se vor casi in depresiune fata de incaperile vecine. Desfumarea prin tiraj natural - organizat 3.4.2. Desfumarea prin tiraj natural a unei incaperi se realizeazA prin admisie de aer si evacuari de fum, circulatia aerului realizandu-se datorita presiunii termice. 3.1.3. Introducerea aerului proaspat in spatiile care se desfumeaza se realizeaza prin: - goluri (gurl) ale incaperilor care se desfumeaza practicate in fatadele cladirilor, -usile inedperiior care se desfumeaza practicate in pereti exteriori ai constructilor; - ine&peri, coridoare, tampoane, sasuri, circulatii orizontale in suprapresiune sau cele la care admisia aerului exterior se face usor, prin ferestre sau grile; - scdiri interioare deschise, goluri (guri) de introducere racordate la canale (ghene) Canalele (ghenele) pentru evacuarea fumului in caz de incendiu trebuie s& indeplineasc conditile tehnice generale din Normativul P 118. 3.1.4. Evacuarea fumului se realizeaza prin: ~ goluri (guri) in fatade sau acoperis, libere sau inchise, cu dispozitive care se deschid automat si posibiltati de actionare manuala de la distanta in caz de incendiu; - guri racordate la canale (ghene). 133.1.5, Suprafata liberé normaté a dispozitivelor pentru evacuarea fumului, in caz de incendiu, se stabileste conform prevederior “Normativului de siguranta la foc’ P 118 si a metodologiei de calcul din prezentul normativ (asigurandu-se suprafata cea mai mare), 3.1.8. Golurile (gurile) de introducere (admisie) a aerului si cele de evacuare a fumului se repartizeaza alternat, distribuindu-se ct mai uniform posibil in spatiul protejat, astfel incét s8 asigure buna Circulatie a aerului gi evacuarea fumului din incdpere. 3. de inchidere, practicate in acoperig sau in treimea superioaré a Peretilor exteriori, se includ in suprafata liberé necesara desfumari. Golurile de ventilare trebuie mentinute permanent deschise si totodata asiguraté securitatea lor la intruziuni gi efractie precum si protectia la intemperi. Golurile de ventilare naturala neprevazute cu elemente 3.1.8. Dispozitivele de protectie a golurilor (gurilor) pentru desfumare (voleti, panouri, trape etc.) trebuie sa fie in pozitia de asteptare. Ele se realizeaza din materiale CO (CA1), etange la foc, Pentru cele de introducere a aerului si rezistente la foc, pentru cele de evacuare, avand rezistenja la foc normata (dar cel putin egala cu a Canalului pe care sunt montate). Pentru golurile prevazute in acoperig sau in peretii exterior’, aceste conditii nu sunt obligatorii. Voletii functioneazé fie in sistem glisant fie pivotat. 3.1.9. Actionarea automata a dispozitivelor de inchidere a golurilor de evacuare a fumului sau de admisie a aerului se dubleaza cu comanda manuala. Desfumarea mecanicd 3.1.10. Desfumarea prin tiraj mecanic se asiguré prin evacuarea mecanica a fumului si introducerea natural sau mecanicd @ aerului sau evacuarea natural-organizaté a fumului si introducerea mecanica a aerului, astfel incat s& se asigure circulatia aerului in spaliul protejat si evacuarea fumului. 14 Desfumarea mecanica poate fi asigurata si prin realizarea ‘suprapresiunii in spatiul protejat de fum. 3.1.41, Evacuarea fumului se asigura prin guri de evacuare racordate prin canale (ghene) la un ventilator de evacuare. 3.1.12, Introducerea mecanicd a aerului se face prin guri de introducere racordate prin canale (ghene) la un ventilator de introducere, care trebuie s& asigure minimum 60% din debitul de aer evacuat, 3.4.43, Canalele de evacuare a fumului trebuie s& indeplineasca conditile tehnice din normativul P 118. 3.1.14, Viteza aerului in gurile de introducere nu va depasi 5 mis. 3.1.15. Gurile de desfumare trebuie sa fie protejate cu voleti de Inchidere din materiale CO (CA1), etanse la foc Ia introducere si rezistente la foc la evacuare, in pozitia de declangare, cu rezisten{a la foc egala cu cea a canalului (ghenei) 3.1.16. Raportul dintre faturile unei guri (deschideri) rectangulare de introducere sau evacuare trebvie sa fie in concordant cu dimensiunile canalului, dar nu va fi mai mare de 2. 3.1.17. Dispozitivele de actionare a voletilor de protectie se realizeaza cu actionare manual si automata si trebuie sd asigure punerea automata tn functie a ventilatoarelor de desfumare. 3.1.18. Ventilatoarele de evacuare a fumului trebuie astfel realizate inct s8 poatd functiona la temperatura de 400°C a gazelor fierbinti, cel putin 0 ord. Legatura dintre ventilator si canal (ghena) se realizeaza din materiale CO (CAM). 3.4.19, Sistemul de ventilare mecanicd sau de climatizare al unei constructii poate fi utlizat, in totalitate sau partial, si pentru ‘evacuarea fumului produs in caz de incendiu numai daca indeplineste toate conditile specifice desfumarii 153.2, SISTEME DE EVACUARE A FUMULUI SI INTRODUCERE A AERULU! 3.2.1. Pentru asigurarea controlului propagairii fumului pe caile de evacuare in spatille mari necompartimentate, atriumuri si incdperi se aplic& condi metodele de protectie precizate normativul P 118, manualul MP 008 $i dup caz prezentul ghid (Anexa 1512) 3.2.2. Deschiderile in fafad& pot constitui atat guri de introducere a aerului cat si guri de evacuare a fumului in cazul desfumarii prin tiraj natural organizat daca respects conditile de amplasare precizate (fig.3.2.2) si daca au suprafetele necesare. Conditile de amplasare sunt - suprafaja libera de evacuare a fumului se gaseste deasupra liniei de plan neutru; -2'2 22 §iz'2 1,80 munde: z- inaitimea incaperit Z'- inailtimea zone’ libere de fum Plan neutru Fig.3.2.2, Deschideri pe aceeasi fafada pentru evacuarea fumului $i introducerea aerului 16 3.3. INTRAREA IN FUNCTIUNE A DISPOZITIVELOR DE DESFUMARE $I SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI $I GAZELOR FIERBINTI 3.3.1. Dispozitivele care protejeazd golurile de evacuare a fumului si gazelor fierbinti si de introducere 2 aerului trebuie sa fie realizate cu actionare automata si/sau manuala.. 3.3.2. Comanda dispozitivelor de protectie a golurilor se poate realiza: - termic prin rupturd termica (fuzibil); = pneumatic prin actionare mecanica (servomotor electric sau pneumatic); = electromagnetic (cu intrerupere de curent cu impuls de curent la palete sau cu efect rotativ); = manual. 3.3.3. Ansamblul sistemelor de acfonare trebuie si se gaseasca in exteriorul canalelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinji, cu exceptia dispozitivelor cu declangare termicd. ‘Axele pivotilor gi glisierele trebuie sé ‘ie astfel realizate incat s& permita functionarea lor fara ungere. Dispozitivul de actionare nu trebuie s8 permité punerea in functiune printr-o simpla Impingere in organul mobil al acestuia, Dupa utiizare, rearmarea elementelor de protectie treb se faca usor. 88 3.3.4. Modul de functionare a comenzii dispozitivelor de obturare a golurilor se poate face astfel: = comanda prin dispozitiv termic asiguré_funcfionarea sistemului prin ruperea unei legaturi mecanice la cresterea temperaturi. Dispozitivul de rupturd termic& se amplaseazd intr-un loc usor de remarcat fa s& necesite reglaj; 7ansamblul cu fuzibil trebuie s& prezinte o inertie termica cat mai redusd; = comanda prin dispozitiv pneumatic este alcatuité dintr-o butelie de gaz comprimat de unica folosinta si de capacitate care s asigure deschiderea mai multor elemente de protectie in acelasi compartiment de desfumare. Sistemul de pornire a buteliei de gaz comprimat trebuie s& fie un dispozitiv simplu de comanda manuala. -comanda cu dispozitiv electropneumatic se face prin electrovane; actionarea _organelor de protectie se asigura prin lipsa presiunii aerului asupra servomotorului si prin lipsa alimentarii electrice asupra electrovanelor de comanda. Comanda dispozitivului electropneumatic este posibila numai pentru un singur spatiu; - comanda electromagnetica a dispozitivelor se poate face in doud moduri: prin lipsa de curent; = prin alimentarea cu curent (comanda prin impulsuri electrice); = comanda prin servomotor electric este 0 comanda rapida, timpul necesar pentru trecerea de la pozitia de asteptare la cea de functionare este sub 3 secunde. 3.3.5. Comanda manuala, centralizaté sau ocala a dispozitivelor de deschidere, poate fi realizata prin sistem mecanic, electric, pneumatic sau hidraulic. jin functie de tipul constructiei, performantele sistemului de actionare si prevederile reglementarilor, comanda manuala centralizata trebuie amplasata la serviciul de pompieri sau la un acces principal al constructiei (Incaperi) 3.3.6. Comanda automata a dispozitivelor de protectie a golurilor (gurilor) trebuie asiguraté de instalatia de semnalizare a incendillor din Incdperea sau spatiul respectiv sau de dispozitive locale (fuzibil), atunci cand nu se prevad instalatii de semnalizare. 18 3.3.7. Deschiderea automata a dispozitivelor de evacuare a fumului gi gazelor fierbinti, in caz de incendiu se poate face individual sau in grup. 3.3.8. Alimentarea ventilatorului de evacuare a furuului trebuie facutd astfel incat orice incident electric s8 nu-i afecteze functionarea in caz de incendiu. Din acest motiv se recomanda ca alimentarea sa se facd cu conductori sau cabluri rezistente la flacard. 3.4. ELEMENTE COMPONENTE ALE SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULU! §I GAZELOR FIERBINTI ELEMENTE DE PROTECTIE A GOLURILOR 3.4.1. Elementele componente ce alcatuiesc sistemele de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, precum si alte elemente de protectie ta foc conexe pot fi 3.4.1.1. Trapa - dispozitiv pentru evacuarea furului ce se gaseste la partea superioara a constructiei si care poate fi actionata manual (prin apasarea unui buton de comanda) sau automat (la sesizarea unui detector de fum sau de temperatura, fuzibil etc.) fd L- latime H- inaltime a. unghiul de deschidere 19S)=HxL (m?) = suprafaté geometrica LxHxsina (m?) - suprafata deschisé (Lx Hx sin a) + (H x cos @) (Hx sin a) - suprafata lateral a deschiderii = 8X05 ~ suprafata uta uprafata libera (suprafata cea mai mica din valorile Iui S, $i Sa Dispozitivele cu deschidere exterioara practicate la partea superioara a cladiri, pot fi de diferite tipur -fereastra:: + oscilanté cu articulatie ta mijjoc basculanta cu articulate inferioara * oblon cu articulatie superioara * pivotanta cu articulate laterala + de acoperis tip VELUX - volet - rama cu jaluzele montata in perete; -luminatoare de acoperis cu cupoleta. 3.4.1.2, Usi rezistente la foc sunt elemente mobile de protectie ‘a golurilor de circulate functional din pereti care au rolul de a limita extinderea incendiului si de a opri trecerea fumului in spatille ce trebuie protejate, alcdtuite si echipate conform reglementarilor specifice. 3.4.1.3. Canale utlizate in sistemele de evacuare a fumului gi a gazelor fierbinti se realizeaz din materiale incombustibile COA1) rezistente la foc min.1§ minute, daca reglementarile nu prevad conditii mai restrictive. Ele pot fi - canale colectoare colective (vezi fig.3.4.1.3a) ce formeaz’ o ghen& cu perefii din materialele utilizate la constructia perefilor cladirii respective (beton, zidarie de carimida etc.) Calitatile aeraulice ale acestor canale nu sunt foarte 20 performante, existand pierderi din debitul de aer sau fum datorate porozitatii materialelor de constructie. Acest defect este mai grav la conductele de evacuare a fumului, care trebule s@ fle etanse. Pentru tmbunatdjirea solute’ s-ar putea folosi canale din tabla spiralate asezate in interiorul ghenei, Astfel conductele asiguré necesitatile aeraulice, iar ghena este rezistenta la foc. Fig.3.4.1.3a Canal colectiv 3b Canal colector compartimentat = canalul colector compartimentat (vezi fig.3.4.1.3b) se ‘compune dintr-un canal central la care se racordeaza canale individuale pe tnaltimea unui eta) jin cazul unui incendiu la un nivel inferior gurile situate la nivelele superioare vor avea rolul de regulator de tiraj si aerul extras de la alte etaje dilueaza si raceste furnul evacuat. Sistemul are dezavantajul pentru ultimele nivele unde poate s apard fenomenul de refulare care riscd sé umple cu fun aceste etaje. Acest fenomen se produce daca ecartul de temperatura dintre exterior gi interior este scazut (in timpul veri) 2Din aceasta cauza, canalele de acest timp nu trebuie montate decat ia cladiri cu maximum 5 nivele. De asemenea, in timpul iernii se pot produce curenti de aer rece, inconfortabili pentru ocupanti care au tendinta sa obtureze gurile. Aceste guri se pot echipa cu voleti (rame cu jaluzele) comandate automat de detectori de fum care sa le deschida. 3.4.1.4. Ventilatoarele trebuie s8 evacueze fumul la 400°C timp de minim 4 h Mentinerea in functiune a ventilatoarelor de evacuarea fumului in tot timpul incendiului, pastrand si performantele aeraulice, se face prin alimentarea de la 0 sursa electric normala i o sursa electric’ de rezerva. Canalele care se racordeaza la ventilatoare se realizeazé din materiale rezistente la foc. Aceasta conditie nu se respecté dacd canalele se gasesc intr-o ghena a constructiei, care este executata din materiale de constructie rezistente la foc. 3.4.2. Dispozitivele de actionare electric’ a elementelor ‘componente ce alcatuiesc sistemele de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, dupa caz, trebuie s& asigure si functionarea sistemului de evacuare a fumului si gazelor fierbinti prin centralé de comanda gi supraveghere, la care se vor conecta: - detectoare optice de fum; - detectoare de temperatura; = butoane de comandd manual a sistemelor si instalatilor necesare ventilarii zilnice; ~ butoane de comanda prioritard a deschiderii trapelor. 3.4.2.1, Dispozitive electrice de actionare a trapelor, ferestrelor, voletilor, obloanelor Dispozitivele electrice de actionare sunt proiectate pentru actionare pe o singura latura (pentru trape cu L < 150 cm) sau pe doua laturi (L > 150 cm), 22 Se utilizeaza dispozitive cu cremaliera sau lant. Motoarele electrice ale acestor dispozitive sunt protejate la sarcina si au limitator electric de curs incorporat, realizandu-se cu grad de protectie IP 6. Alimentarea cu energie electrica se face la 220 V sau 24 V. 3.4.2.2. Butoanele de comanda Butoanele de comanda (prioritara a trapei) sunt inglobate in cutii din materiale plastice rezistente, prevazute cu geam casabil pentru montare aparenta sau ingropata. Cutia poate contine si o tasté pentru inchiderea trapelor si doua diode: una rosie pentru semnalizarea inchiderii si una verde pentru functionarea normala. Se poate face si o semnalizare sonord cu declangare automata si o dioda electroluminiscenta - LED, pentru afigarea deranjamentelor. 3.4.2.3. Butoanele de comand manuala a ventilarii curente Butoanele de comanda manuala a ventilari, cu pozitile “deschise-inchise’, se utilizeazi pentru ventiarea curenta, fra functionare dupa caderea sursei de alimentare cu energie electrica de baza. Butoanele sunt constructiv de tip dublu basculant, in montaj aparent sau ingropat, livrare optionala cu cheie de asigurare. Funetiunile de inchidere, deschidere, oprire pot fi afigate prin dioda electroluminiscenta (LED) 3.4.2.4. Detectoare optice de fum De regula, detectoarele optice de fum comand automat deschiderea trapelor la 0 concentratie a furnului de 3% Detectoarele sunt alimentate la 8-28 Voc, sau dupa caz la tensiunea indicata de producator sunt construite cu celula fotoelectric& si opereazé pe principiul difuzarii luminii gi afigaj individual in caz de functionare. 233.4.2.5. Detectoare de temperatura Detectoarele de temperatura sunt utiizate pentru deschiderea automata a unei trape la atingerea temperaturii de 70°C (90°; 100°C). 3.4.2.6. Centralele de comanda pentru evacuarea fumului sia gazelor fiert Centrala de comanda este capabild s& primeascé semnale de la un numar nelimitat de butoane de actionare sau detectoare de incendiu. Circuitele intre centralé gi butoanele de comanda sunt conectate in sistem inchis, Centrala este prevazuta in afar de alimentarea de bazé, cu 0 alimentare de rezerva prin baterii de acumulatori, sistemul trecdnd automat pe rezerva. 3.4.2.1. Dispozitive de inchidere automat (magnetica) a usilor rezistente la foc Rolul usilor rezistente la foc este de a limita extinderea incendiului si a opri trecerea fumului in spatile care trebuie protejate. Dispozitivele de inchidere automata a usilor rezistente la foc ‘se compun din: - detectorul de fur sau alt sistem, care initiaza comanda de actionare; = butonul de comanda manualé; pozitivul magnetic cu placa de retinere; = panoul de comanda a inchideri Detectorul de furn amplasat in apropierea usii, supravegheaza © suprafata de 100 m? in fata ugii $i activeaza o alarmare atunci cand Particulele de fum ajung la valoarea de 3% din volum. Dispozitivul de comanda acfioneazé automat, permitand Inchiderea usil (fig.3.4.2.7.1). Modul de instalare a detectorilor de fum ce actioneaza mecanismul de inchidere automata a ugii este prezentat in fig.3.4.2.7.2. 24 Speecnacin aoa aes Foo Fig, 3.4.2.7.4 Fig. 3.4.27.2 25Cap.4. INSTALATII ELECTRICE, DE AUTOMATIZARE SI SEMNALIZARE AFERENTE DISPOZITIVELOR $I SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI (DESFUMARE) §! GAZELOR FIERBINT! 4.1, INSTALATH ELECTRICE AFERENTE CONSTRUCTILOR 4.1.1, Dispozitii generale 4.4.1.1. Instalafile electrice aferente constructillor se proiecteazd si executé astfel Incat s& nu contribuie la producerea si propagarea incendillor, in conformitate cu reglementarile de specialitate |7, P 118, 118. Instalatile electrice-aferente —_constructilor vor fi corespunzatoare riscului $i categorie) de pericol de incendiu, destinafiei si mediului respectiv, potrivit reglementarilor tehnice specifice 4A. Alimentarea cu energie electrica 41.2.1. Alimentarea cu energie electrica a utilajelor si echipamentelor de actionare a dispozitivelor de evacuare a fumului ori a instalatilor de ventilare utiizate pentru evacuarea fumului se asiguré dupa caz in funcjie de categoria de importanta a cladiri, destinatie si de condifile specifice de siguranta la foc, conform normativului 17 $1 reglementarilor specifice: a) pe_o singuré cale de alimentare, racordaté la un post de transformare al sistemului energetic national, dintr-o centrala electricd, reteaua de joasd tensiune a furnizorului prin firida de brangament sau tabloul general de distributie al clédirii (daca acesta este amplasat astfel Incat funcfionarea lui nu este periclitata in caz de incendiu in cladirea respectiva), b) pe _doud cai de alimentare, in situatile in care se prevad dispozitive de siguranta la foc cu dubia alimentare, sursa de alimentare de baz va fi asiguraté conform pct.a), iar sursa de 26 alimentare de rezerva poate fi o alt sursé de energie electrica independent fata de prima (baterie cu acumulatori etc.) Alegerea variantei de alimentare se va face In funclie de ‘incadrarea consumatorilor din cladire. 4.1.2.2. Caile de alimentare a tabloului instalatiei de evacuare a fumului, respectiv de ventilare pentru evacuarea fumului se amplaseazi pe trasee ferite de pericol de incendiu, conform normativului | 7. in cazul in care se prevad doua cai de alimentare, acestea se dispun pe trasee separate sau se protejeazé impotriva focului prin amenajairi constructive de separare, astfel incét avarierea unei ci s& ‘Au poat’ provoca intreruperea in alimentarea cu energie electric’ a celeitalte cai 4.1.2.3. Coloanele tabloului de distribujie al sistemului de evacuare mecanica a fumului se leag inaintea intreruptorului general sau a sigurantelor generale ale tabloului din care se alimenteaza 4.1.3. Instalatii electrice de iluminat 4.4.3.1. Instalatile electrice de iluminat aferente zonelor prevazute cu dispozitive $i sisteme de evacuarea fumului si gazelor fierbinti vor avea prevazute iluminat de siguranta pentru interventie. 