Sunteți pe pagina 1din 51

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

MODELARE ECONOMICA
PROIECT DE DISCIPLIN
Decizia managerial asistat de calculator pentru ndeplinirea
obiectivelor propuse la S.C. PROMODEC S.A

BUCURESTI
2016
Societatea Comercial PROMODEC S.A. opereaz pe pia unui bun de consum de folosint
curent i realizeaz, de 2 ani, dou tipuri de produse A i B cu urmtoarele caracteristici:

Volumul vnzrilor variaz ntmpltor de la o lun la alta, cu toate c aceste produse au


ctigat poziii importante pe pia;
Pregtirea produciei pentru cele dou produse A, i B n lunile urmtoare (octombrie,
noiembrie, decembrie), necesit cunoaterea n avans de ctre S.C. PROMODEC S.A. a
cererii viitoare pentru cele dou produse ale sale;
Produsul A este n concuren cu alte trei produse similare C1, C2, C3 realizate de firme
concurente, astfel c variaia cererii pentru produsul A este cauzat de evoluia ponderii pe
pia a produselor concureniale C1, C2, C3.
Produsul B nu are concuren semnificativ pe pia, dar cererea pentru acest produs
variaz n funcie de conjunctura economic: rata inflaiei, creterea preurilor unor produse
de consum curent, etc.
n evidena contabil i statistic a S.C. PROMODEC S.A. exist informaii privind
profitul unitare (Tabelul 1), i despre vnzrile din produsul B (Tabelul 2).
Coeficient proiect = 275
Tabelul 1.
Produsul
A
B
Tabelul 2.
Nr.crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Costul unitar de
producie
20 u.m./u.f.
10 u.m./u.f.

Profitul unitar

Luna

Vnzri din produsul B


(uniti fizice)
1675
1775
1475
1575
1375
1625
1725
1425
1475
1375
1585
1525

Octombrie (anul precedent)


Noiembrie (anul precedent)
Decembrie (anul precedent)
Ianuarie (anul curent)
Februarie (anul curent)
Martie (anul curent)
Aprilie (anul curent)
Mai (anul curent)
Iunie (anul curent)
Iulie (anul curent)
August (anul curent)
Septembrie (anul curent)

5 u.m./u.f.
3 u.m./u.f.

Obiectivele echipei manageriale pentru trimestrul IV a.c.


o Estimarea vnzrii produselor A si B n funcie de evoluia lor pe pia i
situaia produselor concureniale;
o Stabilirea strategiei de vnzare n condiii de incertitudine i risc:.
o Calculul profitului maxim probabil (sperana matematic a profitului) n cazul n
care se va lansa pe pia produsul D.
o Programarea activitilor proiectului pentru introducerea n fabricaie a produsului
D n cazul duratelor deterministe i analiza cost durat.

MODULUL I: Estimarea cererii produsului A n condiii de concuren


La nceputul lunii septembrie a.c., S.C. PROMODEC S.A. a organizat o anchet asupra unui
eantion reprezentativ de 1275 consumatori, cu scopul de a determina numrul utilizatorilor
produsului A ct i al utilizatorilor produselor concurente C1, C2, C3.
S-au nregistrat urmtoarele rezultate:
675 cumprtori s-au declarat utilizatori ai produsului A;
220 cumprtori s-au declarat utilizatori ai produsului C1;
230 cumprtori s-au declarat utilizatori ai produsului C2;
150 cumprtori s-au declarat utilizatori ai produsului C3.
n luna septembrie a.c., S.C. PROMODEC S.A. a lansat o campanie de publicitate pentru
produsul A. La nceputul lunii octombrie s-a efectuat o nou anchet asupra aceluiai eantion
reprezentativ de cumprtori i s-au obinut urmtoarele rezultate:
- dintre utilizatorii produsului A (la nceputul lunii septembrie a.c.):
80% au rmas fideli produsului A;
10% s-au orientat ctre produsul C1;
5% s-au orientat ctre produsul C2;
5% s-au orientat ctre produsul C3;
- dintre utilizatorii produsului C1 (la nceputul lunii septembrie a.c.):
60% au rmas fideli produsului C1;
20% s-au orientat ctre produsul A;
10% s-au orientat ctre produsul C2;
10% s-au orientat ctre produsul C3;
- dintre utilizatorii produsului C2 (la nceputul lunii septembrie a.c.):
50% au rmas fideli produsului C2;
25% s-au orientat ctre produsul A;
10% s-au orientat ctre produsul C1;
15% s-au orientat ctre produsul C3;
- dintre utilizatorii produsului C3 (la nceputul lunii septembrie a.c.):
40% au rmas fideli produsului C3;
30% s-au orientat ctre produsul A;
20% s-au orientat ctre produsul C1;
10% s-au orientat ctre produsul C2.
Se fac urmtoarele ipoteze:

Alegerea unuia dintre produsele A, C1, C2, C3 n luna urmtoare depinde numai de
alegerea din luna curent;
Se consider c matricea reorientrilor rmne neschimbat pentru fiecare din
urmtoarele 3 luni;
Fiecare consumator cumpr un singur tip de produs, iar cantitile cumprate rmn
neschimbate n urmtoarele trei luni.
Modelul economico-matematic
n aceste condiii, evoluia pe pia a celor patru produse concureniale poate fi
analizat cu ajutorul lanurilor Markov.
Modelul economico matematic bazat pe teoria lanurilor Markov este de forma:
S t 1 S t Pt / t 1
,
pentru perioadele de timp desemnate prin t = 0 pentru septembrie, t=1 pentru octombrie, t=2 pentru
noiembrie, t=3 pentru decembrie;
unde:
S t cp tA cpCt 1 cpCt 2 cpCt 3
reprezint vectorul cotelor de participare pe pia ale produselor A,
C1, C2, C3 n luna t.
0 cp A 1 0 cpCi 1
Cotele de participare pe pia pot fi exprimate ca ponderi:
,
pentru
4

cp
i=1,2,3 astfel ca suma tuturor s fie 1 (
4

cp
i 1

P=
pij =

t
i

i 1

t
i

), sau ca procente:

