BASMUL CULT ION CREANGA- POVESTEA LUI HARAP ALB

Basmul este o specie a genului epic, de mare intindere, in care se impleteste realul cu
fsntasticul, cu personaje reale si fantastice, si in care se confrunta binele cu raul, terminanduse cu victoria binelui.
Se poate clasifica in
-popular- colectiv, anonim, oral, sincretic, este cules si apoi publicat- Petre Ispirescu,
culegator de basme
- cult-are autor cunoscut-Eminescu, Slavici, Delavrancea Creanga etc; Ion Creanga pastreaza
doar iluzia basmului popular. de fapt el restructureaza intreaga monografie a acestuia, se
evidentiaza prin dinamismul naratiunii, umor si savoare lingvistica, prin coborarea
fabulosul in realitate.
Pana la un punct, Povestea lui Harap Alb este construita pe schema basmului popular si
acest lucru poate fi demonstrat prin:
1.formule specifice:
-formule de inceput care au rolul de a ne introduce intr-o lume fabuloasa, cu o actiune ce se
petrece illo tempore; toate basmele incep cu a fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar
povesti, ceea ce arata ca naratorul nu a luat parte la evenimente dar nici nu ne lasa sa ne
indoim de cele povestite. In opera lui Creanga formula este amu cica a fost odata...,
adverbul cica arata ca naratorul nici nu a luat parte la evenimente dar nici nu ne lasa sa ne
indoim de cele povestite.Formula initiala pastreaza modelul rimat si ritmat din basmul
popular, dar lipseste conventia minciunii, iar in final naratorul isi asuma si rolul de martor la
ultimele evenimente, prilej cu care compara si moralizeaza lumea ideala a basmului cu cea
reala in care exista stratificare sociala.
-formule mediane care eu rolul de a mentine treaza atentia cititorului dumnezeu sa ne tie
ca cuvantul din poveste inainte mult mai este; rolul este si acela de a face legatura intre
secventele narative ale basmului.
-formulele finale au rolul de a ne scoate din lumea basmului. In opea lui Creanga, finalul
este diferit. Nunta a tinut trei zile si trei nopti, poate mai tine si azi ca cine poate bea si
mananca cine nu se uita si rabda, ceea ce arata ca fericirea e legata de belsug.
2. intalnim ca in orice basm cifre cu valoare de simbol. Se poate vorbi de o adevarata
triplicitate;trei feciori de crai, trei intalniri cu spanul, trei incercari la care-l supune acesta,
trei fete de imparat etc.
3 personaje fabuloase ce dau ajutor eroului: albinile, furnicile, cele cinci aparitii grotesti
4.ca in orice basm apare motivul mezinului, al nuntii, al calatoriei, al metamorfozei,
motivul apei vii si moarte ca simbol al regenerarii, , al smicelelor de mar dulce-simbol
al dragostei
5,binele se lupta cu raul si victorios iese binele tema basmului
Poveste lui Harap Alb este un basm cult deoarece :
1. apar in subtextul basmului mituri universale:
-mitul lui Prometeu, erou civilizator, purtator de lumina : cand fiul craiului aduce capul
cerbului, e inconjurat de multimi de oameni, iar lumina pietrei din fruntea cerbului se vedea
de departe
-mitul Infernului- coborarea in fantana
-mitul labirintului-drumurile lui Harap Alb sunt drumuri de initiere, iar Sf. Duminica este in
ipostaza Ariadnei ce arata eroului iesirea din labirint