41.3.2. Dozele de legaturi ale circuitelor iluminatului de ‘siguranta vor fi separate de cele ale iluminatului normal. 4.1.4, Instalatii electrice de forfa gi automatizare 4.1.4.1. Elementele de constructie (referitor la alcatuir constructive si limitarea propagarii focului gi a fumului) si modu! de Pozare a instalatilor electrice aferente evacuérii mecanice a fumului trebuie s& fie adecvate, pentru a rezista la temperaturile extreme degajate, precum si la vant, trepidatii si migcari ale cladirii, ploaie, argrindind, zApad’, gheata, coroziunea mediului, praf etc. Pentru preintampinarea actionarilor incorecte, elementul de activare a evacuaril fumulul trebuie ales corespunzator intregii game a conditilor ambientale. 4.1.4.2. Instalatile, dispozitivele si echipamentele utiizate pentru evacuarea mecanica a fumului (desfumare) in caz de incendiu vor corespunde condifilor specifice si vor fi dupa caz, agrementate tehnic. 4.1.4.3, Mentinerea in functiune a ventilatoarelor de desfumare este necesard pe timpul a cel putin o ord de la sesizarea (semnalizarea) incendiului, respectiv punerea in functiune a acestora 4.1.4.4, Oprirea unuia sau mai multor ventilatoare trebuie s8 poata fi realizata din cel pujin doua puncte ale instalatiei; una dintre aceste doud comenzi de oprire trebuie s fie obligatoriu amplasata intr-o zona direct accesibila din exterior. 4.1.4.5. Punerea in functiune a sistemului de desfumare a cladirilor inalte trebuie sé se facd automat prin declansarea detectoarelor de incendiu. Aceste detectoare comanda: = elemente de compartimentare antifoc si rezistente la foc: - inchiderea usilor rezistente la foc, a ascensoarelor cu functionare normala si usilor de separare ale incdperilor tampon; - Inchiderea clapetelor antifoc prevazute in instalatia de ventilare aferenta cladirli; - functionarea continu a ascensoarelor de interventie; - desfumarea cailor de circulatie afectate = prin deschiderea organelor de obturare ale Qurilor de evacuare a fumului in spatile de circulafie si SAS-uri (Incaperi tampon); - prin punerea in functiune a ventilatoarelor. - alarma. 28 4.1.4.6. Comenzile automate sunt dublate de comenzile manuale. Comanda automata prevazuta de instalatille de semnalizare actioneazd mai intai asupra zonei afectate si anuleazé functionarea automata in regim normal a altor utilaj. Actionarea butoanelor de alarmare prevazute pe caile de Circulatie i in alte spatii accesibile in caz de incendiu avertizeaz& doar centrala de semnalizare incendiu féra a actiona asupra instalatjei de desfumare. 4.1.4.7. Toate circuitele de comanda si control ale diferitelor dispozitive (trape, clapete antifoc, usi rezistente la foc etc) trebuie ‘supravegheate in permanent pentru avertizarea in caz de defect la centrala de semnalizare incendiu sau dispecerat. Pozitia elementelor mobile componente ale sistemului de semnalizare la incendiu este indicata prin semnalizari optice ce apar pe panoul centralei de semnalizare incendiu. Aceste semnale, date pentru fiecare compartiment, indic& trei poziti distincte: - toate elementele (ugi si clapete antifoc) in pozitie de vegh« - toate elementele in pozitie de functionare; = defect de pozitie sau al circuitului electric. 4.1.4.8. Comanda dispozitivelor de acjionare a elementelor de Protectie a golurilor se poate realiza prin dispozitive termice, dispozitive electropneumatice, —_dispozitive—_electromagnetice, servomotoare electrice si prin dectangare manuala. In cazul comenzii prin dispozitive electromagnetice sunt posibile doua tipuri prin : a) in stare de repaus dispozitivul nu este pus sub tensiune; b) In stare de repaus dispozitivul este pas sub tensiune In cazul din urma, comanda trebuie realizata printr-o serie de minimum 3 impulsuri. Controlul circuitului electric de comanda trebuie asigurat in permanenté. Rearmarea sistemului nu trebuie sa fie 29Posibilé, atat timp cat cauza care a provocat declangarea nu a disparut. Pentru desfumare, comanda dispozitivului in cazul a) este Posibilé dacd tubulatura utilizaté deserveste doar un singur compartiment. In cazul comenzii prin servomotor, timpul necesar pentru trecerea in pozifia de securitate sau de functionare trebuie s& fie mai mic de 30 secunde. 4.1.4.8. Pentru evacuarea in exterior a fumului si produselor de ardere se recomanda folosirea unui mecanism automat pentru deschiderea gurii de evacuare prin acoperig. Toate deschiderile de evacuare cu actionare automata trebuie sa fie proiectate s& se deschida si manual. 4.1.4.10. Comanda sistemului de evacuare a fumuului se face: = automat, la declangarea incendiului, prin detectoare activate de dispozitive sensibile la temperatura de 40...100°C; = manual, prin butoane de comanda; - manual, prin comanda la distanta in cazul existenfei unui Post central de supraveghere. Intrarea automata in functiune a ventilatoarelor de desfumare va fi semnalizata optic si acustic la centrala de semnalizare incendiu. Semnalizarea optica se va opri automat odata cu oprirea sistemului de desfumare. Oprirea manuala a ventilatoarelor de desfumare se prevede si local. 4.14.11. Conductoarele coloanelor gi circultelor de alimentare a elementelor aferente sistemului de desfumare precum si a circuitelor de control, comanda si semnalizare, vor fi din cupru, incombustibile, din cabluri protejate in manta cu intarziere la Propagarea flacaiii (min.30’). 30 4.1.5, Protectii $i masuri de protec: 4.1.5.1. in instalatiile electrice se vor aplica masuri pentru protectia. utiizatorilor (persoane gi animale) impotriva socurilor electrice datorate atingerii directe gi indirecte conform normativ | 7. 4.1.5.2. Tronsoanele tubulaturii de desfumare se vor lega cu piese flexibile din cupru cu sectiunea 16mmp pentru asigurarea continuitatii electrice si racordarea la pamént, in scopul evitari incarcarii cu sarcina electrostatica. 4.1.5.3. Conform normativ | 20, constructile prevazute cu instalatie de protectie la trasnet, elementele din material neconductor situate deasupra acoperigului (cosuri de ventilatie acoperite cu c&ciuli, trape etc) se considera protejate dacd nu depagesc cu mai mult de 0,3 m planul zonei de protectie. 4.2, INSTALATII DE SEMNALIZARE A INCENDIULUI SI ALARMARE 4.2.1. Dispozitii generale 4.2.1.4. Instalafile de semnalizare incendiu se proiecteaza gi monteaz& conform prevederilor normativ | 18 si precizarilor din documentatia tehnic’ a producatorului de echipamente. Tipul instalatilor de semnalizare a incendillor care se vor adopta, modul de comands, dispunere si dimensionare a acestora se va face conform ‘normativ | 18 si cu asistenta furnizorului echipamentelor. Folosirea de echipamente, aparate, dispozitive etc. se va face numai in baza agrementului tehnic gi a avizelor eliberate de organele abilitate conform prevederilor legale. 4.2.1.2. Instalatile de semnalizare si stingere a incendilor se proiecteaza si realizeaza conform reglementarilor tehnice, astfel incat 8 prezinte siguranta in expioatare, sa asigure posibiltatea verificaril 34Periodice a stérii lor de functionare, iar eventualele revizii si reparatil 88 se poata face cu ugurinta. 4.2.2. Instalafll Interloare de semnalizare a incendiulul. Trasee 42.2.1, Circuitele de semnalizare se vor executa de regula in ‘montaj ingropat sub tencuialé, cu conductoare sau cabluri de cupru protejate in tuburi PVC sau metalice, in conditile prevazute de normativele | 7 si 18, in montaj aparent in constructille la care nu se admit daltuiri si spargeri, unde si instalatile electrice sunt realizate in execufie aparent’, construcfii existente a cdror deteriorare nu este admisd. 4.2.2.2. Se evitd instalarea circuitelor gi cablurilor circuitelor de ‘semnalizare incendiu in lungul conductelor calde si pe traseele expuse la umezeala. Pe porfiuni reduse ale traseelor apropiate de suprafete calde sau tncrucisari cu acestea, distanta minima trebuie sa fie de 12 om sau se vor lua masuri de izolare termica 4.2.2.3. Pe trasee comune, circuitele de semnalizare se vor Monta sub cele ale instalatilor electrice, distanta dintre acestea si cele electrice cu frecventa de 50 Hz $i tensiuni pana la 1000 V trebuie sa fie de minim 25 cm. 4.2.2.4, La alegerea traseelor circuitelor de semnalizare se vor evita trecerile prin spatile cu pericol de incendiu sau explozie, medii corozive etc. folosindu-se spatile de circulatie, anexele tehnice sau alte spatii fara pericol si posibiltayi de acumulare a gazelor fierbinti produse in timpul incendiului. 32 4.2.3. Securitatea instala| protectie r de semnalizare. Masuri de 4.2.3.1, Circuitele instalatilor de semnalizare se vor proteja astfel incat s4-si poata Indeplini functia pe duraté de minim 30 minute in conditi de incendiu daca reglementarile nu prevad alte restrict Centrala instalatiei de semnalizare la incendiu se amplaseaz& in spatii care trebuie s& corespunda prevederilor reglementrilor specifice. Cap.5. DIMENSIONAREA DISPOZITIVELOR $I SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI $I A GAZELOR FIERBINTI 5.1. GENERALITATI 5.1.1. Dispozitivele i sistemele de evacuare a fumului si a gazelor de ardere trebuie sa respecte anumite regu si principii legate de stratificarea naturala a fumului, evitindu-se crearea de turbulente. Astfel, rezulté necesitatea asiguréirii urmatoarelor conditi: ~ pozarea gurilor de evacuare a fumului si a gazelor de ardere trebuie sa se faca cat mai sus posibil - pozarea gurilor de introducere a aerului sa fie amplasata cAt mai aproape de sol; - evitarea vitezelor mari de refulare astfel Incat s8 nu se creeze turbulente; ~ repartiia ct mai corect& a gurilor aporturilor de aer sia gurilor evacuarilor de fum si gaze de ardere pentru evitarea Zonelor moarte sau a dopurilor de stagnare a fumului. 5.1.2. Directionarea migcairii fumului se poate face prin diferite Metode sau printr-o combinatie de metode. Mecanismele de separare, dilutie, curgere a aerului, Presurizare $i curenti ascensionali se pot utiliza de sine statatoare sau 33combinate intre ele pentru dirjarea si evacuarea fumului si a gazelor fierbinfi, in caz de incendiv. Metoda de calcul pentru evacuarea fumului si a gazelor de ardere trebuie sa ind seama de schimbul de gaze din interiorul cladiri jn functie de conditile de presiune, temperatura interioara gi exterioara, prezenja vantului, circulatia fumului care se produce datorité dilatarii provocaté de caldura din incdperea cu focarul si masurile de protectie impotriva patrunderii fumului Grosimea stratului de aer depinde de capacitatea instalatiel de ventilare de a crea suprapresiune si a aparatelor de evacuare a fumului. 5.2. REGIMUL DE PRESIUNE 5.2.1. Fumul si gazele de ardere au tendinfe sa ocupe un volum maxim. conform legii universale a gazelor: Vv “== constant unde: P = presiunea in incdpere (P,) V = volumul de gaze (m?) T = temperatura absoluta a gazului (°K) Legea se aplicé atat la volum constant si in acest caz creste presiunea (situatia unei incaperi inchise), cat si la presiune constanta - © parte din volumul gazelor de ardere scdpand din incdperea incendiata. in realitate, incdperile nefiind complet etanse, apare o suprapresiune in inc8perea incendiata fafa de incdperile invecinate, avand loc si deplasarea unui important volum de fum catre aceste ‘incperi. Geometria cladirii si aranjamentul spatillor au o influent hotaratoare in privinta deplasarii fumului si gazelor de ardere 34 In cazul aparitici unui incendiu intr-o cladire datorita diferentelor mari de temperatura, are loc o intensificare a migcarii aerului, cu consecinte asupra propagaiii furulu, foarte rapide, datorita tirajului extrem de puternic. Acest tira) depinde de temperatura exterioaré gi cea interioara, de vant, de etangeitatea usilor si a ferestrelor, de planul etajelor, de buna functionare a sistemelor de actionare a trapelor, registrelor destinate s& obtureze ghenele de ventilare, precum si de buna functionare a altor sisteme concepute pentru evacuarea fumului provenit din incendille declangate in cladiri 5.2.2. Datorita tirajului termic, fumul are ‘endinta sa se ridice si ‘s se acumuleze in straturi cu temperaturi descrescatoare (fig.5.2.2) Aceasta stralificare are loc i din punct de vedere al nivelului densitati straturilor. “one renee less Spec gee mp ove nero a. Intr-o incdpere cu o singuré b. intr-o incapere cu doud deschidere. deschideri (usa $i fereastra) Fig.5.2.2. Gradientul de presiune Inaitimea zonei neutre din deschidere este in functie de Materialul combustibil, temperatura din incdperea cu focarul si a ™ediului inconjurétor, de felul arderii si de indltimea canatului inferior al ferestrei deasupra pardoselii din Incdperea in care se gaseste focarul 35Efectul inaitimi diferite la care se g&seste zona neutrd este: - daca deschiderile dintre incaperea cu focarul si incéperile limitrofe se gsesc deasupra zonei neutre, atunci gazele de ardere vor iesi din incaperea cu focarul; - dac& deschiderile se gasesc mai jos de zona neutra, atunci in incapere patrunde aer proaspat Diferenta de presiune Ap dintre incéperea cu focarul si spatiu! limitrof poate fi calculata cu ajutorul urmatoarei relat 273 273. Ap=hgp, (= -£2) P=N9 Po fa T,- temperatura mediului ambiant, (°K); T,- temperatura gazelor arse (°K); h-- distanta dintre centrul deschiderii fata de zona neutra din incaperea cu focarul, (m). unde: 5.2.3. Temperatura ridicata a fumului si gazelor de ardere rezultate in urma unui incendiu creeaza o forté ascensionala Diferenta de presiune.dintre incdperea incendiata si incaperile ‘invecinate se poate exprima si cu formula Ap = 3600 (+ -—tyh unde: Te TF Ap - diferenta de presiune (P,); Te - temperatura absoluta a Incdperilor Invecinate (°C); T,- temperatura absoluta a incaperii incendiate (°C); h- distanta fata de planul neutru (m). jn fig.5.2.3 este data o diagrama de calcul a presiunii ascensionale in functie de temperatura din incaperea incendiata $1 distanta fata de planul neutru al golurilor de evacuare a fumului 169) T ve soe | gx 2 ait "2 100 "od ——— B [ fas 5 | 3 * e | Se 8 . 2 0 —t as 5 ae ee 3 net —— | eS == *ea 3e0 308 700 300 Temperatura incdperii incendiate T,°C Fig.5.2.3. Presiunea ascensionala in incdperea incendiata 5.2.4. in urma crear fortelor ascensionale apare gi o migcare de expansiune a furului prin dilatare. in incdperea incendiata exist o proportionalitate intre raportul debitelor de iesire (fur) - intrare (aer) si raportul temperaturilor acestor debite: Dee _ Te unde: Q, Th Qee = proportia de debit volumetric de fum ce iese din incdperea incendiata (m/s); Q,, - proportia de debit volumetric de aer ce intra in incaperea incendiata (m/s); T,- _ temperatura absolutd a furului evacuat din incdperea incendiata (°C); 37Tx temperatura absoluta a aerului introdus in incaperea incendiata (°C). 5.2.5. Influenta conditilor atmosferice, a vantului, prin presiunea dinamica a curenfilor de aer fata de presiunea mediului Inconjurator, modificd echilibrul aerautic din Incdperi gi pozitia planului eutru in incdperea incendiata, modificand si tirajul termic. Presiunea suplimentara datorata vantului se calculeazé dupa formula: Py =0,5Cyp, V? unde: - presiunea datorata presiunii vantului (P,); Cy - coeficient de repartiie a presiunii vantului In jurul geomettiei nei clidiri cu domeniul -0,8:+0,8, valorile pozitive pentru Perelii cladirlor opusi directiei vantului si valorii negative pentru cladirile aflate sub presiunea vantului; P.- densitatea aerului exterior (Kg/m*); V- _ viteza vantului (m/s); se adopta valorile vitezelor conventionale de calcul ale vantului in conformitate cu SR 1907-1, in functie de zona eoliana, cu amplasamentul cladirii (in localitate sau in afara localitatil) $i inaltimea cladiri in cazul cladirilor bine etangate, cu usile si geamurile exterioare bine inchise, efectul vantulul este slab. La cladirile cu vitraje mari, cu usi si ferestre deschise, apare efectul vantului care este important in circulatia fumului Cand intr-o incdpere apare un incendiu si se sparge o fereastra pot s apara doua cazuri legate de actiunea vantului ~ daca fereastra din incdperea incendiata se aflé pe fata ce este sub presiunea vantului, presiunea negativa data de vant {rage fumul din incapere impiedicand raspandirea lui in restul cladirit; + daca fereastra se afla pe fata opusa circulatiei vantului, Presiunea creaté de acesta impinge fumul din incaperea incendiata invadand incaperile invecinate. 5.3. DETERMINAREA DEBITELOR DE AER INTRODUS $I DE FUM SI GAZE FIERBINTI EVACUATE 5.3.1. Prin presurizarea zonei adiacente zonei incendiate se fine sub control migrarea fumului. Se creeaza o diferenta de presiune ce formeaza o barierd ce poate controla miscarea fumului Curgerea aerului prin neetangeitatile din jurul usilor sau ale constructiei previn infiltratile de fum in zonele cu presiune ridicata. Debitul de aer patruns prin neetangeititi se determina cu relatia xAx /2ap/ pg (mls) unde: Q, - debitul volumetric de circulatie a aerului (m/s); «- coeficient de debit; A- sectiunea de trecere (m?) Ap - diferenta de presiune pe traiectoria curentului de fum (Nim?) p - densitatea aerului intrat pe traiectoria curentului (Kgim*) 9 - acceleratia gravitationala (ir/s?) Qn Coeficientul de curgere depinde de geometria incéperi cat si de turbulenta sau frecare. in cazul unui incendiu intr-o incdpere invecinata cali de evacuare, patrunderea gazelor de ardere in interiorul caii de evacuare prin usa de legatura, poate fi oprité de un curent de aer ce patrunde pe usa. Debitul minim al curentului de aer care opreste trecerea fumului si gazelor de ardere se poate calcula in formula: a2 1 2 of -4) bxh*? (ms) 39unde: a.- coeficient de debit; T,- temperatura absoluta a aerului introdus (°k); T, - temperatura absolut a furuului si gazelor evacuate (°K); b= lajimea deschiderii (my; h- indltimea deschiderii (m) 5.3.2. Debitul de fum gi gaze arse care se indreapta din ‘incaperea cu focarul de incendiu spre incaperile (calle de evacuare) invecinate se determina cu relatia’ ZI unde: T, - temperatura absoluté a fumului evacuat din incaperea incendiata (°K); T,- temperatura absoluta a aerulul introdus in incapere (°K); Ah -inaitimea deschiderii dintre canatul superior al deschideri si zona de presiune neutra (m); b= latimea deschiderii (m). ‘}oxan® 5.4. DETERMINAREA SUPRAFETELOR DE EVACUARE AFUMULUI SI A GAZELOR FIERBINT! Generalitati 5.4.1. La proiectarea dispozitivelor de evacuare a fumului si a sistemelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti trebuie stabilite gi dimensionate suprafetele golurilor de trecere a fumului practicate in Pereti si/sau in acoperis. Prin realizarea unei bune dimensionari se asiguré_un sistem de supraveghere a migrari fumului pana la evacuarea Iu Calculul suprafetelor de trecere a fumului practicate in pereti 5.4.2. Suprafata efectiva a unui dispoziv de evacuare prin secfiunile de trecere reprezinté suprafata to‘alé a goluriior de evacuare, Golurile de evacuare pot fi pozitionate in paralel, serie sau combinate. Suprafaja efectiva totala a goluritor (gurlor) de evacuare in paralel este suma suprafetelor individuale de trecere a fumului (vezi fig.5.4.2a) AL=DA, (my unde: _n- numarul golurilor de trecere a fumului legate in paralel ‘Suprafata totala de trecere la golurile (gurilor) ce se gasesc in serie se poate calcula cu formula (vezi fig.5.4.2b). ‘in cazul cand golurile (gurile) de evacuare (trecere, migrare) sunt si in paralel si in serie, adicé combinate, formula de calcul este (vezi 5.4.2.0): (m*) unde: A,, =A; + As ass = Aa t As + Ay a“]— ms seats | preturiet eo ao is ! J a to, i ! ato Cale migrare tn paral 2 spatiy presurect alo, ©. CBlde migrare combinate ‘ ato, Lt} spot orenunat . CA de migrare in serie Fig.5.4.2. Suprafofole de trecere ce alcatuiesc caile de migrare a fumului Calculul suprafefelor utile de evacuare a fumnului 5.4.3. Calculul suprafetelor de evacuare a fumuului pe la partea superioaré amplasate 1a aceeagi indltime (acoperis) In cazul incperilor cu volume mari se determina dupa cum urmeazéi Suprafata utilé de evacuare a unui sistem de evacuare a fumului si gazelor fierbinti este in funcfie: de suprafata focarulul (A); Indltimea de referinjé a incdperii in care se face desfumarea H si grosimea stratului de tum H, (fig.5.4.3.) 