, pentru

100

i=1,...,4 i
pentru oricare moment de timp ( t, t=1,2,...T);
matricea reorientrilor = matricea probabilitilor de tranziie cu elementele pij, i=1,...,4,
j=1,...,4.
probabilitatea de reorientare a unui consumator de la produsul i, fie acesta unul din
mulimea {A, C1, C2, C3} n luna t {septembrie, octombrie sau noiembrie} a.c., la
produsul j din mulimea {A, C1, C2, C3} n luna t+1 {octombrie, noiembrie sau
4

0 pij 1

pii =

0 cp i 100

decembrie} a.c.,
, i=1,...,4, j=1,...,4, i astfel nct
coeficientul de fidelitate fa de produsul i, pentru i=1,2,3,4.

Pe baza datelor furnizate de anchetele efectuate rezult:

p
i 1

ij

S 0 0,53 0,17 0,18 0,12

vectorul strii iniiale sau al cotelor iniiale de pia i

matricea probabilittilor de tranziie:


0,80 0,10 0,05 0,05
0,20 0,60 0,10 0,10

0,25 0,10 0,50 0,15


0,30 0,20 0,10 0,40
P=
.

Rezolvarea cu QM for Windows/ Markov Analysis


Deschidem programul si din bara de sus selectam Module -> Markov Analysis, iar dupa File ->
New. In fereastra deschisa completam titlul si numarul starilor care este 4.

Dupa aceea se introduc datele initiale formate din : prima coloana Initial cu cotele de
participare pe pia ale produselor, iar dupa trecem datele din matricea probabilitatilor de
tranzitie. De asemenea completam si numarul tranzitiilor adica perioada pe care se face analiza
evolutiei cotelor de piata 3 luni.

Dupa selectarea butonului Solve obtinem urmatoarele rezultate:

Cu optiunea Window/Multiplication se obtin atat vectorii cotelor de piata la diferite momente


(linia End probability), cat si matricile de tranzitie la diferite puteri (in tabelul perioadei 1 se afla
matricea la puterea 1, s.a.m.d).

Analiza economic a rezultatelor


1. Reprezentarea grafica si analiza evolutiei ponderilor pe piata a celor 4 produse
concurentiale. Precizarea si comentarea stadiului pe curba "vietii" in care se afla fiecare
produs la momentul initial
In tabelul de mai jos sunt prezentate evolutiile cotelor de piata pentru cele trei perioade:
Perioada
T0
T1
T2
T3

A
0.53
0.539
0.5425
0.5437

C1
0.17
0.197
0.2104
0.2168

C2
0.18
0.1455
0.1313
0.1254

C3
0.12
0.1185
0.1159
0.1142

Evolutia cotelor de piata


A

C1

C2

C3

0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
T0

T1

T2

T3

Din analiza pe piata a celor 4 produse rezulta ca in luna septembrie, produsul A se afla in faza de
maturitate, pondereaza sa mentinandu-se in jurul valorii de 54%. Produsul C1 se afla in faza de
crestere de la 17% la 21%. Produsul C2 se afla in faza de declin, ponderea lui pe piata fiind in
scadere de la 18% la 12%. Produsul C3 se afla in faza de maturitate, ponderea sa mentinandu-se
in jurul valorii de 11%.
2. Analiza influenei campaniei de publicitate asupra vnzrilor produsului A

Campania de publicitate a avut un efect maxim in luna octombrie, cand ponderea produsul A
a castigat 0.9% pe piata. In lunile urmatoare, influena campaniei de publicitate s-a redus dar
ponderile cotei de piata au crescut cu 0.35% n noiembrie si 0.12% in decembrie.
3. Ponderea limit pe pia la care poate ajunge produsul A dac matricea de tranziie
rmne neschimbat un numr mare de perioade
Daca matricea de tranzitie ramane neschimbata un numar mare de perioade, ponderea limita la
care ajunge cota de piata a prodului A este 54.34%, redata in soft-ul QM de Steady State
Probability. Faptul care a dus la acesta situatie este politica actuala de marketing, iar pentru
modificarea acestei situatii, stare stationara, este necesara modificarea matricei de tranzitie, adica
modificarea politicii de marketing.

4. Evoluia pe pia n raport cu luna septembrie a fidelitii fa de produsul A i a


reorientrilor ctre produsele concureniale

Reorientari de la A la celelalte produse


0.09
0.1

Decembrie

0.08
0.08

Noiembrie

0.19

0.62

0.16

0.69

0.05
0.05
0.1

Octombrie
0

0.1

0.8
0.2

0.3
A

0.4
C1

C2

0.5

0.6

0.7

0.8

0.9

C3

5. Volumul vnzrilor produsului A n lunile octombrie, noiembrie, decembrie, pentru


situaia n care volumul total al vnzrilor celor patru produse este de 6000 u.f. n fiecare
lun
In luna octombrie 0.539 * 6000 u.f. = 3234 u.f.
In luna noiembrie 0.5425 * 6000 u.f. = 3255 u.f.
In luna decembrie 0.5437 * 6000 u.f. = 3262,2 u.f.

