LUCRARE DE LABORATOR

CERINE: S se prezinte punea din spate fracionat multibra pentru autoturisme:

construcie i modul cinematic simplificat pentru o punte spate fracionat multibra de
autoturism.
Puntile au rolul de a prelua toate fortele si momentele ce apar in centrul rotilor si de a le
transmite elementelor elastice ale suspensiei precum si cadrului sau caroseriei autoportante a
automobilului. Acest rol este indeplinit de punte prin intermediul mecanismele de ghidare ale puntilor
sau ale rotilor.
Puntile fractionate (articulate), sau puntile cu oscilatie independenta a rotilor, sau puntile cu
suspensie independenta sunt puntile la care, deplasarea unei roti la trecerea peste un obstacol nu
impune si deplasarea celeilalte roti (rotile se pot deplasa independent) deoarece lipseste legatura rigida
dintre roata din stanga si din dreapta. Sunt diverse sisteme de montare si de ghidare ale rotilor pe sasiu
sau pe caroseria autoportanta, cele mai raspandite fiind reprezentate in figura 1.5. Un criteriu de
apreciere al puntilor fractionate este variatia ecartamentului E.

Fig.1. Schemele cinematice cele mai raspandite de punti fractionate: a)brate transversale alaturate; b)brate transversale in
prelungire; c)mecanism patrulater transversal (brate transversale suprapuse); d)mecanism McPherson; e)brate longitudinale
trase sau impinse; f)mecanism patrulater longitudinal.

Puntile articulate au fata de puntile rigide urmatoarele avantaje:

imbunatatesc confortul deoarece reduc masa nesuspendata;
imbunatatesc tinuta de drum deoarece deplasarile rotilor nu se influenteaza reciproc;
micsoreaza oscilatiile de ruliu ale caroseriei si maresc stabilitatea automobilului;
permit dispunerea intre roti a unor elemente ale sasiului (motor, cadru etc.), deci coborarea
centrului de masa si cresterea stabilitatii;
permit realizarea solutiilor compacte de organizare genarala totul in fata si totul in spate.
Articulatiile puntilor fractionate sunt mai numeroase (numarul articulatiilor constitue un
criteriu de apreciere al sigurantei in functionare si al fiabilitatii constructive) si au constructii mai
complicate. In figura 2 sunt prezentate tipuri constructive de baza pentru pivoti si fuzete la puntile
fractionate cu mecanism patrulater transversal de ghidare. In acest caz fuzeta trebuie sa se roteasca in
jurul axei pivotului (pivotilor), dar sa permita si oscilatia in plan transversal a rotii la dazbaterea
suspensiei.

Fig. 2. Tipuri constructive de baza pentru pivoti si fuzete la punti articulate cu mecanism patrulater transversal de ghidare:
a) punte motoare cu pivoti sferici: 1 si 2-fuzeta cu sectiune tubulara; 3-pivot sferic superior; 4-pivot sferic inferior; 5-brat
superior; 6-brat inferior; b) punte nemotoare cu pivoti sferici: 1 si 2- fuzeta cu sectiune circulara plina; 3-pivot sferic
superior; 4-pivot sferic inferior; 5-brat superior; 6-brat inferior

Se constata tendinta de inlocuire a articulatiilor sferice cu articulatii cilindrice, fuzeta fiind

articulata printr-un pivot cilindric cu portfuzeta (o noua componenta a puntii), iar portfuzeta este
articulata cilindric cu bratele mecanismului de ghidare. Solutia se aplica atat in cazul mecanismului
patrulater transversal (figura 3), cat si in cazul mecanismului McPherson (figura 4). Ea prezinta
urmatoarele avantaje: articulatiile cilindrice sunt mai simple si mai fiabile; axa pivotilor se apropie de
planul median al rotii; unghiul de inclinare transversala al pivotilor si deportul transversal pot avea
valori mai mici; dispunerea amortizorului se face cu mai putine constrangeri, iar solicitarile lui sunt
mai reduse (in cazul puntii McPherson).

Fig. 3. Punte nemotoare cu mecanism patrulater transversal si articulatii cilindrice: 1-portfuzeta; 2-brat inferior; 3-tampon
limitator superior de cursa; 4-lagar pivot cu rulment cu ace; 5-rulment axial pentru preluarea fortelor verticale; 6-pivot
cilindric; 7-brat superior; 8-tampon limitator inferior de cursa; 9-amortizor telescopic; 10-arc elicoidal; 11-suport ghidare
arc.