42 At = suprafaja -focarului H— indlimea de referin{a a incaperii Hy = grosimoa stratului de fum H’ = in<imea liberd de fun Fig 5.4.3. Suprafata focarului (A,) se ia in calcul in functie de densitatea sarcinii termice care imparte ciadirile in 5 grupe: Grupa Densitatea sarcinii x termice (Muim*) (m?) 7 =< 420 9:18 2 420 4200 207 Ciladirile din grupele 1 si 2 sunt considera’e cu risc de incendiu (isc mic gi mijociu determinat conform P 118) iar cladirile din grupele 3, 4, 5, cu risc ridicat de incendiu (rise mare conform P 118). H- Inalimea de referinja este media aritmetica dintre ‘naltimea in punctul ce! mai inalt si cel mai jos a ecoperisului masurata de la suprafata pardoselii; H,- grosimea stratului de fum este diferenta dintre Inaltimea de referinta si Inaitimea zonei fara fun 43H'- indltimea zonei fra fum H, - trebuie s& se gaseasc& deasupra inaitimii superioare a sil. Daca grosimea fumului este superioara jumatatii inaltmii de referinta se calculeaza cu formula: H H, 2 (m) Calculul suprafetelor utile de evacuare a furului la partea superioara se determina astfel: 1 - incendii relativ puternice (cladiri cu risc ridicat de incendiu - grupele 3-5) 0,13x4 JA, x (HH, x0,6 Sue rn (m) 2 - incendii relativ mici (cladiri cu risc redus de incendiu - grupele 1-2) 0,043 x (H+1,5 JA, -H, )*? Suc, = (m?) 5.4.4. in cazul cladirilor cu volume mari separate cu ajutorul ecranelor, calculul suprafetelor utile de evacuare a fumului si gazelor fierbinfi se face cu relatia: Sve=a.S, (mm) unde: a- coeficient de suprafaté care {ine cont de tipul de cladire care trebuie protejat (conform clasificarii destinatilor spatilor: clasele 1 ... 3), grosimea stratului de fum gi indltimea medie a ‘Incdperii (%) (vezi tabel 5.4.4 gi explicitarea); 44 vr S,- _ suprafata pardoselii separeul {elimitat de ecrane (m*), Impartirea pe clase a spatilor, facutd in functie de importanta focarelor de incendiu, este urmatoarea: Clasa1 - Restaurante, cafenele, baruri, braserii ~ Sali de reuniune gi sali de joc - Sali in care spectacolele nu necesita decoruri sau artificit ~ Cladiri de invatamant - Cladiri sportive acoperite - Hoteluri, pensiuni ~ Cladiri de sanatate ~ Cladiri de cult - Banci, administratii publice sau private - Localuri colective, cémine de locuit fe spectacole in care se folosesc decoruri sau artificil ~ Sali de dans sau bal ~ Sali polivalente -Muzee Clasa3 ~ Magazine de vanzari, centrale comerciale, supermagazine - Hale si sali de expoziti ~ Biblioteci, arhive, centre de documentare 5.4.5. Calculul suprafetelor de evacuare a fumului ampiasate 'a partea superioara la inaitimi diferite se face dupa cum urmeaza Daca gurile de evacuare a fumului gi gazelor fierbinti se gasesc la 0 Inailtime mai mic sau mai mare fata de indltimea medie a incaperii respective, suprafata lor util se va calcula prin aplicarea unui coeficient de corectie a eficacitati (E). 45unde: unde: AH - variafia indiltimii de tira) ‘Acest termen poate sd fie pozitiv sau negativ si reprezint diferenta de nivel intre inaitimea medie a incaperii si indltimea medie a punctului cel mai inalt sau cel mai jos unde se gaseste deschiderea situata in zona cu fum Pentru calculul coeficientului de corectie E se foloseste diagrama din fig.5.4.5 pentru cele doua situafi, AH - pozitiv - curba E, si AH - negativ - curba E,. — Er deci Ez SHH Fig.5.4.5 46 5.5. EXEMPLE DE CALCUL 5.5.1. Calculul suprafetelor utile de evacuare (SUE) a fumului ! ta el&diri cu volum mare al inc&peritor. a - Cladire cu goluri de evacuare a fumului (trape, cupolete) amplasate pe acoperig la diferite indltimi fata de pardoseala (vezi fig.a) in acest caz AH este pozitiv si se pune conditia AH < 10 Dh (nm?) Conditii de calcul: H=4m;H' =2,5 m; AH = 6 m; S'= 1500 m Clasa3 a = 0,38% Suprafata de evacuare a cupoletelor 1, 2, 3 se alege de 1 m? Suctou 213 = 3.m* Pentru a 4-a evacuare rimane Sy, = 2,7 m? Inaitimea de tiraj AH = 6 m pozitiv Coeficientul de corectie a eficacitatiE 2,24 47; 7 Sues = 304 2,24 4,21 m? Dimensiunea pentru 0 Sye = 1,25 m? este de 1,6 x 1m, Se face verificarea cu diametrul hidraulic 4x(1,6x1) Soe 123m "2x(1,6x1) 6< 10 x 1,23 én Fig.a b - Cladire cu goluri de evacuare a furului situate atat pe acoperig ct si la partea superioaré a peretelui exterior (vezi fig.b) in acest caz AH este negativ: 48 ue (m) Condit de calcul H = 4m; H'= 2,5 m; H, = 1,5 m; AH = 0,85, S = 1500 m? Desfumarea natural se realizeazd prin evacuarea prin supratetele de evacuare din acoperig $i prin deschiderea din peretii ' exteriori Caiculul suprafetei utile de evacuare este identic cu exemplul de mai sus. Sue = 5,7 m? Daca evacuarile din acoperis au suprafata fiecare de 1,27 m? Sue iva = 3,8 m? Suprafata utilé a deschiderii Syy = 1,9 mi? Pentru SH = 0,85 m (negativ) se calculeaza coeficientul de corectie (E) 4950 Fig.b © - Cladire cu goluri de evacuare a fumului montate pe luminatoare care se gasesc deasupra acopengului (vezi fig.c) In acest caz AH este pozitiv: os) Condit de calcu! $= 1200 m*, H = 6 m; H = 4m; H,= 2m; clasa2 Se determina u = 0,47% 0,47 x 1200 Sue = Tog 854m? Suprafetele de evacuare se ridicd deasupra acoperigului cu AH = 1m (pozitiv) Coeficientul de eficacitate E = fh +> fet 22 y 5,64 Fig.c d- Cladire cu goluri de evacuare a fumului amplasate la Partea superioara a peretilor exteriori, dar sub indltimea medie a cladiri (vezi fig.d) in acest caz AH este negativ: [| aH S, Bree yi Sue = (m) Condit de calcul $= 1650 m*, H= 11m; H' = 6m; H,= 5m; clasa 1 = 0,38% 512 Deschiderile in fatade care au AH = 2 m, negativ Coeficientul de corectie E = f 2 0,77 52 e - cazul unei cladiri cu 2 etaje gi cu un hol central, cu goluri pentru evacuarea fumului amplasate pe acoperigul holului (vezi fig.e) Conditii de calcul 0 m; Hy = 3M; Sy a= 1,25% 1600 m?, clasa 3 1,25 =< x1600 = 20m? Sue = 199 Fig.e 5.5.2. Calculul instalatiei de desfumare pentru o ciadire cu 3 nivele pentru exemplificare s-a considerat 0 cladire cu 3 nivele (subsol, parter, etal) din clasa 3 (vezi cap.54.4) cu spatii avand suprafete mari libere pe fiecare nivel (vezi fig.5.5.2), compartimentate cu ajutorul ecranelor. th i S]-pirosom Haken ‘Stet 2002 'S12=1200m2 Geos fear ano ‘Spas0ome Fig.5.5.2. 53Solutiile de desfumare pe fiecare nivel sunt urmatoarele - La SUBSOL - se face 0 desfumare mecanica (vezi Anexa 1) considerandu-se: - debitut unei guri de evacuare a fumului (GE) se considera cel putin de 1 m/s la 100 m? de suprafata a incaperi: -numarul de guri de evacuare a fumului se calculeaza {inandu-se cont, ca o singura gura trebuie s evacueze furmul de pe 0 suprafatd de maximum 320 m? Tinandu-se cont de cele prezentate se calculeaz4 debitul de evacuare a fumului si numdrul de guri + incaperea S, cu S = 1500 m’ - debitul de fum evacuat Les, = 15 m’ls; - numarul de guri necesare pentru evacuarea debitului de fum n = § guri + Incaperea S, cu S = 900 m* - debitul de fum evacuat L¢.. = 9 m'ls. - numarul de guri necesare pentru evacuare debitului de fum n = 3 guri Instalatia de evacuare a fumului se compune din - canale de evacuare cu guri de evacuare (GE) montate direct pe canal - un ventilator de evacuare care este racordat la canalele de evacuare din ambele spat (S; $1 S.) $i CU deDILU! Lesenine = = 15 mils gi care s functioneze la temperaturi de 400°C cel putin 1h 54 Introducerea aerului se face mecanic prin gurile de introducere Gl pe la partea de jos a peretior. Aerul este absorbit din exterior cu ajutorul unui ventilator, prin canale adus in incperile S, si S, si refulat prin gurile de introducere GI. Debitul ventilatoruiui de introducere a aerului 0.6 X Leven = 0,6 x 15 = 9 mis. - La PARTER - s-a aplicat o solutie de desfumare naturala Evacuarea fumului se face prin deschideri prevazute cu trape la partea superioara a peretilor exteriori si prin tiraj natural prin canalul terminat cu © cupoleta pe acoperig. Introducerea aerului in incapere se face prin trapele practicate in peretii exterior’ la partea inferioara incaperea P, cu suprafata Sp, = 1500 m’ inaltimea incaperilor H = 4 m. inaitimea tibera de fum H’ = 3m inaitimea ecranului - grosimea stratului de fum H, H-H= 1m - Calculul suprafetelor utile de evacuare a fumului (Sy-) se face conform paragrafelor 5.4.3, 5.4.4 $15.45. Coeficientul a determinat din tabelul 54.4 pentru clasa 3, = 061% 0,61 i 11500 =9,1 To0 %1500 =9.15m ue - Repartitia suprafetelor utile de evacuare a fumului prin tira) $i prin deschiderile din pereti la partea superioara Suprafata utilé de evacuare totala: 56an _9,15x2 Sue = 3 =6,10m? Suprafata util a deschiderilor Sye 2 3 Sup > Sup = 3,05 m? - Pentru suprafata de evacuare de pe acoperig se calculeazé un coeficient de corectie a eficacitatii (E) (vezi paragraful 5.4.5) pentru AH pozitiv Se fine cont de cresterea tirajului evacuarii situate pe acoperis prin diferenta de indltime pozitiva: 6-04 Pentru aceasta suprafala utilé calculaté se alege un luminator cu cupola pentru evacuarea fumului cu dimensiunile 2,0 x 2,0 m cu suprafata utilé = 2,99 m? si suprafata neta = 3,9 m? Se verifica diametrul hidraulic care sa asigure tirajul evacuarii AH < 10 Dh 48 ye _ 4(2,0x2,0) ) Dh= = P 9(2+2) ~2™ 4,2 < 10x 2 (se verifica) = Calculul suprafetelor gurilor de evacuare de la nivelul superior al peretilor se face cu un coeficient de corectie a eficacitati pentru un AH negativ (vezi paragraful 5.4.5). AH =0,50m ey aH 1-222 0,70 3,05 Sig = Go = 4.35 m? ‘Suprafata totala libera a deschiderilor 4,35 2 =87 05 Se Ss - Verificarea distantelor dintre gurile de evacuare Distanta este d < 25 m daa, $ 7 H (vezi Anexa 1) Gna $74 = 28m 25 m < 28 m (verificat) + Incaperea P, cu suprafata SP, = 900 m* se verificd de la inceput dacd este posibilé utiizarea tot a sclutiei de desfumare naturala. H=45m d<30m ar $7 X 4,5 = 31,5 m 30 m < 31,5 m- solutie posibilé 87= Calculul suprafefei utile de evacuare necesare incaperilor Coeficientul a (%) (vezi tabelul 5.4.4) pentru H = 4,5 m; H’ clasa 3 5m gi = 077% = 2.7 4900 = 6,93 m? 100 UE - Calculul suprafefei utile a deschiderilor de evacuare a furnului practicate in partea superioard a peretilor. Pentru cé AH este negativ coeficientul (E) de corectie se determina astfel: - Suprafata totald libera de evacuare a fumului 9.9 s, 05 19,8m? - La ETAJ - se alege 0 solutie de desfumare naturala, evacuandu-se fumul prin cupolele de pe acoperis, iar admisia aerului se face prin gurile aflate la partea inferioara a peretilor. « Incdperea 11 cu suprafata S, clasa 3, « = 0,61%, = 1200 m’, H=4m,H'=3m, - Calculul suprafetei utile de evacuare a fumului 58 1200x0,61 ve 100 Pentru c& suprafetele de evacuare se gasesc la aceeasi indltime de referinta coeficientul E = 1 Pentru acoperirea suprafetei utile de evacuare calculate se aleg 5 luminatoare cu cupole cu dimensiunea de 1,25 x 1,25 m fiecare avand suprafata utila = 1,47 m* gi suprafata libera a luminatorului = = 1,56 m® 7,32 m? « Incdperea 12 are suprafata S,, = 1200 m’, iar evacuarea fumului se face natural atat prin cupolele din acoperig cat $i prin deschiderea de la partea superioara a peretelui exterior. - Se face verificarea distantelor dintre cele doua puncte de evacuare pan $7 H 20m <28m x4= 28m - Calculul suprafetei utile de evacuare prin luminatoarele cu cupole H=4m;H' =3m;clasa 3; 0 = 0.61% 0,61 Sue = Fg *1200= 7,32m? ~ Repartiia suprafetelor de evacuare prin acoperis. $i prin deschiderea in perete Suc = 1p 488m? Sye22Sip Syo= 2.44 m? 59Suprafata util de evacuare se realizeazé prin 4 cupole de 1,32 m’ fiecare, cu dimensiunile 1,4 x 1,4 m ce evacuare cu Sy reprezint& o suprafaja utila 5,32 m?. ~ Calculul suprafetelor utile ale deschiderilor considerand un Coeficient de corectie a eficacitatii(E) pentru AH negativ; AH = 0,50 m. a H, 1 ‘Suprafata utila realizata a deschiderilor 2,44m? "0,70 0,70 48m? Suprafata liberd totala a deschideri (K = 0,5) 2 Cap.6. EXPLOATAREA SI INTRETINEREA DISPOZITIVELOR DE EVACUARE A FUMULUI SI A SISTEMELOR DE EVACUARE A. FUMULUI SI A GAZELOR FIERBINTI 61. VERIFICAREA TEHNICA A DISPOZITIVELOR $I SISTEMELOR DE DESFUMARE 6.1.1. Dispozitivele de evacuare a fumului (desfumare) si sistemele de evacuare a fumului si a gazelor fierbinji trebuie verificate tehnic de specialisti autorizati in acest domeniu de organismele abiltate Acest personal verificd periodic conformitatea instalatillor de desfumare cu reglementarile in domeniu 60 Cel putin odata pe an se fac verificari de catre personal tehnic competent sub responsabilitatea producdtorului, constructorului si a celui care exploateaza instalatia, si ele se refera la ~functionarea dispozitivelor de comanda manuala si automata; - functionarea dispozitivelor de protectie a guriior de evacuare a fumului; - functionarea instalatilor de transmisii semnale; ~ Oprirea automat a ventilatiei mecanice permanente; - Inchiderea elementelor mobile de separare; - functionarea ventilatoarelor mecanice; - masuratori de presiune, debit si viteze. in urma verificdrilor tehnice se intocmeste un raport de constatare in care se mentioneazé modul in care instalatia de desfumare, in ansamblul sau si pe componente, corespunde cerintelor normativului 6.2. INTRETINEREA $I INSPECTAREA PERIODICA A DISPOZITIVELOR $I SISTEMELOR DE DESFUMARE 6.2.1. Elementele de limitare a propagarii focului, de izolare termicd si etanseitate la fum gi la gaze fierbinti din alcatuirea Constructilor si instalatilor, se mentin permanent in bund stare, pentru a-§i indeplini rolul stabilit. 6.2.2. Echipamentele i dispozitivele de aspiratie si evacuare Ce alcatuiesc sistemul de evacuare a fumuului (desfumare) si sistemele de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, se pot defecta usor prin Manipulari necorespunzatoare, montari incorecte si nefolosire timp indelungat. Pentru aceasta sunt esentiale inspectile si intretinerea Periodic, 6.2.3. Se vor respecta precizarile fabricantului dispozitivelor, referitor ia planificarile intretinerilor si inspectilor. 61Mecanismele speciale trebuie controlate cu regularitate pe baza planificdrii date de furnizorii producatori. 6.2.4. Este important testarea performantelor dispozitivelor de actionare, ca gi un control al tuturor dispozitivelor de deschidere a evacuarilor fumului imediat dupa instalare pentru a constata buna functionare a acestora. 6.2.5. Controlul, intrejinerea, testarea tuturor sistemelor de evacuare a furului gi gazelor fierbinti se face pe baza unei planificari Perioada maxima dintre 2 inspectii nu va depagi 12 luni, pentru oricare din elementele componente ale sistemului Aceste proceduri maresc siguranta in functionare. in urma controalelor se vor consemna toate constatarile, performantele in grafice, pentru a se putea face 0 comparatie cu rezultatele din inspectile precedente. Pe baza constatarilor inspectiei se va intocmi programator masurile de intretinere ale sistemului 6.2.6. Dacd s-au produs schimbari in destinatia spatilor desfurnate, sau a spatilor invecinate, trebuie actualizat planul de control si programul de intretinere. 6.2.7. in urma vopsinilor interioare si exterioare a dispozitivetor de evacuare, voletii si trapele trebuie deschise si examinate pentru a se evita lipirea datorité vopselei, la suprafetele de imbinare. Dispozitivele sensibile la calduré care au fost vopsite accidental vor trebui inlocuite cu dispozitive avand un réspuns echivatent. 6.2.8. Inlaturarea ghetii si a zApezii sunt esentiale in Programul de intretinere pentru functionarea corecta a dispozitivelor de evacuare 62 Cap.7. PROTECTIA SI SIGURANTA UTILIZATORILOR IN CAZUL UTILIZARII DISPOZITIVELOR DE EVACUARE A FUMULUI $1 A SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI $I GAZELOR FIERBINTI 7.1, Dispozitivele de evacuare a furrului (desfumare) si sistemele de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti trebule s4 se comporte in aga fel tn caz de incendiu, Incat in timpul interventiei sa nu periciiteze siguranta utiizatorilor si personalului de interventie. 7.2. Este obligatorie instruitea personalului de executie, control si supraveghere asupra masurilor de prevenire si stingere a incendilor precum $i informarea serviciului proprit. de pompieri 7.3. in cursul anului anterior expirarii unei perioade de exploatare, starea de functionare a dispozitivelor de evacuare trebuie determinata dupa o procedura determinanta, si anume: = conceptia sistemului de evacuare si a dispozitivelor ‘componente; - disponibiltatile pe pian tehnologic; - adaptarile sale la eventuale schimbari de destinati, compartimentari 7.4, Manevrele corespunzatoare explostarii vor fi efectuate numai de personalul de exploatare 7.5. Instructajul va avea in vedere si masurile ce se impun Pentru manevre urgente in scopul evitarii unor accidente, 63TABLOU DE COEFICIENTI (IN PROCENTE) NECESARI PENTRU 1 3 4 5 DETERMINAREA SUPRAFETELOR UTILE DE EVACUARE A 6.50 3.50 0,75 1.07 1,61 FUMULUI 5 0.53, 0.76 1.07 4.50 0,39 0,56 0.79 Tabel 5.4.4 4 0.30 0,42 0.59 Inaltimea medie | Inaltimea Coeficienti (%) _ 3.50 0,22 0.37 0,44 sub plafon sau | zonei libere « 7 6 0,86 4,22 1,72 acoperig H defumH’ |“Ciasat | Clasa2 | Clasa3 | I) 0.62 0.87 1,23 (m) (m) [5 0,46 0,65 0,92 i 2 3 4 5 [4.50 0,35 0.50 0,71 2.50+3 2,50 0.33 046 0,65 4 0.27 0,38 0.54 2 0.17 0.23 0,33 3,50 0.20 0.29 041 | 3,50 3 0.43 0.61 0.66 | 2.50 0.43 0,33 0,46 - H-inaltimea de referintd a incaperii 2 0.14 0,19 0,27 ~ H’- inaitimea zonei fara fum 4 3 0,30 0,43 0,61_ =a - coeficient de suprafata 2.50 0.19 0.27 0.38 2 0.12 0.17 0.23 . 7 bago 350 338 O54 077 } Exp de alegere H= 275m Hi=2m a= ——~=0.0017 3 0,25 0.35. 0.50 2,50 0.16 0,23 0.33 2 0,10 0,14 0.21 i 5 4 0,47 0,66 0,94 ' 4 3 4 5 | 3,50 0,34 0,44. | 0,63 7,50 6,50 O97 1.37 1,94 3 0,21 0,30 0,43 6 0,70 0,99 7,40 2,50, 0,15 0,21 0,29 | 5,50 0.53 0,75 1,07 5.50 450 0.56 0,79 1,12 5 041 aso} 083 4 0,38 0.54 0.76 | 4,50 0.32 0,46 0,64 350 0,27 0,38 0.54 4 0.25 0.35 0.50 3 0,19 0.27 0,38 g 7 121 1.53 2,17 6 5 0.65 0.92 1,31 6.50 0.79 4.12 1.58 | 450 0,46 0.64 0,91 6 0,61 0.86 1,22 | 4 0,33) 0.47 | 0,66 [5.50 04 0.67 0,95 3,50 0,24 0,34 0,48 4,50 “0,30 0.42 0,60 3 0,18 0,25 0,35 4 0.23 033 0.47 64 65c 2 3 4 5 a sOne 70 10,50 9.50 197 242 3.43 . Fz 9 1a7 1,82 2,58 650 8,50 716 145 2,05 6 3 094 118 187 5.50 7,50 O77 098 1,39 5 7 0.64 082 116 4,50 6,50 0,48 0,69 097 | 9 S | 6 0,41 0.57 0,81 [750 { 550 0,34 0.48 O67 z {fa 10 216 291 3,70 22 | 9,50 1.61 1,98 2,80 SEO ! 