6. Evoluia profitului asociat produsului A


In luna octombrie 3234 u.f. * 5 u.m./u.f. = 16179 u.m.
In luna noiembrie 3255 u.f. * 5 u.m./u.f. = 16275 u.m.
In luna decembrie 3262,2 u.f. * 5 u.m./u.f. = 16311u.m.
7. Politica managerial privind produsul A
Avand in vedere ca produsul A se afla in faza de maturitate, iar politica de marketing poate nu a
avut efectul asteptat se recomanda schimbarea acesteia cu una mai serioasa pentru a amplifica
efectele pe care le-a avut aceasta.
MODULUL II: Estimarea vnzrilor produsului B
Societatea Comercial PROMODEC S.A. are contracte ferme pentru produsul B, numai n
lunile noiembrie i decembrie a.c. Pentru estimarea volumului vnzrilor produsului B n luna
octombrie a.c., conducerea firmei a hotrt s utilizeze datele din lunile anterioare (Tabelul 2), care
n reprezentare grafic sunt redate n graficul de mai jos.

Volumul vanzarilor de produs B (u.f.)


Vanzari din produsul B

Media

2000
1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0

Din grafic se observ c nu exist trend i variaii sezoniere.

Modelul economico-matematic
Pentru estimarea vnzrilor n luna urmtoare se poate utiliza un model bazat pe medie i
anume modelul Brown de nivelare exponenial.
Modelul lui Brown de nivelare exponenial simpl este de forma:
Ft = Xt + (1-)Ft-1 sau Ft+1 = Xt + (1-)Ft
unde:
Xt = volumul real al vnzrilor n perioada t;
Ft = volumul estimat n perioada t-1 pentru vnzrile din perioada t;
Ft+1 = volumul estimat n perioada t pentru vnzrile din perioada t+1;
= constanta de nivelare, 0 1.
Pentru estimarea iniial (F0) a vnzrilor, conducerea S.C. PROMODEC S.A. propune
volumul vnzrilor din luna octombrie anul precedent, iar pentru constanta de nivelare propune
valorile:
I. = 0,2
II. = 0,9
III. optim n raport cu eroarea medie ptratic.

Rezolvarea cu produsul informatic WINQSB


Pentru inceput se selecteaza categoria de metoda Forecasting and Linear regression, iar
dupa alegem tipul problemei Time Series Forecasting si introducem datele generale ale
problemei (titlul, unitatea de timp si numarul de unitati de timp).

Se introduc datele privind vanzarile produsului B in tabelul configurat anterior

Dupa ce am introdus datele din bara de sus selectam optiunea Solve and Analyse/Perform
Forecasting
In fereastra nou aparuta alegem metoda de rezolvarea Singel exponential smoothing (SES),
metoda de estimare a parametrilor Assign values si dupa in rubrica Number of periods to
forecast trecem 1, deoarece dorim sa previzionam doar pentru luna octombrie. In rubrica
Smoothing constant alpha trecem constanta de nivelare ( = 0,2).

Se obtin datele din urmatorul tabel iar cele mai importante informatii se regasesc pe coloana
Forecast by SES:
- linia 13 cu valoarea previzionata 1532.736
- linia unde apare MSE, adica eroarea medie patratica care are valoarea 21628.46.

Se modifica valoarea lui alpha = 0.9


Pentru a pune in evidenta atat rezultatele noi cat si cele anterioare se bifeaza din stanga-jos
Retain other methods results.

Dupa ce apasam OK obtinem urmatorul tabel cu aceleasi informatii


- Valoarea previzionata = 1528.998
- MSE = 30836.92

Dupa vrem sa aflam valoarea optima a lui alfa pe care o cautam in functie de MSE

In ultimul tabel gasim valoarea optima a lui alfa care este 0.27, valoarea previzionata =
1521.031 si nu in ultimul rand cea mai mica valoarea a lui MSE = 21276.38.

Iar pentru a vedea grafic cum evolueaza de la butonul de sus Results selectam optiunea Show
Forecasting in Graph

Analiza economic a rezultatelor

1. Reprezentarea grafic a datelor reale, a mediei vnzrilor i a estimaiilor vnzrilor


pentru constantele de nivelare: = 0,2, = 0,9 i, respectiv optim n raport cu
eroarea medie ptratic

Vanzari produs B

Media

Estimari pentru = 0.2

Estimarile pentru = 0.27

Estimarile pentru = 0.9


2000
1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0

2. Analiza comparativ a rezultatelor pentru cele trei valori ale constantei de nivelare

Estimarea
pentru = 0.2
1532.736

Estimarea
pentru optim
= 0.27
1528.998

Estimarea
pentru = 0.9
1521.031

3. Volumul vnzrilor recomandat s fie luat n considerare pentru producia din luna
octombrie anul curent. Justificarea recomandrii.
Volumul vanzarilor pentru luna octombrie care se recomanda a fi luat in considerare este
1528.998 cel asociat lui optim = 0.27, mai exact cel al carei eroare medie patratica MSE are cea mai
mica valoare adica 21276.38

4. Recomandri generale pentru alegerea constantei de nivelare .


Cu cat este mai mare (spre 1), se tine cont mai mult de valoarea reala a vanzarilor. Cu cat
este mai apropiat de 0, se tine cont mai putin de valoarea reala a vanzarilor. Asadar, pe o piata
stabila, fara fluctuatii mari optam catre un cat mai apropiat de 1. Pe o piata instabila, datorata
fluctuatiilor mari, folosim MSE (adica un optim cat mai mic) pentru a detecta erorile prin
ridicarea acestora la patrat.
MODULUL III: Decizia managerial n condiii de incertitudine i risc
Conducerea S.C. PROMODEC realizeaz n principal dou produse: A i B. Pentru
produsele A i B, volumul vnzrilor variaz ntmpltor de la o lun la alta, iar conducerea
societii este interesat n planificarea programului de producie pe ultimul trimestru a.c. astfel
ca oferta s se apropie ct mai mult de cererea manifestat pe pia.
Ajustarea nivelului produciilor pentru produsele A i B este estimat n funcie de
volumul previzionat al vnzrilor corelat cu vnzrile reale din produsele concurente existente pe
pia (produsele C1, C2 i C3 pentru produsul A i produsele substitut pentru produsul B a crui
cerere fluctueaz n funcie de conjunctura economic). Sunt evideniate urmtoarele situaii
obiective de evoluie a vnzrilor:
- Starea naturii SN1: situaie favorabil societii PROMODEC (condiii slabe de concuren)
- cererea pentru produsul A se estimeaz astfel:
cota de participare pe pia (calculat prin modelul Markov)* 6000 u.f. n luna
octombrie = 0,539 * 6000 = 3234 u.f.
1,10 * cota de pia (din modelul Markov)* 6000 u.f. n luna noiembrie = 1,10 *
0,5425 * 6000 =1,10 * 3255 = 3580,5 u.f.
1,15 * cota de pia (din modelul Markov)* 6000 u.f. n luna decembrie = 1,15 *
0,5437 * 6000 = 1,15 * 3262,2 u.f. = 3751,53 u.f.
Rezult c n cazul strii naturii SN1, cererea pentru produsul A se situeaz la nivelul: 3234
u.f. + 3580,5 u.f. + 3751,53 u.f. = 10566,03 u.f.

