Sunteți pe pagina 1din 319
Paul Constantinescu SINERGIA INFORMIATIA SI GENEZA SISTEMELOR UU Ca ce Cae Cae Cat Stet les Me Cl ti lets) Paul Constantinescu SINERGIA, INFORMATIA S| GENEZA SISTEMELOR fundamentele sinergeticii FF ey \ wy EDITURA TEHNICA Bucuresti — 1990 Frofesosul mete tam de doi dceont INTRODUCERE Dezvottind si conerctizind ideile prezentate de autor in. ,Modelarea milari a genezei si dezvoltirii sistemelor™, in ,,Sisteme ierarhizate—Rolul in geneza si dezvoltare”?, 9i 72 Rolul informayiei in geneza i istemelor din natura si societate?, Tucrarca de fata ,SINERGLA, INFOR- MATIN SI GENEZA SISTEMELOR™ turmaresie si prexinte wn. statut § sitinfific al oiguntearii, finalitayié xi sinergici care, impreunt en miscuren, mc constitute mecanismele unitare ale genezci, desvoltdrit. i corm _sistemelor pe toate patierele de organizare a materies. Pentru aceasta foloseste un cadru dual, informafionatcencrgetie, tn cave se. coustruieste esafoda) conceptual (uneor neconcentional) sistemic, ce relereasa robut al infurmuficd, al organizarit, sinergiet st finalitafti, complementare cu utsearea, in procesele de geueca ale sistemclor. Desi in lucrare se considera cd sinergia este produsd de raporinl .,o7- are’, ex pesullal al Jooulud tnleractiunilir, at .ghemauritor” riante de interactinat, in care, in afard de axpectele encryctice, participa si aspectele taformationale, aprectem c@, in special, pe patierele (ntvelele) de _organizare superioard a materict, unde organizarea si comunicavile pe sontalit si verticuld predomina, sinergia poate fi masnrald si deserisd, prima aprowimatic, de noile masurk st modele ale informatie propuse de tor: seuloarea de semunificati’, ,euanta de informatie? si, respectin, iste”, relufia G21, sua invarianiul 8, Consideriim, de usemonca, e& informatia este coatifieatd pr peel Paurier), ce uledtuiese un cod universil_¢ it vim cout onli: (Ponrier) st e@ undele (fret cust 5 ‘ice, Saalenare ele. Spectrete de freevente cunstituic deck, in conceptia noastrd, in scomunicare” pe toate palierele (nivelele) de organizare a alsoviem, de asemenca, informatie’ cvantale de informatie aeind o comportare tabionied (iko), deck unui sir de frecvente Oy Oy... espondenta cn un spectru Fourier it asociem mauljimea finité ie cuante i unde j= 1,2,....N, tur k este constania tut Bolizmann. reste yepresentird prin frecrenje (unde) gi euante ale informatics. fee de autor, anuloge representarilor energiei, pot permite sd se inte- ga covespondenti dintre codul ontic (Fourier) si coturile substantiate din ‘ culelor elementare, atomilor, molecntelor,, cebilelor. organelor » Npectulistit au studiat in special codul genetic (ADN, ARN) reulizeacd covespondenta intre nucleotide si aminoacizit din protetne ; itura Tehnies, 1983, Bucuresti, , 2 Edita Academici 1.5.12. 1988, Bucuresti, ‘Seria AMC (Automlied, Manaxement, Calculatoare) a Fdilurii Tetenice, vol. 52, 54, (1956 — 16 pentru acest cod, de exemplu, apreciem ca ar fi util si se descifrese, de asemene, si corespondenta dintre spectrele Fourier si grupele de nucleotid (codoni). Prospectarea fundamentelor sinergeticii — stiinfa care studiazd sinergia sistemclor, deci geneza proprictafilor emergente (care nu aparfin subsistemelor, promovati in ultimele dowd decenti de profesorul Hacken si considerata in lucrare complementara cu cibernctica ‘si Stiinta sistemeloy (dinamice) te cadrul teovici sistemelor generale — @ condus pe autor, folosind abor davea duala informational-energetied, la completarea princtpiulut asereirit prin amplitudine (Hacken) cu aservirea prin ireeventa si a principiului de prag de energie (Hacken) cu pragul de cantitate de informatie si de irec- Venfii, respeetiv, durati tompora Se propun, de asemenea, doud noi prineipit: principiul sinergetic al pinvarianfel substratului” saw al ,eanalului adeevat? pentru transiniterca in condifir favorabile prin seninale u ,,comenzilor™ care sd declangere actiunt pf principinl sinergetie — cihernetic al ,entropied stationare”. Aeeste prin iptt noi, tmpreund cu principiile de asereive st de prag extinse, conduc, alaturi de principiile cibernetice, la modelarea raporlului energie (manifes tare separata a parfilor si acumularea lor aditiva) — sinergie (cfectul global de cooperare si/sau conpetilte a partilor si aservirea acestora de cdtre tntreg)”, deci le descrierea raporturitor ,cantitate — calitate’, ,,mizcare — organt gare” si energic-informatie Tn. acest sens asociem energici paranetrié extensivi (aditivi) care descriv lotura cantitativis @ fenomenclor si sistemelor, iar informafict parametri intensivi sf de ordine care deseriu predominant latura lor ealitaliva, geneva noilor proprictéfé (caliléfi emergente) ale sistemelor. Deoarece sinergia cavacterizeazt .tntvegul diferit de suma partilor rernltd ed modelele matematice pe care te asociem sinergied trebuie st neliniare, deoarece matclele liniare deseriu ..intregul ca fiind stima partilor > in cazul liniar efectul global se obline prin suprapunerea efectelor partial. Bnergia fiind un parametru Hniar (aditiv) asoctat miscdrit, urmeazi ot inforinatia, cx parametru noliniar®, trebwie sd deserie tn mod necesar sine gia. Principiile stnergetice meutionate, in special principiul entropiet Stationare, fmpreund cu veprezentarea sistemulai cibernetic cu ajutorul preglajului principal”, strnctura (invariantul) 2, dect cuplajul .,reglai — autoreglay”, noile masuri asociate infurmatiet, extinderea principinlur conc~ win nit inverse s.a. au permis si se oblini rerltite not x6 sit se ajungi We descrierca prin motele nelintare (vest , reqlajul fixie”) a sinergiet, organizirét pi finalitdfii, deck a relatie’ aristotdiice : intregul este mat malt deceit ,,suma” pirtilor. Tn tucrarea de fata se reiau wnele idei din lucrétrile anterioure ale autore- Iwi, mentionate mai sus, pentru ca ideile principale s@ poate fi urmarite tn mod independent de ccestea. Unele rerultate stnt tafiifisate pe seurt (uncort parfial formaticate) pentru a putea fi utilizate tn absenta demonstratiilor complete; alte rezultate sint precizate gi dezcoltate. Dintre rezultatele originale prezentate in lucrare, care apar autorulut ca fiind semnificatire sé cu implicatit aplicative mai importante nienfio- niin: = 4+T=0, — modelare sinergici eu ajutorul ,,reglajului fizic Social cu operatorul conjugare. ~ genesa cimpului euantie spa as at entropici stationare (ei ele. ; H=0, deci prin utitizarca simulttand a principiilor acfiunit $i anece 2), al invariantuhi S,, ql relatiet ,¢> 07 , a e xjiei dintre entropie si actiune ~ —, exttinderea.re == de (Broglie) h Edie * eae k h — deducerea ecuatiei lui Schrédinger, folosind teoria transmisiun: tnformatict in cadrut ergodic si noul principin sinergetic-cibernetic (varkatio~ nal) al entropici stafionare; de asemenea, deducerea lungimti de unda de Broglie si « condiiet sale de cuantifieare ; — deducerea pe aceea: 2% informational, ergodic’ si sinergetic’ a ecuatiilor de cimp si ale geodezicclor din teoria relalévititit. generale s — abordarea ,sinergeticd informational) — energetica” a problenet unificdrii tuturor fortelor din natin’ folosind cenafiile interactiunilor clectro~ magnetice si gravifice, deci utilizind ,,calea ritmurilor”, ca o laturd ce completeazé ,,calea simetriitor”, care « permis unificarea forlélor electro- nucleare: electromagnetice, slabe si tari. Aceastd unificare represintd 0 condifie necesarad pentru tnfelegered caracterului unilar al mecantemelor cibernetice si sinergetice (vest yi anexa I), In acest sens se demonstreacé teorema We resondn{é care completeart teorema de yhidaj (de Broglie, Vigier) cu conditia nevesaré : acordul de fazk a undelor din cimpul stationar asociat fiecarui sistem sia vibratorilor (oseilatorilor) substantiali (din structura sa) este conditia necesarh si sufi- cient de cuplaj a acestora, deci rezonan{a si cuerenfa constituie originea tuturor fortelor din uaturii.** Mai nientiondm urmadtoarele resuttate : — realizarca anor .deschidert de orizont™ in domentite eunoasterit gitinfifice st in filosofie in vederea wnei explicutit unitare a existentet, bazate pe o viziune duala sinergetici-cibernetics, informational-encr getica ; in-timp”; ,,determinismul dialectic” asociat caucalitafii complee (dinamice, statistice, structurale); ,juteapretarea in- formationala a Tagrangeianului si hamiltcnianului” ; ,noile relatii de tip Heicenberg”; ,,statutul stiintific sau. modelul asociat organizivii (ca 3 ,8eneza ordinii prin rezonanti si coerentii” : ,demonstra- rea miirginirii superioare a tabloului lui Mendeleev” ; generalizarca rezul- tatului (de Broglie) privind ,,cresterea cantititii de informatie (negentro- Piei) prin suprapunerca de noi unde monocromatice”; ,eliminarea diver- gentelor” care provin din eonsiderarea lui k — 0 cind h’ 0 in fiziea par ticulelor clementare, folosind cuanta de informatie. s.a. — elaborarca de modele gi scenarii ,,cibernetice-sinergetice” ale gene- ei sistemelor pe toate palierele de organizare « materia: neviu, ¢i u, psihie $i antropic (social si cultural) ; — preliminarea unor disponibilitapi inedite privind domeniile creapiet tehnice si tehuologice ca: ,,posibititatea realizarit de memorit (practic nel mitate) pentru caleulatoarele electronice in efmpul stafionar asoctat acestora” } arealizarea mat cconamicd, folosind aspecte sinergetice — informationade, la relutia +h ** Conform tezei cinsteiniene 2th este constanta Ini Planck. \uuira Fealitate este efmpul. leratoarelor de particule”; ,,folosirea rezonantei alaturi de coerenta stinterferent’ (efect holografic)” pentru oblinerca de noi surse energetice (de pilda reatizarca fuziunti deuterintut .,la rece) si pentru fabricarea de noi produse chimice (farmaceutice, conservanti ete.), metalurgice etc., sar pentru cresterea intensira a producfiei veyetale si animale: ,.validarea tn cadrud teoriei Iransinisiunit informaties a ipoteset takionice” prin aplicarea principiului holografie + ,,fntregul se reflect in parte” ; ,ealidarea unei not constante cosmice” s.a.md. — utilizarea aspectelor informationate, cibernetice — sinergetice, pen-— tru fundanentareaterapiilor homenpatice, de weupunctura, endoeninologice ete. Printre obiectivele urmadrite de autor in cele dowd le i anterioare si, in special, in Incrarea de fafi, tn afard de rezultatele menfionate, poate cel mai important obicetiv « fost inlerpretarea pe o bard fizied, induitivd, in cadrul dual informitional-energetic, a unor realizari importante in diferite sitingfe si ,.acortarea” cunastinjelor intro zond de injelegere comunit printr-o ahordare interdisciplinara, pe bazar mecanismelor cibernetice-sinergetice si Bil marelui. public. Sperm ed, tn ciuda ,intertudiilor” matematice pe care autoral nn a putut sii le evite, acest obiectiv a fost realizat. Tnele din rezuitatele sbtinute sint validate de experienfele efectuate pind in present tn diferite domonti, permitind o tutelegere mai profindd a acestoras altcle (in general, cele in incidenté cn tpoteza tahionicd), pentru. a fé con firmate sau infirmate, necesita not eforturt experimentale, care pot fi caldu- site gi de unele aspeete tenretice san de posibilitafile de experimentare. p zentate de ator. Culea neconventionald de considerare 1 informafied ea o componenté @ aaterieé, alaluri de energie, pentru tntelegerca fenomenclor si fundamentarea, fiziet a’ sinergiei, organizarti si finalitafii sistemelor pe toate patierele de ‘organizare a materiel, a permiy antoruluiy pe de o porte, alit descopertrea noilor mecnisme wnitare sinergetice st cihernetice, cll si tnfelegerea unor fenvmenc ,,ccotice” inc nevapleate, iar pe de alld parte, fundamentaren “pe aceasta bud informational — energetia, sinergeticd — cibernetied, in afard de clectromagnetiom, « cclor mai surprinzdtoure teorit fizice aparute An seeolul noskru: relativitqlen einsteiniand si mecanica cuanticd Mecanica cnanticd a condus la tnfelegerea autoconsistenfet yi auto~ producerti: materiet $i opunindu-se funtamentatismulut (de tip Leibniz) interpreteacd microvbicctele en procese descrise abstract deo ,undd de pro- dabilitate” in cadrul insnurnirit (bootstrap). Relativitatea a veveiut interactinnea spifiu-timp, legitura lor insepara- Dild si influenta materici (energies: BE — me’) asupry curbwrii spafiului Himp cn patrn dimensiuni, considerind, de asenenea, obicctele in mod pro- eesuall. 