Sunteți pe pagina 1din 15

Adochitei Florin-Ionut / Master gr.

51

VIBRATIILE LINIILOR DE ARBORI ANTRENATI DE


MOTOARELE NAVALE
Motoarelor navale cu ardere intern cu piston le este specific
transformarea miscrii de translatie alternative a pistonului, sub actiunea
presiunii gazelor rezultate n urma arderii combustibilului n cilindri, n miscare
de rotatie a arborelui cotit, prin intermediul mecanismului biel-manivel.
Vibratiile libere ale liniilor de arbori ale motoarelor navale

Studiul vibratiilor individuale ale liniilor de arbori antrenati de motoarele


navale de propulsie este absolut necesar naintea ntreprinderii unor studii
dedicate fenomenului real, acela al vibratiilor cuplate ale acestora.
Vibratii torsionale libere

Prima etap n calculul vibratiilor torsionale o constituie determinarea


pulsatiilor proprii si a modurilor proprii de vibratie.
Ecuatia de miscare a acestuia este:

J 2 M M 2 ,

J2

M2

n care
este unghiul de rotatie al discului cu moment de inertie mecanic
, iar
este momentul stationar ce actioneaz n sens invers rotatiei (momentul rezistent din
figura mentionat anterior). Se presupune c motorul monocilindric si discul respectiv
sunt legate printr-un tronson elastic fr masde rigiditate torsional C. Atunci,
momentul motor M va fi:

M C ( 2 1 ),

unde cu
s-a notat miscarea torsional a mannivelei. Introducnd aceast ultim
valoare n ecuatia (1.110), se obtine:

J 1 1 C 1 1 2 C 1 C 2 p 1 A p c w 1

J 2 2 C 1 C 2 M

Adochitei Florin-Ionut / Master gr.51


Trebuie s facem mentiunea c ecuatiile liniarizate de miscare contin, n membrul
drept, excitatia aplicat manivelei, constnd att din forta de presiune a gazelor
multiplicat prin coeficientul vitezei pistonului (1.3), ct si din inertia variabil (a se
vedea si relatiile (1.120)) a mecanismului, prin coeficientul centripet.
Sistemul de ecuatii al crui solutii vor reprezenta rspunsul la vibratiile
torsionale libere va fi unul omogen si anume

J1
0

0
J 2

1 C

2 C

C 1
0

C 2
0

(4.6)

ale crui solutii sunt de forma:

1 1 I

e ,

(4.7)

i* 1

n care
este frecventa proprie de vibratie,
, iar
si
sunt amplitudinile
miscrii vibratorii ale celor dou discuri. Aceste solutii, introduse n sistemul (4.6),
conduc la:

C C
2 J1

C C 0

0
J 2

1
0

0 ,

2

(4.8)

ceea ce reprezint un sistem de dou ecuatii liniare omogene, care are solutii diferite
de cea banal dac si numai dac urmtorul determinant este nul:

C 2 J 1
C

C
0
C 2 J 1
,

sau

(4.9)

Adochitei Florin-Ionut / Master gr.51

2 2 J 1 J 2 C J 1 J 2 0.

(4.10)

De aici, valorile frecventelor proprii de vibratie vor fi:

1 0
2

C J 1 J 2
J1J 2
(4.11)

prima corespunznd sistemului rigid. Dac nlocuim aceste valori n sistemul omogen
al ecuatiilor de miscare si dac atribuim amplitudinii primului disc o valoare arbitrar
(uzual unitar), se obtine modul de vibratie de gradul nti (cu un nod):

1.0
1

2 J1 J 2

(4.12)

Dup prezentarea acestui model simplificat, bidimensional, vom trece la


calculul vibratiilor libere ale unui sistem n-dimensional, care s simuleze linia de arbori
antrenat de motorul naval. Arborele cotit avnd o form complicat, este nlocuit cu
un arbore drept echivalent. Se obtine, n acest fel, un sistem oscilant echivalent,
format din elemente elastice fr mas, care leag ntre ei o serie de discuri, n care
se concentreaz momentele de inertie mecanice reduse la axa de rotatie ale coturilor
propriu-zise, mpreun cu cele ale pieselor antrenate n miscare (biele, grupurile
piston, volantul de uniformizare a miscrii de rotatie a arborelui cotit si elicea), ce pot
fi calculate, tinnd cont de masele de ap aderente [7], [14], [43], sau se pot
determina experimental.
Pentru aceasta, sistemul oscilant echivalent liniei de arbori antrenati de motorul
naval (figurile 4.1,a), a fost determinat conform relatiei de reducere BICERI [89], cu
prezentare n figura 4.1,b. Notnd cu

amplitudinea unghiular a vibratiei discului

Jj

Cj
2

de ordin j, cu
[Nms ] momentul de inertie mecanic al acestuia, cu
[Nm]
rigiditatea torsional a tronsonului elastic fr mas dintre discurile de ordin j si j+1,
ecuatia
de
echilibru
dinamic
pentru
discul
respectiv
va
fi:

