1

14,15,16,32

1. Microscopia descrie modul n care se obin imaginile obiectele foarte mari/ relaia dintre
obiect i imaginea sa prin sistemul optic, electronic al microscopului.
2. Microscopul n criminalistic poate fi utilizat pentru: analiza probelor de tip art, analiz
fotografic, amprente, benzi, chimie, droguri, gloane, hrtie, nscrisuri, fibre, fire de pr, lemn,
materiale de construcie, minerale, polen, polimetri, praf, sticl, sol, ser, urme de unelte.
3. Optica geometric studiaz
4. Ce este fasciculul de lumin? Fasciculul de lumin este o poriune din spaiu mrginit prin
care lumina se propag.
5. Ce reprezint raza luminoas? Raza de lumina este un fascicul paralel de lumin de
grosime aproape nul (foarte subire).
6. Fasciculul omocentric poate fi fascicul de raze omocentrce (au un punct comun):
convergente sau divergente / fascicul de raze paralele: razele de lumin nu se intersecteaz.
7. Cum caracterizai fasciculul convergent/divergent/paralel?
8. Principiul (propagrii/independenei/reversibilitii/Fermat/Malus-Dupin) stabile te
c:
Principiul propagrii rectilinii a luminii: ntr-un mediul omogen i izotrop lumina se propaga n
linie dreapt pana la intalnirea unui obstacol sau a unui alt mediu.
Principiul independenei propagarii razelor luminoase: razele luminoase necoerente care se
intalnesc ntr-un punct nu se influeneaz reciproc, pstrndu-si fiecare direcia initiala de
propagare.
Principiul reversibilitatii drumului razelor; o raza de lumina care parcurge un sistem optic intr-un
sens, va parcurge sistemul pe acelasi drum optic daca dirijeaza in sens invers.
Principiul lui Fermat: drumul optic parcurs de o raza luminoasa intre doua puncte este un
extremum in raport cu oricare alt drum posibil intre acele puncte. Acest extrem este de obicei un
minim.
Teorema Malus-Dupin: daca din mediul obiect porneste un fascicul de raze normale la suprafata
echifaza , dup parcurgerea sistemului optic, razele din fasciculul emergent sunt normale la
suprafata echifaza imagine, drumurile optice pentru fiecare raza dintre cele doua suprafete
echifaza sunt egale.
9. Indicele de refracie/drumul optic este definit ca:
Indicele de refractie n este egal cu c0 supra c, unde c0 este viteza luminii in vid, iar c este
viteza de propagare a luminii in acel mediu.
Drumul optic se noteaza cu L si este produsul dintre indicele de refractie n i lungimea
geometrica a drumului parcurs de raza luminoasa L0.
10. Legile reflexiei/refraciei stabilesc c:
Legile reflexiei:
1. Raza incidenta, raza reflectata i normala n punctul de incidenta la suprafata de separare
dintre cele doua medii se afl in acelasi plan.
2. Unghiul de incidenta i1 este egal cu unghiul de reflexie.
Legile refractiei:
1. Raza incidenta, raza refractata i normala n punctul de incidenta la suprafata de separare
dintre cele doua medii se afla in acelasi plan.
2. Legea Snellius-Descartea : n1 *sin i1 = n2* sin i2

11. Dioptrul sferic este caracterizat de urmtoarele elemente:

Vrful dioptrului V (polul calotei sferice)
Centrul de curbura O este centrul sferei din care face parte suprafata sferica
Axa optica principala: dreapta VO care trece prin varf si centru
Axa optica secundara: orice dreapta care trece prin centrul optic
12. Lentilele convergente/divergente sunt caracterizate de:

13. Aproximaia paraxial presupune c:

14. O raz de lumin paralel cu AOP /trece prin focar/trece prin centrul optic dup
parcurgerea lentilei convergente/divergente trece prin:

15. Considerai c imaginea format de o lentil convergent /divergent cu distana focal

atunci cnd obiectul este situat la distana este:

16. Mrirea transversal liniar a unei lupe/microscop este cu att mai mare cu ct:

17. Puterea unei lupe/microscop este cu att mai mare cu ct:

18. Care este domeniul de mrire pentru microscopul compus?

19. Microscopul drept i inversat se aseamn/se deosebesc prin urmtoarele elemente;

Ambele prezinta o sursa de iluminare prin transmisie dar si o sursa de epiiluminare,
care este o sursa de reflexie, dar pozitionarea acestora este diferita.
La microscopul drept, sursa de iluminare prin transmisie este situata in
partea de jos a microscopului, iar sursa epi-iluminare este situata in partea de
sus.
La microscopul inversat, sursa de campului de iluminare prin transmisie este
situata in partea de sus a microscopului, iar sursa de epi-iluminare in partea
de jos.
20. Microscopul stereoscopic i cel binoculare (asemnri/deosebiri)
Asemanari: ambele presupun utilizarea ambilor ochi pentru privirea imaginilor formate.
Cel stereoscopic formeaza doua imagini disctincte pentru cei doi ochi spre deosebire de cel
binocular la care pe fiecare ochi este proiectata aceeasi imagine.
21. Microscopul de comparaie este un microscop optic compus?
Da, este format practic din doua microscoape compuse independente care formeaza imagini
alaturate sau suprapuse n aceli camp vizual.
22. Polarizorul i analizorul sunt elemente cuprinse ntr-un microscop de tipul:
Microscopul cu lumina polarizata.
23. Lumina polarizat permite obinerea de informaii suplimentare privitoare la:
24. Principalele fenomene fizice care au consecine asupra formrii imaginilor sunt:
Absorbtia cand lumina trece printr-un mediu optic transparent intensitatea se reduce n functie
de culoarea absorbita. Astfel, absorbtia selectiva a luminii albe produce lumina colorata.
Reflexia fenomenul de intoarcere a luminii n mediul din care a provenit, atunci cand intalneste
suprafata de separare dintre doua medii cu densitati optice diferite.
Refractia schimbarea directiei d epropagare a luminii la trecerea dintr-un mediu transparent in
altul cu densitate optica diferita. O raza provenita dintr-un mediu mai putin dens va fi deviata
fata de normala la suprafata de separatie dintre cele doua medii, deviatia este cu atat maimare cu
cat radiatia este de lungime de unda mai mica.
Dispersia separarea luminii n componente spectrale, cu lungimi de unda constitutive, atunci
cand strabate un mediu optic transparent modificarea indicelui de refractie cu lungime de unda.
Difractia devierea de la propagarea rectilinie a unei unde luminoase atunci cand intalneste un
obstacol cu dimensiunea de ordinul lungimii de unda a radiatiei. Cu cat lungimea de unda este
mai mica n raport cu dimensiunea fantei/obstacolului, cu atat fenomenul se manifesta mai putin.
Interferenta reprezinta fenomenul de suprapunere a doua sau mai multe unde care se intalnesc
intr-un punct din spatiu.
25. Legea absorbiei permite calculul urmtoarelor elemente optice:
26. Contrastul poate fi determinat de utilizarea filtrelor colorate n metodele:

27. Teoria Abbe de formare a imaginilor implic urmtoarele fenomene fizice:

Fenomenul de difractie.
Interferenta radiatiilor optice.
28. Interferena luminii poate determina:
Acest fenomen determina valoarea intensitatii luminoase n acel punct, dar cea mai interesanta
manifestare se obine n cazul in care undele care se compun au aceeasi frecventa si sunt
coerente.
Intr-un punct din spatiu se poate obine prin interferenta stationara o intensitate luminoasa mai
mare sau chiar se poate obine a valoare minima (la limita 0).
29. Profilul distribuiei intensitii luminoase a unui punct imagine este dat de:
30. Rezoluia optic/spaial este legat de urmtoarele mrimi:

31. Criteriul Rayleigh stabilete un mode de calcul pentru:

Puterea de rezolutie (sau putere separatoare) a unui obiectiv.
32. n care din urmtoarele cazuri se obine contrast maxim?
Metode de marire a contrastului:
iluminarea in camp lumins
iluminarea in camp intunecat
intensificarea culorilor
folosirea filtrelor
microscopia in lumina polarizata
contrast de faza
contrast interferential
microscopie de fluorescenta
iluminare oblica
prin modificarea temperaturii probei
microscopie optica de baleiaj ce folosesc lasere
33. Microscopia n cmp luminos/ntunecat are o imagine ce poate fi caracterizat de
urmtoarele afirmaii:
Microscopia in camp luminos este o tehnica standard de microscopie optica i prin urmare
marirea este limitata de puterea de rezolutie posibila, dependenta de lungimea de unda a
componentelor luminii vizibile. Cu cat lungimea de unda este mai mica cu atat rezolutia este
mai mare.
Microscopia in camp intunecat este cea mai potrivita pentru contururi revelatoare si margini.
Este mai putin utila pt detalii revelatoare interne din celule, cu exceptia cazului n care exista o
multime de organite foarte refractile intr-un citosol relativ transparent. Cu cat razele de lumina
cad mai oblic pe proba cu atat este mai usor detectarea prezentei obiectelor foarte mici.