cererea pentru produsul B s fie n luna octombrie la nivelul de 1521,031 u.f. prognozat prin
modelul Brown pentru = 0,9, apoi n luna noiembrie la nivelul de 1400 u.f. i n decembrie la
3500 u.f.
Rezult c n cazul strii naturii SN1, cererea pentru produsul B se situeaz la nivelul:
1521,031 u.f. + 1400 u.f. + 3500 u.f. = 6421,031 u.f.
-

Starea naturii SN2: condiii medii de concuren pe piaa produselor A i B


- cererea pentru produsul A se estimeaz astfel:
cota de pia (calculat prin modelul Markov)* 6000 u.f. n luna octombrie = 0,539 *
6000 u.f. = 3234 u.f.
cota de pia (calculat prin modelul Markov)* 6000 u.f. n luna noiembrie = 0,5425
* 6000 u.f. = 3255 u.f.
cota de pia (calculat prin modelul Markov)* 6000 u.f. n luna decembrie = 0,5437
* 6000 u.f. = 3262,2 u.f.
Rezult c n cazul strii naturii SN2, cererea pentru produsul A se situeaz la nivelul: 3234
u.f. + 3255 u.f. + 3262,2 u.f. = 9751,2 u.f.
cererea pentru produsul B s fie n luna octombrie la nivelul de 1532,736 u.f. prognozat prin
modelul Brown pentru = 0,2, apoi n luna noiembrie la nivelul 1200 u.f. i n decembrie la
3200 u.f.
Rezult c n cazul strii naturii SN2, cererea pentru produsul B se situeaz la nivelul:
1532,736 u.f. + 1200 u.f. + 3200 u.f. = 5932,736 u.f.
-

Starea naturii SN3: situaie nefavorabil pentru SC. PROMODEC (concuren agresiv a
celorlalte produse)
- cererea din produsul A se situeaz la nivelul:
cota de participare pe pia (calculat prin modelul Markov)* 6000 u.f. n luna
octombrie = 0,539 * 6000 u.f. = 3234 u.f.
0,95 * cota de pia (din modelul Markov) * 6000 u.f. n luna noiembrie = 0,95 *
0,5425 * 6000 u.f. = 0,95 * 3255 u.f. = 3092,25 u.f.
0,90 * cota de pia (din modelul Markov) * 6000 u.f. n luna decembrie = 0,90 *
0,5437 * 6000 u.f. = 0,90 * 3262,2 u.f. = 2935,98 u.f.
Rezult c n cazul strii naturii SN3, cererea pentru produsul A se situeaz la nivelul:
3234 u.f. + 3092,25 u.f. + 2935,98 u.f.= 9262,23 u.f.
cererea pentru produsul B s fie n luna octombrie la nivelul de 1528,998 u.f. prognozat prin
modelul Brown pentru optim, apoi n luna noiembrie la nivelul 1000 u.f. i n decembrie la
3200 u.f.
Rezult c n cazul strii naturii SN3, cererea pentru produsul B se situeaz la nivelul:
1528,998 u.f. + 1000 u.f. + 3200 u.f. = 5728,998 u.f.
Sunt luate n considerare urmtoarele variante decizionale referitoare la oferta de
producie pentru urmtoarele trei luni:
V1 oferta pentru produsul A s fie egal cu cererea total estimat pe baza cotelor de
pia din octombrie, noiembrie i decembrie a.c. obinute cu modelul Markov =
0,539 * 6000 u.f. + 0,5425 * 6000 u.f. + 0,5437 * 6000 u.f. = 9751,2 u.f., iar oferta
pentru produsul B s fie egal cu [(cererea de 1532,736 u.f. pentru luna octombrie
estimat cu modelul lui Brown pentru = 0,2) + (cererea de 1000 u.f. pentru luna

noiembrie) + (cererea de 3200 u.f. pentru luna decembrie)] = 1532,736 u.f. + 1000
u.f. + 3200 u.f. = 5732,736 u.f.
V2 oferta pentru produsul A s fie cu 5% mai mare fa de cererea total estimat pe
baza cotelor de pia din octombrie, noiembrie i decembrie a.c. obinute cu
modelul Markov = 1,05 * 9751,2 u.f. = 10238,76 u.f., iar oferta pentru produsul B
s fie cu 5% mai mic dect [(cererea de 1532,736 u.f pentru luna octombrie
estimat cu modelul lui Brown pentru = 0,2) + (cererea de 1000 u.f. pentru luna
noiembrie) + (cererea de 3200 u.f. pentru luna decembrie)] = 0,95 * 5732,736 u.f. =
5446,0992 u.f.
V3 - oferta pentru produsul A s fie cu 5% mai mic fa de cererea total estimat pe
baza cotelor de pia din octombrie, noiembrie i decembrie a.c. obinute cu
modelul Markov = 0,95 * 9751,2 u.f. = 9263,64 u.f., iar oferta pentru produsul B s
fie cu 5% mai mare dect [(cererea de 1532,736 u.f pentru luna octombrie estimat
cu modelul lui Brown pentru = 0,2) + (cererea de 1000 u.f. pentru luna
noiembrie) + (cererea de 3200 u.f. pentru luna decembrie)] = 1,05 * = 6019,3728
u.f.
Compararea diferitelor posibiliti de desfurare a produciei se face prin prisma unor
consecine de tip profit calculat pentru fiecare variant decizional Vi, i = 1, 2, 3 i stare a naturii
SNj, j = 1, 2, 3.
3

