Autor: psiholog Spiroiu Livia-Alexandra

Depresia - exprimare simbolica prin desen

Depresia este o reactie naturala a psihicului uman la
experiente emotionale dureroase, cum ar fi pierderea unei
persoane dragi sau separarea de o persoana apropiata, o
reactie la singuratate, in confruntarea cu o boala grava sau
in apropierea mortii, insa in toate tipurile de depresie apare
o schimbare a atitudinii generale a persoanei, extrema si
persistenta1.
Un alt simptom al depresiei este insomnia, tranzitia de la
starea activa a constiintei la o stare inconstienta este
bruiata, nu se mai realizeaza contactul dintre constient si
inconstient. Pot aparea stari de oboseala permanenta,
plansul spontan, iritabilitatea, tulburari ale apetitului sexual
si alimentar. Apar dereglarile metabolice (metabolizarea
zaharurilor din sange este bruiata, dereglari ale ficatului,
etc.). Pot aparea sentimente de impovarare sau mai mult, de
pacatuire si invinovatire in legatura cu anumite aspecte ale
vietii, ceea ce indica o dereglare a echilibrului starii mentale.
Pot aparea dorinte regresive de fuga, de negare, de izolare
sau de moarte.
Tendintele de suicid simbolizeaza nevoia unei schimbari
fundamentale, ceva actual trebuie sa dispara, sa moara,
pentru ca ceva nou sa reapara. In plan simbolic, moartea
devine un act al creatiei, individul moare pentru a renaste 2.
Depresia reprezinta un blocaj al energiei psihice, datorat
unor probleme de natura nevrotica sau psihotica, iar
1
2

Andrew Samuels Psychopathology, Contemporary Jungian Perspective, p.26;

Heinrich Fierz - Jungian psychiatry, p 308;

eliberarea

energiei

psihice

poate

ajuta

individul

sa

depaseasca problemele respective.

O clarificare a acestei stari si o intelegere cat mai clara
a sentimentelor implicate in aceasta stare, printr-un proces
de psihoterapie corect, ajuta persoana sa transformare
sentimentele vagi in idei sau imagini mai clare, cu care
poate relationa mai bine3.
In depresie, intreaga energie psihica a persoanei este
retrasa din lumea constienta, in inconstient. Apare o
adancire a nivelului mental, prin acumularea energiei psihice
in inconstient. Acest blocaj al energiei poate fi observat prin
intermediul imaginilor fantasmatice sau viselor ce apar in
acea perioada si poate fi depasit aducand la suprafata, in
constiinta, imaginile ce-i corespund, prin desen.
In depresie, gasirea imaginilor ce stau in spatele trairilor
emotionale,

poate

stimula

eliberarea

energiei

din

inconstient, poate ajuta individul sa depaseasca acea stare

depresiva, acel blocaj4.
Psihoterapeutul analist ghideaza pacientul catre gasirea
imaginilor asociate starii depresive, cu scopul ca pacientul sa
relationeze mai usor cu propriile trairi. Astfel terapeutul il
indruma pe pacient catre gasirea unei imagini ce poate
exprima starea de depresie si desenarea ei. Desenarea
imaginii ce reprezinta starea depresiva permite pacientului
un dialog mai bun cu propriile trairi emotionale.
In terapie pacientul este rugat sa se gandeasca la starea
depresiva, sa incerce sa o retraiasca si sa descopere
imaginea acelei stari. Apoi isi poate desena propria depresie,
astfel putand interactiona mai bine cu o imagine, decat cu
3
4

C.G.Jung, CW 16, par. 373;

C.G.Jung, CW 16, par. 373;

emotiile vagi. Pacientul este incurajat sa-si exprime liber

proiectiile pe baza imaginii respective.
Un exemplu:
Pacientul este rugat sa deseneze o imagine ce poate
reprezenta

din

perspectiva

sa,

propria

depresie.

Face

urmatorul comentariu: am o senzatie de ingramadire ...simt

o apasare, sim ca sunt strans, inghesuit, blocat...nu mai vad
bine atunci cand am aceste senzatii....ca si cum de sus si de
jos vin doua forte care ma apasa si ma prind intre
ele......parca ar fi capul meu...asa simt, ca fortele astea imi
strang capul ca intr-o menghina, ma inghesuie acolo, ma
blocheaza...mi se mai vad doar ochii, imaginea incepe usor
sa dispara, nu mai vad, se face intuneric.
DESENUL DEPRESIEI

Pacientul deseneaza imaginea depresiei printr-o forma

circulara, in care zonele hasurate reprezinta cele doua forte
care-l apasa de sus si jos si il blocheaza. Este o structura
mandalica, ce apare in perioadele de confuzie.
Pacientul are libertatea de a-si exprima liber senzatiile,
emotiile, gandurile asociate propriului desen si propriei stari

