Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Colegiul Financiar-Bancar din Chiinu

Chisinau
2015

Aplicaie practic
Protejarea mediului
n localitatea natal

Cuprins :
oPoziia fizico-geografic
oScurt istoric
oSituaia geografic
oCondiiile naturale
oPopulaia,tradiii,obiceiuri,turism
oDezvoltarea econimic
oProtecia mediului din localitatea
natal

1.Poziia geografica a localitaii

Satul Cioclteni este o localitate in Raionul Orhei situata la latitudinea 47.4938 longitudinea 28.6088 si altitudinea
de 55 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este in administrarea or. Orhei. Conform recensamintului din
anul 2004 populatia este de 2 287 locuitori. Distana direct pna n or. Orhei este de 26 km. Distan a direct pna
n or. Chiinu este de 55 km.

Aceasta localitate este traversat de rul Ru. Ciocilteni se nveniceaz cu sautl

Mlieti la sud si Zahareuca la nord,iar din comuna Ciocilteni fac parte si satele ClisovaNoua si Fedoreuca, iar la est se invecuneaza cu satul Clisova-Veche.
Satul Ciociltnei
este o asezare relative favorabila cailor de comunicatie: in apropiere de sat la o distanta
de 2 km, trece magistrala Balcani, Chisinau-Leuseni, de insemnatate internationala, ce isi
are inceputul in or. Poltava(Ucraina) si traverseaza teritoriul Republicii Moldova, de la
est la vest, pina in Romania.

2. Istoria localitaii
Satul Cioclteni a fost menionat documentar n anul 1637, ntr-un hrisov de la Vasile
Lupu, unde era pomenit boieroaica maga din Cioclteni. Originea satului, ns se pierde
ntr-un trecut ndeprtat. Iar toponimicul Cioclteni, spune legenda, se trage de la
Cocltea, care ar fi fondatorul aezrii steti.
La mijlocul secolului al XIX-lea satul numra 165 de familii. Ctre 1884 aici func ionau
20 de mori de vnt, 6 mori cu cai i o oloini. La nceputul secolului XX satul cpt
legtur telefonic cu trgul Orhei.
S-au scurs mai bine de 5 secole de la ntemeierea localitii Cioclteni, situat n valea
pitoreasc a Rutului. Nici pn n prezent nu avem data exact privind anul ntemeierii
localitii.
Prima atestare cu privire la aezarea comunei Cioclteni dateaz la 1554. n ceea ce
privete toponimul Cioclteni, exist mai multe versiuni. Astfel, Anastasia Teodor
Boiescu, nscut n Cioclteni n 1911, afirm: Strbunica mea, pe linia mamei,
Parascovia Stratu, mi-a povestit c satul l-ar fi nfiinat un rze, pe nume Cltea, care
mereu ciocnea tare. Cic oamenii vorbeau ntre ei, uite, se aude ciocnitul lui Cltea.
Iat o posibil versiune, mbinarea de cuvinte a creia, ar aparine denumirea satului.
Cioclteni este un sat cu oameni gospodari i statornici, n venele crora curge nvalnic
sngele rzeilor de odinioar, i care n goana veacurilor, au pstrat cu sfinenie
dragostea fa de glie i fa de naintai.
Localitatea Cioclteni este des menionat la sfritul sec. XVIII, fiind nzestrat cu
loturi ntinse de pmnt de ctre domnii Moldovei, druite slugilor devotate. Astfel, ctre
sfritul sec. XVIII, hotarele moiei erau deja bine conturate, fiind aproximativ
asemntoare cu cele de astzi.
Spre sfritul sec XVIII nceputul sec. XIX, spaiul dintre Prut i Nistru a devenit
teatrul operaiunilor militare din cadrul rzboaielor ruso-austro-turce, nvlililor ttreti,
acest fapt fiind o povar grea pe umerii localnicilor.
n pofida vitregiilor timpului, ciocltenenii continuau s se ocupe cu prelucrarea
pmntului i creterea animalelor, ocupaii ce le-au motenit din moi strmoi, visnd
la o via mai bun i la un viitor mai fericit. Printre ocupaiile auxiliare se enumer:
morritul, lemnritul, esutul pielritului, etc.
3

n urma pcii de la Bucureti (16 mai 1812), Basarabia a fost anexat la Imperiul Rus,
ceea ce a avut urmri grave asupra populaiei autohtone. Reforma agrar din Basarabia
n-a oferit.