J j j + C j ( j - j+1 ) - C j -1 ( j -1 - j ) = 0.
Vibratii de ncovoiere libere
3

Adochitei Florin-Ionut / Master gr.51


Conform [91], datorit formei complicate a arborelui cotit, se nlocuieste masa sa real
cu o mas redus, mr, determinat din conditia de egalitate a energiilor cinetice:

m Y
j

mr =

j=1

Yr

2
j

,
(4.15)

n care mj reprezint masa elementelor n care s-a discretizat arborele cotit, Yj


amplitudinile miscrii vibratorii corespunztoare maselor mj, iar Yr amplitudinea
vibratiei de ncovoiere.

Adochitei Florin-Ionut / Master gr.51


Determinarea deformatiilor Yj este posibil prin schema de calcul din figura 4.2,
n care o
manivel
este
ncrcat n
planul su
median cu
o fort F si
rezemat
la
extremitti;
se observ
ns
c
situatia
este
identic cu
aceea
n
care
manivela
ar
fi
ncastrat
la
nivelul
planului
su
median,
deformatia
din dreptul
fortei

Fig. 4.1. Vibratiile torsionale libere ale liniei de arbori antrenati de motorul
Sulzer 6RND90: a.-linia de arbori; b-sistemul oscilant echivalent; c-modurile
proprii de vibratie de gradele I
si II.

corespunznd cu cea a extremittii asupra creia actioneaz reactiunea F1=F/2.

Adochitei Florin-Ionut / Master gr.51


Yr

Deformatia cutat, , calculat cu ajutorul teoremei lui Castigliano [26], [91],


[89] , preciznd c M1, M2, si M3 reprezint momentele ncovoietoare aplicate pe cele
trei elemente constitutive ale manivelei, I1, I2, I3, momentele de inertie ale acestora,
iar E modului de elsticitate al materialului din care este realizat arborele cotit, va fi:

l
l
l
M 1 M 1 dz + M 2 M 2 + M 3 M 3 ,
Yr=YF =
0 EI 2 F 1 0 EI 3 F 1
0 EI 1 F 1
1

(4.16)

Luarea n considerare a rigidittii sporite a manivelei n regiunea racordrii fusurilor la


brate, [91], se face prin reducerea cotelor lungimii palierului si manetonului, respectiv
bratului, cu cantittile:

z = h/3; y = d p /2,

(4.18)

conform figurii de mai sus.


Astfel, ecuatia (4.16) devine:

( L1 - z ) l 12 ( l 2 - 2 y ) l 3 - z ) 2
( l 3 - z )
F
1
+
+
[ l1 + l 1 ( l 3 - z ) +
] },
Yr= {
E
3 I1
3
I2
I3

, (4.19)

Adochitei Florin-Ionut / Master gr.51


adic, valoric: Yr = 7.30735x10-11F1 si Y1 = 0.4840243x10-11F1, Y2 = 2.283857x10-11F1 si
Y3 = 4.53947 x 10-11F1.
Cu aceste valori, introduse n (4.19), se obtine masa redus a manivelei
mr=817 kg. Tinnd cont de linia de arbori prezentat n figura 4.4,a, ca si de
dimensiunile din figura 4.3, se obtine sistemul oscilant echivalent din figura 4.4,b.
Masele din figura 4.4,b sunt, respectiv:

m1 m 6 m r

m 7 mv m a

volantului si a arborelui ce sustine volantul, concentrat n masa primului;

m9 m el m a

m8

, masa
, masa

arborelui intermediar;
, masa elicei si a arborelui portelice, concentrate n
centrul de greutate al sistemului format din aceste dou mase, situat la distanta 2l
fat de penultimul reazem. Acestor mase le corespund fortele de greutate:

F j = m j g, j = 1,9 .