9 127 1.58 2.23 = 1 8.50 1,04 730 183 | 4,50 \ 8 0,86 1,08 153 | 950 3.50 7.50, O72 091 128 | [3 7 0.60 O77 1,08 [7.50 650 0.46 065 09t a 6 038 O54 077 6,50 5.50 0,32 046 0,64 e 17,50 10,50 234 314 | 3,98 pal i 70 176 | 238 | 3.00 = aE oa wef ae 350 9 1,44 tat 200 | 3 [8.50 0.95 118 167 750 8 0,78 700 142 7 750 067 085 1,20 6.50 7 057 O72 702 | os 6,50 043 061 0.87 | 5,50_ 6 0.37 052 0,73 7 a 66 672 3 4 5 2 3 4 5 ry i 254 3,38 427 13,50 12,50 3,20 415 5,17 10,50 1,97 2.56 3,25 72 2.43 3.17 3.97 10 4,52 2,06 2,62 17,50 1,95 2.56 3.23 9,50 1,25 1.53 247 ha 7.61 2,44 270 | 9 1,04 1,29 1,82 10,50 1,35 181 2.30 8,50 0.88 |~_1,10 1,55 70 715 156 798 e G74 a) 132_| 9,50 0,98 121 174 7 04} 88 | O97 e a 650 Oat 058 | 0.83 850 O73 | 0.92 4.30 6 0.35 | 050 | 0,70 e eS OS RT 3 12,50 17,50 2,75 3,62 4,56 150 0,55 0.69 0,98 4 2,08 2.76 3.49 7 OAT 0,60 0,85) 70,50 1,66 2.22 281 | 4 3 34a 4.43 348 10 1,36 164 | 234 ! [12;60 2.61 3,39 422 9.50 1,14 1,40 1,98 | 72 2.10 275 344 9 0.96 1.49 1.69 ' 71.50 74 | 2.29 | 2.89 . a2 ve = | a TAT 1,95 2.46 I . “ : j 10,50 1,25 7.68 2.13 ee ae 0 ee a5 0.40 O56 078 } 9.50 0.93 114 1.61 B 12 2.97 3,88 4.86 : 2 0.80 a wad 44,50 2,25 2,96 3,73 | 8,50 0,70 0,87 1,24 1 7,80 2,39 3,02 8 0.61 0,76 1,08 10.50 1,48 1,99 2,52 7.50 0.53 0.67 0,94 10 1,24 1,68 244 7 0,46 0.58 0,82 350 1.05 1,29 1.83 14,50 13,50 3,69 473 5,80 0,90 1,12 1,58 30 aa REL a 7.50 057 072 1,02 ee = = = 7 049 083 a88 11,50 7,59 2,08 2.63 350 036 Ost 76 i 7,36 7,80 2,28 68 692 3 4 5 70,50 147 157 7,99 [10 1,01 1,37 1.74 9,50 0.88 7,08 1,53 9 0.77 0,95 1,35 8.50 0.67 0,84 1,18 8 0.58 0,73 4,04 7.50 0.51 0.64 0,97 70 ANEXA 1 PROTECTIA CAILOR DE EVACUARE CONTRA. PROPAGARII FUMULU! $! GAZELOR FIERBINTI Pentru limitarea inundarii cu fum a casei scarii de evacuare inchise la cladiri inalte, este necesara desfumarea acesteia, care se poate realiza prin tiraj natural - organizat sau prin ventilare mecanica, creandu-se © suprapresiune fata de Incdperile alaturate in care s-a produs incendiul Evacuarea mecanicé a fumului din casa scar nu este admisd. Evacuarea furului din casa scérii prin ventilarea naturala organizaté se asigura prin deschiderea de ferestre sau de trape montate la partea superioara si introducerea aerulul prin partea de jos a casei scéri (vezi fig.1) Deschidzrea dispozitivelor ce inchid golul de evacuare a fumului amplasat pe acoperig sau in treimea superioara a ultimului nivel al casei scarii gi a golului sau a usli exterioare spre casa scarii, de acces a aerului, se face prin comanda automata gi manuala Comanda manuala a dispozitivului (trape) de desfumare este situatd in casa scérii sau lénga intrarea principala in claire. Golul de evacuare a fumului va avea suprafata libera determinatd de cel putin 1 m?. Introducerea aerului proaspat se poate asigura si prin gol practicat in peretele exterior cu conditia ca suprafata liberd sa fie de 1m, "1Eveevare tom tm? Fig.1. Desfumare prin ventilare naturalé - organizata a casei scérii Ventilarea mecanica in suprapresiune a casei scarii faté de incaperile invecinate, care impiedica patrunderea fumului in zona de evacuare, se realizeaza in urmatoarele variante - introducerea mecanic& in suprapresiune a aerului in casa scérii $i evacuarea natural - organizata prin ghend a fumului din inc&perea invecinata celei incendiate (fig.2); = evacuarea mecanicd a fumului din incaperile invecinate celei incendiate si introducerea naturala a aerului de compensare prin golul din partea de jos a casei scarii(fig.3); - introducere mecanica a aerului in partea de jos a casei scarii gi evacuare mecanicé a fumului din incaperea invecinata celei incendiate (fig 4). Suprapresiunea creata in casa scarii (cu usile inchise) va fi cuprinsa intre. 20 si 80 Pa, Cand accesul in casa scarii este protejat cu incdpere tampon, suprapresiunea se asigura in 72 dal incdperea tampon. Debitul de aer trebuie sd asigure o viteza de circulatie de cel putin 0,5 m/s in dreptul usilor de acces la nivelul incendiat, considerdnd usile inchise de la celelalte nivele. La partea superioara a casei scarii Inchise se prevede dispozitivul de evacuare a fumului (trapa) cu aria liberé determinata (de cel putin 1 m*) conform normativului P 118 Dispozitiv evacuore (teapa) de cet putin im? Evacuare naturale Seranjacte fom Fig.2. Protectia casei scérii prin sistem mecanic de introducere a aerului i natural - organizat de evacuare a fumului 73Dispezitin evocuore cel pin tm? ' Evocuore net urate Disrezitiv evoc srgonerate gum oe (iropalde cel pusin tmz ‘ yr a, introducer narale ver Fig.3. Protectia casei scarii prin sistem natural - organizat de introducere a aerului $i mecanic de evacuare a fumului 74 inWredueerea meconica vet 1 ‘n'cone seork Fig. 4. Protectia casei scérii prin sisteme de ventilare mecanica Protectia circulatiilor comune orizontale inchise Limitarea inundarii cu fum a cailor de avacuare orizontale inchise, se asigura prin desfumare prin tiraj natural - organizat ori mecanic sau prin asigurarea unui regim de presiune fata de incaperile adiacente. Protectia circulatillor comune orizontale inchise este obligatorie in urmatoarele situatii ale acestora: = cnd au lungimi totale mai mari de 30 m; ~ cand nu este permis evacuarea directa in exterior sau in spatiul unei sc&ri protejate; - cand deservesc incaperi cu destinatie de camere de dormit; 75- la circulatii situate in cladiri in care circuld si handicapatii in fotoli cu rotile ‘Atunci cand incdperile adiacente sunt prevazute cu evacuari de fum (natural - organizat sau mecanic) circulatile comune orizontale NU mai necesita desfumare, protecfia lor asiguréndu-se_printr-o suprapresiune de minimum 20 Pa fat de incaperile cu care comunica direct sau de care sunt izolate prin incdperi tampon in suprapresiune. in cazul circulatiilor comune orizontale care deservesc incperi cu destinatie dormitoare sau centre comerciale se recomanda evitarea punerii in suprapresiune. Desfumarea prin tiraj natural - organizat a circulatillor comune orizontale inchise se realizeaza, potrivit urmatoarelor reguli = gurile de introducere a aerului i evacuare a fumului se dispun alternat astfel incat distantele orizontale - masurate in axele circulatilor - intre 0 gura de introducere $i 0 guré de evacuare, Invecinate, s4 nu depageasca 10,00 m in linie dreapta (fig.5a) sau 7,00 m in linie franta (fig.5b); - usile incaperilor accesibile publicului, situate pe o cale de evacuare, care nu se afld intre 0 gura de introducere aer gi 0 gura de evacuare fum, trebuie sd se gaseasca la mai mult de 5 mde una dintre guri (fig.5c); - gurile de introducere gi cele de evacuare vor avea suprafeje de minimum 0,10 m? pentru fiecare flux de evacuare normat al circulatiei comune orizontale din zona pe care o desfumeaza; gurile de introducere er vor avea latura superioard la maximum 1,00 m faa de pardoseala (fig 5d); gurile de evacuare fum se amplaseazd in treimea superioaré a incdperii si vor avea latura inferioara la minimum 1,80 m fafd de pardoseala (fig.54). 76 ure introsucere ure itradueere one oie 0m maa ‘mma Guro intragucere or ee =a aE! © Paritia une singure uri fate de ure de cers” acces pustie " Fig.5. Pozitionarea gurilor in cazul desfumaril naturale Desfumarea mecanicé a circulatilor comune, orizontale hise se realizeaza potrivit urmatoarelor reguli - gurile de introducere a aeruiui si evacuare a fumului se dispun alternat, astfel Incat distantele orizontale - masurate in axele circulatilor - intre 0 gura de introducere si o guré de evacuare, invecinate, s& nu depaseasca 15,00 m in linie ‘dreapta (fig.6a) si 10,00 m fn linie franta (fig 6b); - usile incdperilor accesibile publicului, situate pe o cale de evacuare, care nu se afla intre 0 guré de introducere $i 0 gura de evacuare, trebuie sd se gaseasca la cel mult 5 m de una din ele (fig.6c); 7- gurile de introducere vor avea latura superioara la maximum 1,00 m fata de pardoseala, iar gurile de evacuare vor avea latura inferioara la minimum 1,80 m fata de pardoseala si vor fisituate in treimea superioara a incaperii (fig. 64); ra riroctcers see ci Min) 78 = ea acces public on €-Pasitia une singure guri feta "ge use ae ccces Fig.6. Pozitionarea gurilor de desfumare mecanica ~ porfiunile de circulatie comuna cuprinse intre o gura de evacuare a fumului si una de introducere a aerului, trebuie sa alba asigurat un debit de evacuare de minimum 1800 m*/h pentru fiecare flux de evacuare asigurat (fig. 6); timpul functionarii ventilérii mecanice pentru desfumare, diferenta de presiune dintre casa scarii de evacuare si circulatia comuna orizontald desfumata, trebuie sa fie mai mica de 80 Pa, cand toate usile casei scéirii sunt Inchise. = in cazul introducerii aerului prin ventilare mecanicé se recomanda ca debitul de introducere s& fie 60% din debitul evacuat; viteza maxima de refulare a aerului este de 5 mis. | ak ba opid Fig.6d. Debitul evacuat prin desfumare mecanica Sa Limitarea _propagarii necompartimentate fumului in spatii mari Pentru limitarea propagarii incendillor in constructii cu spati mari necompartimente, se asigur evacuarea fumului si gazelor fierbinti cu sisteme alcaituite din dispozitive de evecuare a fumului (prin tiraj natural-organizat sau mecanic) si cu ecrane verticale coborate sub tavan (fig.7), realizate din materiale incombusiibile, CO (CA1). Ecranele sunt separatii verticale asezate sub acoperis (tavan) i care se opun migréri laterale a furuului gi gazelor fierbinti. Ecranele Sunt realizate din materiale incombistibile CO (CA1) si din elemente de structurd. Spafiul de desfumare ce reprezinté volumul liber cuprins intre Planseu, acoperis (tavanul fals) gi delimitat de ecrane, este un Compartiment de incendiu la cladirile civile supraterane. 79Nivel su 1 nti nd spare (a are) (ests Set ioee sn ner 3 sao ontn to) Fig.7. Evacuarea fumului prin tiraj natural - organizat in incéperi mari necompartimentate Evacuarea fumului la constructille cu suprafete libere mari, la care se utllizeazé ecranele de separare, trebuie sa respecte urmatoarele conditi = suprafata delimitata de ecran nu trebuie sa depaseascd 1600 m?; - _ lungimea nu trebuie sé fie mai mare de 60 m; = delimitarea zonei cu fum se face intre doua ecrane si acoperis (vezi fig.8a); - suprafafa luata in calcul pentru golurile de evacuare a fumului trebuie s fie situata in zona cu fum; suprafata deschiderii pentru admisia de aer proaspat trebuie s8 se gaseasca In zona fara fur ( vezi fig.8b); - suprafetele deschiderilor de admisie de aer trebuie sa fie cel putin egale cu cele de evacuare a fumului; - la constructile Ia care panta acoperisului sau a plafonului este mai mic de 10%, distanta pe orizontald pana la deschiderea de evacuare a fumului din cadrul spatiului delimitat de ecrane nu trebuie si depageasca de 7 ori ‘lima medie (H) si nu va depagi30 m ( vezi fig.8c); - la constructile la care panta acoperigului asta mai mare de 10% evacuarea fumului trebuie s4 se facd cat mai sus Posibil, la o inaltime mai mare sau egala cu indltimea medie (H) sub tavan. neat ements Fig.8a, Evacuarea fumulul prin tiraj natural organizat ‘@ unui spatiu necompartimentat LEGENDA H—Inaltimea medie sub acoperire (inaltimea de referintd) H'— tnaitimea zone libere Hf- inaitimea zonei de fun = distanta dintre doua ecrane Atunci cnd se prevede evacuarea mecanic& a fumului si gazelor se vor respecta urmatoarele conditi: - inditimea minima a ecranelor de compartimentare care coboara sub acoperis va fi de 0,50 m; ~ Se va asigura o gura de evacuare a fumului la maximum 320 m?, suprafata de pardoseald; ~ debitul unei guri de evacuare a fumuului va fi de cel putin ‘1 mis pentru 100 m? suprafata de pardoseala delimitata de ecrane; 81Fig.8b Fig.8c. Desfumarea naturala a unei hale 4,0’, d" — Distanta de montare a gurilor de evacuare d.d',d" <7H 5130 m H— inaimea medie - la un ventilator de evacuare pot fi racordate maximum doua spatii delimitate de ecrane; alegandu-se ventilatorul cu debitul corespunzator separeului cu volumul cel mai mare; - introducerea aerului se poate realiza mecanic sau natural, pe la partea de jos a peretilor, c&t mai aproape de pardoseala. Dispozitivele pentru evacuarea furului gi a gazelor fierbinti vor fi distribuite uniform si prevazute cu deschidere automata si manuala. 82 ANEXA 2 ‘SOLUTII DE UTILIZARE A DISPOZITIVELOR DE EVACUARE AFUMULUI SI SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI $I GAZELOR FIERBINTI LA CLADIRI PUBLICE SOLUTH PENTRU CLADIRI INALTE $I FOARTE INALTE * Solutia 1 de evacuare a fumului si gazelor fierbin{i la nivelurile supraterane, cuprinde (vezi fig.1): - introducere aer in casa scari; ~ introducere aer si evacuare fum, in si dn incdperea tampon (sas); ~ introducere aer gi evacuare fum in si din caile de circulatie orizontale comune. Elementele-principale ale sistemului de evacuare fum si gaze solutia 1 sunt: ventilatorul de introducere aer, pozat la partea cea mai de jos a casei scarii pentru punerea ei in suprapresiune; - ventilatorul de introducere a aerului in incdperea tampon pozat in partea de jos a cladiri, racordat la canalul, dotat cu guri de introducer (voleti); ventilator pozat in partea superioara a cladirii (acoperig, pod) care absoarbe fumul si evacueaza In exterior prin intermediul unui canal dotat cu uri de absorbtie (volefi), din inc3perea tampon; - ventilator de introducere aer pozat in partea:de jos a cladiri racordat la un canal cu guri de introducere (volefi) ce sufla Pe c&ile de circulatie comune; ventilator pentru absorbtia si evacuarea fumului cu ajutorul unui canal si a gurilor de 83absorbtie (voleti) > superioard a cladit in circulatile comune aflat in partea terasa, acoperis, pod). Caracteristicte principale ale elementelor ce compun solutia 1 ‘sunt (vezi fig. 1b): -usile dintre casa sc&rii si camera tampon si usile Intre camera tampon $i circulaia pe orizontala trebuie sa aibé o rezistenfa la foc conform normativului P 118; - gurile de introducere aer in camera tampon vor avea latura superioard la Tnaltimea maxima de 1,00 m de la pardoseala ssi sunt echipate cu voleti in pozitia de asteptare, etansi la fot - gurile de evacuare a fumului din camera tampon trebuie s& fie amplasate cat mai aproape de plafon la inditimea minima de 1,80 de la pardoseala; ele sunt echipate cu voleti rezistenti la foc 1 ord, In pozitia de asteptare; - gurile de introducere a aerului de la caile de circulatie comune orizontale se vor monta cu latura superioara la maximum 1,00 m de la pardoseala si sunt echipate cu voleti etangi la foc, in pozitia de asteptare; - gurile de pe fiecare canal vertical de evacuare a fumului trebuie sa fie echipate cu voleti rezistenti la foc, in pozitia de asteptare; -gurile de evacuare a fumului din circulatille orizontale ‘comune se amplaseaza langai plafon, cu latura inferioara la indltimea de minimum 1,80 m de la pardoseala; = debitul de introdus si evacuat in si din camera tampon trebuie sa creeze 0 suprapresiune fafa de circulatile comune pe orizontala. Debitul introdus va fi mai mare cu 10% decat debitul evacuat; + debitul introdus tn circulatile comune orizontale va fi cu 0 vitez& a aerului care sd nu depageasca 5 mis. * Solufia 2 de evacuare a fumului gi gazelor fierbini la niveluri supraterane cuprinde (fig.2a): - introducere aer in casa scéri; - introducere aer in incaperea tampon (sas); -trecerea aerului prin suprapresiune, din incdperea tampon in caile de circulatie comuna orizontala; = evacuarea fumului din calle comune de circulafie orizontala. Elementele principale ale sistemului de evacuare fum si gaze fierbinti in solutia 2 sunt: - ventilatorul de introducere aer in casa scarii pentru punerea ei in suprapresiune; + ventilatorul aflat tn partea de jos a cidiri, racordat la un canal cu guri de introducere a aerulsi (voleti) in camera tampon; = gura de trecere, practicaté in partea infericard a perefilor care s& permita trecerea aerului intre camera tampon gi caile de circulatie comune orizontale; - ventilatorul de evacuare fum aflat in podul sau pe acoperigul cladiri, racordat la un canal de evacuare dotat cu guri de absorbjie (voleff) a fumului din caile comune de circulatie orizontale. Caracteristicile principale ale elementelor ce compun solutia 2 ‘sunt (vezi fig.2b): - usile intre casa scarii si sas trebuie sé fie rezistente la foc conform normativului P 118 la fel ca si cele dintre camera tampon si circulafile comune orizontale trebuie s8 reziste la foc 1/2 ora; 85~ gutile de introducere aer in sas vor avea latura superioara la minimum 1,00 m de la pardoseala. Ele se echipeaza cu Voletj care sunt etangi la foc, in pozitie de asteptare; - gurile de trecere a aerului dintre camera tampon si circulatille orizontale comune practicate in pereti, avand latura superioara la inalfimea maxima de 1,0 m de la pardoseala. Dispozitivul de protectie a gurilor sunt voletii etansi la foc, in pozitia de asteptare. Fig.ta - Schemé de principiu pentru solutia 1 de desfumare eas autres We tamen Score Fig.1b - Exemplificare la solutia 1 Fig.2a - Schemé de principiu pentru solufie 2 de destumare 87de cireulatie comune erizentala pete SEN ot reduce oer ev vol Porltic de onteptore. Debit 80.5mifs/m2 Fig.2b - Exemplificare la solufia 2 - gurile de pe canalele verticale de evacuare a furului din calle de circulatii orizontale trebuie sa fie echipate cu voleti rezistenti la foc, in pozitia de asteptare; ele trebuie s& se gaseasca c&t mai aproape de plafon avand latura inferioara la indifimea minima de 1,80 m de la sol Pozitile gurilor de introducere a aerului gi a celor de evacuare a fumului vor fi in pozitia inchis cu exceptia gurilor de introducere si evacuare de la etajul incendiat, unde vor fi in pozitia deschis. Avantaje si dezavantale ale celor doua solui ~ Solutia 1 prezint& avantajul unei duble protectii nefiind permisa raspAndirea fumului gi gazului in spatile invecinate. Dezavantajul rezulta dintr-o , echilibrare mai dificilé a sistemului, care cuprinde un numar mare de trasee (ventilatoare, canale, gurl) find mai dificil s& se obfind simultaneitate de debite $i presiuni dorite. ~ Solufia 2 prezinté avantajul, ca in caz de pana a sistemului de evacuare fum si gaze fierbinti, solutia functioneaza si prin izolare constructiva intre circulatille comune orizontale si casa scaril. Dezavantajul solutiei rezulta prin practicarea gurii de trecere Intre camera tampon si circulatile comune, care necesita recautii suplimentare, Evacuarea fumului din spatille si incdperile subterane se asigura independent de cel al nivelurilor supraterane, dar se adopt’ aceleasi sisteme. SOLUTI PENTRU ATRIUM Evacuarea fumului si gazelor fierbinfi In cazul atriumului ‘neacoperit se face prin tiraj natural la partea superoara, Desfumarea atriumului acoperit se poate face prin tiraj natural + organizat sau mecanic. In cazul desfumarii naturale - organizate, suprafata liberd de evacuare a fumului se poate realiza fie prin goluri de evacuare Practicate la partea superioara a atriumului fie prin deschideri aflate pe fatade diferite ale clad. Pentru determinarea suprafefei utile a deschiderilor trebuie {inut cont de forma variabilé a cupolelor ce acoperd atriumul si de vanturile dominante, De asemenea se va fine cont si de pozitia de functionare a dispozitivului de protectie a golului care sé nu creeze un obstacol in calea migréirii fumulu.Suprafafa libera de evacuare va fi de minimum 1% din aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereti. Introducerea aerului trabuie s& se facd prin guri de introducere cu suprafafa liber echivalenta cu cea de evacuare a fumulul. La desfumarea mecanicd (evacuarea mecanic& a fumului) introducerea aerului se poate face natural sau mecanic pe la partea de jos a atriumului. Tn cazul introducerii naturale a aerului trebule avut grij ca suprafata aleasé a gurilor de introducere pentru un debit maxim evacuat, s& corespunda unei viteze de circulatie a aerului < 2 mis In ura. Cu cat suprafata de introducere a aerului este mai mare, reste eficienta evacuariifumulul. Daca introducerea aerului se face mecanic, debitul de aer introdus este egal sau mai mare cu debitul de fun evacuat si viteza de trecere a aerului prin guri sé fie maximum de 5 mis. Evacuarea mecanics a fumului se efectueazd in partea superioaré a atriumului prin asigurarea unui debit orar de evacuare minim egal cu de 12 ori volumul atriumului. Pentru determinarea suprafetei de evacuare a fumului sau a debitului ce trebuie evacuat trebuie calculaté suprafata de calcul si volumul atriumului (vezi fig.3). ‘Suprafata de calcul este suprafata orizontalé cuprinsa intre elementele de constructie ce delimiteaza atriumul. Volumul de calcul al atriumului este produsul dintre secfunea de calcul si inditimea total a atriumului masurata la plafonul ultimului nivel. Declangarea dispozitivelor de evacuare a fumului si de introducere a aerului trebuie s& se facd automat, comanda fiind data de un sistem de detectie si semnalizare automata a incendiului In cazul introducerii naturale a aerului prin deschiderile din fajada cladiri, minimum 20% din dispozitivele de introducere vor fi 90 acfionate prin comand’ automata de la acelagi sistem. Aceste deschideri minime permit amorsarea desfumarii, permitand o desfumare minima inaintea pomirii sistemului general de evacuare fum si introducere aer. Comanda automata a sistemului trebuie sd fie Intotdeauna dublaté de 0 comanda manuala aflata la nivelul unde este accesul cel mai usor. Pentru a impiedica inundarea etajelor superioare cu fum, este Necesara izolarea etajelor din jumatatea superioaré a atriumului de Spatile ce trebuie desfumate prin ecrane, asezate la marginea golului (vezi fig.4). 