nici o palm de pmnt locuitorilor satului Cioclteni, deoarece erau aezai pe pmnt
rzesc. Impozitele creteau, ranii erau silii s ocupe loturi de teren nefertil, taxa
ogorului fiind destul de costisitoare.
Autocraia arist ducea o politic de rusificare i deznaionalizare, avnd ca scop final
crearea poporului velicorus. Dup marea Unire din decembrie 1918, guvernul Romniei
a ntreprins o serie de msuri urgente ce prevedea redresarea situa iei economice i
bunstrii populaiei din Basarabia.
Conform legii, relativ la reforma agrar, adoptat n luna iunie 1921, n anul 1923
locuitorii din Cioclteni au obinut gratis 1125 ha de pmnt fertil.
Tot n Cioclteni a fost constituit cooperativa agricol Traian, la 5 octombrie 1924.
Dicionarul statistic menioneaz c, la nceputul anilor 20, erau 2 grdini de zarzavaturi,
4 mori de vnt, pota de cai a zemstvei, telefon, pot. n fiecare mari se fcea trg de
vite i manufactur. n ceea ce privete instituiile administrative, acestea constituiau:
reedina de voloste, postul de jandarmi, agentul sanitar, judectoria rural de ocol,
primria, agenia de percepie, cooperativa de consum.
La 28 iunie 1940, ca urmare a pactului Ribentrop-Molotov i protocolului adi ional
secret din 23 august 1939, Uniunea Sovietic ocup Basarabia, nordul Bucovinei i
inutul Hera. n viaa poporului moldovenesc s-a produs o schimbare fundamental de
regim politic, structur social i mod de via. Trecerea de la capitalism la socialism a
nsemnat o experien dureroas pentru cioclteneni. Promovarea politicii de
constrngere a agricultorilor prin impozite chinuitoare ducea la dezmotenirea lor de
pmnt.
La 13 iubie 1941, au fost supuse deportrilor 14 familii din Cioclteni, alcatuite n
special din rani nstrii. Grozviile ce le-au suportat acetia n acea noapte i tot timpul
deportrii n Siberia nu au fost uitate pe parcursul ntregii viei.
Perioada rzboiului din iulie 1941 martie 1944 a fost o perioad tragic n istoria
satului. Ca i muli ali basarabeni, barbaii tineri din Cioclteni au fost trimi i pe front.
4

Din cei 150 de brbai mobilizai, 32 nu s-au mai ntors acas. Mai apoi, satul s-a
confruntat cu alte noi greuti, cum a fost foametea din 1946 1947, mobilizarea
tinerilor la colile nvmntului profesional de pe lng fabrici i uzine, dezmo tenirea
ranilor de pmnt, crearea colhozurilor.
La 27 august 1947, a fost creat colhozul Viaa nou, preedintele cruia a fost ales
B.Gluo. Activitatea acestuia a reprezentat o contribuie deosebit n domeniul
agriculturii din Cioclteni. S-a remarcat ca un organizator iscusit al gospodriei, care pe
parcursul a 2 decenii, s-a aflat printre cele mai naintae n republic.
Situaia s-a schimbat pe parcursul ultimelor decenii, cnd agricultura Moldovei cedeaz o
parte a poziiilor cucerite anterior. Comuna Cioclteni a aderat la programul republican
Pmnt. Primria a repartizat locuitorilor cote-parte de ogor, acetia asociindu-se n
diverse asociaii agricole. n ultimii ani, muli locuitori ai satului au renunat la
prelucrarea individual a pmntului din lips de mijloace tehnice i bneti. Exodul
moldovenilor peste hotarele republicii s-a resimit foarte mult i la Cioclteni, afectnd
toate sferele vieii!
n pofida la toate cele menionate, ciocltenenii muncesc n sudoarea frunii zi de zi, cu
sperana unei viei mai bune i mai uoare.