Profit(Vi, SNj) = (profitul unitar A) * MIN{

k 1

(ofertaVi produs A)k,

produs A)k} + (profitul unitar B) * MIN{

k 1

(cerereaSNj

k 1

(ofertaVi produs B)k,

k 1

- (costul unitar producie A) * MAX{0, [

k 1

(cerereaSNj produs B)k}


3

(ofertaVi produs A)k -

k 1

(cerereaSNj produs

k 1

A)k]} - (costul unitar producie B) * MAX{0, [


(ofertaVi produs B)k produs B)k]}
unde k = 1 = octombrie, k = 2 = noiembrie, k = 3 = decembrie.
Din Tabelul 1:
profitul unitar A = 5 u.m./u.f.;
profitul unitar B = 3 u.m./u.f.;
costul unitar producie A = 20 u.m./u.f.;
costul unitar producie B = 10 u.m./u.f.

k 1

(cerereaSNj

Conducerea societii dorete ierarhizarea variantelor decizionale n funcie de profitul care


ar putea fi obinut att n condiii de incertitudine, ct i n situaia n care, din experiena
anterioar se estimeaz c probabilitile pj asociate strilor naturii sunt:
p1 = 0,4 pentru SN1, p2 = 0,4 pentru SN2 i p3 = 0,2 pentru SN3.

Modelul economico-matematic
n condiii de incertitudine, ierarhizarea variantelor se poate obine prin
utilizarea criteriilor de decizie Wald, Laplace, Savage i Hurwicz.
n condiii de risc, ierarhizarea variantelor decizionale se va face n funcie de
sperana matematic a profitului (valoarea medie probabilist a profitului)
calculat pentru fiecare variant.
Structurarea situaiei decizionale sub forma unui set finit de variante de aciune, a mai
multor stri ale naturii i posibilitatea de a calcula consecinele economice asociate fiecrei
combinaii variant decizional stare a naturii permite formularea unui model de decizie sub
form matriceal prezentat n Tabelul 3.1.
Tabelul 3.1

Varianta
decizional V1
Varianta
decizional V2
Varianta
decizional V3

Starea naturii SN1


(p1 = 0,4)

Starea naturii SN2


(p2 = 0,4)

Starea naturii SN3


(p3 = 0,2)

Profit(V1, SN1)

Profit(V1, SN2)

Profit(V1, SN3)

Profit(V2, SN1)

Profit(V2, SN2)

Profit(V2, SN3)

Profit(V3, SN1)

Profit(V3, SN2)

Profit(V3, SN3)

Pentru individualizarea c = 0 se obin datele din Tabelul 3.2

Oferta A = 9751,2
u.f.
Oferta B =
5732,736 u.f.

Strile naturii
SN1 (p1 = 0,4)
SN2 (p2 = 0,4)
Cererea A = 10566,03 u.f. Cererea A = 9751,2 u.f.
Cererea B = 6421,031 u.f. Cererea B = 5932,736
u.f.
Varianta decizional V1
65954,208 u.m.

65954,208 u.m.

Tabelul 3.2
SN3 (p3 = 0,2)
Cererea A = 9262,23 u.f.
Cererea B = 5728,998
u.f.
53681,364 u.m.

Varianta decizional V2

Oferta A =
10238,76 u.f.
Oferta B =
5446,0992 u.f.

67532,098 u.m.

Oferta A =
9263,64 u.f.
Oferta B =
6019,3728 u.f.

64376,3184 u.m.

55343,098 u.m.

43118,848 u.m.

Varianta decizional V3
63250,04 u.m.

60566,196 u.m.

De exemplu, consecina asociat variantei V1 dac se manifest starea SN1 a naturii va


fi:
Profit (V1, SN1) = 5 * MIN{9751,2 , 10566,03} + 3 * MIN{5732,736 , 6421,031} 20 *
MAX{0, (9751,2 10566,03)} 10 * MAX{0, (5732,736 6421,031)} = 5 * 9751,2 + 3 *
5732,736 0 0 = 48756 + 17198,208 = 65954,208 u.m.
Dup construirea matricei consecinelor de tip profit se vor aplica criteriile de decizie pentru
ierarhizarea variantelor decizionale.

Rezolvarea in WINQSB/DA/Payoff Table Analysis


Ierarhizarea variantelor decizionale n funcie de profitul care ar putea fi obinut n
condiii de incertitudine
Pentru inceput se selecteaza categoria de metoda Decision Analysis/File/New Problem, iar
dupa alegem tipul problemei Payoff Table Analysis si introducem datele generale ale problemei
(titlul = Modulul 3, numarul de stari = 3 si numarul de variante decizionale = 3).

Se introduc datele pentru profituri si se apeleaza Solve and Analyze/ Solve the Problem

Se introduce coeficientul de optimism = 0.8 in aplicarea criteriului Hurwicz si apasam OK

In urmatorul tabel se vad rezultatele aplicarii diferitelor criterii: criteriul lui Wald, criteriul
Laplace, criteriul lui Savage sau criteriul lui Hurwicz. De asemenea, putem vedea si Valorea
asteptata cu fara vreo informatie, Valoarea asteptata cu informatie perfecta si Valoarea
informatiei perfecte.