Adochitei Florin-Ionut / Master gr.51


Vibratii axiale libere
Vibratiile axiale ale liniilor de arbori au ca origine vibratiile axiale ale arborelui
cotit, variatiile fortei de mpingere a elicei, ca si vibratiile torsionale, prin asa-numitul
fenomen de cuplaj, care va fi tratat n capitolul 14.4 al lucrrii.
n vederea studierii vibratiilor axiale libere pe cale analitic, linia de arbori a
sistemului de propulsie al navei se poate nlocui cu un sistem oscilant echivalent,
format din mase si elemente elastice, ale crui caracteristici dinamice s aproximeze
ct mai bine sistemul real, [16], [56], [103]. Masele ce intervin sunt elicea, lagrul
axial si arborii; ele sunt legate prin arbori elastici, conform figurii 4.6,b.
Dorim s mentionm c studiul vibratiilor axiale ale liniilor de arbori antrenati
de motoarele navale constituie o problem care a nceput s intre n zona de interes a
utilizatorilor navali, prin nivelul vibratoriu excesiv ce poate fi atins n functionare.
Problematica, de dat recent, nu a intrat sub incidenta societtilor de clasificare
navale, informatii asupra valorilor admisibile ale vibratiilor de acest tip fiind date total
sporadic [103], incomplete, sau furnizate la cererea utilizatorulor navali, pentru un
anume tip de motor si pentru o geometrie cunoscut a liniei de arbori.
Dac pentru discretizarea liniei de arbori n elemente masice legate ntre ele
prin tronsoane elastice se procedeaz ntr-un mod similar cu cel utilizat n studiul
vibratiilor de ncovoiere, discretizare sugerat si de [58] si [103], n schimb pentru
modalitatea de determinare a rigidittilor axiale ale tronsoanelor mentionate nu se
dispune de nici un fel de informatii.
De aceea, pentru studiul vibratiilor axiale se porneste de la studiul deformatiilor
unei manivele, prin analogie cu problema prezentat n figura 4.2, ncrcnd, de data
aceasta, manivela cu un sistem de dou forte axiale F, aplicate la extremittile sale.
n acest scop, manivela considerat a arborelui cotit, simplu rezemat n

m1 m 2

lagrele paliere adiacente (figura 4.7,a), se nlocuieste cu dou mase reduse


,
m fiind masa real a manivelei, legate ntre ele printr-un tronson elastic de aceeasi
lungime (figura 4.7,b), fr mas, de rigiditate axial necunoscut.
Deformatia produs de acest sistem de forte n sectiunile n care este aplicat se
poate calcula pe baza teoremei lui Castigliano, considernd, ca si n cazul determinrii
deformatiei de ncovoiere, manivela ncastrat la nivelul planului su median, datorat
simetriei ncrcrii. De aceast dat se va tine cont de faptul c unele elemente
componente ale manivelei vor fi solicitate la comprimare (elementul 1), altele la
ncovoiere (elementul 2), sau simultan la ambele tipuri de solicitri (elementul 3).
n acest fel, deformatia cutat se determin aplicnd formula lui Castigliano
fiecruia din cele trei elemente distincte ale manivelei:

zr = zs ,
s=1

(4.33)
8

Adochitei Florin-Ionut / Master gr.51

zr

n care
reprezint amplitudinea vibratiei axiale a manivelei n punctul n care se
plaseaz masa nlocuitoare, iar un termen arbitrar are expresia generic:

l s- s

zs =

unde cu
Ns

Ms

l -
Ns Ns
M s M s ds +
ds,

0
EI s F
EAs F
s

(4.34)

s-a notat momentul ncovoietor ce actioneaz pe elementul respectiv, cu


Is

As

forta de comprimare, iar cu


si
momentul de inertie axial, respectiv aria
sectiunii transversale a elementului, E fiind modulul de elasticitate longitudinal al
materialului; n relatia (4.34) s-a tinut cont, ca si n cazul ncovoierii, de rigiditatea
mrit a manivelei n regiunea racordrii fusurilor la brate, prin reducerea cotelor
y

lungimii palierului, manetonului si bratului cu cantittile


(4.18) si figurii 4.3.