2 ‘Reconcilierea propusd intre teoria enantica si cea velistteéstd se reali- xeaxk printi-o sintesd care, nefiind neapdrat 0 rennificare a domeniilor, desvaluie cadrul ergodic, dect nivelul subiacent (subcuantic) informajional- energetic comun, din care au putut fi deduse tn lucrare cele doud teorit ‘folosind principiul entropict stafionare si proprictafile matrice’ de cocarianté (covariatic). Stiinta nnesi poate pune o serie de probleme specifice fitosofiet si deck nu poate descrie ,,ce a fost inainte de Big-Bang” saw ,.ce inseamnd Univer- aul infinit? g.a.m.d. Demersul filosofic ne poate ajuia si raspundem la aceste intrebari, dar ipotezele pe care le facem trebuie sé concorde cu modelele unitare, in vederea incadrarii lor in ,tezaurul cunoasterii universale” ace 6 a gla i” claboraie la nivel stitnfifie. Demersul. slitnfific-filosofic intreprins an lucrare incearca st se inscrie pe aceasté linte, bastndi-se pe reterenjialul pcimpul (cuantic) spatin-timp”. Putem airma ca erolitia conceptelor de spafin si timp a influentat 4ntregul cadru conceptual pe care-l folosim, pentru a infelege si deserie natura tn sting yi filovofie. In fizicu newtoniand referentialul cartezian considera spatiul (absolut) ca fiind in vepaos si neschimbat, toate schimbarile in lumen fizied fiind descrise deo cutitute scparata timpul (absolut), care nu are legaturi cu lumen maicriald, seurgindn-se uniform, neinfluenfat de ninte. Referentialul relativist cinsteinian din relativitatea restrinsd a considerat timpul si spajiul ca entititi inseparabile care formeasd wn spatin cu patru dimensiuné si anume continuul spatiu-timp in care nu mat evista 0 seurgere universald a timprlui. Observalori diferiti dack se depluseazd ew viteze diferite vor constata sececufe diferite de evenimente : unele evenimente pot fi simultane pentru wn observator iar pentru alt obsercator pot apare tn momente diferite. Poate cea mai importanté consceinté a considerdrit nowlnt referential spafiu-timp a fost relafia dintre energie si masa (HE = me?) tn care citeza Iuminit © este consideratd 0 constantd universald. Referenfialut relativist, in care lungimile se coutracti, iar timpul se dilatié la vitexe apro- piate de vitesa luminti, a fost exting (incluzind acceleratia) in leoria eins leiniand « gravitafies (relaiivitatea generalé) prin considerarea interactiunit dintre materie (energie), spafiu. si timp intr-un spatiu Riemann, obtintndy-se relafia care descric influenta distributied materici (energiei) asupra curburtt spajiului-tinp cu 1 dimensiuni. Aceasté extensie a referentialulud spafiu- timp « permis includcrea gravitafiet tn teoria relativitéfii. In incrare se consideré ca referential cimpul euantic spatiu-timp fm- preund cx modell (poliedrelor) de generare a acextuia din ,.sirurile” de cuante elementare, care he-a permis spatiului fizie nu poate depisi 4, ceea Tn afaré de accasté ebordare stiinfificd-filosoficd « problomed spafiu- timpului ca substrat al genezei sistemelor pe toate palierele de arganizare & materiei, in lucrare se considerd si caucatitatca complerd (dinamicd, statistic $i structurala ) subliniind rovd sau fundamental pentru injelegerce aspec- telor ontice ale existente;. Orice sistem filosofic riabil sa bazat pe asimitarca realiziviter eft mai recente ale stiintelor tu epoca respecticd, in afard de ,tesaurnt” acumulérilor syclasice”’ ale acestora. Uncle cxceptii, ca de pitdd Kani, care a neglijat tn ,,Cri- Hew ratiunti pure” rolul cbiectiv al causalitalti statistice, al conceptelor pro- babilisie, desi pe plan stiintific im epoca sa se acumulaserd in domentul ated torului” o selie de recultate importante, nu fac decit sé confirme necestiatea unei asifel de wlitudini « oricdrui filosof. La fel in cacul Lui Laplace. Ca si nu mai rorbim de eforturile facute de un ginditor de talia tui Neston de « nu asimile rirtejurile cartecione, Un exemplu graiter de avantajul asimitiirit resullatclor stiintifice acumulate pind tn epoca respectivd fl constituie Hegel gi dialection sa. En present se pare e& dialectica sau complementaritatea determinism _ dinamic — determinism statistic”, ca laturi ireductibile $i tnseparabite pentre inelegerca realitaii, nu mai este pus in discutic de nici-un_ specialist sare filosof, Doar unii potiticient igi mai permit sd eludeze 0 asifel de ,,acktaitie’ a cunoasterii : de exemple st evagereze planificarea centralizatd, deci eaucali: tatea dinamicd tn dauna pictii libere, ca atare sé nu pund in valoare cauzali- & demonstra ei wundrul de dimensiuni ale confirma intuitia cinsteintand. 7 wv datea statisticit xi complementaritatea ,dinamic — statistic”, deci efcetele sta- tistice benefice pe care le aduce aceasta ,descoperire importanta a omenizié”* pentra reglarea si di ‘oltarea economici ficedrei {ari sau pentru relatitle dintre_acestea, Tu etapa actualé apreciem ci trecerea lu cancalitatea complead deci la complemenaritaten ,dinamic—statistic — structural” este fundamentata de cectualul nivel al stiinfelor si presinté uncle anatogii eu situatia din secolele precedente cind s-a trecut de ta cauzatitatea dinamica (laplaceiand ) la comple- menturitatea dinamic-statistic. Aeumularile stiinfelor din acest secol privind roll structurilor « fost evidentiat, pe de o parle, de desvoltarca matematicti, tar pe de alti parte de biologie, genelied, psihologie, cibernelied, sinergetied ete tot mat pregnant, creindw-se conditii favorabile pentru considerarea cauzali= tajii-complexe. Tu lumina acumularilor stiingifice ,lu 20? si a interpretdarti mentionate « apatiului, timpulut si cauzalititii se incepe, in lucrare, un demers filosofio de reconstructic a materiatismutui dialectic folosind atit votul ontic al infor- matic’ (euantetor de informatie) aldturi de energie (cuantele de energie ), ett $i leze importante din metafizied” (Pitagora, Platon, Aristotel, Hvidegger, Noica, filosofia orientald rte), care nu an fost utitizate sijsau au fost con damnate de filosofia materialist dialectics. Recomandim cititorulut (ca rezuttut al ex:perienfet proprit de lucru a autorulud), pentru urmarirea firului logie al luerarii, sd se adaptese Ta acest mod de a gindi si infelege existenfa lumii in cadrul dual informatio nul-energetic. cibernette-sinergetic menfionat si sd adopte, tn consecintd, atit 0 atitudine critica xi autocritied (cit mai ferma) fala de infelegerea auloproducerii existenfet bazatd in present practic exclisiv pe aspecte ontice energetior, chtsi sixtematizarea interdisciplinaré propust de antor in cadrul leoriei sistemelor generale. Acest cfort, speram, va rispliti pe cititor prin descoperired unui ,now Univers” informafional-energet inergelic, care sti permita.o infelegere mai profundd a existenfel, sun ca eventual sa apreciere ea lucrarea permite surprinderea acelei dei ,suficient de cindate? (cum spunca Niels Bohr), ce ar putea conduce lao injelegere si cunoastere mai profunda a fisicit si treptat « realitatié obiective si a constiinfet, care dovim sd prevaleze tu balanfa hamletiand a etapei actuale, privind existenfa pe planeta noastré. Hxprim gratitudinen mea, atit recenzentilor consultati de redactie cit $i membrilor comisiilor din cadrul Academtet Romane, in sedingele edrora an presenial ta ultimit ani cele mai importante renutate incluse in. acvastd Iucrare; observafiile acestora aw condus la imbunatitirea tucrarit si la pre~ eizarea unor idei. Ln inod deosebit dorese sa mulfumese conducerit Bditurii Tehnice care a initiat publicarea acestei lucrdri si redactorului de specialitate ew care am puytat numeroase discufit utile in perioata elaboravit sale. cihernetic-s AUTORUL CUPRINS INTRODUCERE - 1. SINERGIA SI ROLUL ONTIC AL INFO) MATIEI SI ENERGIEL sistemelor gen hernetice teat si predict 2. ROLUL INFORMATIE! IN GENEZA SINERGIEI SISTEMELOR NATORAEE 2% 8. toy, Sep Gr Cpe § 1. Prineip je-cibernetic al entra informational 4 Jagrangeianului ia fieied dintre infermasie, sineryie si nay ul oriedrui sistem ea suport” de infers $9. Fundamentarea mecanieli euantice ea a} sha prinetpiatui entropi Invarianga entropiei 3. Reprezentarea semnal 4. Operatorul hamilton (arformagiey formate ortoyouale ajutorul fanefiei de covariajie . . se.) nea matrice de covarlafie pentru compresia de date itor matrivel de cov § 4. Cadrul informational 1. Postulatele mes 2 a particule’ libere si deducerea fungi 3. a eirculacd uniforini # particaiel dew de Broglie, | neza unsled staflenare (ie 4, Teorema de rezonanga 3. ROLUL REGLAJELOR IN GENEZA SINERGIEI SISTEMELOR IERARHIZATE, She a teak ie se tees $1. cl iiearoa reglajelor, ,.regiaj principal ~ sistem cihernetie’? si generarea ordinii ala sinergtol prin rezonanfa gi everemtés . ee ee $2. Rola! invarlantului S,, ol relatio’ ,,stabilitate — nestabilitate” fal ctmputul sine fionar in realizar: a sinergiei sistemelor ferarhlzate. . . |. a + $8. Sistemele (erarhizate ca sisteme etbernetice ... 2) 222 I Itt $4. Principlut doteriminismului diaicetic 1 reallzarea sinergici sistemelor fevachizate 49 80. 60. a 77 88 102 102. 107 108 110 314. 116 116 17 19 120. 124 138 46 150 4, PRINCIPULE REALIZARI SINERGIEL PRIN FLUXURI SAU SEMNALE ee USE: A FORTELOR DIN NATURA é 5 G1. Parametrii de ordine, compresia de date st principiul aservisi amplituali beak BE ae 2, Aserviren pri ‘si prineipiul 4 fortelor electromucteare si clasifiearea partieulelor elementiire i ale particulelor elementare inilor electromagnetice, s r 3. Marea unificare : unifiearea interaetiuni cleetromagnetive, stube sl $4. Fund formationali-energetied a ecualiilor teoriei velativi <1 problema unificarii gravitatiet eu eleetromagnetismul 1 etigile matriee! de covariatic im ea ifie — eleetromaynetic — $2. Rotat sist $5. Demonstraren mirgini Faocjesenva getezel ststomctorieliaiseis ao cries 6. GENEZA SISTEMELOR PE PALIERUL VIU, PSIHIC St ECONOMIC-SOCIAL holograiie pe palieral vinlul erenfel gi al efectuiul fe al yenezei celulei noryotiee alo. gens: 1. Rolnl rezonante’ eibernctic-sinery? ari ethorn inte). erpretare él paties § 4 Valori si sistemelor economico-sociale : relaji ANEXA.L. Interpretarea aproximayil mel extinse a misearii central ANEXA 2. Optimizarea proceselor folosind modelarea numeri i in Himblle franeezii sienglezd . 2... + ith Vago Prozontarea ¢ iN ATENTIA CITITORULUI, DIN PARTEA REDACTIEL modurilor prin il generale tor teoriel relativiste a grasitaficl iofosini priucipiul entro- oc, ea modele "eihesnetice-sinen wesinergle-condueere”? 6s ns or teoriet newtonlene a gravitafiel, con! cu elemente finite. 