1h cazul desfumairii naturale - evacuarea naturalé a fumului se asigura prin deschideri situate la partea superioard a atriumului, avand Suprafata liberd de 1/15 din suprafata de calcul a volumului desfumat. Gurile de introducere a aerului in mod natural vor fi situate in partea de jos a atriumului oT]92 nm “ Fipt ater bone Liner Fig 6 Supretete 8 Siete otvum Fig.3. Diferite solutii constructive de atrium jumatatea ‘Superioara Ceo mai mica Jumatateo dimensivoe __ inferioare Fig.4. Modalitate de izolare a nivelurilor superioare a atriumului Evacuarea fumului la tnc&perile invecinate atriumului trebuie 88 respecte urmatoarele reguli: eile de circulatie comune orizontale deschise spre atrium trebuie sé fie desfumate; - Incaperile si caile de circulatie invecinate atriumului trebuie 88 fie separate de atrium cu ajutorul unor ecrane a caror inaitime libera este de 0,5 m pentru 0 zona libera de fun de 2m i mai mare de 0,5 m (0,5 m sub latura de jos a gurii de ‘evacuare) a inaltimi ale zonei libere de fum mai mari de 2m (vezi fig.5); 93Fig.5. Dimensiunile ecranelor de protectie la fum pentru Incaperile invecinate atriumuritor - desfumarea trebuie s& se facd mecanic, iar pornirea ei se face automatizat pe intreaga suprafata delimitata de ecrane. Se poate porni desfumarea simultana a tuturor incaperilor invecinate atriumului de pe acelasi eta) ANEXA 3 TERMINOLOGIE Ardere (combustie) - reactia de combinare @ unui material cu oxigenul, Insojité de degajarea de c&ldura si in general, de emi de flaca siisau incandescenté si/sau degajare de fun. Canale (ghene) - cai de evacuare a fumului (desfumare) in caz de incendiu, realizate din materiale incombustibile (CO). Clapeté antifoc - dispozitiv de inchidere (obturare) rezistent la foc montat pe tubulatura de ventilare, care strépunge un element de constructie antifoc sau rezistent ta foc (In pozitie normala deschisd si prevazutd cu actionare automata $i manual in caz de incendiu). Clas’ de poriculozitate - caracteristic& (clasificare) a materialelor si/sau substantelor care se depoziteaz4 exprimata In functie de contributia pe care o aduc la eparitia gi dezvoltarea incendiilor precum gi de sensibilitatea lor la efectele acestora. Clasa de combustibilitate - caracteristic3 a unui material sau element, exprimata prin nivelul parametrilor specifici, determinati jin urma unor incercari standardizate. Combustibilitatea materialelor gi elementelor de constructii i instalatii - capacitatea acestora de a se aprinde gi arde in continuare, contribuind la cresterea cantitatii de cldura dezvoltata de incendiu. 9510. " In functie de comportarea la foc, materialele si elementele de constructii sau instalatii pot fi incombustibile CO (CA1) sau combustible. Materialele gi elementele combustibile se clasificd in urmatoarele clase de combustibilitate: = C1 (CA2a) - practic neinflamabile; = C2 (CA2b) - dificil infiamabil; - C3 (CA2c) - mediu inflamabile; = C4 (CA2d) - usor inflamabile. Materialele din clasele C1 (CA2a) si C2 (CA2b) sunt considerate greu combustibile. Compartiment de incendiu - constructie independent& (instalafie) precum si constructii comasate sau grupate, amplasate la distanele normate fat de vecinatati sau volum construit compartimentat prin perefii antifoc fafa de constructii (instalatii) adiacente La cladirile tnalte si foarte inalte compartimentul de incendiu poate fi un volum inchis, constituit din unu pana la trei niveluri succesive, delimitate de elemente rezistente la foc conform normativulul. si cu aria desfasuraté total conform compartimentului de incendiu admis pentru constructii civile (publice) de gradul I de rezistenta la foc. Comportare la foc - totalitatea schimbarilor fizice si chimice intervenite atunci cénd un material, produs sau ansamblu, este supus actiunilor unui incendiu standard. Conditii de performanta - exprimarea performantelor produsului prin criterii si nivele de performanta ale acestuia, corespunzator ‘exigentelor (pretentilor) de siguranta la foc a utiizatorilor. Criteril de performanta - conditii in raport de care se evalueazi Indeplinirea unei cerinfe de performanta. Degajament protejat- —spatiu construit inchis destinat Circulatjei utilzatorilor, alcatuit $i separat de restul constructiei cu 12, 13. 14. 15. 16. 17. 18, elemente de constructie orizontale gi verticele incombustibile CO (CA1) gi rezistente la foc conform normativului, astfel realizat si echipat incat s nu fie inundat cu fur un timp determinat, luat in considerare la stabilirea timpului (lungimi) de evacuare in caz de incendiu. Densitate sarcina termica - potential caloric total al unui spatiu, Incapere etc., raportat la aria pardoselli uaté in considerare (im) Desfumare - evacuarea partialé a fumului si gazelor de ardere din spatile incendiate in scopul asigurarii condi a utilizatorilor, a folosirii mijoacelor de interventie la stingere si de limitare @ propagarii incendillor. Deschideri pentru evacuarea fumului - goluri - practicate in treimea superioara a Inchiderilor perimetrale sau in acoperigul Uunei construcfi, astfel incat s4 permita evacuarea fumului produs ‘in caz de incendiu (permanent libere sau inchise cu dispozitive care se deschid in caz de incendiu). Dispozitive de protectie a golurilor de introducere a aerului sau evacuare a fumului: panouri, trape, clapete etc.; trebuie 8 fie in pozitia de asteptare. Dispozitive de actionare a elementelor de protectie a golurilor = mecanisme prin care se realizeazi (manual sau automat) deschiderea elementelor de protectie (obturare) a golurilor. Exhaustor de fum - dispozitiv pentru evacuarea fumului montat in acoperis si care comunicd permanent cu exteriorul. Grad de rezistenta ta foc - capacitatea globeld a constructiei sau @ compartimentului de incendiu de a raspunde la actiunea unui incendiu standard, indiferent de destinajia sau functiunea acestuia. 9719. a. 23. 24. 25. 98 Incendiu - proces complex de ardere, cu evolutie necontrolata, datorat prezenfei substantelor combustibile gi a surselor de aprindere, a cérui aparitie i dezvoltare are efecte negative prin producerea de plerderi de viet, pagube materiale, etc. si care impune interventia organizata pentru stingers. Inckpert cu agtomerir! de persoane - Inc&peri in care se pot aia simultan cel putin 50 de persoane, fiecdreia din acestea revenindu-i o arle de pardoseala mai mica de 4 m?. Limitarea propagirii incendillor - ansamblul mésurilor de constructi gi de instalati, care Impledicé pentru durate normate de timp, extindersa incendiului In interiorul compartimentulul de incendiu sau in afara acestuia. Performanta la foc - comportarea unui material, produs sau ansamblu, Supus unui incendiu tn raport cu utiizaree lui. Perete sau plangeu antifoc (AF) - element de constructie vertical sau orizontal, realizat din materiale incombustibile CO (CA1), avand rezistenta Ia foc cel putin egala cu nivelul stabilit 1 functie de densitatea css mai mare a sarcinii termice din compartimentele de incendiu pe care le separa si realizat conform prevederilor normativului P 118-89. Risc de incendiu - probabilitatea izbucniril incendillor in pati, Incdperi, constructii sau compartimente de incendiu ori instalafil; jn cele cu functiuni civile (publice) se exprima prin “riscuri de incendiu’, iar in cele destinate activitatlior de productie si/sau de depozitare se exprima prin “categorii de pericol de incendi Rezistenta la foc (RF) - aptitudinea unor parti sau elemente de constructie de a-si pastra, intr-un timp determinat, capacitatea portantd, izolarea termica si etangeitatea, stabilite prin incercari standardizate. 27. 28. 31. 9. Rezistent la explozie (RE) - aptitudinea uror parti sau elemente de constructie, realizate din materiale fara goluri interioare, incombustibile CO (CA1), alcatute s1 dimensionate prin calcul astfel inc&t sd reziste la presiunea exploziei volumetrice respective. Sarcina termic& - suma energilior calorice degajate prin combustia completa a tuturor materialelor din spatjul considerat. Sistem de evacuare a fumului $i gazelor flerbinfi - ansambiu constituit din dispozitive de evacuare a fumului si gazelor fierbinti i ecrane verticale cobordte sub acoperig sau tavan In scopul limitarii propagarii incendillor in constructile inchise cu ariilibere mari (fara pereti interiori despartitor). ‘Sursa de aprindere - fenomen fizic, chimic sau alta surs& de alt& natura care genereaz& o cantitate de energie, cu sau fara participarea factorului uman, care poate genera si/sau favoriza inifierea, dezvoltarea $/sau propagarea unui incendiu. Tambur deschis - protectie a golurilor de circulatie functionala din pereti antifoc, rezistent) la foc sau rezistent la explozie, Trapa - dispozitiv de acces mobil inchis in pozitie normals. Ugi, cortine gi obloane rezistente la foc - elemente mobile de protectie a golurilor de circulatie functional din pereti cu rol de limitare a propagrii incendillor alcatuite $i echipate conform ormativului.ANEXA 4 LISTA REGLEMENTARILOR CONEXE REGLEMENTARI LEGISLATIVE $I TEHNICE ROMANESTI 1, LEGI, HOTARARI GUVERNAMENTALE, ORDINE MINISTERIALE Legea nr.10/1995 Ordonanta nr.60/1997 Legea nr.212/1997 HGR nr.571/1997 HGR nr.766/1997 (Ord.MI nv.775/1998 100 Legea privind calitatea in construct Privind apararea impotriva incendillor. Privind aprobarea 1nr.60/1997, Ordonantei Aprobarea categorilor de constructi, instalafii tehnologice si alte amenajari care se supun aviz&rii gi/sau autorizarii privind prevenirea i stingerea incendilor. Regulamente privind incadrarea categorii de importanta, intretinere, exploatare, urmarire in timp $i postutilizare; privind tntocmirea si pastrarea “Cartii tehnice” a constructiei; privind stabilirea categorilor de importanti ale constructior, etc Pentru aprobarea Normelor Generale de prevenire $i stingere a incendiilor. 2. REGLEMENTARI TEHNICE, NORMATIVE, NORME, P 118-99 300-94 P 100-92 NP 24-97 NP 25-97 NP 009-97 NP 010-97 NP 011-97 NP O16 Normativ de siguranta la foc a constructilor. Normativ de prevenire si stingere a incendilor pe durata _executarii lucrarlor de construcfii si instalatii aferente acestora. Normativ pentru proiectarea antiseis- mic& a constructilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice $i industriale. Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea parcajelor_etajate pentru autoturisme. Normativ pentru —_proiectarea constructor pubice subterane. Normativ privind —_proiectarea, executarea si Intrefinerea constructor pentru case de copii Normativ privind —_proiectarea, executarea si intretinerea constructillor pentru gcoli si licee. Normativ privind —_proiectarea, executarea si Intretinerea constructlor pentru gr&dinite de copii Normativ pentru proiectarea cladirilor de locuinte. 101CE 1-95 PE 124 17-98 118-96 15-98 Ord. Mi 100 Normativ privind proiectaréa cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranja In exploatare, Normativ pentru alimentarea cu energie electric’ a consumatorilor industriali $i similari Normativ privind proiectarea gi execu- tarea instalatilor electrice cu tensiuni p&nd la 1000 Vea gi 1500 Vec. Normativ pentru proiectarea gi executarea instalatilor interioare de telecomunicajii si semnalizare din cladiri civile gi de productie. Normativ privind proiectarea si executarea —protecfiei_— contra trésnetului in construct. Normativ privind proiectarea si executarea instalatillor de ventilare $1 climatizare. Determinarea uteri calorice a materialelor = de_-—_constructi ‘~arminarea —densitatii -—_sarcinii 8 lati de ventilare. Ventilarea uralé organizaté a cladirlor. escriptii de calcul gi de proiectare. $ 1238/1 STAS 10687-76 ‘STAS 9660-87 STAS 10750-88 ISO 8421/1-8 SREN 54/127 Instalatii de ventiiare. Ventilarea mecanicd. Prescriptiifundamentale, Ventilatoare. Principil de securttate. Instalati de ventilare gi climatizare canale de aer. Forme gi dimensiuni, Instalafi de ventiare si climatizare, Rame cu. jaluzele. Clasificare gi tipizare. Protectia Tmpotriva incendillor. Vocabular ‘Sisteme de alarma la incendiu REGLEMENTARI LEGISLATIVE $I TEHNICE STRAINE - NATIONAL FIRE CODES 1995 - XI FPA 204 M -Ghid pentru ‘evacuarea furnului gi a clduril - CERBERUS - Security guide - Fire protection. - REGLEMENT DE SECURITE CONTRE L'INCENDIE - Relatif aux etablissements recevant du public. Dispositions generales et commentaires de la Commission Centrale de Secure. ~ Instruction technique nr.246 relative au desaufumage dans le etablissements recevant du public. 103= Instruction technique nr.247 relative aux mecanismes de dectanchement de dispositifs de fermeture resistant au feu et de desaufumage. - Textes efficiels relatifs a la protection contre les risques dincendie et de panique dans les etablissements recevant du public. ~ Guide du desaufumage - de Paul Chardat - editat de CNPP. - ASHRAE - Applications Handbook - Smoke management. 104 y MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $1 LOCUINTEI ORDINUL NR. 1613 din 02.11.2001 Pentru aprobarea reglementarii tehnice "Ghid de evaluare a riscului de incendiu si a sigurantei la foc la sali aglomerate” Avand in vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare Generala nr. 3/08.10.2001 si Avizul Consiliului Tehnico-Stiintfic ‘nr. 91/23.05.2001 in _conformitate cu prevederile art. 36 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructi in temeiul prevederiior art. 2 pct. 45 si ale art. 4 alin, (3) din Hotararea Guvernului nr, 3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice, Transportunior gi Lacuintei, Ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, emite urmatorul ORDIN Art. 1 — Se aproba reglementarea tehnicd " Ghid de evaluare a riscului de incendiu si a sigurantei la foc la sali aglomerate’- indicativ: GT-030-01, elaboraté de IPCT-S.A. si prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin Art, 2 — Reglementarea tehnic& prevazuta la art. 1 se publica in Buletinul Constructiior prin grija Directiei Generale Tehnice in Constructii si in brogura tiparita de IPCT-SA, Art. 3 — Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii lui in Buletinul Constructilor. Art. 4 - Directia General Tehnicd in Construct va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU, MIRON TUDOR MITREA 105MINISTERUL DE INTERNE CORPUL POMPIERILOR MILITARI INSPECTORATUL GENERAL AVIZ Nr. 9 din 20.09.2001 La cererea INSTITUTULUI DE PROIECTARE, CERCETARE SI TEHNICA DE CALCUL IN CONSTRUCTII - IPCT, inregistraté cu numarul 941/07.08.2001, potrivit atributilor ce ti revin conform prevederilor art. 17, alin. (1), lit. d, din Legea nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompieriior Militari si ale art. 16 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendilor, aprobata si modificata cu Legea nr. 212/197, modificata si completaté cu Ordonanta Guvernului nr. 114/2000, aprobaté cu Legea nr. 126/201, Inspectoratul General al Corpului Pompieriior Militari avizeaza lucrarea GHID DE EVALUARE A RISCULUI DE INCENDIU $I A SIGURANTEI LA FOC LA SALI AGLOMERATE. Avizul se emite in baza: © redactarii finale elaborate de catre IPCT S.A., cu modificarile solicitate de cétre |.G.C.P.M. © contractului nr. 230/2000; © avizul C.T.S, al MLP.AT. nr. 91 din 23.05.2001; © procesului - verbal nr. 30567 din 20.09.2001, al sedintei comisiei de avizare a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari COMANDANTUL CORPULU! POMPIERILOR MILITARI General brigada, Vladimir SECARA LOCTIITOR AL $EFULU! DE STAT MAJOR $I SEF AL. INSPECTIE! DE PREVENIRE A INCENDIILOR Colonel, ing. Stefan FIRESCU 106 r MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $1 LOCUINTE! GHID DE EVALUARE A RISCULUI DE INCENDIU $I A SIGURANTEI LA FOC LA SALI AGLOMERATE INDICATIV: GT-030-01 Elaborat de: IPCT S.A. DIRECTOR GENERAL: DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: DIRECTOR INSTALATII: ‘SEF PROIECT: COLECTIV ELABORARE: Dr.ing.Dan Capatina Ing-Setban Stanescu Ing.Dan Berbecaru Ing.Constanta Caluianu Ing. Constanta Caluianu Ing.Dan Berbecaru CONTROL RISK: Ing.Danut Maciuca Ing.Mircea Pi Avizat de: * DIRECTIA GENERALA TEHNICA IN CONSTRUCTII DIRECTOR GENERAL: RESPONSABIL: Ing.lon Stanescu Ing.Ligia Forsea * ALLR. PRESEDINTE: Acad. prof. onorific dr.ing.Liviu Dumitrescu 107CUPRINS. Cap.1. Obiect. Domeniu de aplicare Cap.2. Terminologie specifica Cap.3. Clasificarea salilor aglomerate Cap.4. Criterii de identificare a riscului de incendiu Cap.5. Prezentarea metodelor matematice de evaluare a riscului de incendiu Cap.6. Factorii de risc specifici Cap.7, Factorii masurilor de protectie M Cap.8. Factorul pericolului de activare ~ Factorul A Cap.9. Riscul de incendiu efectiv Cap.10. Riscul de incendiu admis (acceptat) Cap.11. Siguranta la foc a salilor aglomerate Cap. 12. Cuaitificarea factorilor de risc Cap.13. Cuantificarea factorilor de protectie Cap.14. Cuantificarea factorului de activare Cap.15. Cuantificarea factoruiui privind gravitatea Cap.16. Controlul riscului de incendiu Anexa 1. Valorile orientative ale factorilor de risc acceptate i alte tari 108 Anexa 2. Exemple de calcul ‘Anexa 3. Bibliografie si reglementari tehnice conexe 109 110 413 114 115 17 122 127 129 130 132 132 137 152 153 154 156 160 180 GHID DE EVALUAREA RISCULUIDEINCENDIU | indicatiw | SIA SIGURANTEI LA FOC LA SALI AGLOMERATE 67-030-01 1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE 1.1. Obiectul prezentei lucrdri il constitue stabilirea factorilor de risc, de activare si de protectie la foc, precum si a valorilor acestora, care se iau in considerare la evaluarea riscului de incendiu sia sigurante’ la foc prin metoda matematica de evaluare. 1.2. Luorarea se adreseaza tuturor factorior implicati_in activitatea de proiectare a constructilor publice, verificatorilor si expertilor atestati pentru cerinta de calitate siguranta la foc, specialistiior din ministere si alte organe ale administratiei publice centrale si locale cu atributii in domeniu! apararii impotriva incendillor, precum si persoanelor fizice si juridice care detin sub orice forma sali aglomerate. 1.3. Prevederile prezentei reglementari se aplica la proiectarea constructillor publice, identificarea si evaluarea riscului de incendiu, verificarea si expertizarea privind cerinta de calitate "siguranta la foc’, dupa caz 1.4. Solutile cadru se utilizeaza la evaluarea riscului de incendiu atat la sali aglomerate existente cat sila cele nou construite. 1.5. In cazul sallor aglomerate affate in fazi de proiectare Prevederile prezentei reglementari se utilizeaza la intocmirea si Validarea scenariului de siguranta la foc. Elaborat de: Aprobat de INSTITUTUL DE PROIECTARE, MINISTRUL LUSRARILOR PUBLICE CERCETARE SI TEHNICA DE caLcut | TRANSPORTURILOR $! LOCUINTE! in CONSTRUCTH Cu Ordinal. 