si

, conform relatiei

Analiza surselor de excitatie a vibratiilor liniilor de arbori antrenati de


motoarele navale
Problema analizei corecte a tuturor surselor de excitatie a vibratiilor
complexe ale liniilor de arbori a devenit tot mai acut, n ultimii ani, odat cu
introducerea pe piat a noilor generatii de motoare navale, de unde si oportunitatea
unor astfel de studii n scopul determinrii vibratiilor fortate.
n prezentul paragraf se realizeaz, ntr-o prim faz, analiza surselor clasice
de vibratii ale liniilor de arbori ale motoarelor cu ardere intern, si anume
componentele tangentiale si radiale ale fortelor de presiune a gazelor si a fortelor
de inertie ale maselor n miscare de translatie.
Ca o particularitate a motoarelor navale lente de propulsie, se va trata n mod
special analiza vibratiilor induse de elicea naval n liniile de arbori cuplati direct cu
motorul naval.
Sursele de excitatie ale vibratiilor torsionale
Fortele tangentiale ce actioneaz asupra unui cot al arborelui cotit (a se
vedea si figurile 1.14 si 3.2), considerate conventional ca aplicate n mijlocul fusului
maneton si actionnd tangential, multiplicate prin raza de manivel R, constituie
sursa de excitatie a vibratiilor torsionale ale liniei de arbori.
De aceea, n cele ce urmeaz vom prezenta doar formele analitice ale fortelor
tangentiale de excitatie, ntelegnd c pentru momentul excitator torsional vom
9

Adochitei Florin-Ionut / Master gr.51


avea aceleasi expresii, multiplicate cu o constant (raza de manivel R). n acest fel,
vom putea utiliza direct valorile fortelor tangentiale n studiul vibratiilor complexe
ale liniilor de arbori ale motoarelor navale.
Expresia matematic a acestei forte de excitatie este:

T = T( ) = ( F p + F a )

sin ( + )
=T p +Ta ,
cos

(4.43)

unde cu Fp s-a notat forta de presiune a gazelor ce evolueaz n cilindru, cu Fa forta


de inertie a maselor n miscare alternativ, iar
respectiv oblicitatea bielei.

si

sunt unghiurile de manivel,

n tabelul 4.6 s-au prezentat coeficientii dezvoltrii n serie pentru primele 12


componente armonice ale fortei de excitatie tangential, iar n figurile 4.8 si 4.9
s-au reprezentat aceste variatii cu unghiul de manivel, corespunztor componentei
de presiune a gazelor si inertiei maselor n miscare de translatie.

Tabelul 4.6. Coeficientii armonici ai fortei tangentiale de excitatie pentru


motorul naval Sulzer 6RND90.
k

Apk

Bpk

Bak

[kN]

[kN]

[kN]

301.
2

753.

48.9

657.

-470.1

374.

-145.9

216.

-9.8

116.

0.9

-71.

69.1

0.0

-68.

56.5

0.0

-63.

49.9

0.0

8.2
2

-54.
0

9
-69.

2
5

5
-83.

6
6

7
7
3
8

10

Adochitei Florin-Ionut / Master gr.51


5
9

-55.

42.5

0.0

-45.

24.6

0.0

-27.

7.5

0.0

-11.

-11.4

0.0

1
10
3
11
4
12
0

Forta radial a crei structur armonic s-a prezentat anterior excit, n principal,
vibratiile de ncovoiere ale liniei de arbori a motorului.
Mentionm c analiza armonic a excitatiilor tangentiale si radiale prezentate
n paragrafele 4.2.1 si, respectiv, 4.2.2 s-a bazat pe diagrama indicat ridicat pe
motorul aflat n functionare la regim nominal, ca si pe cunoasterea exact a
caracteristicilor geometrice si masice ale mecanismelor motoare.

Tabelul 4.7. Coeficientii armonici ai fortei radiale de excitatie pentru


motorul naval Sulzer 6RND90
k

A'pk

B'pk

B'ak

[kN]

[kN]

[kN]