depresive, astfel adauga .....alcoolul ma usura, ma relaxa,

facea ca senzatia asta sa dispara. Pacientul se simte ca
prins intr-un cerc vicios, orice ar face, ajunge la acelasi
rezultat. Simte ca alcoolul descatuseaza ceva din el, face ca
acea senzatie de blocaj, de strangere sa dispara. Cand ma
supar ca nu resusesc sa rezolv ceva, ma retrag , ma inchid in
mine...nu vreau sa vorbesc cu nimeni, simte ca nu mai are
energie, se simte neputincios. Alcoolul descatuseaza energia
din el si devine o alta persoana, opusul a ceea ce este.
Pacientul declara ca si tatal lui consuma alcool, dar era mai
puternic decat el, pentru putea sa-si controleze cantitatea
consumata.
Senzatia asta o am de foarte mult timp, de ani. A
inceput atunci cand au aparut tot felul de zvonuri la servici,
cum ca se desfiinteaza firma, incepuse panica, presimteam
ceva, ma framantam, nu stiam ce voi face cu copii, cu
cheltuielile, de atunci a inceput sa apara senzatia, ma
suparam in interiorul meu, dar nu vorbeam cu nimeni, ma
relaxam doar cu alcool........ ma luminam, ma ajuta energia
pe care mi-o dadea alcoolul, prindeam curaj.
Pacientul se simte coplesit de evenimente, eul nu poate
face fata schimbarilor, nu se poate adapta, iar aceasta
slabiciune si vulnerabilitate interioara este compensata prin
consumul de alcool, care-i da forta, putere sa faca fata
evenimentelor de viata, il transforma. Depresia semnaleaza
ca legatura dintre constient si inconstient este intrerupta, iar
enegia ramane blocata in inconstient, astfel continuturile
inconstiente se energizeaza, capata forma fantasmelor,
iluziilor, halucinatiilor si coplesesc constiinta slabita.

Depresia pacientului ar putea reprezenta un mecanism

de

aparare

al

psihicului,

separarea

inconstientului

de

constient ii protejeaza integritatea psihica, pentru ca eul

risca sa fie invadat de continuturile inconstientului, aparand
riscul dezintegrarii constiintei.
Desenul este o mandala, in centru este eul pacientului,
reprezentat prin imaginea capului. Eul ia locul Sinelui, se
confunda cu acesta. Aceasta imagine pare sa vina intr-un
mod compensator, semnaland atitudinea inflationata a eului,
apare o imagine ce transmite un mesaj de alarma, eul este
in pericol de a deveni acaparat de inconstient, campul
luminos al eului pare ca se ingusteaza din ce in ce mai mult.
Structura mandalica pare sa-i semnaleze pacientului ca
atitudinea actuala a eului e nepotrivita, riscul este ca eul sa
fie inghitit usor usor de intunericul inconstientului. Imaginea
simbolizeaza stagnare, semnaleaza riscul eului de a ramane
blocat in inconstient, semnaleaza atitudinea unidirectionala
a eului, strict rationala (in centru este capul pacientului logosul). Pacientul are nevoie sa renunte la atitudinea strict
rationala a eului si sa-si integreze in constiinta celalalte
functii

ale

psihicului

(senzatia,

intuitia,

sentimentul).

Depresia pacientului e un indice al stagnarii in procesul de

individuare si al atitudinii gresite a eului.
Depresia mea este ca un labirint, este un loc in care
ratacesti, esti dezorientat......nu stiu ce se intampla....am
momente de ratacire, cand imi pierd cunostinta si ma
trezesc in picioare si nu stiu ce s-a intamplat....mi se
intampla atunci cand mintea mi-e prea incarcata de ganduri.
Uneori simt ca ratacesc, sunt dezorient, ma pierd, sunt

confuz...asa fac acasa, cand vreau sa ma duc intr-un loc, ma

trezesc in altul, sunt ca intr-un labirint.....ma opresc, stau pe
loc si ma intreb ce vreau sa fac, imi revin mediat, dar patesc
asta foarte des. In desenul meu, aici sunt eu, plec cu gandul
aici.... real ajung in alta parte.....stau si ma gandesc......ajung
in alta parte.....si ma trezesc inapoi de unde am plecat....asta
e labirintul meu.

DESENUL LABIRINTULUI PERSONAL

Eu nu m-am luptat niciodata cu aceste forte din mine,

eu nu am coborat niciodata in propriul inconstient sa ma lupt
cu

fortele

din

mine,

suprafata.......pentru

nu

mine

as

sti

familia

sa
e

ma
firul

intorc
care

la
ma

ghideaza....familia a fost cu mine intotdeuna, m-au sustinut

si copii si sotia..... vad cand gresesc, imi dau seama cand

gresesc si incerc sa repar, familia este baza mea de

intoarcere.
Pacientul

evita

sa

se

confrunte

cu

continuturile

inconstientului, ceea ce reprezinta o atitudine gresita a eului.

Transformarea nu are loc pentru ca eul nu se confrunta cu
aceste

continuturi

inconstiente,

tensiunea

opuselor

insuportabila. Pentru a avea loc transformarea, eul trebuie sa

se concentreze exclusiva asupra centrului, asupra locului
transformarii creatoare, asupra simbolurilor ce vin din
inconstient, trebuie sa se confrunte cu propriile impulsuri, cu
propria umbra. Eul nu trebuie sa se lase condus de instincte,
trebuie sa se fereasca de identificarea cu ele si nu trebuie sa
fuga. Trebuie sa ramana pe loc si sa se confrunte cu ele, sa
traiasca pe deplin experienta si sa inteleaga cat mai corect,
dar asta nu o poate face decat ghidat corespunzator de un
psihoterapeut. Procesul transformativ presupune o tensiune
aproape insuportabila din cauza incompatibilitatii absolute a
vietii constiente cu procesul inconstient. Acesta poate fi trait
doar in interior si nu are voie sa atinga nicaieri suprafata
vizibila a vietii5.

Bibliografie:
1. Andrew Samuels Psychopathology,
Perspective, p.26;
2. Heinrich Fierz - Jungian psychiatry, p 308;
3. C.G.Jung, CW 16, par. 373;
4. C.G.Jung, CW 16, par. 373;
5. C.G.Jung, CW 16, par. 373-390 ;

C.G.Jung, CW 16, par. 373-390;

Contemporary

Jungian