1613/02 11.2001 IPCT-SA 1092, TERMINOLOGIE SPECIFICA Analiza de Estimarea riscului Evaluarea riscului Factori de rise Gravitatea (severitatea) Identificarea riscului 110 ansamblu de masuri si _actiuni Pentru identificarea si evaluarea riscului precum si pentru reducerea acestuia in limite acceptabile, potrivit politic’ generale de protectie sau pottivit politicii societatii comerciale identificarea si cuantificarea riscului continut de sistemul tehnic ( incapere, compartment de \cendiu sau constructie ) uat in considerare compararea riscului estimat cu riscuri existente in societate (cunoscute) in lumina restrictitor sociale la aceste riscuri surse de pericol rezultate din proiectarea, —realizarea si exploatarea —_constructiior si instalatiior aferente in raport cu utiizatorii (destinatia) = marimea consecintelor Produse de un anumit eveniment, apreciat prin numarul de persoane accidentate (ranite sau decedate), contravaloarea pagubelor directe si indirecte = examinarea complexa a unui sistem (incapere, _constructie, instalatie etc.) cu scopul de a stabil naturile (tipurile) de risc inerente sistemului examinat pe baza unor proceduri prestabilite Punere in (sub) pericol Risc Risc acceptat Risc asumat Risc de incendiu Risc efectiv Risc transferat 1 © proprietate inerenta unei situatii nesigure in care pot fl implicate una sau mai multe tipuri de amenintari exprima frecventa cu care un eveniment se poate produce intr-o perioada delimitata de timp situatie de stare care exprima aportul intre pericolul potential si masurile de protectie adoptate pentru diminuarea riscului © amenintare implicand o pierdere potentiala (interactiva) rezuitata ca efect al produsului—intre probabiltatea producerii unui eveniment si gravitatea (severitatea) acestuia = limita maxima permisa a nivelulul riscului riscul acceptat intr-un context determinat de conducerea_unei unitati, pe taza unei justificari tehnico-economice, reprezentat de scenarille care conduc la incadrarea riscului efectiv in afara limitelor —riscului—acceptabil (diferenta inte riscul efectiv si riscul acceptat ) Pierdere potentiala ca efect al interactiunii dintre _probabilitatea Producerii unui incendiu si Gravitatea consecintelor acestuia = catacterizareariscului, in contextul masurilor de protectie aplicate cota parte din riscul efectiv transferata altor societati: de 1Sala aglomerata ‘Scenariu de siguranta la foc Siguranta Stabilirea (determinarea) riscului 112 asigurari, furnizori, transportatori etc. (categorie distincta a incaperilor cu agiomerari de persoane) — incapere sau grup de incaperi care comunica direct intre ele prin goluri (protejate sau neprotejate), in care suprafata ce-i revine unei persoane este mai mica de 4 m? si in care se Pot intruni simuitan cel putin 150 de Persoane (sali de spectacole, sali de intruniri, incaperi pentru expoziti, muzee, ——_cluburi, cinematografe, comert, cazinour discoteci etc.). Cand sunt situate la parter, se considera sali agiomerate cele cu mai mult de 200 persoane. = materializare sintetica a factorilor de rise si a masurilor de protectie aferente —unei_——construciii (compartiment de incendiu, sau 0 Parte a compartimentului de incendiu) in scopul_realizarii sigurantei utilizatorului situatie de stare generata de lipsa partiala sau totala a unor pericole actiune orientata spre furnizarea de informatii —privind —_riscurile identificate intr-un sistem tehnic, inclusiv aspectele lor sociale si/sau economice cu scopul de a fi utiizate in decizille referitoare la controlul riscurilor 3. CLASIFICAREA SALILOR AGLOMERATE 3.1. Conform prevederilor P 118 si NP 006, dupa destinatie salile aglomerate se clasifica astfel Categoria salii Destinatia salii aglomerate 8, circuri expozitii comerciale magazine cu marfuri combustibile muzee cu exponate combustibile sali de spectacole teatre dramatice si muzcale S; ‘auditor cantine restaurante discoteci expozitii permanente de arta muzee cu exponate incombustibile sali de asteptare sali de concert sali de cult sali de dans sali de intruniri sali de lectura sali de sport sali pentru proiectii cinematografice Salile aglomerate a caror destinatie nu este cuprinsa in tabel Se incadreaza prin asimilare. 1134, CRITERII DE IDENTIFICARE A RISCULUI DE INCENDIU 4.1. Identificarea riscului de incendiu consta in examinarea complexa a unui sistem tehnic (incapere, compartiment de incendiu, constructie) cu scopul de a stabili naturile riscurilor si uneori nivelul acestor riscuri (de incendiu, de explozie etc.) continute de sistemul ‘supus analizei, pe baza unor proceduri stabilite. 4.2. Exista mai multe metode de identificare a riscurilor. Majoritatea metodelor utilizeaza drept principala parghie de identificare a riscurilor “periculozitatea” substantelor si materialelor utiizate. In toate cazurile, periculozitatea exprima susceptibiltatea substantelor si materialelor de a produce incendii, explozii, reacti exoterme si/sau alte evenimente 4.3, Potrivit metodelor de evaluare a riscului industrial, in raport de periculozitate, substantele si materialele se incadreaza in patru clase de periculozitate: + clasa I~ pericol de incendiu; ~ clas E — pericol de explozie; + Clasa TIC ~ pericol de toxicitate/coroziune; - _ clasa R ~ pericol de reactii exoterme violente. Fiecare categorie se imparte in subgrupe, in raport de periculozitate. 4.4. In raport de cantitatile de materiale combustible existente, constructile incadrate la clasa | - pericol de incendiu se clasifica in niveluri de risc de incendiu. Stabilirea nivelurilor de risc de incendiu se realizeaza pe baza unuia sau mai multor factori de risc. 4.5. Potrivit prevederiior Normativului privind proiectarea salilor aglomerate, indicativ NP 006 si Normativului de siguranta la foc indicativ P 118, nivelul riscului de incendiu se identifica pe baza factorului de risc ~ “densitate a sarcinii termice" 114 4.6. Conform NP 006 corelat cu prevederile P 118, functie de densitatea sarcinii termice, salile aglomerate se incadreaza in urmatoarele niveluri de risc de incendiu: - rise mic, cand q, < 420 MJ/im?, = tise mijjociu, cand 420 < q, < 840 MJim?; - tisc mare, cand q, > 840 MJ/m?. 5. PREZENTAREA METODELOR MATEMATICE DE EVALUARE A RISCULUI DE INCENDIU 5.1. Generalitati Analiza de risc se compune dintr-un pachet de proceduri Pentru identificarea si evaluarea riscului de incendiu precum si pentru stabilirea modalitatior de reducere a acestuia Eficienta analizei de risc este conditionata, in principal, de competenta celor care o efectueaza si de corelarea corecta a metodelor de analiza folosite cu specificul obiectului analizat Utiizarea unei metode neadecvate de analiza de risc conduce la valorificarea incompleta sau defectuoasa a datelor disponibile si ca urmare, la concluzii partiale sau eronate. Se cunosc mai multe categorii de metode pentru analiza Fiscului de incendiu la cladirle cu sali aglomerate. Metodele matematice asigura valorificarea optima a datalor existente privind factorii de risc cat si identificarea celor mai bune solutii de reducere a Fiscului efectiv 5.2. Metode matematice de analiza a riscului Prin Ordinul Ministerului de Interne Nr.87/2001 privind Metodologia de identificare, evaluare si controlul riscurilor de incendiu, nu se consacra 0 anumita metoda matematica de analiza ci doar se stabileste generic formula de calcul a riscului de incendiu, care este de forma 115R, = riscul de incendiu P = pericolul potential de incendiu generat de factorii de rise specifici existenti M = masurile de protectie, exprimate prin factorii masurilor de protectie aplicate ‘A= factorul de activare a factorilor de risc gravitatea consecintelor posibile de incendiu 5.3. Modul de utilizare a metodei Desi formula de calcul este aceeasi, in unele metode matematice, gravitafea consecintelor este luata in considerare sub forma unui factor de gravitate pentru persoane si/sau bunuri care ampiifica pericolul potential, formula generala de calcul a riscului de incendiu find de forma = PxG Ritacuv XA (valorile lui G fiind > 1), R,=¢,xR, iar in altele, sub forma unui factor de gravitate pentru persoane si bunuri cu care se diminueaza riscul acceptat R, (val lui G find < 1) adica iar R,=6,xR,xG, in care: coeficient de ierarhizare = riscul de incendiu redus factor de gravitate cuantificat, pentru persoane si bunuri G R G 116 NOTA: Valorile factorului G prezentate la capitolul 15 sunt valabile numai cand se utllizeazé formula R,=CxR,xG ‘Avand in vedere faptul ca, pottivit prevederilor Normeior generale de prevenire si stingere a incendillor, riscul de incendiu trebuie sa indeplineasca conditia R, 4 < R,, ambele variante sunt considerate valabile De regula, autorii folosesc mai frecvent c2a de a doua varianta (cu R, diminuat) pentru a putea identifica cu mai multa usurinta solutile de reducere a riscului, factorul de gravitate pentru o constructie fiind, de regula, constant, In raport de formula utlizata, siguranta la foc (Sig) este asigurata in toate situatile in care’ 6. FACTORII DE RISC SPECIFIC! Pottivit metodologiei aprobate, metodele matematice trebuie sa ia in considerare atat factorii de risc ce decurg din substantele si materialele fixe si mobile ( P, ) cat si factori de risc derivati din conceptia constructiei ( P2 ) , produsul celor doua categorii de factori reprezentand pericolul potential ( P) care se determina cu formula P=P, xP; 6.1. Factorii de risc generati de substantele si materialele utilizate ( P, ) In evaluarea riscului de incendiu aferent salilor aglomerate, se 1 in considerare urmatorii factori de risc, generati de substantele si materialele mobile utiizate a) densitatea sarcinii termice - factorul q: b) combustibilitatea materialelor, substantelor - factorul c; 7©) pericolul de fum — factorul r; 4) pericolul de toxicitate prezentat de produsele de ardere — factorul k; Pe aceasta baza , factorul P se determina din formula de mai jos: Pyeqxexrxk in care q, ¢, r, si k sunt factorii enumerati mai sus 6.2. Factorii de risc rezultati din conceptia constructiei (P2) In evaluarea riscului de incendiu aferent salllor aglomerate, se jau in considerare urmatorii factori de risc, generati de conceptia constructiei @) inaltimea constructiei, compartimentului de incendiu, incaperi-factorul b) combustibilitatea elementelor de constructie — factorul i; ©) marimea compartimentului de incendiu (suprafata si raportul lungime/ latime) ~ factorul g, Pe aceasta baza , factorul P, se determina cu formula de mai jos: P, exixg 63. Factorul q Factorul q, ia in considerare densitatea sarcinii termice existenta in incaperea sau compartimentul de incendiu supus evaluari. Densitatea sarcinii termice se determina potrivit prevederilor STAS 10903/2-79 pentru sala aglomerata supusa evaluari 118 6.4, Factorul ¢ Factorul c, ia in considerare combusibilitatea materialelor (marfuri, exponate, mobilier) existente in sala respectiva precum si in finisaje si structura constructiei Potrivit prevederilor P 118-99, materialele si elementele de consiructie combustibile se clasifica in urmatoarele clase de combustibilitate: - _ €1(CA 2a) ~ practic neinflamabile; = €2(CA 2b) - difici - €3 (CA 2c) - mediu inflamabi + €4(CA 2d) - usor inflamabile. 6.5. Factorulr Factorul , ia in considerare pericolul de fum. Dupa emisia de tum, substantele si materialele se clasifica in {rei clase de pericol (stabilite prin test, in raport de absorbtia fluxului luminos) asttel: = Pericol de fum normal ~ absorbtia fluxului luminos (opacitatea) < 50 %; = Paricol de fum mediu - absorbtia fluxului luminos 50 - 90%; - Peticol de fum mare - absorbtia fluxului luminos > 90 %. In lipsa_unor date privind clasificarea substantelor si materialelor in clase de pericol dupa emisia de fum se pot utiliza urmatoarele criteri - hartia, lemnul, fibrele si firele naturale, bauturile alcoolice se incadreaza in clasa “pericol normal de fur"; 119- tesaturile realizate din fire naturale in amestec cu fire sintetice, folia de polietilena si polipropilena, produsele din piele se incadreaza in clasa “pericol mediu"; = produsele din cauciuc, mase plastice, poliuretan, vopselele se incadreaza in clasa “pericol mare” Celelalte materiale se clasifica prin asimilare. 6.6, Factorul k Factorul k, ia in considerare toxicitatea / coroziunea produselor rezultate prin ardere pe timpul incendiulu Dupa toxicitatea produselor de ardere, substantele si materialele ce se pot afia intr-o sala aglomerata se pot clasifica in tei clase de perico!: - _ pericol mare de toxicitate (coroziune) In lipsa_unor date oficiale privind incadrarea produselor de ardere in raport de toxicitatea pe care o prezinta pentru om, se pot utiliza urmatoarele criterii - in clasa de pericol normal se pot incadra materialele, substantele sau marfurile care prin ardere dau ca produse de ardere dioxid de carbon si vapori de apa (exemple lemnul, hartia, textilele realizate din fibre naturale, zaharul, tutunul si altele asemenea) - in clasa de pericol mediu se pot incadra materiale, substante si marfuri care prin ardere dau dioxid de carbon, vapori de apa si alti produsi secundari netoxici, cum sunt funinginea, aerosoli etc. (exemple: articole din cauciuc, anumite vopsele, fibre sintetice poliesterice); - in clasa de pericol mare se pot incadra materialele, substantele si marfurile care prin ardere dau, pe langa dioxid de carbon si vapori de apa, produsi secundari toxici, in care apar combinatii cu clorul, sulful, azotul, cianul 120 (exemple: carton asfaltat, poliuretan, polistiren, fibre sintetice poliamidice , PVC etc) 67. Factorule Factorul e, ia in considerare inaltimea utila a constructiei sau cota planseului peste sala aglomerata la constructii supraterane ori cota pardoselii sali aglomerate la constructile subterane. La constructile fara pod (pavilioane expozitionale cu cupole) se ia in considerare inaltimea volumului util al constructiei Pentru diferentiere, constructille parter se pot imparti in trei grupe: = inaltime pana la 7,00 m; = inaltime cuprinsa intre 7 ~ 10 m. ~ _ inaltime peste 10 m. Constructile cu mai multe niveluri se dilerentiaza in functie de numarul de etaje. Constructile subterane se diferentiaza in raport de cota la care este dispusa pardoseala sali aglomerate astfe + cota pardoseliila = 3,00 m; - cota pardoseliiia —- 6,00 m. = cota pardoseliia —- 9,00 m: cota pardoseliila —- 12,00 m; 6.8. Factoruli Factorul i, ia in considerare prezenta materialelor combustibile in structura elementelor de constructie atat in structura portanta cat si in elementele fatadei si invelitorilor. In raport de materialele utiizate la structura portanta constructile se pot grupa in trei categorii - construct avand structura poranta din materiale incombustibile (beton, metal, piatra) 124- constructii avand structura portanta realizata din lemn masiv sau cu elemente compuse realizate din scandura (stalpi, arce, grinzi) , protejate cu produse termospumante; + constructii avand structura portanta realizata din lemn neprotejat In raport de materialele utiizate la realizarea fatadelor si invelitorilor, constructile se pot grupa in urmatoarele categorii: - cu fatade sisau invelitori realizate din materiale incombustibile; =U fatade si/sau invelitori realizate din elemente multistrat ou stratul exterior incombustibil (combustibile protejate); - cu fatade si/sau invelitori realizate din elemente combustible (lemn, mase plastice, carton asfaltat), Din combinarea celor sase grupe mentionate mai sus, rezulta oj situatii ce pot fi intalnite in activitatea de evaluare. 6.9. Factorul g Factorul g, ia in considerare suprafata care poate fi cuprinsa de incendiu precum si forma suprafetei respective. La aceeasi suprafata si la aceleasi materiale utiizate, riscul de propagare este invers proportional cu raportul Iungimeflatime (timpul de incendiere totala prin propagare directa este mai mic la constructile avand lungimea mult mai mare decat latimea). Totodata, actiunea de limitare @ propagarii incendillor este cu atat mai usoard, cu cat raportul lungime/ latime este mai mare. 7, FACTORI MASURILOR DE PROTECTIE - M- Factorul masurilor de protectie, (M), ia in considerare toate masurile de protectie adoptate si/sau realizate pentru diminuarea riscului potential de incendiu. 122 In conformitate cu reglementarile privind prevenirea si sstingerea incendiilor, factorul M ia in considerare urmatoarele categorii de masuri de protectie impotriva incendi = masurile constructive de siguranta la foc - factorul F; - echiparea constructiei cu instalatii de semnalizare, alarmare, alertare si de stingere a incendillor - factorul E: ~ _asigurarea interventiei pe locul de munca - factorul D; ~ _eficacitatea interventiei serviciului de pompieri civil si/sau @ pompierilor militari ~ factorul I Factorul M se determina cu relatia: KEXDxI Factori F, €, D si! sunt determinati prin relatii de calcul in care intra © serie de subfactori (care sunt la randul lor factori specific categoriei respective). 74. Factorul F Factorul F, ia in considerare principalele masuri de siguranta la foc cuprinse in reglementarile tehnice de specialitate. Factorul F ia in considerare urmatorii factor + gradul de rezistenta la foc, corelatia intre categoria salii si ‘fumarul de niveluri admis, compartimentarea antifoc si separarea diferitelor spatii— factorul F,; ~ _ combustibilitatea finisajelor si desfumnarea — factorul F,; asigurarea evacuarii persoanelor — factorul Fy. Pe baza celor de mai sus, relatia de calcul a factorului F este: FEF,xF,XxF, 123in care, fiecare dintre elementele relatiei matematice este determinat de o serie de subfactori (care sunt la randul lor factori specifici categoriei respective) astfel 7.1.4, Factorul F, Factorul F, ia in considerare cel putin: - gradul de rezistenta la foc al constructiei - factorul fy, = corelatia intre categoria salii aglomerate, numarul de niveluri admis si gradul de rezistenta la foc - factorul fy; - _ separarea salilor aglomerate fata de restul constructiei cu alte destinatii- factorul fyy; - _ separarea incaperilor cu risc mare si mijlociu fata de sala aglomerata ~ factorul fy; - _separarile in interiorul salilor aglomerate — factorul fs Pe baza celor de mai sus, factorul F, se determina cu urmatoarea relatie de calcul F fas X fa X fia X fra X fas 7.1.2, Factorul F, Factorul F; ia in considerare cel putin - . desfumarea salii aglomerate — factorul fy; - _ desfumarea circulatilor comune si caselor de scari — factorul fra: = combustibilitatea finisajelor interioare — factorul fps = combustibilitatea plafoanelor suspendate — factorul fy, Pe baza celor de mai sus, factorul F, se determina cu relatia de calcul Fa 5 fay X faa X faa fou 124 7.1.3, Factorul Fy Factorul F; ia in considerare urmatoarele aspecte - _ numarul cailor de evacuare - factorul fy - gabaritul cailor de evacuare — factorul fy. - _ alcatuirea constructiva a coridoarelor si scarilor de evacuare-factorul f,,; - asigurarea cailor de evacuare in interorul salilor, aglomerate -factorul fy = accesul din drumurile publice — factorul f,5; - _ timpul (lungimea) cailor de evacuare ~ factorul fy + marcarea, semnalizarea si iluminarea cailor de evacuare — factorul fy, Pe baza celor de mai sus, factorul F, se determina cu urmatoarea relatie de calcul: Fy fay X faa X fas X fae X fas X fae fay 7.2. Factorul E Factorul E, ia in considerare echiparea constructiei cu instalati de semnalizare si stingere a incendillor. In cazul salilor aglomerate, factorul E ia in considerare = observarea, semnalizarea, alarmarea si alertarea in caz de incendiu — factorul E, ~ _ echiparea cu instalatii de limitare si stingere a incendillor — factorul E,; = asigurarea alimentarii cu apa pentru stingerea incendilor —factorul Es: siguranta in alimentare cu energie a consumatorilor cu rol de siguranta la foc ~ factorul Ey 125~ _nivelul de performanta si starea de operationalitate a instalatiilor cu care este echipata constructia — factorul E,. Pe baza celor de mai sus, factorul E se determina cu urmatoarea relatie de calcul: E=E, x E, XE, xE,xE, 7.3. Factorul D Factorul D, ia in considerare interventia pe focul de munca (ocuparedin sala aglomerata supusa analizei astfel ~ dotarea cu milloace de interventie ~ factorul D,; - _ organizarea interventiei personalului in caz de incendiu si calitatea acesteia — factorul D,; - existenta persoaneior pentru punerea in aplicare a masurilor cuprinse in organizarea interventiei pe locul de munca si (ocupare)nivelul de instruire al acestora - factorul D,. Pe baza celor de mai sus, factorul D se determina cu relatia’ D=D,xD, xD, 7.4. Factorut | 7.4.1. Factorul |, ia in considerare capacitatea de interventie Pentru stingerea incendilor a serviciului de pompieri civili si a Pompierilor militari astfel: - categoria serviciului de pompieri civili propriu sau a serviciului cu care s-a incheiat o conventie ~ factorul |,; 126 ~ categoria serviciului de pompieri militari care intervin in az de incendiu — factorul |,; - timpul de incepere a interventiei serviciului de pompieri ccivili sau militari— factorul ly. 7.4.2. Pe baza celor de mai sus, factorul | se determina cu urmatoarea relatie de calcu! Teh xhxl, 7.4.3. Factorul |, Factorul |, ia in considerare categoria serviciului de pompier 7.4.4, Factorul |; Factorul |, ia in considerare categoria subunitatii de interventie a pompierilor militar 7.45. Factorul ly Factorul |,, ia in considerare intervalul scurs intre momentul aparitiei arderii pana la realizarea dispozitivului de interventie, fiind determinat de: ~ _ timpul de alarmare + timpul de alertare - _ timpul de deplasare ~ _ timpul de intrare in actiune a fortelor concentrate. 