160 160 168 179 179 ist 187 192 192 Capitola 1 SINERGEA St ROLUL ONTIC AL INFORMATIEI St ENERGIEL § 1. Cadiul conecptul infermeficral — erergetie al si raportat [a tcoria sistemelor 1getieii generale in aceaté Iucrare vom corcla, in primi aproximatic, dnergia ow informatia, considerindu-le complementare cu energia in yederea intelegerii existentei Jumii si vom prezenta rolul ontic al informatie’, pentru a subli- nia Contributia laturii informationale, sinergetice, cibernetice a realititii, alaturi de latwra cnergctici, sociale). Aceasta abordare, inversi progicsiel de cuncastere obisnuite : neviu biotic — social, cue apticd instiumente epistemolegice (rafinate pe palie rul social) la natural, se datcreaza in qiincipal daptului eX infermatia a fost asociatd pind la mijlocul acestei secol in special ex palieaul antuopie ¢ totusi cibernetica, biologia, genetica etc. aw 1velat earacterul obicctiv al informatiei si necesitatea participarii ci a ri de cheigie in constituirea materiei ficind posibili abordarea dual informational cneagetic’ a genezel sstemelor din natui gi sacietate. Acest ,,feed-hack” al demersului de cuncastae privind abordarea genezci sistemelor, pornind de Ia sisiemele eccnomice si sociale spre cele fizice, mecanice 3i chimice in vederca furdamentiaii ontice a aspectelor informationale (codul ontic — Fourier — si cuanta de informatie) si, respectiv, intoarcerea de pe aceastii baz spre paliernl antropic, are clecte benefice pentru toate stiinjele si filosofie, dupa cum yom ilustia in Inenare. In acest context, vom accentna in Imcraze rolul ontologic #1 infon tici, de componenta a materiei (vezi cap. 5), complementar cn ce keologic care a ficut predominant obicctul stiinfelor vmariste si al filosofiei. Vom corela sinergia de fapt cu miscarea si organizarea (autceigeniza Tea) oriedizui sistem, in spet eu geneza proprictitilor (ealit{ilur) onegente ale oricdiui sistem si utilizi.d cadiul deal informaticnal — encrgctic, cibemetic — sinergetic, organizare-miseare, vom incerca s% aberdim infelegerea genezei sistcmelor pe toate palierele de crearizate a materiel, problemi care a constituit ,,terenul de vindtoare” in special al ideal Ivi, al religiilor saa. Limitele pe cate le avem in cunoastere, eredam ca se Catorcant si exacerbirii aspeetclor encrgetice pentru studierca realititii. Atit aeumula— ile stiin{elor (dezvoltarea fizicii si chimiei, a gencticii, a cbercticii, teoriei ttansmisivnii informatiei, a informaticii, sinergeticii, ustrofizicii, intel conducerii ete.), cit 51 realizarile tehnice si tehnologice, din acest Ja genez sistemelor natmale (mu numai oe It col, ne indreptitese si credem insi cA se poate realiza urmitorul salt calitativ in cunoasterea stiinjifici : considerarea cadrului ontic dual in formational (sinergetic) — energetic, prima latura — informatia (sinergia) — fiind asociata predominant cu calitatea, iar a doua — enevgia — eu canti- tatea, Utilizarea dualismului informatie — energie pentru intclegerca exis- tenfei, aceasta problema complexi, pe care o abordini in premier, intr-o prim’ aproximatie, presupune, pe de o parte, un eadru conceptual care si permita atit objinerea in mod deductiv a unor rezultate teoretice ,,con- vingitoare”, cit si posibilitatea efectuarii unor experiente si misuritori pentru validarea acestor rezultate, iar pe de alti parte, si se infeleags unele experienje deja efectuate, sau fenomene ce prezintd inci unele aspecte neexplicate ; aceste obiective vor fi urmitrite pe pareursul intregii lueriri Tn acest sens, in ce priveste eadrul conceptual, alaituri de conceptele de bazk (categoriile) ,,materie”” (realitate obiectivi) si ,,interaciiune”, ,,sistemul” va fi considerat, de asemenea, datorita caracterului siu univer sal, ea um concept de baz, 0 categorie de referin{a pentru o serie de con- cepte utilizate in diverse stiinje si in. filosofie. De exemplu, aspectele din realitatea obiectivii pe care le numim finali- tate, invariant, sinergie, funcfionalitate, structurit, esentii, organizare, informatie, simetric, reglaj, sistem cibernetic, stabilitate, spatiu, timp etc. nu pot fi infelese, in afara conceptului de sistem, suficient de profund si interdisciplinar, pentru a putea fi modelate in mod unitar in diferite stiinte. Vom vedea in’ acest paragraf cx sistemul, definit in mod recurent in cadrul teoriei sistemelor generale (1SG), ca o mulfime de clemente (subsisteme), in interactiune intre ole, legate deci in cadrul structurii si in interactiune cu mediul, caracterizate de dinamism (miscare), organizare, sinergie si finalitate, constituie, alituri de imteractiune, un’ concept de bazi, ,,dincolo de care nu mai este nimic"’ si deci constituie cauza finald a fenomenelor si proceselor. Pentru a reprezenta gi infelege categoria de sistem — neliimurita sient de unitar si convingator in abordarea diferitelor stiinte ‘int necesare alte patru categorii si anume : interaefiunea, finalitatea, sinergia si migearea. ~Prin interactiune, pe plan filosotic, infelegem atit unitatea si lupta contrariilor, cit si dialectiea Jaturilor complementare, de la forma bipo- lara (de pild4, sarcina electric pozitiv’s si negativi) pink la forma multi- polaris. Tnteractiunea, ca a: pretati do Hinstein, 1: (sabstanti si cimp) Dar gi une* reciproca intre obiecte (ststeme), a fost inter 1 nivelul stiingelor, ca avind trei si/sau energie, spatiu si timp. erpretarea einsteinian’ a interactiunii conduce la descrie- rea aspecielor predominant mavanice, de deplasare, energetice, ale mis- c&rii gi ale sistemolor. Putom ortinds intorprelarca stiinfified a interavfiunii, pentru a intelege mui bine t3%2 ,,tobul este interactiune”, pentru a putea deserie atit mis- carea in sens complex, matorialist-dialectic, cit si aspeetele sinergetice, deci sub influenta infor Dosityurara de. rgie in timp (si spatia) sud , comand: mnatiei . sirncturale, organizationale (informationale), de finalitate ale sistemelor, Pentru aceasta vom folosi rezultatele dobindite in ultimele decenii de citre stiinte, in special de cibernetica, geneticd si biologie, care au de- monstrat caracterul obiectiv al informafie: si posibilitatea prezentei sale pe toate palievele de organizare a materiei, deci au relevat tmportanta rolului sin ontic, de consponenti a materiet. Avind in vedere aceste rezultate, vom considera, in lucrare, énferacfiu- new ca avind patru laturi informatie (misuri a organizirii, finalittii gi sinergiei) (miisur’a a _mixcirii) = timp. De ogee tr elereces cit vala meee ise intorotfunitor este prezentat in cap. 5$1 folosind ,,cimapul fundamental” (eteru!) gi cim- pulenantic spatiu — timp evadridimensional, care se grefeazit pe acesta, avind drept cuante ,sirurile” de cuante elementare de informatie (6) si energie (7) asociate acestora (care pot servi ca model si pentru mona- dele lui Leibniz, in sensu) monadelor fizice preconizate de Lomonosov). Oonsideram ci 8 au viteze supraluminoase (v3 > ¢) deci au_o contportare tahionicd, iar x au viteze subluminoase (v_ < ¢). Legatura dintre informa- jie si energie pentru desfisuravea actiunilor (interactiunilor) — orice ac- tiune este desfasurarea unei energii in timp (si spa{iu) sub comand’ (in- formatie) — este fundamentats de ,,reglajul fizic” (cap. 1$3). Folosind acest ,,siatut stiintific” al interactiunii in cadrud Ive putem infelege mai profund rolul interactiunii ca izvor, atit al misedrii cit si al organiziirii, respectiv, al fortelor, in vederea elaborarii de modele ale sinergiei, finalitatii, organizArii, deci ale genezei si dezvolliirii sistemelor. Final (unui sistem)* poate fi inteleasa, in stadiu! actual al sti telor ca un ansamblu de lan{uri eauzale A> B>C...—|F, unde A, By... sint sisteme, fenomene sau stiri (vezi mai deparie in acest paragraf), determinate de repetarea unor conditii de mediu (interactiuni), care prin actiuni si refleciiiri repetate conduc la formarea de invarianti*®, de ,,ghe- muri” de interactiuni relativ invariante si la fixarea lor in .scenarit”, care se pot conserca in structura subsianfial-radianid @ sistemutui (analog programelor din memoria caleulatoarclor electronice). Finalitatea, spre deosebire de cauzalitate, prezinti eauzal (fixat in stvuctura sistemului) 0 stare finala F (sco, care sistemul poate s A in orice lant , obiectiy), in fird a fi necesar ca medinl san fenome: istemele (subsistemele), sti- tile B, C.. .sii afi & se desfisoare toate in realitate (in relatia cu mediul). Dupi cum vom yedea (cap. 1, §5 si cap. 3, $1) lanturile cauzale ASBSCS eS Ry se realizeaza atit prin fixarea de invarianti cit si prin reglaje prospective si anume prin inscrierea informajiei in diferite coduri, in structura (substan- *Apreciom ci finalitatea trebtie considerata $n Jefinifia sistemului (general) 51 na uma, fn definifia sistemelor eibernetice, cum se procedeazi in prezent. * Infel-gem prin inv riant o multime de intoractiuni si/siu sisteme (fenomene) care pre- zinti in tmp un caracter durabil. Decxemplt, genele sint invarian{i ai eclulelor vil, sau Giferite freevenfe care caracterizeaz’ atomii, moleeulelo, stelele, organismul omencse ete.-veri cap. 1§ 4. 13 fial-radiant’)- a sistemalui: A, B, C....P reprezinta imaginiale stiilor, fenomeneior, sistemelor (stsistemelor) care s-a manifestat in med repetat si care sau ,,fixat”, prin refiectarea informatiel (cap. 2, §2, cap. 5, §2, cap. 6, $2), in strnctura sistemmahu. Prinurmaye finalitatea ca un ansambludelanturi tura substantial-radianta a Sstemulu} considerim ca apare pe un nivel se- prior de organizive a mata’ ef, (2 un produs al cauzalititii (complexe)**. in particular finalitaten, pe nivelcle de organizare superioara a mate rie, se poate manifesta ca echifinalitate, ca efect neliniar (de pildX, ciclurt limiti), conform ciruia starile sistemului nu sint determinate numai de stirile initiale, pe baza determinismului dinamic (Laplace), ci si de pto- prictitile organizationale ale sistemulti (subsistemelor), sau in mod alea- jor, independent de modificarea stirilor initiale; prin urmare dinti-o muitine de stiri initiale, conform echifinalita{ii ve poate ajunge, prin diferite lanturi cauzele fixate in structura sistemului, intr-o stare finala F uniek (gi in cazul unor perturhatii care apar in mod aleator). Deci finalitatea este asociata, contrar finalismului si intorpretiir teologice, cu reflectarea repetat’ a interactiunilor, cu invariantii, cu fixa- rea (conservarea) lor ca imagini (vezi cap. 1, §5). Vom insista mai niult asupra conceptulur de sinergie, pentru a-t fundamenta informational-energetic, deoatece el face in principal obiectul prezentei Inerari Sinergia, intuit de vechii greci, inseamnk efectul global, ncliniar cooperativ sijsau competitie al parjilor pentru realizarea caracteristicilor Sntregulni, spre deosebire de energie care se asociazi cu efectul separat al partilor si care se cumuleavé alitir, liniar tn cadrul trtrequlut. Dup& cum mentiona Aristotel, in realitatea pe care o cunoastent apar comportiri ale intregului care depasese ,,suma” posibilitatilor pirti- lov Tuate separat ; or, tocmai acest ,excedent” (surplus), acest etect neli niar, care caracterizeazi intvegul in raport cu ,,insumarea posibilititilor” partilor, apreciem ci corespunde sinergiei asociate intregului, constituind genezei proprietitilor noi, emergente ale acestuia Infelegerea modului cum se formeaz’ sinergia unui sistem prin mis- care si organizare, respectiv, energie si informatie, ne poate ajuta SA in telegem geneza sistemelor in Univers si de aceea a apirut firese interesul pentru cercetarile din domeniul sinergeticii }, stiin{% eare studiazi modut de formare a sinergiei sistemelor, de generare a proprietitilor (calitatiler) or emergente, prin efecte sicliniare datorita dualismului informatie-ener- ie, dintre care unele sint ,,omologate” (fixate) prin finalitate. Acest Interes s-a manifestet, dupa yin am mentionat, ined din antichitate, De exempl dia” formalillor militares preocupat sistematic pe diferiji comandanti celebri d ste, Astfel, se pare cd Napo! lies prin .,sinergie’” — organizarea mai buns, coope- yarea artileriei cu cavaleria si i dotarea cu. armament performant allt individual Git i 1a niveluy unitafilor, dnitiativa comandantilor si, nu in ultimul rind, inguffesirea. solda- cle, — superionitaten unui }atallon france fal% de un batalion advers, chiar dac& individual luptatorii eray co: sau chiar inferiori (vezi cavaleristii marr eluci). itoare sint formate de € rie privind rzbeaiele din Galia, Dealtfel, cauaak (fixate in struc Pan * Orice sistem are osociat un chnp stationar — vezi cap. 2 $2: §4, pet. 3. *% Dinamice, statistive si structurale (vezi determinism) dialectic — cap, 3 §4 st ,avan- tajul_selectiv" tn parasratul urn-Atar) 21. Harken, Synergetics. An Introduction, Springer-Verlag, 1078. In aceasti Jucrare ameste sineruetied acest now domeniu interdisciplinar (Prefala Ja prima e difie). y= Adonneed Syuergetics, Springer-Verlag, 1987 (2 Edition) mopsis and Tidortuction, in vol, Synergeties of the Brain, Editors E. Basar, , A, J. Mandell, Springer Verlag, 1983. HF fiverse 1 casi ul Napoleons de plldd,distrugerea contrulul advers st inva Pee eiled gs eetaewodtiatca coe inuittri stokes intce eipeigt tal eel Gale sagt interidemsesich adverse teal mal putin enstcrate, ea front in limbajul teoriei sistemelor generale sinergia produsi de miscare si organizare (energie si informatie) inseamni in primul rind asocierea (competitia) subsistemelor (elementelor) pentru realizarea functiunilor siste- maului,, pe orizontald”, Dar nu munai atit. In cadrul constructiei axioma- fe a sistemelor ierathizate !, vom vedea (cap. 3, $3) ch noile calititi (emergente) ale sistemului ierarhic adiacent proyin din efectul neliniae de Cooperare sisau competitie al subsistemelor (subiacente) sistemului in interactiune cu mediul, prin urmare, sinergia se asociaz cu adaptarea, n aparitia de noi invarian{i in adiacent (supraiacent), deci cu relatia adiacent — subiacent, cu restrictii impuse de nivelul adiacent celui subia- cent, ca atare, caracterizeazA si pe verticala” geneza si proprietatile emergente ale sistemelor ierarhizate, asociate cu 0 organizare superioars Vom considera eX sinergia noului sistem se realizeaz’i in mod predomi- nant (fafa de aspectele energetice) prin schimbul de informalii ,,pe orizontald si pe verticala”, deer in atari de covperarca (competifia) subsistemelor, care Se realizeazi prin ,,comuniciri” pe orizotali, sinergia presupune si supra- determinarea® sistemului fafa de subsisteme, ca aiare aservirea subsistemelor de ciitre sislemul ierarhic adiacent (pe verticala swhiacent — adiacent)? ; upradeterminarea apare tocmai prin acest proces de dominare (prin ,comenzi” date de chive noul sistem din adiacent) a comportirilor sub Sistemelor (din subiacent), sistemul avind ea finalitate 0 adaptare mai bund (vezi si cap: 4, §2, cap. 6, $2), pe haza relatiilor de cooperare si/sau com- petitie dintre subsisteme (vezi si cap. 3, §2, cap. 6, $4). Prin urmare, in al dotlea rind, geneza sinergtei presupune supradeter- minarea sistemului fata de subsisieme (aservirea acestora de eittre sistem) care conttibuie, alituri de cooperarea si/sau competitia (cap. 3, $2) pirti- lor (subsi lui) fati de ,suma” pirtilor, la realizarea efectului global, neliniar, la aparitia noilor caliti{i (proprietitilor cmergente) ale sistemului ,caracte- rizate de invarianti ,,fenotipici® care eventual pot deveni invarianti genotipici”’ Aservirea subsistemelor se realizeazi prin ruperi de simetrii, atit prin generarea de asimetrii asociate cu o ordine si organizare superioare, cit si prin generarea de simetrii_omomorfe cu cele din subiacent — vezi cap. 1, $1 — deci prin aparitia de noi invarianji caracteristict nowlut sistem (in adiacent), ca atare prin aparitia de restrictii_ suplimentare sé ycomenzi” asupra subsistemelor. Aceasts tranzijie subjacent — adiacent (supraiacent) se realizeaz’ deci prin reducerea numarului gradelor de liber- tate ale subsistemelor, reducere care de cele mai multe ori este substanfiali (cap. 4, $1), asa cum se intimpld pentru geneza sistemelor disipative, in fllseralui, al calilelor Béard sl impingerii pistonului prin explozie intr-un cilindru, al fenomenelor de supraconductibilitate, magnetizare femelor), la realizarea. ,,surplusului” asociat intregului (sistemu- 1, Constantinescu, Sisteme terarhi tura Academiei, Bucuresti, 1988 (cap. *L, Althusser, Citindu-l pe Ma * Vezi si cap. 3, §3, cap. 6, $4. fe — Rolut informafici in genezd si dezvoltare, Edi- “Edittird Politied, Bucuresti, 1975. 15 cap. 3, 4, §3) etc Daz intelegerea genezci sinergici -istemelor presupune si intelegerea genezei primului sistem grefat pe nivelul cel mai inndaimental al materici pe care-l consideram caractcxat de dezordine (haox): vezi cimpul fun- damental” (eu ru, vidul). Geneza crmpului spatin-timp ca prim sistem, jearhizat great pe .cimpul fundamental” inseauuk aparitia ordinii dim dez rdine, a Stracimatului din nestruccurat (vezi cap. 5, §1) yi anume, generarea ,,siurilor”” do cuante dementare si a undelor, deci a miscirilor Vibiatorii extinse in multimea cuantelor elementare, ca substiat. Prin wmare f af treilew rind consideran c& sinergia generati de mii eare si organizare, prin cooperarea (competitia) si aservirea subsistem presupane, in afar de aspectele energetice (de mix (organizanli — cap. 1, $3) din dezordine (din haos — vezi haosul determi- nisi — Hacken), ca de pilda in cazul ergodic (cap. 1, $5), ca efect negen: tropic; dar, dupa cum am vizut, geneza sinergiei presupune xi nasterea vuci ordini (organiziri) de rang superior, de pildX prin comenzi pe verti cali Si comuniciti pe orizontala, prin cooperazea si/sau competitia sub- istemeloy BR", functie (vector) de state a sistemului (unde te‘? este variabila timp), Valoarea (vectorul) la momentul t!: Pit) =i, sae aittiyy © numim starea (faza) sistemului a momentul t’. Perechea ordonaté {s, = F(t,), F(t,)} © numim eveniment. Un sir de evenimente i numim mesaj : fiecdrei stiivi considerim cd ii cores- punde un sir de freevenje (un speetru de frecvente — vezi cap. 2, §3). Prin urmare, folosind reprezentarea (B) de mai sus a sistemului, con- sideriim ci este necesar si asociem oricArui sistem un model format din : Starea sistemalui, Parametti care trebuie si descric etit comportarea alinamica si Statistica, funchionalitatea sistemului, eit si structura, orgunizarea, sinergia si Finalitatea sa. De pildi, in eeonomie, pentri modelarea intreprinderii industriale putem con- sidera dona categorii de parametri af Stiri: abiective si resurse (nivele de resurse), iar pentru deserierea orgunizarit sinergiei si finalilffii stat necesari patametrii de ordine Determinares parametrilor stdeii (ca si a parametrilor de ordine) evle 0 problemi com plexi, care a fost rezolvati in general in mad dominant euristic, intuitiv (ia mecanica,, termo- tii?» csnplals ponte genez\ Noll sinersi, har siart= gia sistemului ierarhizat (eibernetic — cap. 3 § 3) adtiacent iI earacterizenzi qlabal, find 980: Cali cu proprictatie (Tuncllonaiitatea) st Hinalifatea aeestua, inuenlind compottarca «iber= neticd (reglajele gi informatia) a sistemului si subsistemelor sale (cap. 4, 5, 6): de asemene: principiile cibemetice si sineructice, deci cihernelica si sinergelica se completeara. Teciproe (ap. 4, $2), ca st oblectele lor de studiu: informatia si reglajele (cap. 4, $5, cap. 3 § De Tespeetiys cuplil informatie-eneruie sl yeneza calitalilor emergente, exrora Te corespend inva Tani jfinolipied” ee pol deveni sgrnolizier” (earacteristics finalitali) Apreciem e& TSG poate representa o ypunte” intre filosotie st stiind, um ;,catatiz tor’ pentra abordarea interdisesplinara, akitust de matematied si logieds in particular acelasé Tn acest sens, cousiderii utile pentru imbunitijivea relatiel stiinfe — filosofie unele ,deschideri” de noi orizonturi in cunoasterea stiintified $i in filosofie avate pe dualismul informatie-cnergic, cibernetici-sinergetic’, si-vom insista in lncrave asupra lor, aga cum voniproceda si in paragratul maimator. Teoria sistemetor gen aie § 2. Organizarea — autoorgani siragia si finalitacca unele rezuliate originale pe care le consideriin continu (eventual de lectic si fn Incrare se prezinta favorabile pentru procesul complex. de actualizat reconstructie in sensul lui J. Habermans }) a materialismului ¢ ® Semiotiea poate jn tor, dar wu Vers ol orda efectul unificator sé carneterul interdiseiplinar al modetelor asociate lanbajului In aecasti inerare. Complement ritatea eiberneticd-sinergetica-semiotick va dace abicett) unei Iucrgri villome in ews de ela- borare imprenni eu M. Popeseu: 2 J. Mahesnaus, Cunoustere si comanieure, Eeditura Politics, Bucuresti, 1983 A un ral ese wo istoric. Aceste deschideri — dualisinul infoumatie-energie, cibemetic’ sinergetic’, stabutul filosofic si stingific al organizarii, finalitatii si siner- giei, principiul determinismului dialectic, modelul genezei cimpului sp tin-timp, prineipinl cibernetic-sinergetic al cutropiei stationare, tcorema ale rezonauja etc. — prezinta unele puncte de vedere din care o astfel de reconstruetie poate fi intreprinst si consiau in completiui si preciziri in uma rezultatelor acumulate de stiinte in secolul XX, in special fiziea, 1, genetica, psihologia, stiiuta sistemelor, stiinta conducerii, i, unele stiinte tehnice, ciberne- chimia, biologi astrofizica, teoria transmisiunii invormat tica si sinergetica. Intirirea rolului nivelului interdiseiplinar, intermediar, ca interfats intve filosolie si stiintele nafurii si societatii, este de mare importants pentru cunoastere in etapa actuali, iar prezentaren priucipiilor sinerge- tice (cap. 4, $1, $2) in corespondenti cu principiile cibernetice! — prine piul conexiumii inverse, principinl imaginii si principinl (metoda) cutici hegre-constitnie © cale pentru wnificarea inctodelor de modelare a sistem lor, deci poate conduce la imbuniitiyirea relatiilor dintre filosofie si stiinte, Lituri de cadrul conceptual prezentat, care va fi completat pe parcursul lucrarii. Dar TSG, deci stéinfin sistemelor, cibernetion, sinergetica si filosofia sistvmelor, mit sé poate substitui meditatici filosofice: concret, in intentia lucrarii, nu se poate substitui filosofie! materialist dialectice. Desi generali- zeaza tilosofie rezultatele dobindite de latura sa stiintific& (stiinta sisteme- lov, ciberneticn si sinergetica), TSG nu poate aborda in general toate laturile cuneasterii: praxiologieg, axiologica, etick, prin arti ete., ci obligata comenzi” asociate acesteia. Este suficient si ne gindim la acumularea de invarianti prin organizare si miscare (in mod ,,fenotipic”, specifici sinergiei) care, pind a fi inglobati in programe ce pot fi transmise prin reflectare yi/sau reproducere gi altor sisteme, deci pind si devind invarianti ,,genotipici”, determina aservi- rea programelor asociate finalitatii (in mod ,,genotipic™)*. in Concluzie, finaiitatea si sinergia produce de_miseaie si organizare, sint ambele caracterizate de inyarianti specifici fiecaveia (acurnulati in structuri, ,.genotipic”, respectiy, .,fenotipie”) fiind in corelatie dialectic’, complementare, interdependente, tn cadrul sistemului, atit inire ele eit si cw organizarea (autourganizaren), care este corelaid cu tofi invarianfit acestuia Datoriti faptului ch sinergia