Accesand din bara de sus Results/Show Payoff Table Analysis putem vedea profiturile pentru
fiecare varianta si pentru fiecare criteriu in parte.

Daca alegem de sus Results/ Show Regret Table putem vedea matricea regretelor (regretul se
calculeaza ca diferenta dintre cea mai mare valoare de pe o coloana pentru o anumita stare a
naturii si valoarea variantei decizionale.

Pentru a construi arbolele de decizie selectam din bara de sus Results/Show decision tree graph
si se recomanda bifarea casutei Display the expcted values for each node or event pentru a
vedea arborele cu fiecare valoare numerica asociata fiecarui nod decizional

Ierarhizarea variantelor decizionale n funcie de profitul care ar putea fi obinut n


condiii de risc

Pe langa datele pe care le-am introdus anterior de aceasta data trecem si probabilitatile asociate
starilor naturii, iar dupa se apeleaza Solve and Analyze/Solve the Problem

Restul pasilor sunt la fel doar ca de aceasta data difera rezultatele.

Analiza economica a rezultatelor


1. Recomandari de alegere a celei mai potrivite reguli de decizie din cele folosite: Wald
(minmax), maxmax, Savage (minmax regret), Laplace (equal likelihood), Hurwicz
Atat in cazul luarii deciziilor in conditii de incertitudine cat si luarii deciziilor in conditii de risc
decizia optima se ia pe baza analizei comparative a sperantelor matematice. Speranta matematica
cu valoare cea mai mare (in cazul profiturilor) si cea mai mica (in cazul costurilor) indica decizia
optima. Gasirea solutiei optime este echivalenta cu alegerea unui drum complet in arbore.
Incertitudine

Risc

Criteriul Wald(MAXIMIN) - alegerea variantei care


aduce cel mai mare profit in cea mai defavorabila SN

V3 60566,20 u.m.

V3 60566,20
u.m.

V2 67532,10 u.m.

V2 67532,10
u.m.

V3 3155,78 u.m.

V3 3155,78
u.m.

V3 62730,85 u.m.

u.m.

V3 63614,30 u.m.

V3 63614,30
u.m.

Criteriul MAXMAX- alegerea variantei care aduce


cel mai mare profit in cea mai defavorabila SN
Criteriul Savage - alegerea variantei care aduce cel
mai mic regret posibil, in conditii de informatie
completa
Criteriul Laplace - alegerea variantei care aduce cea
mai mare valoare medie a profiturilor in conditiile care
starile naturii au aceeasi probabilitate de aparitie
Criteriul Hurwicz - se alege varianta sperantei
matematice cea mai avantajoasa tinandu-se cont de
probabilitatea de realizare a celei mai avantajoase
situatii si de probabilitatea de realizare a celei mai
dezavantajoase situatii

V3 62730,85

2. Estimarea costului maxim pentru achiziionarea unor informaii complete asupra


strilor naturii
Costul maxim pentru achizitionarea unor informatii complete asupra starilor naturii este dat de
Expected Value of Perfect Information, iar valorile pentru ambele situatii sunt:
In conditii de incertitudine: VIP = 1953,32 u.m.
In conditii de risc: VIP = 2008,12 u.m.

3. Recomandri de alegere a valorii coeficientului de optimism pentru regula/ criteriul


Hurwicz i surclasarea variantelor decizionale pentru valorile coeficientului de optimism
[0, 1].
hi=A i + ( 1 )ai
Ai

= valoarea cea mai mare specifica unei variante

ai

= valoarea cea mai mica specifica unei variante

h1=65954,208+ ( 1 )53681,364
h2=67532,098+ ( 1 )43118,848
h3=64376,3184+ ( 1 )60566,196
h1=h2 1 = 0.87 ; linia (1) va fi preferata liniei (2) daca > 0.87
h2=h3 2 = 0.846; linia (2) va fi preferata liniei (3) daca > 0.846
h1=h3 3 = 0.813; linia (1) va fi preferata liniei (3) daca > 0.813
0 < 0.813 V3, V1, V2
0.813 < 0.846 V1, V3, V2
0.846 < 0.87 V1, V2, V3
0.87 < 1 V2, V1, V3
4. Decizia n condiii de risc
In conditii de risc se alege varianta 1 cu Expected value = 63499,64 u.m.

MODULUL IV: Calculul profitului maxim probabil (sperana matematic a profitului) n


cazul n care se va lansa pe pia produsul D
Departamentul de cercetare producie al S.C. PROMODEC S.A. a creat un nou produs D
care a fost testat pe pia i care este acceptat de ctre utilizatori. Pentru realizarea produsului
conducerea S.C. PROMODEC S.A. are n vedere mai multe variante. Alegerea variantei
convenabile depinde n principal de evoluia vnzrilor produsului peste 2 ani, acesta fiind
timpul de amortizare a utilajelor. Dup primul an se vor lua noi decizii n funcie de situaia
vnzrilor. Datele privind variantele i strile naturii pentru cele 2 momente de decizie sunt
prezentate n Tabelul 10.9. Conducerea S.C.PROMODEC S.A. dorete s cunoasc aciunea pe
care trebuie s o ntreprind n prima i, respectiv, a doua etap pentru a obine maximum de profit.
Modelul economico - matematic
Procesul decizional n dou etape poate fi modelat cu ajutorul arborelui decizional.
Tabelul 4.1
Variantele
Instalarea
unui utilaj
nou
(cost 295
u.m)

Anul t
Strile naturii
Conjuctur favorabil
(probabilitatea=0.7)

Variantele
Instalarea unui nou utilaj
(cost 295 u.m.)

Ore suplimentare de lucru


(cost 277 u.m.)