8 FACTORUL PERICOLULUI DE ACTIVARE - A- 8.1. Factorul pericolului de activare cuantifica probabilitatea de aparitie a unui eventual incendiu. In lipsa unor date referitoare la probablitatea de aparitie a Incendiilor, in practica, factorul A ia in considerare: 127prezenta materialelor si surselor de aprindere ; conditile tehnice de prevenire aplicate miloacelor purtatoare de surse pentru anu favoriza apnnderea si = executarea lucrarilor cu foc deschis fara respectarea regulior si masurilor specitice p.s.i: - utlizarea si exploatarea —instzlatilor electrice si echipamentelor cu defectiuni si/sau improvizatii si/sau de performantele acestora ; + ~ursele de pericol generate de factorul uman: ordinea disciplina, intretinerea, exploatarea, catre personal necalificat; ~ _ feceptori electric lasati sub tensiune, nesupravegheat: - neasigurarea dispozitivelor de protectie a circuitelor electrice (cabluri, conducte) impotriva supracurentilor (de suprasarcina, de scurtcircuit), utiizarea de astfel de dispozitive necalibrate corespunzator sau improvizate, - utiizarea defectuoasa a instalatifor utlitare de gaz, 8.2. Sursele posibile de aprindere care se iau in considerare pentru saiile aglomerate sunt, dupa caz . surse de aprindere cu flacara ventilare-climatizare; ; ~ flacara deschisa; ~ fumatul in locur cu risc mediu si mare de incendiu ~ flacara inchisa. scurgeri (scapari) de produse inflamabile; - _ nereguli organizatorice; . surse de aprindere de natura electrica ~ trasnet - _ arcuri si scantei electrice: - scurteircuit; 8.4. Factorul pericolului de activare, ( A ), se cuantifica in + efect termic al curentului electric. functie de nivelele de pericol astfe! . surse de aprindere de natura termica: - pericol de activare mic A < 1,00 - obiecte incandescente sau supraincalzite; = pericol de activare normal A = 1,00 ~ caldura degajata de aparate termice. pericol de activare mediy 1,00 2941 27 Factorul ¢ ‘Combustibilitate materialeior Factor ¢ ~~ |Foarte inlamabil (lichide t,<21°C, gaze | 1,60 sau vapori) | [Usor inflamabil (lichide 21°C 55°C gaze sau vapori materiale si substante solide) __ Dificit inflamabil_sau normal combustibil 710 ichide, materiale si substante solide) Practic neinflamabil sau dificil combustibi, 705 (lichide, materiale si substante solide) Incombustibil 7,00 Factorul © Pericolul dat de fum Factor 710 —___| 1,20 1.50 133Factorul k ©) Sala dispusa la etaj Gradul de pericol de toxicitate sau Factor k Etajul Factor 6 coroziune 4 Peste 11 etaje 250 Normal | Peste 6 etaje 2,00 Mediu _ | Etajul 7 71,85 Mare Etajul 6 1,80 Etajul 5 175 Factorul & Etajul 4 1,65 Etajul 3 1,50 a) Sala dispusa la parter Etajul2 1,30 Etajul 4 7,00 Factor e Factor e Factor € 2 Factorul i | Qm <420 | 420 < Gm < 840 Qm | Mim? Mim? >840MJIm? Elementele fatadei/ Incombus- | Combus- | Combus- | acoperisului tibile tibile tibil H> de fom 7,00 1.25 750 Co protejate | c3-C4 Tm< H<10m 4,00 4.15 1,30 Structura portanta 1-2 Lis n7m 4.00 409___|__4,00 Construct din Beton, caramida, metal alte 10 4,05 14 4) Sala dispusa subteran materiale incombustibile a Construct din lemn Cota subsolutui Factor termoprotejat 11 4.15 42 3m 7,30 Consifucti din temo ~6m 7,90 neprotejat 12 1.25 13 “om 2.60 “12m 3,00 - =15 m __3,50 _ aaa 135Factorul g 2 13. CUANTIFICAREA FACTORILOR DE PROTECTIE Raportul L: 1 13.1. Factorul privind gradul de rezistenta la foc, Suprafata salii aglomerate ( m7?) | corelarea intre categoria 'salii si numarul de __| Factor g niveluri admis, compartimentarea si separarea ( F,) T | ) sa | ast at 24 14 Gradul de rezistenta la foc ( f,;) 680 | 630 560 | 500 400 0,75 Gradulde | Solutia constructiva [Factorut fa 3030_| 950 870 760 600) 0.80 rezistenta la j 7370 [1270 [1150 | 1010 | 800 | 085 foc | 4700 1600 | 1450 1250 1000 | 0,90 Cu plansee si acoperis terasa | [2050_{"ig00 [4750 [1500 [1200 1,00 avand rezistenta fa foc 1 or 3400__|~3200 | 2900__| 2500 |” 2000. 1.20 Gr Sy acopers auloportant fara pod 100__|~4800_[~ 4300_| 3800 | 3000 1.40 ; 6800 | 6300 [5800 | 5000 | 4000 1,60 | ae eS ene Seo - 8500 7900 7200 6300 | 5000 7) Cu plansee si acoperis terasa [-10300_{|~9500_| 8700 | 7600 | 6000 2,00 avand rezistenta la foc 45 min | [12000 | 11100 |-10100_| 6800 | 7000 2.20 | crt | Cu piansee si acoperis terasa_ | {13700 |" 12700 [41500 [10100 [6000 2.40 i. avand rezistenta la foc 30 min | 15400 1 14300 | _13000_{ _11300_{ 9000 280 Curacoperis auioportant fara pod | 7.50 7100 _| 15900 | 14400 | 12600 | 10000 2,80 . “te800_[ 17500 | 15900 | 13900 | 11000 | 3,00 LL evan bezistenielialice S0/mig Cu piansee si acopens terasa 137 | avand rezistenta la foc 45 min | Sal (Cu acopens auioportant fara pod) 1.30 avand rezistenta la foc 15 min | Cu plansee si acoperis terasa Bu acoperis auioporiant fara pod 136 137Factor de corelare intre categoria sali aglome! Aumarul de niveluri admis si gradul de rezistenta la foc ( fy2) Factor reforitor restul constructici cu alte destinatii ( f,.) la separarea sali aglomerate fata de ‘Situatii posibile fis Exista separare prin pereti si plansee conform P118, fara golurile sau cu goluri pentru circulatie protejate corespunzator Sala aglomerata in constructie independenta sau ‘compartiment de incendiu 1,00 Exista separare prin pereti si plansee conform 118, dar cu golurile pentru circulatie neprotejate corespunzator 0.95 Prevederi conform P118 | fa Situatii posibile I Exista corelare inire categoria sali, numarui de 7.00 niveluri_ si gradul de rezistenta la foc al constructiei (G.RF ) conform P118 Exista corelare intre categoria salii si gradul de rezistenta la foc al constructiei Necorelare cu numarul de niveluri, a) cu raspundere asumata prin hotarare scrisa a 0,95 conduceri b) fara raspundere asumata prin hotarare scrisaa| 0,90 conduceri . Nu exista corelare intre categoria salii si gradul de rezistenta la foc al constructiei. Se incalca | 0,80-0,60 prevederile P118 NOTA: In ultimul caz din tabelul de mi us, valoarea factorului fy, Se adopta in raport cu nivelul necorelarii (cu cat gradul de rezistenta la foc este mai redus fata de cel normat). 138 Exista separare , dar perelii sisau planseele nu au rezistenta la foc prevazuta de P118, iar golurile Peniru circulatie sunt protejate corespunzator Exista separare , dar peretii si/sau planseele nu au rezistenta la foc prevazuta de P18, iar golurle Pentru circulatie nu sunt protejate corespunzator 0,85 0.80 139Factor referitor la separarea incaperilor cu rise mare si Factor privind separarile in interiorul salilor aglomerate mijlociu fata de restul constructiei sau fata de sala aglomerata (ts) (fd) Stati posble Siuati posibie fa Exista separare prin pereli si plansee conform P1718, cu | 1,00 Exisla Separare prin perell si plansee conform P178, cu | 1,00 golurile pentru circulatie protejate corespunzator sau nu este golurile pentru circulatie protejate corespunzator cazul | Exist sepsrare prin poral si plansee conform P118, dar eu | 095 Enista saparare prin pera i plansee conform P16, dar cu | 085 golurile pentru circulatie neprotejate corespunzator golunile pentru circulatie neprotejate corespunzaior j Exsta Separare, dar pereti' si/sau planseele nu au| 0.65 | Exista separare, dar pereti' si/sau planseele nu au | 0,85 | rezistenta la foc prevazuta de P118, iar golunle pentru rezistenta la foc prevazuta de P118, iar golurile pentru circulatie sunt protejate corespunzator i Girculatie sunt protejate corespunzator lf - ~ = = 7 | { Exista separare, dar peretii si/sau planseele nu au! 0,80 Exista separare, dar peretii sisau plansesle nu au | 0.80 rezistenta la foc prevazuta de P118, iar golurile pentru | rezistenta la foc prevazuta de P18, iar golurile pentru | circulatie nu sunt protejate corespunzator | circulatie nu sunt protejate corespunzator | - —_____1 L J 140 ‘ 14113.2. Factor desfumarea F, Desfumarea sali aglomerate ( f .:) { Situatii posibile Se asigura desfumarea conform prevederior P1168 ——~*| 7 Combustibilitatea plafoanelor suspendate (f,.) [Nose asigura desfumarea Desfumarea circul Situati posibile Se asigura desfumarea conform prevderior P118 Nu este obligatorie desfumarea Nu se asigura desfumarea Combustibilitatea finisajelor interioare ( fs) Ciasa de combustibiltate ‘Incombustibile CO ( CAi) Practic neinflamabile C1 ( CA2a) inflamabile C2 (CA 2b) Glasa de combustibilitate a plafonului suspendat faa Incombustibile CO (CAT) 1,00 Nu s-au prevazut plafoane suspendate Practic neinflamabile Ci(CA 2a)cu respectarea | 0.95 prevederilor din P118 Dificitinflamabile C2 ( CA 26) cu respectarea prevederior | 0,90 din P118, ‘Mediu inflamabile C3 (CA 2c) 0.80 | Usor inflamabile C4 (CA 2d) 070 13.3. Factorul asigurarea evacuarii persoanelorF, Factorul privind numarul cailor de evacuare (f,:) [Siuatiposibie ——ss—, nu se iau in considerare instalatile cu rol de protectie ( perdele de apa ). Cand debitul instalatillor de apa este mai mic decat debitul de calcul, pentru fiecare 5 litry sec mai putin , tactorul E, se diminueaza 6u 0,05 Asigurarea alimentarii cu apa pentru stingerea incendiu E, Situatii posibile E; ‘Se asigura alimentarea cu apa pentru stingerea incendilor conform prevederiior STAS 1478 si 1,00 Normativului 1.9 Nu se asigura alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor conform prevederilor 0,95- 0,70 STAS 1478 si Normativului |.9 NOTA: ** Valoarea factorului E se adopta in raport cu deficientele existente in alimentarea cu apa ( debite, rezerva de apa, pompe de incendiu, presiuni, etc) ranta in alimentare cu et de siguranta la foc — factorul E, gie a consumatorilor cu rol Nivelul de performanta si starea operationala a instalatis de stingere— factorul E, In stare de buna ‘Scoasa din functionare functiune 1,00 0,95 - 0,80 a ** Nu se ia in considerare instalatia de stingere de la factorul E> 13.5, Asigurare: terventiei pe locul de munca factorul D Dotarea cu stingatoare portabile D, ‘Stingatoare Suficionte D, 7,00 0,95-0,60 Situati posibile E ‘Se asigura alimentarea cu energie potrivit Normativului 1.7 1,00 Nu se asigura alimentarea cu energie potrivit Normativului |.7 0,90 - 0,70"* NOTA:*" Valoarea lui E, se adopla in raport cu deficientele existente in alimentarea cu energie si consecintele posibile 148 NOTA™: Valoarea factorului D, se ia functie de numarul si starea fizica a stingatoarelor portabile 149Organizarea interventiei personalului in caz de incendiu- Factorul D, Exista organizarea | Exista organizarea_| Nu exista interventiei si este | interventiel dar nu este| organizarea in conformitate cu] in conformitate cu. | interventiei OGR 60-1997 OGR 60-1997 D, 700 0.90 0.80 Existenta personalului pentru punerea in aplicare a masurilor cuprinse in organizarea interventiei- factorul D, Exista salariati | _ Exista salariati Nu exista disponibili pt. disponibili pt. salariati interventi interventie darnu | — disponibili sunt instruiti sunt instruiti pentru interventie D; 7,00 0,90 0,80 13.6. Capacitatea de interventie pentru stingerea factorul | Categoria serviciului de pompieri civili propriu sau a serviciului de pompieri civili cu care este inchelata o conventie - factorul |, Categoria 7 rviciului | Motopompa de pompieri| sau instalatii fixe 0 m O masina cu apa si spuma apa si spuma 4,10 115 4,20 150 Categoria serviciului de pompi i militari - factorul |, Categoria 7 v serviciuluide | — Pichet " m a pompieri (Gardide | Statie | Sectie ment militari interventie) by 1,25 1,30 135 140 NOTA: Dotarea subunitatii de interventie cu autospeciale de stingere =numarul de masini cu apa si spuma pentru interventie flind de 2 pentru pichet, 4 pentru statie, 6 pentru sectie, 8 pentru detasament. Timpul de incepere a interventiei serviciului de pompieri — factorul |, Timpul de Peste 30 incepere al | wax.10 | 10-20 | 20-30 min. interventiei sau min. min min. nedeter- Serviciul minat Pompien vii sau pompieri| i= 1,00 | =090 | i,=080 militar NOTA: Factorul |, urmatorii timpi: : ‘+ timp de alarmare, timp de alertare timpul de deplasare timpul de intrare in actiune a fortelor concentrate = timpul de incepere a interventiei este suma 15115. CUANTIFICAREA FACTORULUI PRIVIND GRAVITATEA G 14. CUANTIFICAREA FACTORULUI DE ACTIVARE A Nr Destinatia salii aglomerate Factorul A Sala aglomerata dispusa in constructi supraterane crt ans ee 10 Nr Nivelul de amplasare a salli aglomerate 2] Mari magazine oa marion 70 crt Numarul maxim de persoane admis Factor electrocasnice _ G 3__| Mari magazine de_marfuri generale 1,0 Parter | Et.2-4] Et.5-7 | Et.8.- | Et> 4_|Cantine 0,85 al ao 10 5__[ Cinematografe 1.0 Cad _ - 6 _| Biserici si alte salasuri de cult 12 4_| <300 _. 0.95 _| 7_| Expoziti_cu marfuri incombustibile 0,85 2 | 301- | <300 0,90 8 _| Expozitii cu marfur combustibile 1.0 500, - ‘9 | Expozitii de tablouri sau arta fotografica 0.85 Sa Scag SO eco) 0.85 10 _| Hotel cu sali agiomerate 1.0 oOo Esco) — 11_| Restaurant, sali de dans 1.0 OC | 0 to 0.1 500) a S00 9.80 12_| Biblioteci, Sali de lectura 0.85 1500 n eo ~ 73 | Muzee 0.85 7801 - | 1001— | B07- 301 0,75 74_| Bar de noapte 1.0 3 2000 Ee 1200) a aoe 15_| Sali de jocuri 1.0 2001 - | i501— | 1001— <300 | 0.70 7 3000 | 2000 1500 1000 16 _| Sallde asteptare ae 3001- | 2001 | is01- | t001- | 307- | 068 17 _[ Studiouri de televiziune wa 4000 | 3000 2000 1500 | 500 18_| Teatre 44 8 | 4001- | 3001- | 2001- | 1501- | 507- | 0.60 19_| Circuri 44 5000 _| 4000 2000_| 1500 20 _| Discoteci, sali de sport 1.2 9 | 5001- | 4001 — 2001 | 1501- | 0.55 7500_| 5000 3000_ | 2000 NOTA: Factoru! A poate lua valori mai mari decat cei din tabel atunci 10 | > 7500 | > 5000 >3000 | >200 | 050 nd evaluatorul constaté existenta unor stari de pericol sau 0 cauze potentiale de incendiu, persistente in timp, ce nu pot fi solutionate operativ. 152 153Sala aglomerata dispusa in constructii subterane 16.2. Controlul riscului de incendiu presupune: - _urmarirea cu predilectie a factorilor de rise care se pot Nr Cota subsolului modifica cu cea mai mare frecventa; crt Numarul maxim de persoane admis Factor - Mentinerea masurilor de protectie pasiva luate in 6 | considerare prin scenariile de siguranta la foc; Cota Cota] Cota | cota 1 - mentinerea performantelor masurilor de siguranta in 3,00 ~6,00 9,00 ~12,00 | functionare —aplicate _instalatiilo, _sistemelor_— si echipamentelor utiitare; | | - mentinerea si/sau imbunatatirea privind pregatirea si 1 < 300 0.85 instruirea salariatilor si a capacitatii de interventie a 2_| 301 - 500 0,80 serviciului propriu de pompier civil 3_| 501- 1000 < 300 O75 | - supravegherea respectarii regulilor de prevenire a 4 1007 — 301-500 <300 T 070 | incendiilor de catre utilizatori; 1500 | - imbunatatirea sistemului de indicatoare, avertizare, de 5 1501- | 501-1000 | 301-500 | <300 | 0,65 interdict si de orientare a utilizatorilor. | 2000 6 2001 — 1001 — 501 — 301- 500 0,60 2500 1500 1000 7 | 2501 = 7501 - joor- | S0i- | 08 3000 2000 1500 | 1000 8 3001 — 2001 — 1501- | 1001 - 0,50 4000 2500 2000 1500 | @ [ >4000 | >2500 | >2000 | >1500 | 0.45 | NOTA: Pentru statile de metrou valorile factorului G au caracter de recomandare 16. CONTROLUL RISCULUI DE INCENDIU 16.1. Lucrarile de identificare si evaluare a riscului de incendiu se finalizeaza prin recomandari privind controlul riscului de incendiu 164 155AGLOMERATE ANEXA 1 VALORILE ORIENTATIVE ALE FACTORILOR DE RISC ACCEPTATE IN ALTE TARI PENTRU CLADIRI CU SALI Wr Destinatia salli aglomerate | _Factori de risc-valori ort maxim admise = 840 Mum? ‘Supermarket pentru produse 1 alimentare ~ (Q=420-840 Mim? Mari magazine cu marfuri qat 244 2 electrocasnice Mari magazine de 3 marfuri generale 4 Cantine Q= 420 Mim? q=12 5 Cinematografe 156 Destinatia salli aglomerate Factori de risc-valori maxim admise = 420 Malm a=12 6 | Biserici si alte salasuri de cult Expoziti =< 420 Mim? cu marfuri incombustibile qe<12 7 0 Expoziti Q> 840. Mum? | 8 cu marfuri combustibile qr14 | 2 | 2 k=t4 | Q<420 Mim? 9 Expozitii de tablouri sau arta a840 Mim amid 18 Teatre o=12 11,2 k=12 158 159ANEXA 2 EXEMPLE DE CALCUL 1, SALA AGLOMERATA 178 LOCURI (SALA PENTRU INTRUNIRI) Conf planurilor anexate (vezi planga 1,2) Elementele scenariului | Cuantificarea | Valoarea factor it _astoriion 1.1 CUANTIFICAREA FACTORILOR DE RISC Densitatea sarcinii termice:331 Mu/m? Combustibilitatea materialelor: -normal combustibile Pericol de fum ~ mediu Pericol de toxicitate -mediu Tipul constructiei -cu mai multe niveluri:Cota planseului salii-et.1(+7,09m) Structura portanta - CO, fatade CO si acoperis CO Suprafata salii S=115 mp curaport L/1=4/4 160 Elementele scenariului | Cuantificarea | Valoarea factorilor | _factorilor 1.2 CUANTIFICAREA FACTORILOR DE PROTECTIE | Gradul de rezistenta la foc- fy51,73 gr Categoria sali (S2) este} f= 1,00 corelata cu gradul de rezistenta la foc si cu fumarul maxim de niveluri Sala este separata fata de restul constructiei prin Pereti rezistenti la foc 3 ore si plansee 1'/2 ore: Golurile de Circulatie nu au rezistenta la foc corespunzatoare (usi din lemn) In zona functionala a salii nu exista incaperi cu risc mare Sala este separata fata de Testul constructiei prin pereti co 112 Sala nu are asigurata desfumarea Circulatile comune si casele de scari nu sunt prevazute cu sistem de desfumare f,.21,00 521,00 161Nr. crt Elementele scenariului Cuantificarea Elementele scenariulul 15 16 7 18 19 20 21 22 Finisajele interioare sunt CO Nu s-au prevazut plafoane suspendate Fiecare nivel al salii are doua iesiri de evacuare distincte si judicios distribuite. Publiculare acces la doua cai de evacuare. Gabaritul cailor de evacuare asigura trecerea_numarului de fluxuri Coridoarele si scarile sunt alcatuite corespunzator. Usile de pe traseul scarii principale se deschid in sens invers | circulatiet persoanelor catre exterior Conditile pentru circulatiile din interiorul alii sunt indeplinite Se asigura accesul direct din drumurile publice Lungimea (timpul) de evacuare este mai mica decat cea normalizata se mentioneaza concret valoarea lungimii (timpului ) de evacuare Se respecta marcarea, semnalizrea si iluminarea cailor de evacuare Observarea incendillor se asigura prin rond executat de cel putin doua ori pe schimb Sala este echipata cu hidranti interiori 2 x 2,5 Vsec. In zona de amplasare exista retea publica de apa, numarul hidrantilor existenti dispusi sub 200 m asigura debitul de 15 V/sec Reteaua de __hidranti exterior, asgura. cu intermitenta debitele si Presiunile necesare Dotarea cu stingatoare este suficienta Organizarea interventiei este corespunzatoare {In afara.programului nu exista_salariati disponibili | pentru interventie Nu este constituit serviciu de 162 Pompieri civil Cuantificarea | ValoareaElementele scenariului | Cuantificarea | Valoarea Wr. | Elementele scenariului | Cuantificarea | Valoarea factorilor | _factorilor crt factorilor | _factorilor 36 | Riscul accepiat R. In caz de incendiu} —1,=1,40 | | intervine Detasamentul 1 din R.