2. fabulosul este tratat realist: spanul e un om viclean, cele cinci personaje bizare sunt
asemanatoare cu tarani din Humulesti, H.A. e asemenea unui flacau de la tara, craiul are un
comportament tipic taranesc, isi binecuvanteaza fiii cand pleaca la drum, se plange de esecul
acestora si ca nu va mai putea scoate obrazul in lume de rusine.
3. apar personaje deghizate: un atfel de personaj este chiar autorul ce devine naratorul
omniscient; fiul craiului este deghizat in sluga; Spanul poate fi considerat un pedagog pantru
ca H A sa devina OM, el devine malefic atunci cand doreste moartea eroului; la fel cu rol de
pedagog pot fi considerati craiul, calul-chiar de la inceput ii ofera o lectie de demnitate
pentru cele trei lovituri primite, uneori ii tine prelegeri despre rolul raului in viata si
necesitatea cultivarii rabdarii ca virtute suprema; tonalitatea discursului sau e asemanatoare
cu a batranilor sfatosi , Sf. Duminica. e un pedagog ce-l ajuta pe fiul craiului sa depaseasca
probele dificile.
4. Personajele ca si cele din Amintiri sunt vazute prin supradimensionare, la care se mai
adauga si trasaturi grotesti. De exemplu Gerila avea niste buzoaie groase , cand sufla cu ele
cea de deasupra se rasfrangea in sus, peste scafarlia capului, iar cea de dedesupt, era cazuta
in jos de-i acoperea pantecele.
5. Textul este alcatuit dintr-un lant de micronuvele ce decurg una din alta
6. limbajul este diferit de cel al limbajului popular si se caracterizeaza prin oralitate si umor.
Caracterul oral reiese din:
-folosirea de expresii care sugereaza timpul si spatiu:si merg ei o zi, doua, patruzeci si noua,
cale lunga sa le-ajunga.
-intercalarea incidentelor-interventia naratorului
-expresii cu sens concluziv: ma rog, in sfarsit
-vorbire locutionala : i-a facut chica topor
-formule de adresare directa: vorba ceea, ce sa va spun mai mult
-fonetisme regionale:aista, se rapede
-lexic popular : paclisat, dihanie
-formule gramaticale moldovenesti:istuilalt,, dativul etic-mi ti le infuleca
-fraza ritmata si rimata : lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos, putini suie, multi
coboara, unul macina la moara
-interjectii, onomatopee
-expresii si ziceri tipice: la sfantu-asteapta,ii e drag ca sarea-n ochi
Comicul reiese din :
-zeflemea: tare-mi esti drag , te-as vara in san dar nu-ncapi de urechi
diminutivele cu valoare augmentativa:buzisoare
-porecle, apelative caricaturale :Buzila, Chiorala
-exprimare mucalita: sa traiasca trei zile cu tot cu cea de alaltaieri
-comicul de situatie
-provebe, autorul dovedind eruditie paremiologica
-limbaj afectiv:naratorul este subiectiv, devine personj narator
PERSONAJUL
eponim-da titlul operei
-central-in jurul lui se realizeaza firul epic
-poate fi considerat un erou de bildungsroman- trece printr-o aventura cu valoare formativa
-este complex, mobil, evoluand pe parcursul actiunii: la inceput este un privilegiat, e mezinul
familiei. apoi devine un neofit, un erou in formare