1572.3

203.9

138.1

1156.1

428.7

450.3

672.3

457.2

143.9

404.2

387.4

10.1

252.4

342.6

1.0

156.1

275.6

0.1

55.2

143.5

0.0

1.5

116.2

0.0

-33.4

85.6

0.0

10

-49.0

62.4

0.0

11

Adochitei Florin-Ionut / Master gr.51

11

-49.8

42.9

0.0

12

-42.7

25.2

0.0

12

Adochitei Florin-Ionut / Master gr.51


Sursele de excitatie ale vibratiilor axiale
Analiza excitatiilor induse de propulsorul naval, sursa principal a vibratiilor axiale
ale liniei de arbori, cauzat, asa cum s-a artat anterior, de fluctuatiile fortei de
mpingere, constituie o etap important n studiul de fat, fiind o particularitate a
motoarelor navale lente de propulsie.
Aceast problem s-a rezolvat prin utilizarea modelului turbionar al elicei;
dat fiind complexitatea fenomenului, i s-a acordat atentia cuvenit.
Calculul excitatiilor induse de propulsorul naval n linia de arbori a motorului de
antrenare se bazeaz pe modelul potcoavelor de vrtejuri, din care Prandt a dedus
teoria liniei portante, aceasta constnd n reducerea fiecrui profil al unei aripi de
anvergur finit la un punct de pe anvergur, deci n nlocuirea aripii cu un singur
vrtej legat, situat pe linia punctelor la 1/4 din coarda local c a aripii, pe segmentul
portanat [-b/2, b/2], asa cum se prezint n figura 4.12. Corespunztor, suprafata de
vrtejuri se reduce, n acest model, la o suprafat plan care contine vrtejurile libere
presupuse rectilinii, paralele cu viteza din infinit amonte V, desprinse direct din
segmentul portant si ntinzn-du-se pn la infinit aval. Acest studiu al functionrii
elicei propulsive se bazeaz pe teoria aripii portante, deci pe curgerea cu circulatie n
jurul profilelor.
Conform acestui model, se consider un sistem format dintr-un numr finit de
pale, fiecare pal putnd fi considerat ca rezultnd din rotirea n jurul axei Oz a aripii
de anvergur finit din figura 4.12. Astfel, pala elicei este nlocuit cu o linie de
p

vrtejuri legate,

, care interactioneaz reciproc cu vrtejurile libere ce se desprind

de la bordul de fug, acestea fiind de dou tipuri: vrtejuri libere transversale,

ll

lt

, cu

axa perpendicular pe vrtejul portant si vrtejuri libere longitudinale


, cu axa
paralel cu axa vrtejurilor legate; cele dou tipuri de vrtejuri sunt datorate rotatiei
elicei.

13

Adochitei Florin-Ionut / Master gr.51


Pentru calculul vitezelor induse n discul elicei propulsive, considerm o elice

cu un numr zp de pale, rotindu-se cu viteza unghiular


si raportm miscarea sa la
sistemul cartezian Oxyz, originea coinciznd cu centrul elicei, iar axa Oz cu axa elicei,
conform figurii 4.13. Se considera un punct P(x,y,z) din spatiu n care se calculeaz

viteza indus de vrtejuri, cu ajutorul formulei BiotFig. 4.13. Modelul turbionar al elicei propulsive.

Functionarea real a elicei n pupa corpului navei are ns loc ntr-un curent
neuniform, perturbat de corp. Elicea fiind amplasat n pupa navei, ea se gseste n
dra corpului navei, numit siaj (a se vedea si paragraful 3.3). Aceasta este, n
general, o zon putin investigat teoretic, datorit caracterului aleatoriu foarte
complex al miscarii din ea. n studiul elicelor navale, o important deosebit o are
doar partea incipient a siajului, aflat n imediata apropiere a corpului, zona n care
este amplasat elicea. Astfel, viteza medie a curgerii din discul elicei,
mic dect viteza V a navei fat de apa din infinit amonte.

, va fi mai

Vibratiile fortate ale liniilor de arbori ale motoarelor navale


Studiul analizei excitatiilor liniilor de arbori ale motoarelor navale ntreprins
anterior permite calculul vibratiilor fortate ale acestora. Astfel, fortele tangentiale
excit vibratiile torsionale, cele radiale excit vibratiile de ncovoiere, iar cele induse
de propulsorul naval excit, n principal, vibratiile axiale ale liniei de arbori.
Primele dou tipuri de excitatii sunt determinate n ipoteza identittii
geometrice si masice a mecanismelor motoare aferente fiecarui cilindru motor,
ipotez acceptat fr mari diferente fat de realitate; n plus, metodologiile
prezentate tin cont de evolutia individual a agentului motor n fiecare cilindru.
A treia categorie de excitatii, cele induse de elicea naval n linia de arbori, s-a
determinat printr-o metod integral analitic, cu conditia cunoasterii caracteristicilor
geometrice si functionale ale elicei. Ipoteza de lucru principal a constat n
idealizarea curgerii, cu considerarea faptului c pnzele de vrtejuri libere sunt
perfect elicoidale la infinit aval; ipoteza nu invalideaz modelul de calcul, deoarece
intereseaz numai prima zon, de amplasare a elicei, necontractat; prin formele
14

Adochitei Florin-Ionut / Master gr.51


luate pentru distributia de viteze induse si de circulatie, se tine seama de
functionarea elicei n pupa navei.
n cele ce urmeaz, vom urmri, ntr-o prim faz, calculul vibratiilor fortate
individuale, corespunztor celui efectuat n paragraful 4.1.
Studiul ntreprins prezint un interes deosebit si pentru calculul, prin metode
numerice, a vibratiilor cuplate ale liniei de arbori a motorului naval, urmnd ca n
paragraful 4.4 s aplicm toate tipurile de excitatie modelului sistemului de
propulsie.

15