Fig. 4. Punte cu mecanism cu culisa oscilanta si articulatii cilindrice

Puntea trebuie riguros corelata cu elementele suspensiei. Exista in acest sens incompatibilitati
ca: nu se poate folosi la o punte rigida un arc bara de torsiune; nu se poate folosi la o punte fractionata
cu mecanism patrulater transversal un arc lamelar dispus longitudinal. In plus pe punte trebuie sa
existe elemente (suporti, grinzi etc.) care sa permita montarea arcurilor, a amortizoarelor, a
tampoanelor limitatoare de cursa si a barelor stabilizatoare. Constructia puntii, indeosibi in zona
fuzetei si a butucului rotii, este influentata si de tipul mecanismului de franare folosit, respectiv
mecanism cu disc si placheti sau mecanism cu tamburi si saboti interiori.
Suspensia automobilului se realizeaza in esenta prin dispunerea intre corpul automobilului si
roti a elementelor elastice (arcurile) si a amortizoarelor. Masele suprapuse suspensiei formeaza masa
suspendata, iar cele montate sub suspensie formeaza masa nesuspendata. Pentru asigurarea unui
confort sporit este necesar ca masa nesuspendata sa fie cat mai mica. Puntile fractionate au o masa
nesuspendata mai mica decat puntile rigide. Din cele prezentate rezulta ca, puntile si suspensiile
automobilului desi indeplinesc functiuni cu totul diferite, datorita cerintelor numeroase si exigente
pentru asigurarea stabilitatii si a confortului in conditiile maselor si a dimensiunilor de gabarit reduse,
sunt tratate si realizate constructiv in cadrul unor ansambluri unice, ale caror functiuni sunt in esenta
urmatoarele:
transmiterea greutatii automobilului la roti;
transmiterea fortelor si momentelor de reactiune de la roti la cadru sau caroserie;
limitarea solicitarilor dinamice transmise de la roti la cadru sau caroserie;
realizarea unui confort cat mai ridicat pentru calatori si marfurile transportate;
asigurarea contactului continuu si constant intre roti si cale;
ghidarea precisa a miscarii rotilor in raport cu sasiul sau caroseria, in timpul dezbaterii
suspensiei;
asigurarea stabilitatii pe traiectorie;
asigurarea echilibrului automobilului in diverse conditii de deplasare.
n figura 5 se prezinta PMS fractionata cu suspensie independenta si brate oblice trase folosita de
BMW pe unele din modelele sale.
Carterul central se fixeaza pe o grinda suport dispusa traversal, cu capetele usor deplasate spre fata,
iar ansamblul astfel format este montat pe trei reazeme elastice (doua la capetele grinzii si al treilea in
spatele carterului) pe coroseria autoportanta. Pe partile laterale ale grinzii sunt montate doua brate.
Fiecare brat are forma triunghiulara si este articulat prin doua articulatii cilindrice elastice cu axele
dispuse pe o dreapta inclinata cu 150 fata de transversala.

Fig. 5. PMS fractionata cu brate oblice (BMW)

La capatul din spate al bratului este fixata fuzeta rotii. Astfel bratul prin dispunerea si forma sa
preia fortele longitudinale si transversale, dar momentele acestor forte solicita suplimentar arcul
elicoidal in forma de butoi montat intre brat si caroserie. Amortizoarele sunt dispuse in spatele axei
rotilor, usor inclinat spre fata, articulate la un capat de brate, iar la celalalt capat de caroserie. Bara
stabilizatoare este articulata la capete de bratele oblice prin doua bielete, iar prin partea centrala de
caroserie.

Fig.6.PMS fractionata cu brate multiple (BMW): 1-brat longitudinal inferior; 2-articulatia cilindrica elastica a
bratului longitudinal cu caroseria;3-brat transversal superior; 4-brat transversal inferior; 5-suport central; 6,7reazemele elastice ale suportului central pe caroserie; 8-bieleta barei stabilizatoare; 9-amortizor; 10-carter central;
11-arc elicoidal; Oh Centrul articulatiei bratului longitudinal cu caroseria.

Fuzeta este montata la capatul bratului longitudinal inferior dispus sub axa rotii, care este
articulat prin capatul din fata de caroserie si este ghidata transversal de bratul transversal inferior,
articulat la capatul exterior de fuzeta, iar la capatul interior de suportul central. In partea de sus, fuzeta
este articulata cu bratul transversal superior, care la randul sau este articulat de suportul central.
Suportul central este montat prin patru reazeme elastice de caroserie, iar in interiorul sau se monteaza
carterul central al puntii. Arcurile elicoidale sunt dispuse intre bratele transversale superioare si
4

caroserie, amortizoarele sunt dispuse vertical in spatele axei rotilor si articulate intre bratele
longitudinale inferioare si caroserie, iar bara stabilizatoare are capetele articulate la bratele transversale
superioare prin bielete.