-numele sau este simbolic :Harap = sluga, rob,fata cunoscuta,vizibila a eroului

Alb=fata ascunsa ce apare abia in final cand dobandeste nemurirea, e cel ce raspandeste
lumina si cea ce va sti acest lucru va fi Sf. Duminica cand in gradina i se adreseaza cu
luminate craisor. Nasterea simbolica inseamna unirea celor doua principii Yin si Yang,
principiul feminin si masculin, doua jumatati care formeaza un intreg, el atinge soarele cu
picioarele si luna cu mana.Numele format din doua nonculori trimite de asemenea la ideea
alternantei dintere rau si bine, dintre intuneric si lumina, dintre defecte si calitati.
Creanga respecta modelul poular si nu realizeaza portretul fizic al eroului, valoarea omului
este data de caracter si nu de infatisare. El insista asupra portretului moral, umanizand
modelul simbolic al lui Fat- Frumos. C a orice tanar ezita, greseste, nu discerne aparenta de
esenta, nu are rabdare dar ii este rusine sa-si faca de ras parintele, isi respecta juramantul
chiar daca accepta umilinte, este milos si are vocatia prieteniei, si pentru a se desavarsi ca om
va cunoaste si initierea in iubire si astfel invinge moartea.
La inceputul basmului statutul eroului este de nenitiat i prin prisma varstei si a statutului
social mezinul craiului traieste intr-un univers al inocentei, inocenta si naivitatea fiind doua
trasaturi ale tanarului neexpirimentat.Va trebui sa treaca printr-o multitudine de probe pentru
a-si descoperi calitatile umane deosebite.El trebuie sa devina imparat, iar ca stapanitor va
putea aplica unul din doua modele posibile, fie cel al tiranului, fie al domnitorului bland si
drept cu supusii. Pentru a sti sa aleaga va experimenta pe propria piele ipostaza supusului, iar
incercarile la care il supune Spanul sunt necesare fortificarii caracterului. Va trebui sa aduca
salati din gradina ursului, capul si pielea cerbului fermecat si pe fata imparatului Ros
Mircea Eliade afirma ca intr-o initiere eroul parcurge urmatoarele trepte:
-alegerea novicelui-mezinul
-cunoasterea istoriei tribului-armele, hainele si calul tatalui sau
-proba armelor, a curajului-podul, salatile, capul cerbului, cand H. A. devine Razboinicul si
fiind asemenea lui Prometeu capata atributele eternitatii
-proba erotica- orice erou se indragosteste
-moartea simbolica prntru a reanvia la alt nivel de existenta, apocatafatica, el devine un
Pontifex Maximus, care la randul sau va initia pe altii
Drumul lui este o calatorie spre sine si pentru a se putea dezlega de juramant trebuie sa
moara, moartea avand valoare initiatica.
Numele sau este un oximoron ce arata ca are si calitati dar si defecte:
-inteligenta- cand isi alege calul spune ca nu vrea sa bata la ochi
-intelepciune:cand calul il intreaba cum sa-l poarte el ii raspunde daca mi-i duce ca gandul
mi-i prapadi
-bunatate:albinile, furnicile
-sensibilitate-se imprieteneste usor
-fidelitate-isi respecta cuvantul dat
-nesupunere- nu respecta porunca tatalui-pacat originar
naivitate- se lasa pacalit de Span
-slabiciune-nu trece proba labirintului padurea, ori de cate ori intalneste un obstacol are
tendinta de a renunta
Prin acte de caritate sau dovezi de harnicie el capata obiecte magice. Alaturi de cei cinci
uriasi si a donatorilor-furnicile si albinele- va reusi sa depaseaca si incercarile de la curtea
imparatului Ros .Toate acestea dovedesc deprinderi, calitati sau performante diferite:
capacitatea de aparare-racirea camerei de arama-, de conservare-bautura si mancarea-,un

prim nivel al initierii, apoi indemanarea-alegerea macului de nisip-,vigilenta-supravegherea

fetei de imparat-, perspicacitatea-identificarea fetei-, si iuteala- aducerea obiectelor magice.
E un personaj real care nu are nici o calitate supranaturala, e un veritabil flacau de la tara ce
saruta mana tatalui cand pleaca de acasa, curata podul grajdului, face urdinis albinelor etc..
Initial este timid , rusinos, lipsit de curaj. E incapabil sa distinga esenta de aparenta de
exemplu in gradina o respinge pe batrana ce-i cere un ban dar milostenia lui va fi rasplatita.
Eate caracterizt direct si indirect, prin fapte, vorbe, relatia cu celelalte personaje, prin nume.
Este un personaj rotund, evolueaza, se maturizeaza devine apt pentru conditia de imaprat si
sot; primeste o lectie de viata, iar sensul didactic al basmului este dat de Sf. Dumnicacand
vei ajunge odata mare si tare ii cauta sa judeci lucrurile si vei crede celor nacajiti si asupriti
Harap-Alb se situeaza in antiteza cu Spanul, simbol al raului, dar si el fara puteri
supranaturale; este un exponent al oamenilor insemnati: e viclean, rau.La curtea
imapratului Verde cei doi fac schimb de roluri si desi probele la care esre supus au rol sa-l
piarda, efectul va fi altul.
deci....