Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Stilurile Functionale Ale LB Rom
Stilurile Functionale Ale LB Rom
Nota! -Informatiile din stilul stiintific se transmit prin diverse tipuri de texte (argumentativ, descriptiv,
informativ, explicativ, injoctiv). -Argumentarea este un demers prin care se justifica o afirmatie.
Textele argumentative afirma sau neaga, valorizeaza sau nu, favorizeaza ca adevarate sau false, idei,
convingeri, atitudini. Intr-un text stiintific argumentarea are functie referentiala, dar intr-un text
jurnalistic ea are functie conativa.
B. STILUL ADMINISTRATIV
CUPRINDE: domeniul legislativ, administrativ, texte elaborate de organul administrativ.
3.Stilul publicistic
Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public; este stilul prin care
publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele
sociale si politice, economice, artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt: monologul scris (in presa
si publicatii), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul oral (dezbaterile publice), dialogul scris
(interviuri consemnate scris);
ARTICOLUL, CRONICA, REPORTAJUL, FOILETONUL, INTERVIUL, MASA ROTUNDA,
STIREA, ANUNTUL PUBLICITAR
CARACTERISTICI ALE STILULUI
1.
2.
3.
4.
5.
7. nglobeaz elemente din toate stilurile funcionale, dar i din afara limbii literare (arhaisme,
regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon);
8. mesajul are funcie poetic, centrat asupra lui nsui, asigurndu-i acestuia o structur care l
face perceptibil la nivelul formei i adesea uor de fixat n memorie. Prin funcia poetic, un
mesaj nu mai e un simplu instrument, un vehicul pentru informaie, ci un text interesant n
sine: plcut, frumos, obsedant, amuzant etc. Pregnana mesajului e produs de simetrii,
repetiii, rime, ritm, sensuri figurate etc. Funcia poetic se manifest desigur n poezie, dar nu
numai n ea; e prezent n vorbirea curent, n expresii i locuiuni populare, n sloganuri,
proverbe etc.
9. folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care, prin anumite calitati, trezesc in
constiinta cititorilor imagini plastice, emotii, sentimente;
10. o mare complexitate, data fiind diversitatea operelor literare cat si faptul ca fiecare autor isi are
propriul stil;
11. bogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal lexical, termeni regionali, arhaici,
neologisme, termeni de jargon sau argou etc);
12. extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni;
13. cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa;
14. relieful enuntului poate fi intarit chiar si prin abaterea de la uzul curent al limbii.
CALITILE GENERALE ALE STILULUI:
1. Claritate: exprimarea clar a gndurilor i a sentimentelor.
2. Proprieti: utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea gndurilor i
sentimentelor.
3. Corectitudine: respectarea normelor limbii n organizarea comunicrii.
4. Precizia: utilizarea riguroas a termenilor n organizarea enunurilor.
5. Puritatea: utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literar.
PARTICULARITI LINGVISTICE
Lexicale: Polisemantism; Sensul conotativ; Varietate lexical
Morfologice: Valori expresive ale prilor de vorbire; Mrcile subiectivitii
Sintactice: Diversitatea raporturilor de subordonare; Inversiuni, dislocri topice
Stilistice: Prezena procedeelor artistice
5. Stilul colocvial
Stilul colocvial (familiar) se utilizeaza in sfera relatiilor de familie, in viata de zi cu zi.
CUPRINDE (sfera de utilizare) - relaii interpersonale n planul vieii cotidiene.
CARACTERISTICI:
1. conform specificului discursului: discurs ficional/ stil artistic, discurs nonficional/ stil
tiinific;
2. recurge la elemente suprasegmentale (ton, gestic, mimic);
3. are o mare ncrctur afectiv;
4. regulile gramaticale pot fi nclcate;
5. pot fi folosite elemente de argou sau jargon;
6. sunt folosite particulariti regionale sau socio-profesionale;
7. se realizeaza dezvoltarea spontana, neintentionata a limbii.
Claritate
Proprietate
Corectitudine
Precizia
Puritatea
PARTICULARITI LINGVISTICE
Lexicale: Argou; Jargon;Neologisme la moda; Cuvinte tipice unor graiuri
Morfo-sintactice: Pronume, adjective, adverbe nehotarate. Aproximari prin numerale si substantive.
Pronume si verbe cu specific regional; enunturi fragmentate. Izolari, inversiuni, elipse. Digresiuni,
paranteze.
Stilistice: Diminutive. Argumentative. Cuvinte cu sens peiorativ. Superlative expresive. Vocative,
interjectii,imperative. Zicale.