si finalitatea sistemului rezult& atit din organizare cit si din mixcare, reflectind corespondenta si unitatea lor, puiem considera sinergia si finalitatea sistemelor ca iegitati obiecti distincte evident de ambele atribute ale materiei, care caracteriz akituri de acestea atit geneza si comportarea oricirui sistem (lind dete: minate de aceste dou atribute fundamental ale materiei) cit si corespon- denja dintre formele de miscare si nivelele (palierele) de organizare a materiei. Cele de mai sus constituie un statut filosofie (mai precis un statut stemologic) al finalititii, organizavii si sinergici. Acest ,,statut filosofic? sumar al finalit&tii, organizirii_ si sinergiei, considerim ci trebuie adincit in continuare, avind deocamdata’ mentul cd releveaz’ unitatea lor dialecticd, respectty, ci precizeaz’ si nuanteazi unele distinctii intre categoriile si conceptele pe care le-am apreciat: pinti acum ca fiind necesare pentru injelegerea existenter in gencral sia genezei sistemelor pe toate palierele de organizare a materiei. Organizarea, ca structurk si esen{i a oricirui sistem, ca forma de manifestare a iuterconecinnii universale, ca atribut fundamental al mate- riei, ca ansamblu al invariantilor caracteristici sistemului, poate fi numits si autuorganizare pe palierele nevin, vit si psihic. Pe palierul antropic (social) caracteriaat de aparijia omului, a conytiin(ei, organizarca este realizatit predominant de om, in mod constient, avesta wanirind si folo- seasedt in interesul vocietiitii efeetul legilor naturale si sociale. Organizarea opusi (complementari) autoorganizirii poate fi folosit® pentru: punde la intrebarea pusi d= Piaget : ,,Ce este organizarea orguniz ca atare, in particular, cam se frece de la autoorganizare lu organizare (care se efectueaz’ in mod constient). Aceast’ trecere va fi ihistrathé prin iranzifia intre palierul psihic yi palierul antropic (social) in cap. 6, 92. Autoorganizarea se poate manifesta si pe patierul economic — social — cultural, ca, de exemplu, in cadrnl cooperativelor de productie, in unele jocuri de echipa (de pilda in partidele de dublu la tenis), la unele formatii muzicale, in colectivitafile de eschimogi y.a.m.d ey * De exemplu, Infrinarea instinetelor Desigur, diferen{a intre organizare si autoorganizare se poate face si pe acest palier unde ambele sint manifesta1i constiente : daca actiunile celor care realizeazi un proces de productie, un joc de echipi ete. sint coordonate! de un centru de conducere, discutiim despre organizarca procesului de producfie (organizare ierarhicd piramidala), iar dack aceast’ coordonare rezultsi dintr-o injelegere mutuali a factorilor de productie, de pildi, ca in organizarea matricial’, puter discuta despre axtoorgani= sare: de exemplu autoorganizarea cetiifilor antice grecesti, sau cooperarea natinnilor in Organizatia Natiunilor Unite ete. Sub efectul unor perturbatii care produc de obicei un efect de dezor- ganizare, unele sisieme (cu proprietati de autoorganizare) pot si se reor- ganizeze, cipitind proprietiiti structurale si functionale noi, imprevizibile (principiul noutatii prin combinatii*). Ca atare, reorganizarea mu inseam numiai restructurare, deci rearanjarea relatiilor interne si eventual ele- mente si relatii noi, ci fiecare rearanjare corespunde unei noi tunctionali- suririi de noi acfiuni, unei noi comportini si sinergii, respectiv, fi caracteristive autoorganiziirii. Putem considera antoorganizarea ea un ansambi de procese tn care hazardul $i cauzalitatea dinamica, fultrate prin cauzalitaten structurald, se asociacé tnly-0 schema de autocomunicatie, producind restructurari si noi functiuni, 0 noud comportare, declansind acjiuni si facorizind genevarea de noi incarianfi, a wei noi sinergii gi finalitali. Unii autori* consider’ eX obiectul sinergeticii il constituie autoorgan zarea sau autostructurarea xistemelor, independent de natura lor, pe haza cooperirii subsistemelor constitutive, subliniind ck autoorganizarea 1m are loc in orice conditii, ci departe de echilibral stabil la depisirea, de pildi, de ciitre valoarea unui parametru de ordinc,a unui prag ciitic. Sau, sinergetica® ,....abordeazi din vel mai general punct de vedere problema autoorganizarii sistemelor, a comportitti depaite de echilibru, & tanzitillor spectaculoase ale stirilor sistemului, a apavitiei ordinii in haos si a haosului determinist®, ..”. Desigur, din obiectul sinergeticii face parte si antoorganizarea (dar de ce nu si organizarea ?) in m&sura im care am yizul ci organizarea (auto- organizarea) yi sinergia impreuni cu miscarea si finalitatea sint inter dependente, iar cele doud laturi, care intervin in detinitia sinergici (si Finalitzfii), ca ataremisearea si organizarea (autoorganizarea) care presupun atit generarea ordinii din dezordine (haos) si a ordinii ctalate din ordinea implicata cit siefectul de aservire si cooperare (competitic) al swhsisteme- lor, trebuie considerate impreuni cu acestea pentru descrierea genezei sinergiei : aspectele implicate de miscare si organizare (autoorganizare) apreciem ck se manifesta recurent pe diferitele nivele de organizare & mate: rici, incepind cu nivelul initial de haos (determinist,’ fina Pentru modelarea coordonarii — vezi P. Constantinescu, op. cit-(1984), cap. 1 §4 se foluseste structura (invariantul) Sz. Veri si cap. 6 §4 din Iucrarea de fat’ * AX. Toffler, Ar Wveitee val, Editura Politica, Bucuresti, 1983 * Georgescu Roegen, Legew entropiet si procesul cconomic, Editura Politica, Bucuresti, 1979 4 \. Georgescu, Sineryeticw o noud sinferil « stiinfed, Editura Telnict, Bucuresti, 1987, pag. 8, 15 §,a.md. * Ibidem, pag. 34 * Comportari haotice analoye celor aleatoare, deserise de mo ae pila scenariu! Iui Feigenbaum (idem pag. 3). © Vexi relatia de implicafie reeiproca deterministe, Vert ordine => nizare In paragratul umitor Dupa cum am vilzut, sinersia este distine organizare (auiloorgantzare) sI tate, faind produsa ,,fenotipic” de migeare si erganizare (autoorganizare) si mu neapi Zenotipie”, deci transformata in finalilate. De exemplu, conducerca (nivelele ierarhiee jucere) a factor sinergelie intr-o intreprindere industrial’, avind ca atribut organi- a, realizeazi in mod consticnt organizarex, miscarea (qctinnile), sinergia 51 finalitates (oblectivele) corespunzitoare sistemului candus, la care contribuie si celelalte atribute ale conducerii: de previziune, enordonare si reglare (urmarire si control) — veri cap. 6, $4 — ca atare realizedza prin deciziile sale, atit o now ordine cit si o subordonare ierarhiei (aservi~ rea subsistemelor de eatre sistem) si o cooperare (competitie) corespunziitoare a subsisteric= Jor; deci relalin globald sinergetica .,sistem —subsisteme” nu se poate realiza numai print ynizave: apreciem eX este necesar’ si migearea (ac\iuni declansate de decizii). in paragraful wmiator vom prezenta si un ,,statut” modele ale organizarii si sinergiei, folosind informatia ca miisur nizirii, finaliti{ii si sinergiei. formagia ea misuri a finalititii, ory relaia .complexitate — ordine niztrii gi organizare” Am viiaut ci pentru infelegerea genezei sinergici, finalititii si orga- nizivii, deci a sistemelor in naturi si societate, este necesar si utilizim dualisnul ,energie — informatie” si anume si releviim rolul ontic al infor- matiei akituri de energie, pe lingx rolul gnoseologic al informatiei cu care sintem mai obisnuiti. Rolul ontic al informatiei, participarea sa in catitate de componenti a materiei (substan{% si cimp), care se bazeazd pe caracterul obiectiv al informatiei, demonstrat de cibernetic’, biologie si genetic — vezi rolul informatie’ in geneza celulei vii si pentru ,conducerea” proceselor meta~ police sau de reproducere —, poate fi inteles mai bine daci, demonstrim i. aspectele informafionale au caracter predominant organizational, sinergetic, de finalitate si sint distinete fat’ de cele energetice asociate miseirii (desi in unitate dialectics eu acestea); deci este necesar sti artim A informatia este distincti de energie, fird ca si putem reprezenta Med sulicient de precis si convingitor energia gi informatia. Consideriim e& atit efectul cooperativ si/sau competitiv al subsiste- melor din subiacent, care xe bazeazi.in principal pe transmiterea (comunt- carea) semnalelor de cooperare (competitie) intre subsisteme (pe_orizon- tala), eit si supradeterminarea sistemului fat& de subsisteme, ce se renli- zear’ prin comenzi (semale) pe verticald, care declanyeazi actiuni, dec miseare, sint datorate preponderent informatie: si antme acumuliaii cuan- telor de informatie * Prin wmare, esen{a si structura, deci organizarea (autoorganizarca) isi evercitis rolul de determinare a sinergiei prin intermediul invariantilor fenotipici” (specifici sinergici) si al informatie: (cuantelor de informatie), jar miscarea (impreund cu organizarea) determin’ sinergia prin interme~ diul energiei (cuantelor de energie), al actiunilor ce se desfiisoari sub co- manda informatie. Complementar cu rolul energie’ (ca parametrt extensiv) asociat efer- telor separate ale subsistemelor, efecte care sint aditive la nivelul siste- mului, trebuie si considerim si rolul sinergiei, care se realizeazit predomi- nant prin informatie si are un caracter global, neliniar, ce rezult atit_ori- * Veui in acest pa ede encixie h raf cuantele de informatie ike distinete de cuant St zontal din cooperarea (competitia) subsistemelor (pirtilor in cadrul intre- gului), prin comunieini, cit si vertical prin aserviren subsistemelor fata de sistem, a subiacentului fa{i de adiacent, prin comenzi (semnale); ca simi mai vorbim de rolul informatiei in geneza ordinii (vezi mai departe in acest paragraf) Sinergia se asociaz cu emergenta noilor ealita{i (proprietii) ale an- samblului (sistemului), deci eu saitul calitativ care reaulta atit din acumu- lirile cantitative (aditive), energetice, cit si datorit% efectului neliniar proprietiigilor informationale. Desi sinergia este, dup% eum am vitzut, determinat’ de organizare si miscare, deci de dualismul informatie — energie, subliniem inea 0 data ch rolul dominant in realizarea sinergiei (in special pe palierele unde organi- zavea predomin.) il atribuim informafiei, care manifestindu-se prin comu- nicare si comenzi (semnale pe orizontali si verticalit) realizeazi cele dow, laturi de cooperare (competitie) si aservire ale sinergiei si poate explica geneza saltului calitativ si a ordinii din dezordine, sau a ordinii etalate din ordinea implicata : in aceasti aproximatie considerim informatia ca © misura a sinersiei. Naluta_ne sugereazi distinc|ia dintre informatie si cnorgic, de pildd, prin conservarea lor fn ,magazii” diferite in celuka vie: energia in molecula ATP (acid adenosintrifosforie), iar informatia in molecula ADN (acid dezoxiriboaucleic) Planck a ilustrst implicit diferenta dintre eneruie si informatie, sau dinire energie {actiime) si entropic, eins a elaborat sistemul siiu de unitaiji fimdamientale in fizied: lk — cuenta de achiune (iy — euanta de energic), ik (constanta lui Boltzmann), ¢ (viteza luminii in vid) st G (constanta gravitatici), Constanta Tui Boltzmann (k) se asociaza ea masura entropiei (au canliti{it de informatie) deci este corelata cu informatia — vezi mai departe — si este ind pendent (ca mirime tivied) de constanta lui Planck (h) Apreciem ei asa cum cnergia (cuanlele de energie) se icumuleazsi in mod orga in masa sistenului, ia (cuantele de informatic) inscrisa in spectre de freevente (codul oniie — Fourier) se acumuleazd tot ,, in mod organizat’” atil