(Ansamblul de
dans Lstraii)

3.Situaia geografic

(privire spre suta IV)

Relieful satului Ciocilteni este reprezentat de dealuri si coline, unde se intilnesc pante inalte
de 100 de metri deasupra nivelului marii.
Procese de eroziune si alunecarile de teren au dus la formarea hirtoapeleor, vailor si
6

valicelelor. In sat se intilnes diverse roci de natura argiloasa si nisipo-argiloase in unele locuri
lutul si nispul ese la suprafata cum ar fi Lutaria (denumire data de popor), Nasparia si Talia de
unde oamnenii iau nisip pentru constructii .
In special in Ciuciuleni sunt predominante dealurile si valile. Dintre cele mai cunoscute sunt
Dealul Femeii, Dealul Poesnii, Gavanul, Chiscul Nalt, Dealul Sacarenilor, Dealul Morilor etc, iar
dintre vali sunt Valea Cogilnicului, Valea Volosenilor, Valea Parului,Valea Ulmului, Valea
Lupului, Valea Batrinei etc.

Clima
Satul Ciuciuleni este situat in briul climatic temperat si face parte din zona naturala de silva
stepa si silvostepa. Conditiile agroclimatice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii cum
ar fi :
pomicultua ,
viticultura,
cultura cerealelor.
Factorii ce favorizeaza acest tip de clima sunt masele de aer umed cu caracter ciclonic ce
vin dinspre Oceanul Atlantic provacind schinbari in anotimpurilor de primavara si iarna.
Temperatura variaza intre +23 si +27 Vara ,iar iarna -3 si -5.

Apele
Rul Rut i are obria la confluena a dou praie la 2 km spre est de satul Rediul Mare, la altitudinea
de 180 m i debueaz n rul Nistru de pe malul drept, la 342 km de la gura fluviului, lng
oraul Dubsari, la altitudinea de 12,00 m. Lungimea rului este de 286 km, suprafaa bazinului
hidrografic de 7.760 km, diferena de nivel de 168 m i panta medie de 0,59. Lacaria satului lipseste n
totalmente.

Flora si Fauna

Satul duce lipsa de paduri si ape statatoare mari si astfel ii lipseste si vegetatia si fauna
corespunzatoare ,dar sint mici priae si baltoace unde intilnim salcia, plopul,arinul, iar
dintre plantele acvatice ierboase: sageata-apei, cosorelul, papura, stuful, rogozul,
mataseaua-broastei, pestisoara.Se intilnesc arbori cu frunza cazatoare ca: stejarul, ulmul,
carpenul, fagul,teiul argintiu, artarul,ciresul salbatic,paltinul s.a. dar in cantitati mici si
solitari mai mult.Nu prea este bogata lumea pasarilor din padure,se intilnesc pasari
solitare ca ciocaitoarea,pupaza,cotofana,rindunica, ,brebeneacul,bufnita, l,cucuveaua.In
zonele acvatice se intilnesc: rata salbtica,lesita,bitlanul,cufundarul,.Dintre insectele ce
dauneaza livezilor sunt raspinditi fluturii:vermele fructelor,fluturile auriu,gindacul de
colorado. (cmpie intinsa)

4.Conditii naturale
Solurile totdeauna au fost prielnice pentru activitatea uman, n special pentru
agricultur, care este stimulat i de temperaturile blnde, media creia este de -4o C n
ianuarie i +21 o C n iulie. Precipitaiile anule sunt de 450-500 mm.

Sunt caracteristice solurile tipice de stepa dar cu citeva nuante: lunca din satul ciocilteni
si Clisova-Veche cu aproximativ 50 ani in urma a fost sub apele Rautului,adica soluri cu
character postaluvionar dar sint prezente si soluri tipice de cernoziom obisnuit din
Moldova dezvoltat special pentru cresterea culturilor agricole.