Anul t+1
Strile naturii
Cerere mare
(probabilitatea =0.3)
Cerere medie
(probabilitatea =0.6)
Cerere mic
(probabilitatea=0.1)
Cerere mare
(probabilitatea=0.3)

Profitul estimat
1075
875
775
875

Conjuctur nefavorabil Utilizarea capacitii existente


(probabilitatea=0.3)

Ore
Conjuctur favorabil
suplimentare (probabilitatea=0.7)
de lucru
(cost 277
u.m.)

Instalarea unui utilaj nou


(cost 295 u.m.)

Instalarea unui utilaj nou i


ore suplimentare de lucru
(cost 572 u.m.)

Conjuctur nefavorabil Ore suplimentare de lucru


(probabilitatea=0.3)
(cost 277 u.m.)

Cerere medie
(probabilitatea=0.6)
Cerere mica
(probabilitatea=0.1)
Cerere mare
(probabilitatea=0.3)
Cerere medie
(probabilitatea=0.6)
Cerere mic
(probabilitatea=0.1)
Cerere mare
(probabilitatea=0.3)
Cerere medie
(probabilitatea=0.6)
Cerere mic
(probabilitatea=0.1)
Cerere mare
(probabilitatea=0.3)
Cerere medie
(probabilitatea=0.6)
Cerere mic
(probabilitatea=0.1)
Cerere mare
(probabilitatea=0.3)
Cerere medie
(probabilitatea=0.6)
Cerere mic
(probabilitatea=0.1)

775
675
775
675
475
875
775
475
775
675
475
675
675
475

Rezolvarea cu QM for Windows/ Decision Analysis

Se alege din bara de meniuri opiunea File/New/2 Decision Trees i se completeaz datele
generale ale problemei:
- numrul de ramuri: 30
- row names: se bifeaz branch 1,
-

Introducerea datelor de intrare se va realiza astfel:


n coloana Start Node se scrie nodul din care ncepe o ramur;
n coloana End Node se scrie nodul n care se termin o ramur;
dac ramura ncepe ntr-un nod de tip ans, atunci va avea i probabilitate asociat; aceasta
se scrie n coloana Branch Probability;
se completeaz n coloana Profit cu valorile ce se regsesc pe ramuri n arbore, fie profit, fie
costuri (se trec cu semnul -).

Se rezolv problema cu Solve, iar rezultatele obinute sunt: (Window/ 1 Decision Tree Results)

Soluia este cea marcat cu rou n coloana Branch use, ca Always.

Metoda 2
Exist i opiunea de a selecta din bara de meniuri File/New/3 Decision Trees Graphical

Dupa ce am facut arborele apasam Solve si obtinem:


valorile fiecrui nod;
variantele de decizie optime aferente fiecarui nod decizional, colorate n albastru;
Analiza economic a rezultatelor
1. Reprezentarea arborelui decizional cu valorile asociate tuturor nodurilor

Dupa cum se poate vedea am obtinut aceeasi valoare ca atunci cand am aplicat prima metoda.

2. Analiza rezultatelor i indicarea variantelor optime att n primul an ct i n cel de al


doilea an.
Pentru a calcula valorile se porneste de la dreapta la stanga.
- valoarea nodului 14 (Utilizare capacitate existenta) s-a calculat astfel:
30% * 775 + 60% * 675 + 10% * 475 = 685.
- valoarea nodului 5 (Conjunctura nefavorabila), se preia valoarea nodului 14 deoarece nu
mai exista alt nod cu care sa se compare valoarea si nici nu exista un cost care sa diminueze
valoarea.
- valoarea nodului 2 (Instalare), se calculeaza astfel:
70% * 630 + 30% * 685 = 646.5.

- valoarea nodului initial, se compara valoarea nodului 2 diminuata cu costul atasat


deciziei respectiv (645.5 - 295 = 351.5), cu valoarea nodului 3 diminuata cu costul atasat deciziei
respective (413.4 - 277 = 136.4), si se alege valoarea cea mai mare (nodul 2 cu valoarea 351.5).
Pentru primul an decizia optima este: Instalare utilaj nou, care in cazul unei conjuncturi
favorabile ar duce in anul t+1 la decizia,, Instalare utilaj nou iar in cazul unei conjuncturi
nefavorabile ar duce in anul t+1 la decizia ,,Utilizarea capacitatii existente.
3. Analiza senzitivitii soluiei la variaia probabilitilor de realizare a strilor naturii
(minim 2 scenarii).
Daca probabilitatea de realizare a starilor naturii se modifica, astfel in cazul conjuncturii
favorabile creste de la 70% la 80%, iar in cazul conjuncturii nefavorabile scade de la 30% la
20%, valorile nodurilor 2 si 3 vor fi:
- valoarea nodului 2 ajunge de la 646.5 la 641.
- valoarea nodului 3 ajunge de la 413.4 la 435.6
In acest caz decizia optima se schimba la 346 u.m.

Daca probabilitatea de realizare a starilor naturii se modifica astfel:


Instalarea unui utilaj nou
- conjunctura favorabila scade de la 70% la 60%
- conjunctura nefavorabila creste de la 30% la 40%,
Ore suplimentare de lucru
- conjunctura favorabila scade de la 70% la 25%
- conjunctura nefavorabila creste de la 30% la 75% si
Si daca pe langa aceste variatii ale starilor naturii din primul an se modifica si probabilitatile de
realizare in cazul deciziilor din al 2-lea an astfel:
Utilizarea capacitatii existente
- pentru Cerere mare creste de la 30% la 76%
- pentru Cerere medie scade de la 60% la 15%
- pentru Cerere mica scade de la 10% la 9 %
Instalarea unui utilaj nou si ore suplimentare de lucru
- pentru Cerere mare scade de la 30% la 11%
- pentru Cerere medie creste de la 60% la 65%
- pentru Cerere mica creste de la 10% la 24 %
Vom avea urmatoarele modificari:
- valoarea nodului 2 ajunge de la 646.5 la 671.2
- valoarea nodului 3 ajunge de la 413.4 la 313.5
In acest caz decizia optima se schimba la 376.2 u.m.