in elmpul stafionar al siste- mului (in primal rind in unde) elt si prin acord de taza, efeet tologratie ete. in structin substantiald a acestuia, in diferite coduri: ,,corul quarkurilor® (veri cap. 5, §2), codul gene tie, coduri senzoriale ete. (vert cap. 6, §2); acumularea in mod dezorganizal a enant de enetgic yi informatie duce Ja degradarea energiel si la cresterea entropiei sistemului (vezt mai departe In seest para La fel in termodinamica ociatai cu energia (eri prinele dow principii), unde cresterea entropict este suekath en deura: pectiy, secideren entropiel este corelats cu yy energiei si unde aceste dous e realilatii sint considerate distinete, Dupa cum am mentionat, in cap. 2, §2 yom prezenta o distinctic fiviek important intre informatie — respectiv, entropie — si energie si anume, informatia va fi asociaté pre dominant cu undele fionale si cuantele de infermafie (aimbele definite mai departe in acest paragraf), in speta eu profectia temporal a cimpulei din spaliul-timp cvadridim sional, far energia eu substanta (E = me?), cu traiectoriile particulelor si eu undele din ieetia spalialé tridimensional a cimpului din spatiul-timp evadridimensional: de asemenea, In cap. 4, §4 se ulilizeaza faptul ca informiatia (operatorul [In ,,reglajul fire”) este un paras metr netiniar, operatorul 1 find asociat cu operatorul conjiare complex si necomitind cu operatornl hamiltonian 12 Atistotel a definit informat acliune yi organizare™. Observiim in aceasti definitie ci se prezint’ numai latura antropo- morfi, semantici, gnoxeologica a informatiei. Interpretind definitia aris- totelick si din punctul de vedere al caracterului obiectiv al informatie’ — rolul stim de comanda in cadrul celulei vii s-a manifestat cu mult. timp inainte de aparitia omului —, deci relevind si importanta rolului siu ca ,dobindire de cunostinge si putere de ¥ Vexi P. Constantinescu, op. cit. (1986), p. 105 (teorema 4 in care acest rezultat), demonstrea: & ontic, consideram ca aceasti definitie ne poate servi ca baz pentru joi reprezentiri ale informatie’, In cele ce urmeaza, pentru a putea cla- Vora modele si misuzi asociate informatie’, vom considera informatia (cam am mai indicat) ca indsurd « organizdrii,a sinergiei si finalitatii, asa cum energia esie considerat’, practic unanim, ca masurd « misearii. Subliniem ch informafia se asociasd firese ca masurd « finalitefit (deci pentru obiective ca parametri ai stirii sau iesirii) aceasta find in Coresponden{s cu acumularea de mesaje (de lanturi cauzale), de ,,se . de programe”, deci cu acummlarea si conservarea informatici : unfitii{il de informatie corespunziitoare negentropiei (vezi mai jos). falismul ,miscare — organizare” si, respectiv, energie — sinersi care produc devenirea, sint astfel reflectate de fapt in dualismul ,,energie - informatie” (al cuantelor elementare avind viteze subluminoase, respectiv supraiuminoase), care poate descrie geneza spatiului, timpului, a subsian- tei si cimpurilor (cap. 5). Energie, ca misurd a misciirii, i sau asociat in ultimele secole o serie de misuri si modele cum sint : energia potential’, cinetica, caloric’, liberi, legatd, magnetici, electrict, nucleard, E = me? (formula relati- visti a energici sav principiul inertiei energie), B = hy (cuanta de ene gie) ete. Astfel, putem intelege ci axpectele din yealitate, descrise prin energie, le putem cunoaste numai asimptotic, fiind necesar si asoviem mereu noi misuri si modele acestei parti din realitate. Pentre entropie, procesul de injelegere, desi mai recent, este in esen (it acelasi ca si pentru energie. Intii s-a asociat entropiei misura (lan- sius-Carnot: dz ae (Q —cantitatea de absolut®), apoi masura Boltzmann 2 = —kXp, Inp, (p; — probabilitatea. istentei nei microstari in macrostare) sau ¢ = klInW, unde W este pro- dabilitatea termodinamicd® §.a.tn.d. In cele ce wrmeazi vom asocia entyopia (mdsurile sale) oa maswrd a ordinié (dezordjnii). De acest ern ne putem conyinge intuitiv si experi- mental usor. Int-adevir, si considerim cele doud situajii din fig. 1 aldurit, — temperatiira Fig. 1 Vie Vp a b Sistemul termedinamic (recipientul izolat) din fig. 1, a prezinté 0 ordine mai mare decit in eazul considerat in fig. 1, b. Pe de alti parte, entropia in fig. }. b (deci dupi deschiderea supapel) este mai mare decit cca corespunzitoare sistemului din fig. 1, a, acesta evoluind in stirile cele mai probabile. La fel se intimpli si in cazul unei pickturi (sfere) de cerneal& fntr-un pahar ca apa, sauce figurile desenate cu fum in vaizduh de un avion s.aan.d. Prin mare, cresterea entropies poate fi asociata cu cresteree 4 gradul de Impeiistiere (de neasoctere), al cu numarul microstarilor accesibile siste~ tic al sistemua * Intuitiv, putem considera es W_ miso: elementelor (subsistenielor), flind in corespondent, miului; ca atare W sic se pot asocia caracteruhti nesinergs 36 dezordinii, « nedelerminarii, in particular, eu cresterea numirului sime- iniilor !, deoarece, de pilda, in fig. 1, b apare simetria suplimentard fata de peretele median central. Considerzim ci pentru informatie trebuie sii procedim Ia fel ca pentru energie si entropie. Miisura cea mai cunosent& avociat® axpectelor din realitate pe care Je numim informatie este cantitatea de informatie, miswi asociatt de Hartley nedeterminarii mliturate de informatie si care a fost extinsti de Shannon in teoria comunicatiei informatiei R.V, Hartley a urmirit st imiisoare informatia cave se obtine in procesul de determinare a unei stiri, eveniment (sau element) din n stari, eyenimente (sau clemente) posibile, egal probabile : (ay Jn =log n log, » unde Jy este cantitatea de informatie (masura Hartley), n este numirul stirilor sau evyenimentelor (elementelor), iar p este probabilitatea asociatt determinirii unei stari sau eveniment (element) din cele 1 stiri sau eveni- mente (elemente) posibile, egal probabile ; deci I este asociath eliminan ii nedeterminirii in precesele de cunoastere. Pentru a ardta intuitiv cum se poate deduce formula (1), vom analiza’ procesul de determinare 2 unui numar dintr-o multime de numere. Fie multimea C = {1,2,3,...,32}, avind 32 = 2 elemente si mul 132, 53,..., 64} avind 2* clement, SH presipunem ch vem si determing numa ea C* = {1 ul 20. (extras, de pildsi, 1a intimplare Consideram inti eazul mulfimii ©, Pentru a determina numarul extras yom face urm torul sir de teste (intrebiri puse celui care a extras si cunoaste numarul) TEST Raspuns, Numarul extras este mat mare deeit 167 Da Numirul extras este mai inare decit 24? Da , Numrul extras este fe decit 28? Da 4. Numrul extras este mai mare decit 302 Nu. 5. Numirul extras este mai mic decit 302 Nu Prin urmare, n 1 extras este 30, singurul numir care nu este m mal mie deceit 30. Se observa cd avern nevole de 5 = log, 2 teste. Pentru determinarea numirului 30 din mulfimea G* se observa eX avem neyoie de un singur test suplimentar Numérut extras este mai mare deeit numsrul $2, (Nu). Se poate demonstra user prin inductic folosind procedeul de mai sus (dihotomie) ci nunvirul de teste este: n=, Iy=1 vnde n= 2N este numidrul de elemente (star) Si remaredm ch modelul jni{ial al lui Hartley are un caracter an- tropomorf, gnoxeologic, Dar modelul prezentat intuitiy (cam determinam noi, oamenii, un element dintr-o celectic) poate fi obiectivat, ,ontol vat”, considerind testele pe care Ie face natura prin coincidenite spatiale yezonan{i e(c., folesivd ,de pilda, ,avautajul selectivca referin(i. Con- siderim ci misura Hartley poate fi acceptati ca miisuris (model) pentru complexitate,devarece find asociati cx mumiirul clementelor, reflecta. aspecie ale complexi {itil sistemelor Vezi P. Constantinesen, op. cit., 1983 (pag. 44-46). Vezi si pa *D. Toneseu, Codificare st coduri, Editura Tehinied, Bucuresti, 1981, graful urate. 37 Misura ,,cantitatea de informatie”, asocialdé de Shannon informatici, care a generalizat forinula (1) pentru evenimente ce nu sint egal proba- bile, consideriim ch poate fi asociat® eu ordinea (dezerdinea), deoarcce, dup’ cum vom ariita mai departe, mi-ura Shannon Ty este proportional cu misma Boltzmann axociatii entropiei (ea masur& a dezordinii) Consider? proces] de determinare a unei stati sau eveniment (element) dintro- multime de n stiri sai cvenimente (clemente), avind asociate probabilitati diferite: unde Shannon determind de fapt eantitatea medie de informatie realizata prin determinarea tune stati sau eventment (clement) din muljimea de n stati sau evenimente (elemtente). Pen 1a ponderalsi a camtiti{ilor] wu aceasta, caleulerzii m PB yn : SE = Sb x unde, deoarece , Fezull ed

—logp -1+2=0 i Renulta: log py = log ps log R=? Pa Gete de mai sus constituie un ,,slatut sliifific” al ordinii si complesita{ii si un model ordinit (ca ;,medie” a complesititii) * te adeviirati si Si remarcim, de asemenea}, ch intre « si Tc relatia : unde = kinW, decit in masura Shannon a eantitatii de informatie.* Pentin a elibora aceasté nou& miisuri a informatie’ ,pe care trebuie 6 corelim atit eu organizarea eit gi cu sinergia si finalitatea, considerim ci dezwoltarea (geneza) sistemelor se poate deserie prin dout siruri in corespondenti, QW) :W, c. Guantele cimpului din spatiul-timp (grefat pe elmpul spati sint configuratii de cuante elementare 7) si @ (cap. 5, §1, §2): in eadrul proicelici temporale a acestor configurafil considerim ci este preponderentd comportarea tahionied, Informnatio- nal a cuantelor elementare B (vp > ©), iar mn eadrul prolectiei lor spatiale predomina com- portarea cuantelor elementare 7 (vy < ey deci a undclor gi microobiectelor, a aspectelor ener Betice pe care ne-am obisnuit site observam si si le masurim. Undele in spatiul cu trel dimensivnl nu transport particule (substan{a), In care se aeumulened predominant energia, asa cum se constata experimental; ele trensportd (ghideazd) vat, de asemenea, in prima ccuatie (informational) limp cu patru dimensiuni) 2 P. Constantinescu, op. cit. 1983 (pag. 201). Vezi si cap. 2, §1 din Imcrarea de toha Pentru reprezentarea general a_,reglajului tizie” * Daca se foioseste definitia (Bohm) © = — k In R®, atuncl relatia (4) devine e/2k = i S/h Cap. 2, §4, pet. 2), care simt, de asemenea, compatibile cu (9); in cap. 5, §3 se foloseste definitia © — k in¥ (S =~ hin ¥), de ascmenea, compalibila eu (4) i (5). P. Constantineseu, op. cit. (1986) cap. 2 §2. i gi teorema de rezonanta (cap. 2 §4), cin Iucrarea de fata, ve 43 cuantele proprit; In afar de energie, transmit in special, o comanda de oscilatic (rotatie) a microobiectelor, care considerdm eA este purtati de proiectia temporal a cuantelor din spajiul-timp (evadridimensional) ,,ortogonala” pe proicetia spatiala ‘. Comenzile sint transmise deei prin cuantele (clementare) de informafie cu viteze depinzind de mediu! tridimensional (in general subluminoase datoriti absorblillor si reemisiilor cuantelor) *; pentru a sublini efectnl interactiunii dintre proiectia temporal si cea spatialt a eimpulul din spatiul-timp. (evadridimensional), deci pentru a marca efectul cuantelor de informatic, corelate ct. comen- rile, predominant in raport cu efectul cuantelor de energie In cadrul undelor din spaliul tridimensional, vom numi undele cimpulti, din spalinl-timp cu patra dimensiuni, unde infor- mationale, evidentiind astiel caracteril talionic al proiectiei temporale (al cuantelor clemen- tare cle informatie). Acest cadru intuitiy dual informational — energetic de reconciliere intre teoria cuanticd si relativista va fi dezvoltat si precizat (formalizat) pe parersn lucriiii