=13xG G=0,95 | | Batalionul 1 al Brigazii de pompieri a Capitalei 1,3x0,95 0.98 37_| Siguranta ta foc Sig Timpul de incepere a interventiei este de 10 min in timpul —programului si edeterminat in afara orelor de program Sig Masurile de protectie M Sig = 0,50 M=0,56 M=FXEXxDx! M= 0,66 x 1,092 x 0,8 x 0,98 Concluzi Punerea in pericol ~—B 1] Scenariul de siguranta la foc nu este corespunzator, intrucat conduce la un rise efectiv mai mare decat riscul acceptat. 2| Se impune imbunatatirea masurilor de protectie la foc. | B=245 Se propune imbunatatirea scenarivlui cu — masura Riscul efectv Ra echiparii constructiei (spatille | adiacente alii aglomerate Ru=BxA A= 1,00 | neseparate —corespunzator Ry= 2,45 fata de sala si caile lor de Ry= 2,45 x 1,00 evacuare) cu instalatille de semnalizare automata a incendiilor 165Nr. |» Elementele scenariulul | Cuantificarea | Valoarea Nr. | Elementele scenariulul | Cuantificarea | “Valoarea ot | factorilor__|_ factorilor ort factorilor | factorilor Evaluarea riscului de incendiu pe baza scenarlului de siguranta la foc in varianta a Il-a B=143 imbunatatita Se modifica urmatori ' ; factori de protectie Riscul efectiv devine: - Punetul 24(E,) devine: Ra= 143 detectarea incendiilor se ; Ry=BxA A=1,00 asigura prin instalati automate de detectare- Ry = 1,43 x 1,00 semnalizare si alertare prin telefon dispus intr-un loc in Riscul acceptat ramane la Re 1,235 care exista permanent o aceeasi valoare persoana ls Siguranta la foc: Factorul E devine: E=1,30 E =1,25 x 1,30 x 0,80 x 1,00 : 1,00 Mt eat Punctul 32 |) devine: timpul de incepere a 's= 00 Vea Sig.= 0,86 interventiei este de max. 10 : minute C Coneluzi Factorul masurilor de protectie M devine: Scenatiul de siguranta la » M=FxExDx! foc varianta a Ila nu este M096 corespunzator. Desi a fost M= 0,66 x 1,30 x 0,80 x 1,40 Punerea in pericol devine: 166 diminuat, fiscul efectiv ramane mai mare decat riscul acceptat. 167Wr crt Elementele scenariulul ‘Cuantificarea factoritor Valoarea factorilor Elementele scenariulul ‘Cuantificarea factorilor Valoarea factorilor Este necesara_imbunata- tirea scenariului de siguranta fa foc varianta tka cu urmatoarele masuri : + modificarea sensului de deschidere a celor doua Usi_interioare din temn dispuse pe traseul de evacuare (asigurandu-se deschiderea in sensul deplasarii spre exterior) + Asigurarea unui sistem de blocare in pozitie deschisa a usii metalice ‘ornamentale de iesire in exterior la cota terenului Evaluarea riscului de incendiu pe baza scenariului de siguranta la foc varianta a Ill-a Toti factorii de protectie din varianta. Ila raman cu aceleasi valori cu exceptia factorului F care se modifica astfel Punctul 19 (f,5) din scenariu devine “Coridoarele, scarile si usile de evacuare sunt alcatuite ‘corespunzator .” Factorul masurilor de protectie devine M=FxExDx! M= 1,40 x 1,30 x 0,80 x 1,40 Punerea in pericol devine 2,03 Riscul efactiv devine Ry=BxA As Ra = 0,67 x 1,00 Riscul acceptat ramane Siguranta la foc devine : B=067 Ry = 0,67 R= 1,235 168 169Nr. | Elementele scenariului | Cuantificarea | Valoarea Nr |” Elementele scenariului | Cuantificarea | Valoarea crt factorilor__|_factorilor crt factorilor__| factoriitor 5 | Sala de spectacole dispusa| = 7,15 Coneluzi la parter cu H< 10m Scenariul de siguranta la foc 6 | Structura portanta,| i= 100 varianta a ila este elementele fatadei si ale corespunzator (riscul efectiv acoperisului CO este mai mic decat riscul 9 = 0,85 acceptat. 7 | Suprafata construita a sali Az 767 m?; raportul LI =1/1 2. SALA DE SPECTACOLE 800 LOCURI 1.2. CUANTIFICAREA FACTORILOR DE Nr | Elementele scenariului | Cuantificarea | Valoarea PROTECTIE Crt factorilor__| factorillor 8 | Gradul | de rezistentalafoc | f= 1,730 1.1 CUANTIFICAREA FACTORILOR DE RISC 9 | Categoria sala S1, numarul} — fi. 1,00 de locuri (800) si niveluri se 1 | Densitatea sarcinii termice: | a= 1.50 incadreaza_ in corelatia .730 620 Muim? admisa 2 | Combustibiitatea c=1,10 10 | Sala este separata fata de materialelor (scaune si fotolii Scena prin perete rezistent la din lemn cu poliuretan, foc mocheta sintetica, lambriuri si plafon suspendat din lemn, 11 | Sala este separata fata de| fu= 1,00 Scea Ghana P=290 cena prin perete rezistent la minerala, fixata pe suport de foc si cortina de siguranta panza). rezistenta la foc protejata cu Peredele de drencer Be eee ae ee 151,20 12 | Separarie in interiorul sali | f= 1.00 sunt corespunzatoare 4 | Pericol de toxicitate - mare k= 1,50 13 | Sala este prevazuta cu sisteme de desfumare (1% F,= 0,47 din suprafata sali) 170 71Nr] Elementele scenariului | Cuantificarea | Valoarea Nr | _ Elementele scenariul Cuantificarea Crt factorilor__| factorillor Crt factorilor 21 | Accesul din drumurile publice | f= 1,05 14 | Circulatitle comune nu sunt este usor si direct prevazute cu sisteme de desfumare 22 | Lungimea cailor de evacuare | f= 1,00 | F=1,037 este sub cea maxima admisa 16 | Finisajele interioare ale sali 23 [Sala este echipata__cu si tratamentele acustice sunt instalatie de semnalizare 1.25 CC, automata a incendillor cu detectori de fum si butoni 16 | Plafoanele suspendate sunt| f= 0,7 manual, Centrala_ de realizate din PAL, elementele semnalizare este permanent de sustinere avand RF 15 supravergheata de 0 minute, cu spatile dintre ele persoana. si planseul de rezistenta Aertarea se asigura prin neintrerupt prin diafragme Co telefon 17 | Se asigura numarul calor de | f= 1,05 evacuare 24 | Sala este echipata cu 6| &,=1,30 hidranti interiori cu 2 x 2,5 ltr 18 | Gabaritul calor de evacuare simultan . Pentru stingerea (patru usi cu latime de 2,20) | fy= 1,05 incendiilor din exterior s-au asigura trecerea a 16 fluxuri ( asigurat § hidranti_subterani 800 persoane). Evacuarea si 12 racorduri tip A pentru lojei se asigura prin doua usi alimentarea autospecialelor cu latime de —0,90(100 direct din rezervoarele de persoane) apa pentru incendiu 19 Coridoarele, scarile si usie| fy= 1,05 | F,= 1,276 25 | Gospodaria de apa incendiu | £, = 1,00 de evacuare sunt alcatuite (2 rezervoare a 500 m’) corespunzator asigura debitele si presiunile necesare in caz de 20 | Calle de evacuare in| fy= 1,05 incendiu.Pompele de interiorul alii indeplinesc incendiy intra automat in cerintele pentru sali functiune (atat cele active cat aglomerate sirezervele) 172 173,Nr Elementele scenariului Cuantificarea | Valoarea Nr Elementele scenariului Cuantificarea | Valoarea Crt factorilor factoriilor Crt factorilor factoriilor 26 | Consumatorii “cu rol de E. = 1.00 M = 1,037 x 1.625 x 1.0 x = 2,190 siguranta la foc sunt 1,30 alimentati cu energie electrica conform 35 | Punerea in pericol B Rormativului | 7 27 | Instalatiile de stingere sunt in stare operationala. 28 | Dotarea cu stingatoare este} D,= 1,00 B= 1,324 ‘suficienta 36 | Riscul efectiv 29 | Interventia fortelor _proprii D,= 1,00 D=1,00 este organizata_ conform Ry=BxA unde A= 1,00 reglementarilor 1 Ry = 1,324 x 1,00 324 30 | Exista personal disponibil D,= 1,00 pentru interventie 37 | Riscul acceptat 31 | Sa organizat un serviciu de] 1,= 7,10 pompieri de categoria | Ra=13xG G=0,85 (instalatii fixe) Ra=1,3x 0,85 Ra = 1,105 32 | In caz de incendiu intervin 2 1,=1,40 stati’ de pompieri militari (un 38 | Siguranta la foc detasament ) Ra 33 | Timpul de incepere a} 15=0,85 1= 1,30 | Si interventiei este de 23 ! minute { Sig = 0,83 34 | Factorul M ! M=F xExDx! 174 175Nr crt Elementele scenariulul Cuantificarea factorilor Valoarea factoriitor Coneluzii: Scenariul de siguranta la foc nu este corespunzator intrucat conduce la un rise efectiv mai mare decat riscul acceptat. Se propune imbunatatirea scenariului de siguranta la foc cu masura _tratari plafoanelor suspendate cu produse intumiscente pentru aducerea lor la combustiblitate C1 Evaluarea risculul de incendiu = pe. —baza scenariului de siguranta la foc varianta a ll-a In scenariut initial se modifica urmatoriifactori de protectie: Punctul 16 devine: Plafoanele suspendate sunt realizate din PAL protejat cu produse intumiscente Factorul F2 F2=1,2x0,8x0,7x09 Factorul F F = 1,73 x 0,60 x 1,276 F2=0,60 Fa 1,324 Nr | Elementele scenariului | Cuantificarea | Valoarea crt _ factorilor _| factoriilor - FactorulM: M= 2,796 de Ref = M=1,324 x 1,625 x 1,0 x 1,276 Punerea in pericol 8 Riscul efectiv x A unde A Ref = 1,037 x 1,00 2,796 Riscul acceptat ramane cu aceeasi valoare Siguranta la foc 4,105 Sig = 1,037 Sig> 1 Concluzie: valoarea Riscul efectiv a fost mult diminuat, siguranta la foc se inscrie in limitele acceptabile dar este Ia granita minima a acceptabilitati Riscul este mai mic decat riscul acceptat dar foarte apropiat efectiv acestuia Ref = 1,037 Ra = 1,105 Sig = 1,065 176 77Nr Crt Elementele scenariului ‘Cuantificarea factorilor Valoarea factoriilor (Siguranta pe muchie de cutit). ‘Scenariul de siguranta la foc poate fi imbunatatit in continuare cu noi masuri cum ar fi, intreruperea golului dintre plafoanele false si cele de rezistenta prin diafragme CO, dispuse pe ambele directii la maximum 20 m intre ele. Evaluarea riscului de in- cendiu pe baza scenariului de siguranta la foc varinta alla - factorul (24= are valoarea Factorul F2 =f21 x 122 x £23 xf24 F2=1,2x0,8x0,7x 1,0 - Factorul F = F1 x F2x F3 F = 1,73 x 0,672 x 1,276 Factoul M=FxEXxDx! M= 1,483 x 1,625 x 1,0x 1,3 24 = 1,00 F2= 0,672 F = 1,483 M=3,132 178 Wr*] Elementele scenariului | Cuantificarea | Valoarea crt factorilor _| factorillor Punerea in pericol B: . 2.90 B=0,92 - 3,132 & Riscul efectiv: Ref=BxA unde A= 1,00 Ref =0,92 1 | Ref =0,92x 1,00 Ra = 1,105 Riscul acceptat ramane acelasi Siguranta la foc: 4,105 Sig - 0,92 Sig >1 Concluzie: Scenariul de siguranta la foc, varianta Illa este corespunzator(conduce fa un rise efectiv mai mic decat riscul acceptat) ig = 1,20 179ANEXA 3 BIBLIOGRAFIE SI REGLEMENTARI TEHNICE CONEXE Metodologia privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu elaborat de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari si adusa la cunostinta publica cu Ordinul Nr. 1118) 27.07.1999 Evaluaréa riscului de incendiu - metode de calcul elaborate de Societatea Elvetiana a inginerilor si arhitectilor = SIA - 1984 — Elvetia Metode de analiza a riscului industrial - Culegere intocmita de Fundatia Eurisc Normativ de siguranta la foc a constructiilor — P 118-99 Norme generale de prevenire si stingere a incendillor Normativ de proiectare a salilor aglomerate cu vizitatori - NP 006- 96 Normativ privind proiectarea si executarea instalatilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. - 17-98 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale — | 6-98 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatilor sanitare ~ 19-94 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatillor interioare de telecomunicatii din cladiri civile si de productie - | 18-96 Normativ privind protectia constructilior impotriva trasnetului - 120-94 STAS 10903/2-79 - Masuri de protectie contra, incendillor. Determinarea sarcinii termice in constructi STAS 1478-90 - Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii fundamentale de proiectare ISO /DIS 13943 - Proiect de norme internationale. - Vocabular de securitate contra incendillor > SR - ISO 8421 -1 Protectia impotriva incendiilor. Vocabular — Partea 1: termeni generali si fenomene ale focului SR — ISO — 8421 -2 Protectia impotriva inceniilor . Vocabular - Partea 2 . Protectia structurala impotriva incendiului SR - ISO - 8421 — 4 Protectia impotriva incendillor. Vocabular — Partea 4 : Echipamente si mijloace de stingere SR ISO 8421 - 8 - Protectia impotriva incendillor. Vocabular. Partea 8 : Termeni specifici luptei impotriva incendillor, interventile de salvare si manipularii materialelor periculoase 181183, 182MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $1 LOCUINTE! ORDINUL NR. 1614 din 02.14.2001 pentru aprobarea réglementérii tehnice "Ghid pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale si puncte termice” Avand In vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare Generalé nr. 3/08.10.2001 si avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 43/26.01.2001, : In conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construc in temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 si ale art. 4 alin. (3) din Hotdrarea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucratilor Publice, Transporturilor gi Locuintei, Ministru! Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, emite urmatorul ORDIN Art. 1 — Se aproba reglementarea tehnicd “Ghid pentru proiectarea automatizaril instalatiilor din centrale gi puncte termice”, indicativ 1-36-01, elaboratd de IPCT-S.A. si prevazuta in anexa care face parte integranté din prezentul ordin Art. 2 - Reglementarea tehnicé prevézuta la art. 1 se publica in Buletinul Constructilor prin grija Directiei Generale Tehnice in Construct si in brogura tiparita de IPCT-SA 184 Art. 3 Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii lui in Buletinul Constructilor. Art. 4 — La aceeasi dat isi inceteazé valabilitatea reglementarea tehnicd Instructiuni tehnice pentru proiectarea_automatizarii instalatilor din centrale i puncte termice”, indicativ | 36-93. Art, 5 - Directia Generalé Tehnic& in Constructii va aduce la ‘Indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU, MIRON TUDOR MITREA 185186 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE TRANSPORTURILOR $1 LOCUINTE! GHID PENTRU PROIECTAREA AUTOMATIZARII INSTALATIILOR DIN CENTRALE $1 PUNCTE TERMICE INDICATIV: 1-36-01 Elaborat de: IPCT S.A. DIRECTOR GENERAL: Dr.ing.Dan Capatina DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: —_Ing-Serban Stanescu DIRECTOR INSTALATII: Ing.Dan Berbecaru SEF PROIECT: Ing.Rodica Gabreanu COLECTIV ELABORARE: Ing.Rodica Gabreanu Ing.Gabriel vanescu Ing.Dan Berbecaru Avizat de: * DIRECTIA GENERALA TEHNICA IN CONSTRUCTI DIRECTOR GENERAL: Ing.lon Sténescu RESPONSABIL: Ing.Ligia Forsea Coordonat d * ALR, PRESEDINTE: Acad.prof.onorific dr.ing.Liviu Dumitrescu 187CUPRINS 1. OBIECT §1 DOMENIU DE APLICARE. 92 2. CONDITII GENERALE DE PROIECTARE. 193 24, STUDIUL DE PREFEZABILITATE $I STUDIUL DE FEZABILITATE 193 2.2. PROIECTUL TEHNIC . 193 2.3, DETALIILE DE EXECUTIE... 199 3. PROIECTAREA AUTOMATIZARII INSTALATIILOR LA CENTRALE TERMIC! 3.1. GENERALITATI 201 3.2.CENTRALE TERMICE DE APA CALDA .. . 202 3.2.1. Centrala termic& cu cazane cu functionare in cascada, Pentru incailzire $i apa calda de consum - Schema 1 202 3.2.2. Centrala termicd cu cazane cu functionare in cascadé, pompe de sarcind, butelie de egalizare a presiunilor si reglaj pe ramurile consumatorilor prin amestec - Schema 2 207 3.2.3. Central termicd cu un cazan pentru incailzire si prepa- rarea cu prioritate a apei calde de consum, cu circuite de incal- Zire directe si circuit cu reglaj prin amestec - Schema 3....... 213 201 4.PROIECTAREA AUTOMATIZARII INSTALATIILOR LA PUNCTE TERMICE URBANE. 218 4.1, GENERALITATI 218 4.2, PUNCTE TERMICE URBANE 219 4.24. Punct termic urban pentru prepararea apei calde consum, intr-o treapta, alimentat in paralel cu sistemul de ‘ncalzire - Schema 4 sess 219 4.2.2. Punct termic urban pentru preparare agentului termic de incalzire si a apei calde de consum (cu injectie de agent termic primar) - Schema 5 soe oven 223 188 4.2.3. Punct termic urban pentru prepararea agentului_ termic de incalzir e sia apei calde de consum in doua trepte serie, frd acumulare - Schema 6 228 4.2.4. Punet termic urban pentru prepararea agentului termic de incdlzire si apd caldé de consum in doua trepte serie - paralel - Schema 7 : 234 4.25. Punct termic urban pentru prepararea agentuluitermic de incalzire gi prepararea apei calde de consum, in dou’ trepte, cu alimentare din retur primar de la schimbatorul de incalzire gi injectie la tur primar in treapta a Ilka - Schema B.....orneo 233 5. PROIECTAREA AUTOMATIZARII SISTEMELOR DE EXPANSIUNE 8.1, GENERALITATI 5.2. SISTEME DE EXPANSIUNE 5. Sistem de expansiune cu vas de expansiune inchis si rezervor de descarcare - Schema 9.10 a.ciseinsenetinrrne 236 5.2.2. Sistem de expansiune cu vas de expansiune inchis - Schema 9.2 238 5.2.3. Sistem de expansiune cu vas de expansiune Inchis, cu membrana - Schema 9.3. on: 239 ANEXE Anexa 1 Standarde si Acte Normative conexe Ghidului 1.36......... 240 243 Anexa 2 Terminologie. ‘Anexa 3 Legenda pentru scheme tehnologice-centrale termice ..planga Anexa 4 Legenda pentru scheme tehnologice-puncte termice ...planga Anexa 5 Legenda pentru scheme tehnologice cu aparatura de automatizare cae plans 1896. BORDEROU FIGURI Fig.1.a. Centralé termicé cu cazane cu functionare in cascada, pentru ‘incalzire si apa cald& de consum - Schema 1. plansa Fig.1.b. Schema tehnologica cu aparatura de automatizare - Schema 1 .. plansa 2a. Centrala termicé cu cazane cu functionare 1n cascada, Pompe de sarcina, butelie de egalizare a presiunilor gi reglaj pe ramurile consumatorilor prin amestec - Schema 2 -eeplanga, Fig.2.b. Schema tehnologica cu aparatura de automati ‘Schema 2 re plans Fig.3.a. Central termic& cu un cazan pentru incdizire si prepararea cu prioritate a apei calde de consum, cu circuite de Incalzire directe si circuit cu reglaj prin amestac - Schema 3 .. planga Fig.3.b. Schema tehnologica cu aparatura de automatizare - Schema 3. plang Fig.4.a. Punct termic urban pentru prepararea apei calde de consum, intr-o treapta, alimentat in paralel cu sistemul de incalzire ‘Schema 4 plang Fig.4.b. Schema tehnologica cu aparatura de automatizare - Schema 4. plang .5.a. Punct termic urban pentru prepararea agentului termic de incailzire gi a apei calde de consum (cu injectie de agent termic primar) - Schema 5 planga Fig.5.b. Schema tehnologica cu aparatura de automatizare = Schema 5.... _~ plans 190 Fig.6.a.Punct termic urban pentru prepararea agentului termic de Incdizire gi a apei calde de consum In doua trepte serie, fara acumulare - Schema 6 ..-.rrm plang Fig.6.b. Schema tehnologica cu aparatura d - Schema 6 ese Fig.7.a. Punct termic urban pentru prepararea agentului termic de ncalzire gi apa caldé de consum In doua tepte serie - paralel - ‘Schema 7 .. plang Fig.7.b. Schema tehnologica cu aparatura de automatizare - Schema 7 7 a Fig.8.a. Punct termic urban pentru prepararea agentului termic de incdlzire gi prepararea apei calde de consum, In doua trepte, cu alimentare din retur primar de la schimbatorul de Incaizire ¢i injectie la tur primar in treapta a Il-a - Schema 8 plang Fig.8.b. Schema tehnologica cu aparatura de automatizare - Schema 8 —_— plans Fig.9.a Sisteme de expansiune - Schemele 9.1, 9.2 si 9.3 ....plang de automatizare- Schemele 9.1, 9.2 si93.. 191