MODULUL V. Programarea activitilor unui proiect pentru introducerea n


fabricaie a produsului D
Realizarea studiului de fezabilitate pentru introducerea n fabricaie a unui nou produs D
la S.C.PROMODEC S.A. implic activitile prezentate n Tabelul 5.1. Pentru aceste activiti sau estimat att duratele normale i costurile corespunztoare, ct i duratele i costurile
activitilor n cazul suplimentrii resurselor umane i financiare necesare urgentrii acestor
activiti.
Tabelul 5.1
Sim
bol
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J

Denumire activitate
Proiectare produs
Elaborare program
marketing
Pregtire documentaie
tehnic
Construire prototip
Elaborare prospect de
marketing
Estimare cost de producie
Testare tehnic a produciei
Studiul pieei
Estimare cerere i pre de
vnzare
Redactare studiu final

Costul
normal
(u.m.)

Activiti
precedente

Durata
normal
(saptmni)

Durata
urgentat
(sptmni)

Costul duratei
urgentate
(u.m)

12

365

410

291

305

278

279

11

375

395

281

282

C
D
B,E

3
6
8

2
4
4

277
335
295

278
345
325

277

278

F,G,I

277

278

Conducerea S.C.PROMODEC S.A. dorete s tie care este durata normal i durata cea
mai mic de realizare a studiului de fezabilitate ct i costurile totale corespunztoare. De
asemenea conducerea este interesat n determinarea duratei medii de realizare a studiului, a
costului optim asociat acestei durate i ealonarea n timp a activitilor pentru obinerea duratei
medii, durata optim n cazul unui buget total de 3110 u.m.

Modelul economico-matematic
Programarea n timp a activitilor pentru lansarea unui produs nou cu un cost optim
corespunztor unei durate totale specificate pentru finalizarea proiectului se poate
obine cu ajutorul unui model ADC/Costuri.

Rezolvarea n QM/ Project Management (PERT/CPM)


Din bara de sus a software-ului QM selectam File/New/ Crashing.
Completm cu numrul de activiti (10), selectm la structura tabelului Immediate Predecessor
List i A,B,C,D... la numele liniei.

ncepem s completm tabelul cu datele de intrare. ntruct am ales Crashing ca metod, vom
completa cu durata normal i urgentat, cu valorile costului normal i urgentat, dar i cu activit ile
precedente.

Se apas Solve i obinem:


- durata total normal: 32 zile;

- durata total urgentat: 19 zile;


- cost total normal: 3051;
- cost total urgentat: nsumm valorile din coloana Crash Cost: 3175;
- calculul costului optim pentru realizarea proiectului n termenele urgentate: 3051 + 100.5 =
3151.5.

Pentru calculul costului n cazul unei durate dorite specificate, se acceseaz Window / Crash
Schedule. Putem observa c pentru o durat de 24 de zile, costul proiectului va fi mai mare fa
de cel normal cu 46, deci 3051 + 46 = 3097.

Pentru a obine termenele minime (Early) i maxime (Late) de nceput (Start) i de sfrit
(Finish), dar i rezerva de timp (Slack) i a vedea activitile aflate pe drumul critic (cu rezerva
de timp zero 0, trecut cu rou), se acceseaz din bara de sus o alt metod. De exemplu, dac
accesm Single Time Estimate, vom afla drumul critic pentru proiectul cu durata normal.

Ne ntoarcem la datele de intrare prin butonul Edit Data i selectm ca metod, din bara de sus,
Cost Budgeting pentru calculul costului normal. Vom observa c din datele de intrare rmn doar
cele pentru durat i cost normale.

Apsm Solve, iar din meniul Window/ Charts putem selecta graficele de diverse tipuri (grafice
Gantt, graful activitilor sau un grafic buget vs cost sau graficul costurilor).

Graficul activitatilor nu conine toate elemntele necesare unei reprezentri corecte:

Analiza economic a rezultatelor


Raportul managerial n care se analizeaz rezultatele obinute va include:
1. Graficul reea al activitilor proiectului;

2. Reprezentarea grafic a costului proiectului n funcie de durata total de realizare, cu


ajutorul punctelor de coordonate:
(Durata total normal, Costul total normal);
(Durata total minim, Costul total maxim);
(Durata total minim, Costul total optim);
(Durata total medie, Costul total optim asociat).

Durata
32
19
19
25

Cost
3051
3175
3151.5
3088

3. Durata optim n cazul unui buget total de 3110 u.m.;


Dupa ce completam tabelul selectam de la Solve and Analyze/Perform Crashing Analysis, iar
dupa bifam optiunea Meeting the desired budget cost si completam in castuta cu Desired
budget cost cu valoarea 3110.

Apasam OK si primim urmatorul tabel:

Durata optima pentru un buget total de 3110 u.m. este de 22.56 saptamani.
4. Drumul critic pentru proiectul cu durat medie;
Dupa ce completam tabelul selectam de la Solve and Analyze/Perform Crashing Analysis, iar
dupa bifam optiunea Meeting the desired completion time, iar la Desired competion time trecem
valoare 25.

Dup rularea opiunii Perform Crashing Analysis/ Meeting the desired completion time pentru 25
sptmni, urmat de optiunea Show Critical Path obtinem urmatorul tabel:

Din tabel se observa ca exista 2 drumuri critice pentru proiectul cu durata medie:
A-D-G-J
A-E-H-I-J
5. Termenele minime i maxime de ncepere i de terminare pentru fiecare activitate.
Completam tabelul si de la Solve and Analyse selectam Solve Critical Path Using Normal Time