fn cele ce urmeazi consideram ci informatia este codificatd prin frecvente (spectre Fourier — vezi cap. 2, §3) care alcAtuiesc un cod universal cu stalut ontie, denumit in Iucrate codul entic (Fourier), deci e& spectrele de frecrenge asoviate undelor constituic un slinbaj” universal de comunicare pe toate palicrele de organizare a materiel, iar orice speetrn Fourier este in corespondenté cu o multime finiti de cuante de informatie ike,(j = x). Sistemul de ecuatii (5), deci ,,reglajul fizie’” care deserie comple- mentaritatea energie—informatie, in declansarea si desfisurarea actiuni- lor, putind fi asociat ca model sinergiei, se hazeazi* pe perechea de prin- cipii variationale: principiul actiunii stationare (principiul minimei ac- tiuni) si principinl sinergetic—cibernetic al entropiei stationare (principin propus de autor in Iucrarea citati si validat pe Pe cuantic folosind grupul ecuatiei lui Schrddinger — vezi si cap. 2, $1). se poate face in limita relafiilor de nedeter- Subliniem ed utilizarea ,,reglajului fizic minare? : An: dq unde x= ye, iar q este asociat coordonatelor spajiate **. Relajia de nedeterminare AS. de> unde n este numirul gradelor de libertate al sist astiel: Pentrn o entropic (Az) mic& (eantitate de Informatie asociata cu o negentropic mare), deci in condifiile de ordine si organizare relativ bunc, se destigoara actiuni ( AS) puternice fi reciproe, acliunile slabe siat insotite de o entropie’ mare (canlitate de informatie asociata eu 0 negentropic mica), deci de dezordine si dezorganizare mului fizic, se poate interpreta intuiliv Relatia de nedeterminare k An. Sa> — 1 Veri cap. 2, §2 din Iucrarea de fafa * Analog comportirii fotouilor in. difer 2 Idem, op. eit. (1980), cap. 3, §1 * Dhitem (p. 113-114), jo -medii in care se propagi Iumina. ** Daci se jaw gradienjit in (4) avem mal —, unde p= yS, t= ve. pee Bi v 44 poate fi interpretat intuitiv astfel Pentru un impuls informational (Az) mic (comand’ neconeludenta) avem o nedetermi- nate spafiali (Aq) mare si reeiproc, 0 concentrare spatial pulernies (Aq mic) este insotita de 9 comand’ puternicd (impulsul informational are valor! Az maxi) Din aceasta relajie de nedeterminare * se poate deduce relajia Berg daci se considert in particular relalia selasied” a ui Heisen- 7 DP eh, are se obfine Iuind gradien{ii in relalia lui de Broglie Sees, ack In acest mod relajia ,,clasiea’: h Ap: Aq capil, de asemenea, © interpretare informationalé intuilivi remareim ci noile miisuri asociate informatie’ (valoavea de sem- nificatie si cuanta de informatie) nu mai sint in relatia simpli de pro- portionalitate cu entrepia, care exist intre entropie (inSsuia Boltzmann) si cantitatea de informatie (misma Shannon In prima eeuatie (informational) din (5) putem ut pentru I (organizarea sau sinergia), dup’ cum am mentionat, atit valoarea de semmiticatie (in particular, valcarea de selectie a infor matiei — Kigen}, cit si cuanta de informatie. Deoarece am asociat entropia, de pildi, a ca masur miisura Boltzmann ep YP: log py, evi ordinea (veri fg. 1), rezull conform primei ecuatii din (3) ek putem considera organizarea (avind asociati misura I) ca vitm (derivata in timp) sau mai general ca ,,rati (derivati temporali sau spatiala) a ordinii** Vom considera deci cit , rata” se poate obtine si cu ajutorul derivatelor spatiale (de pild%, gradientul sau rotorul). Astfel in general # = ye (impul- sul informational), peate fi asociat, de asemenea, ea misurii a organizarii. Analog, putem cons‘dera lagiange‘anul (vez? cap. 2, §1), s mbolurile Tui Cristoifel si tensorul lui Binstein (vezi cap, $4, 4) ca masusiale o1 a parametri de ordine s.a.m.d. fn luerare vom folosi pentru modelarea organ ganizarea este rald a ordinti” — vate fiind injeleass ci se obtine, in general, atit prin derivate in timp ale ordini aut vate in spatiu : prin variafii temporale si/sau spatiale, care se implies Conform unel teoreme datorate Iui John von Neumann exist un prag al complexit4tii Sub care automatele (organismele), tm general sistemele degenereazi prin reproducere, iar deasupra valorii de prag se poate asigura autoreproducerea si dezvoltarea. * Gare considerim ei fundamenteazi principial incompatib Yin dintte senmificatie si precizic (cap. 1, §5, pet. 2) + Avind in vedere relajia de implicatie reciprocd ,,proportie spa geafal urmalor gi cap. 3, §1). 1 John yon Neumann, Teoria generald si logicd a axfomatelor, in vol. Cibernetica,E ura Politiek, Bucuresti, 1963 it3|ii (Zadeh), deci rela ale ritm” (vezi para- Intuitiy, aceasta teoremd se poate intelege obseryind edi pentra ca un automat A si yeproditca un automat B, conform tehnicilor si tehnologiilor actuale, trebuie ea automatul A sd fie mai complex decit automatul B, deoarece trehuie si contina si programul de fabriealie al lui B, preeuin si masinile si dispozitivele necesare producerii Ini B §.a.m.d. Prin urmare, apare natural si ne asteptiin (conform experientei tehnice actuale) In o reducere a complexilajii automatelor pe misura ee realizim automate produse de alte auto- mate, Pe de alti parte, in natura organismele (,,automatele vii”), avind 0 complexitate mit mai mare, se autoreprodue, {ard micyorarea complexititil, si evolueax3, lar ea rezultat at perioadelor indelungate de evolutie se produce cresterea complexitifii, Insotita, in general de cresterea ordinii si organiziiril, eresteri ilustrate, de pildd, in cursul {Mlogenezel, Vom extinde aceasti teorem si pentru existenta unui prag al organizérii sistemelor, a unui maxim al organiza, in procesul dezvoltirii, intr-un interval de timp [ty, t2, In cores~ ponden{a (de pilda, Ja tranzitia intre doud nivele) cu maxiimul eantitatii de informatie (ne~ gentropiei), conform principiului entropici stafionare (cap. 2, § 1). Futradevdr?, misura Boltzmann ey = — kY% pj og py variard de la un minim 0 star fea de ordine maxima — pin ta maximum Klogn — starea de dezordine maximii —, de pild3, Jn Intetvalul considera. Deoarece la capelele intervalulul avem valort sedzute ale organladily care corespund unei structuri eu o selectivitate extrem de ingusta (py = 1, Py — Pz Pum = Peri =---Pa = 0), respeetiv, unei structuri neselective (py = Ps Pa= tin), requll ci orleare variabil (pozitiva) asoclath organizarli, trebuie si prezinte cel putin 0 yaloare maxima corespanzaloare unei valori t, €[t, ty) Sd remarciin ed fntre organizare si complexitate, conform modelelor prezentate nu aver © relajie de dependent direct, de tipul celei dintre complexitate si ordine, respectiv, dinire ordine si organizare, ci numai o legitura corelativa realizatd prin intermediul ordinii; inte adevar, pot apare situalil in care se realizeazii o organizare superioar prin mfcsorarea com- plexitalii, prin thdreptarea unor deficiente, prin simplifiearea strueturii. Tntuitiv, relatia de implicatie reciproc’ intre ordine si organizare 02/0t +I =0, care prelungeste relatia ,,complexitatecordine” prezen- tati mai sus (ordinea ca. ,,medie a complexitiitii), poate fi infeleasé astfel = cu eit ritmul sau rata ordinii (ordonarti) este mai mare (intre anumite limite) cu ait organizarea este nai bund”, negentropia este mai mare (si rec proc) — cresterea negentropiei fiind corelat% cu eresterea misurilor asc- ciate organizirii (vezi mai departe in acest paragrat), Pe haza acestui ,statut stiintifie”, sau model al organizirii_putem intelege mai general gi volul ;nivelelor” si al ,ritmurilor fluxurilor’”? in metodologia claborats de Forrester? Intr-adevir, ecualiile propuse de Forrester sint ecuafii de tipul ecuatiet care modelearit organizarea, ca Tati a ordinil: eee 0, at asnciom ,,ritmurile” cu organizarea, Jar ,,nivelele” eu ordinea, sRezervoarele” pentra toate fluxurile informationale, monetare, de personal, miateriate, utilaje, comenzi cle. sint descrise de variabile de nivel, care pot fi asoci »Ritmusile” care caracterizeazit 1 nizarea si anume corespunzind unei anume distribufii (in timp) a nivelelor (rezervoarclor), deci unui anumit ritm al ordinli, care prezentind 0 invarian|i relativa se poate asocia cu organizarea. SA ilustram, aceastd corespondenti folosind modelul asociat de Forrester®, dé pi pentru stocuri. Stocul (de materiale, produse, informafii, bani etc.), respectiv, nivel] £3 are asociat ea obiectiv fundamental armonizarea ritmutilor intrivilor si lesirilor in si cin. Stoc,. pentru a atenua diferentcle dintre ritmurile fluxurilor respective (pentru realizarea e: Tibralui dinamic), 1 Vezi $i P. Constantinesoa, op. eit. (1983), pag. 981-383. Vezi, de _asemenea,princi- plul de prg'd2 camtitate de informatie iu cap. 4, §2 din lucrarea de fala. 2 J. W. Forrester, Dinamica industriald, Editura Tehnic, Bucuresti, 1980. *bidem (pag. $7) Fie? ceu TARy, = TAR, : = Shit — ssh, At unde TARy¢ 31 TAT, .9 Sint nivelete Stocului Ii momentele At si 0, iar SRE si SSR sint co- muenzile primite Ja desfacerea cu amanuntul (cantitatile produsclor care trebuie liveate), res- PECLV, comensile expediate. Prin urmare, reiatia considerati de Forrester? intre nivele si vilmuri este wn caz parti cular al primei ecuafii din (), dintre ordine si organizare, respeetiy, dintre misurile «sociate ordinii (entropici) si organiziirii (informatie!) Sistemnl de ecuatii ,,reglajul fiziv’? (5): ae as , t}=0, a et H( S,a,t format dintr-o ecnatie informajional’ care modeleaza o ga Teste de exemplu, misura ,,valcarea de semuiticatie pewanta de informatie” san ,,valoatea de selectie 2 infermatie!” ecuafie energetic® ce modeleazt migcarea (de tip Hamilton-Tacc dupi cum am mentionat, constituie un medel al sinergiei ca remtat al organiziaii si mixcirii unui sistem. Cu cit in Ts, 8, q, t) ca maser’ a organizirii si sinergiei ve reflectA mai bine si aspectele dinamice, deci actiu- nile (S) pe care le desfisuard sistemul, espectiy, paiticiparea lui ¢ in H (c, S. q, t) este contwath mai bine, cu atit .reglajul fizie’” modeleart mai bine sinergia sistemilui. Se observil, de asen (%_vatiabilele de care depind I si H ilusireazi cele pairu laturi din dcfinitia interactiunit (eap. 1, §1). In incheierea acestui paragraf, subliniem wnitatea dialecticii dintre informatie (sinergie) si energie, respectiv, dintre enticpie siactiune conform ,,reglajului fizie” (5), informatia (sinergia) actiuni 124 energie, iar energia nu poate desfigura aciiunt fir comands (informatie), ceea ce ilustieazi de axemenea, definitia aristotelicd (rein lerpretaté) a informafici(ca ,putere de actiune”) si latura informational considera 4m definitia interachiunii (cap. 1 $t Subliniem c& cresterea misurii ,,cantitatea de informatie’? (negen- este necesar st fie corelaté cu cregterca celortalte médsuri asoctate informatie’ : valoavea de sclectie, valoarea de semnificatie si cu acumula- rea organizat&é a cuantelor de informatie ete, Intr-adevar, ,avantajul selecliv”” (Bigen) sau_,,seleclia adecratt”’ (Ashby? tnseamni, dup% cum am vazut, foloxizea experientei cistigate,a invariantilor acumulati, a sce- nariilor conseryate in structura sistemului, Ja corectia zgomotelor aleatorii, 14 climinarea numArului redutabil de incerediri aleaterii, pe care natura sau omul ar trebui s% le facé in lipra experientei, a scenariilor, a invarian- tilor etc. Conform celei de-a zecea teoreme a Ini Shannen 4, atunci cind o eantitate de erori (zgomote, posibilititietc.) trebuie eliminate, deci atunci cind urmeazi si fie folosite anumite selectii adecvate sau diferite avantaje selective, caze au asociate misuri de tipul valorii de selectic saw de sem- uiticatie a informatiei, prin canalul de comunicatie (corectie, alegere) trobuic sii treact cel putin acecast cantitate de informatie, eain eazul cind mi se efectuears corectia (alegerca), 7 Thidew: dom, Rois Ashby, Introduccre tn ciberneticd, Eaitua Tehnicd, 1977. i Shannon, Rebott po leosii Informuftt ¢ Mibernelike, Tad. Inoste, Literatu 4965 (pag, 278). | Moskva, AT Ca atare, misurile noi pe care le asociem informatiei, cresterile lor trebuie sa fie corelate (desi descriu noi aspecte ale realititii, noi pro- prietiiti ale informatiei) cu cresterea masurié ,,cantitatea de informatie” asociatd ct negentropia, deci si fie corelate cu cregterea ,,in mod orgin zat” 4 mumirului cuantelor de informatie, cu negentropia. Prin urmare, dacd noile masuri : valoarea de selectie, valoarea de sem- nificajie, misura Fisher — vezi cap. 4 $4 — ete. asociate informatie’ cresc, atunci este necesar sa creased si masura cantitated de informatie corespunzi- toare negentropiei (si se acumuleze in mod organizat mai multe evante de informatie). Aceasti corelare, care presupune acumularea organizatd a cuantelor de informatie, ea elt reflectim mai inult asupra caracterului sinergetic al noilor ast eare se pot asocia \, In afard de earacterul de comunicare (pe orizontalay i procesele de cooperare (competitie) ale subsistemelor, caracter care presupune ciate informatie cu milsura cantitatea de informatie si anunie ew negentropia (conform \cestei muisuri in cadrul Leoriei comunieafiei informatie), noite misuri trebvie si reflecte si relafia de supradeterminare a sistemului fata de subsisteme; or si relajia de aservire a subsistemelor care presupune comenzile pe vertical’, ca Tauri com= plemeniarsi rolului fundamental de cooperare (competitie), ce trebuie deseris de orice snasurk si modele asociate i ei, respectiv, sinergiei, se realizeazd, de asemenea, prin acu- mularea in mod organizal a cuantelor de inforin: Brera: Prin urmare, daci noile masuri: valoarea de selectie, valoarea de semmnifieatie, mistra Fisher—vezi cap. 4S4-ete. asociate informatiet crese aiuacs este necesar sik creascl sé masura cantitatea de informajie corespunzit- toare negentropier (Sk se acumuleze in mod organizat mai multe cnante de informatie). Reciproca nu este adeyarata totdeauna. Se poate intimpla ca masura, cantitatea de informatie (negentropia) si crease’ {rk ca noile misuri si creaseii; de pildi, astfel se asigurit redundanta, fiabilitatea informatiei*. Dupi cm vom vedea, reciproca este adeviiratii, de exemplu, in condifiile aplicirii principiilor lui Pontriaghin si Bellman (cap. 2 $1), ceea ce apare firesc conform teoremei extinse a lui von Neumann prezentate mai sus (vezi si cap. 4, 82). ‘Acest rezultat important pe care Lam utilizat pentru injelegerea relatici dintre ordine si organizare (cresterea negentropiei) si care ar putea explica dificultatea pe care au avut-o specialistii si depligeaset, stadiul misurii ,.cantitatea de informafic”, va fi utilizat in formularea principiului entropiei stationare si in aplicarea acestuia (cap. 281), in particular, pentru fundamentarea informational’ a ecuatiilor mecanicii cuantice (cap. 2, §3) si ale teoriei velativiste a gravitatiei (cap. 4, $4), respectiv, pentin ,,reconcilierea” acestor dou teorii. ‘recorea de la un nivel sublacent Ia nivelu? adiacent reffectii eresterea numaruli de invarian|i, deci cresterea numarului de restrictii impuse subsistemelor sau reducerea min rului gradelor de libertate ale acestora. Daca in suita nivelelor (palicrelor) care reflecta relatia adincent-subjacent nu ar intervent si alt laturd contrari (complementars) in unitate dinlectick eu reducerea gradelor de Zher- tate si anume care sé product eresterea numirulul gradelor de libertate, atinci gralicul evo= Intiei (fig. 2) ar putea sugera cA treptat sistemele (subsistemele) var deveni tot mai rigide in absenja gradelor de libertate. Dar, odata en cresterea complexitifii (a ordinii si arganiziii) se poate manifesta si echifinalitatea (Bertalanffy) in mod complementar cu sirul , descresciitor"” de grupuri asociat nivelelor (lig. 2). Prin eehifinatitate, dup cum am vazut, infelegem ci o Gesire) se poate objine din orice stare inifialé sau din oriee combinatie de stari * Ca si nu mai vorbim de acumitarea ,,neorganizata” a cuantclor 4e informatie care conduce Ja cresterea entropiel, 48 josind formula prin care se calculeazt numiarul funetillor booleene cu. (stiri inifiale) initiaie Cintrari). © iesire (stare final) si m i 06 pentru n = 3 avem 2@ = 256 (un _numir mic), pentru n —5 aven 209 — 4294927 (in numar mediu), iar pentru n= 8 avem un numir mare (aumar Edington) in sensul Kolmogorov Prin urmiare, intre anumite nivele (ierarhice), are loc o destrccturare si restructurarcy prin care, datoritd echifinalita}ii, numirul gradelor de libertate ale sistenmulai (adiacen’) si ale subsistemelor sale poate creste foarte mult (aparitia de simetrii); dupa aceasta, relat Adiacent-subiacent se itereazi conform sirwiui ,,descresedtor” de geupuri pe diferite nivel in sensul reducerii numrului gradelor de libertate ate sabsistemelor (ruperca. simetritlor)* 5.a.m.d, In cele ce urmeazit, considerdm ci entropia, latura entropic a feno- menelor, constituie manifestarea informatie: (cuantelor de informatie), in procesele de involutie®, iar latura negentropie a fenomenelor este mani- festavea informatiei in procesele de evolutie (organizare, dezvoltare) Rezulti ci relatia <,—c,—I (Brillouin) desciie legitura dintre le dou, moduri de comportare ale informatiei (cuantelor de informatie) in involutie si evolutie**, respectiv, acumularea ,organizati” si ,,dezor- ganizati” a cuantelor de informatie. Jn continuare, pentru procesele de genezit si dezvoltare a sistemelor (ierarhizate), in eave vom urmiri formarea finalititii si sinergiei deci si cresterea (geneza) complexititii, a ordinii si organizirii acestora si reali- zarea atit a cooperarii (competitiei) subsistemelor, cit si a supradetermindrii sistemului fat’ de subsisteme, in corespondenti cu diferitele forme de mig- care, ne vom concentra atentia asupra informatie sienergiei, deci asupra rolului dualismului informatie — energie gi al invariantilor asociati cu javantajul selectiv”, cu cauzalitatea structural’. §4. Utilizarea invarianfilor sia relatiei ,simetric-asimetrie” in modelarea organizirii, finalitifii si sinergiei sistemelor Infelegerea mai profundi a aspectelor organizationale, de finalitate, si sinergetice ale fenomenelor (sistemelor) pe toate palierele de organi- zare a materiei poate fi ajutatt, dup cim am vizut, de noi masuri (modele) asociate informatiei care, find incluse in multimea parametrilor 2A. N. Kolmogorov, Aufomatele si viafa, in voy. TY. Cibernetica, Dialection marxisté si sllingel> moderns, EAit, Politied, Bucuresti, 1962 2 Vorl_paragraful urmator. * Parcurgerea in sens invers a graficulul din “* Vezi si principiut compenstiril entropici (M. Reiff op. cit.). Vezi, de asemenea, cap. 2 $2 din Inerarea de fats, In care se demonstreaz aceasti formul’. Aceastt Interpretare @ entropiei (comportarea cuantelor de informatie in inyalutie) ne permite si infelegem expre- sia st ca mumir complex (ca operator) in relatia: Tete e]k =1S)b, frespectiy, = 1 Cae ers gk Subliniem e& acumularea continud (organizata si dezorganizata) a cuantelor de infor hialle, spre deoschire de conservarea energiei (cuantelor de energie) se poate infeleze ca efect al proiectici temporale, ai efectulul celei de-a patra dimensiani asupra spafiului tri- dimensional (vezi si cap. 3 §1), ilustrat de ,,sigeata timpului” (Edington). 49 starii ca parametri intensivi (eventual ca parametri de ordine), permit claborarea de modele, in care, in afari de aspectele dinamice, asociate dominant cu energia, cu miscarea, si fie revelate ti aspecte statistice, structural — organizafiouale — sinergetice — de finalitate, asociate in mod dominant cu informatia. Daci matematica acestui secol este predominant o matematicad a structurilor, putem spune, de asemenea, ci fizica acestui secol (de altfel si ulte stiinte, de pildi, psihologia) 2 utilizat cu preeddere invariangii? in descrierea fenomenelor. Acumularea de invariani la nicel global, deci la nivelul sistenmului, in adiacent, cate rimin neschimbati in timp in raport cu perturbatiile (modifiemile) interme si externe, releceazd ca alare restricliile acumulate (in adiacent) asupra subsistemclor (din subiacent), care in procescle de ccoperare (competitie) sint aservite .,pe verticaki” prin aceste restrictii, irebuind si se adapteze (subordoneze) comportirii ansamblului, caraete- risticilor globale ale sistemului. In acest cadru se poate intelege si descrie, in afar de sistemele din spatiul cvadzidimensional (vezi mai departe in acest paragraf), actiuiea principiului ,nout&tii prin combinatii” propus de Georgescu Roegen in cadrul conceptiei sale ontologice, Generarea noilor calititi, a noilor proprietiiti emergente ale sistanului ,,prin com- Dinafii” est2 deci rezultatul migcarii si autoorganizarii, al sinergiei deci al cooperitii si/sau competifiel subsistemelor din subiacent, al ,,combiniirii” Telatiilor dintre acestea si a relajiilor cu mediul, sub dominatia nel niaritAtii sia invariantilor (restrictiilor) noi (a supradeterminarii) ; cali- tuitile noi apar la nivel adiacent din cauza schimbiri relatiilor eu mediul (dinamismul relativ al esentei) care produc aceste combinatii aservite e vertical”, si reciproc, ca intr-un etect aleator de avalangi (de reactic poritivi: — cap. 3, Sl), ce uumeazi si se stabilizeze. Invarianfa sau in particular simetria (considerati ca invarianfa [ali de un grup de transformari * — Weyl) a lost asociatai Ia inceputul acestui secol ct eonservarea, cu teoremel: de conservare, Teoremele Ini F, Klein, Uliibert, ‘eether, Weyl, Wigner ete., elabo- e in primele decade ale i fleedrei simetrii (invariante 2s0~ fate) fi corespunde o neiriuie care se conserva. Or, mérimile are se conserva pot fi conside modeleazi diferiti invarianti: sis~ teme (fenomene) si/sau ,,ghemuri” de interactiuni avind caracter durabil in timp. Aceasti relalic ,,inyarianJA (simetrie) — conseryare” s-a dovedit yi se dovedeste do mare ulilitate in delerminarea parametrilor stiril. Orice fizician (sau all om de stint) Preferd sa foloseased in descrieren fenomenclor mimi care se conserva (in anecanica, de pilda, encrata, masa, impulsul, momentul cinetic ete.), deoarece acestea pot fi asociate eu iniegrale prime sl, de asemenea, pot fi observate si masurate in conditit bune, tavorabile. Prin urmare, pentru delerminarea mirimilor care se conserva, ce se recomanda si fle alese ca pataneetri ai starii sau paramictri de ordine si care caracterizeaz invarianfli, este hecesar sd gisim grupurile de transforméri care las invariante structuri, stari, proprietiti, Ccuatii, funetii, difcrite marunt asociate sistemelor si fenomenelor etc., ca atare este necesar Sh studiem simetriile sistemelor fiaice- euimice, biologice, psihiee, economice ete. x & Ps Pentru definitia (modelarea) matentatici a invariantului vezi, de pilds, J. A. Dieudonné, J.B. Carrel, Invariant theory old and new, Academic Press, New— York, 1971, 2 Goorgescu Roegen, op. cit. Veui gi J. C. Drigan, M. C. Demetreseu, Entropy and Biocconomies. The mew paradigm of Nicholas Georgescu-Roegen, Nagard Sxl. Editrice, Milano, 1985 (p. 82-91). Mulfimea transformérilor eare lasii ,ceva” invariant formeazd grup, deoareee com puuind doud transformiri care lasit ,,ceva” invariant, rezultatul compunerii este 0 transfor mare care lasi, de asemenca, acel ,,ceva" invariant. Celelalte postulate ale grupulul se veri fica usor 50