5.Populaia,tradiii,obiceiuri,turism

10

11

Cultura
1) Datini i obiceiuri de iarn:
colinda de Crciun;
capra la Sfntul Vasile (Anul Nou stil vechi)
2) La Pati se aprind ruguri pe cele mai nalte locuri din mprjurimile
satului pentru a pzi focul sacru de duhuri necurate.
3) Duminica mare se aduc frunzari i levnic se aterne pe jos i frunzari
de tei i nuc se pun la poart i la cas.
4) Sfntul Gheorghe se pun lespezi de iarb n stlpii porii i la animale
pentru a avea mana i pentru a o pzi.
5) Sfntul Andrei se fur porile de ctre flci de la fete mari pentru a avea acces la fata
drag. Se coc balabute pentru a vedea care fat se v-a cstori prima.
6) Nunta, Botezul, Comemorarea patrioilor satului
Ansamblul de muzica si dans ,,Lstaraii

12

Acest ansamblu de muzica si dans isi continua activitatea incepind din anul 2008,a cutreierat tota
Moldova la festivale si concerte,a avut plecari in Rominia la festival international de dansuri si muzica
traditionale dar si au fost invitati in Turcia unde in anul 2013 au avut plecare.

13

Personalitile satului:

Ecaterina Popescu,mester popular,presedinte al Asociatie de mesteri populari raional,profesor,

i desfoar activitatea mai multe aezminte de menire social:

Gradinita de copii
2 centre de santate
14

Centru social multifuncional

Biblioteca
Oficiul Postal
Primaria satul Ciuciuleni
Casa de Cultura Ciuciuleni
Muzeul de etnografie si istorie amplasat la etajul II a casei de cultura iar la primul
se deschide discoteca in zilele respective
Uniti de comer
-

un gater (secie de prelucrare a lemnului)

brutarie

moara

5 magazine

1 Farmacie

Asociaii obteti
AO Ap Cioclteni
Preedinte Until tefan
s. Cioclteni, raionul Orhei
Tel (fax) de contact. 068442294
e-mail: primaria.ciocilteni@mail.ru
Educaie
Nr. de copii cu vrst precolar 177 copii
Nr. de copii cu vrst gimnazial 160 copii
Nr. de copii cu vrst liceal 22 copii
Hramul localitii
Satul Cioclteni - Sfntul Nicolaie care se srbtorete la data de 22 mai
Satul Feodoreuca Sfnta Parascheva 27 octombrie
Satul Cliova Nou - Sfnta Parascheva 27 octombrie

15

6.Dezvoltarea economicAgenii
economici din localitate.I.Roca N.
Director - Roca Natalia
Telefon de contact: 023552-2-53
Genul de activitate: comer cu amnuntul
.I.T.Lungu
Director - Lungu Tudor
Telefon de contact: 023552-4-03
Genul de activitate: comer cu amnuntul
.I..Madan
Director - Madan tefan
Telefon de contact: 023552-2-04
Genul de activitate: comer cu amnuntul
.I.Boescu T.
Director - Boescu Tatiana
Telefon de contact: 023571-5-96
Genul de activitate: comer cu amnuntul
.I.Stvil 2
Director - Stvil Ion
Telefon de contact: 023552-2-39
Genul de activitate: comer cu amnuntul
C.. Flori de cmp
Director - Doag Grigore
Telefon de contact: 023552-4-10
Genul de activitate: presteaz servicii

AG Freamt
Director - tirbu Niofid
Telefon de contact: 023552-2-64
Genul de activitate: presteaz servicii
SRL Rusticart
Director - Popescu Ecaterina
Telefon de contact: 023571-5-56
Genul de activitate: producerea manual a
confeciilor din ln
.I. Ionacu Larisa
Director - Ionacu Larisa
Telefon de contact: 023552-3-30
Genul de activitate: comer cu amnuntul
.I. Gncu Larisa
Director - Gncu Larisa
Telefon de contact: 023552-4-41
Genul de activitate: comer cu amnuntul
S.R.L. Iucotel
Director - Untila Ion
Telefon de contact: 023571-5-05
Genul de activitate: presteaz servicii
CP Rossanreni
Director - Digor Spiridon
Telefon de contact: 023552-4-30
Genul de activitate: presteaz servicii

SRL Dilanori
Director - Digor Spiridon
Telefon de contact: 023571-5-06
Genul de activitate: presteaz servicii

S.R.L.MUSTEA-COM
Director - Mustea Leon
Telefon de contact: 023571-5-70
Genul de activitate: comer cu amnuntul

SC Armicom SRL
Director - Vrcolici Mihai
Telefon de contact: 023552-4-01
Genul de activitate: presteaz servicii
SC E.&M.- AGRO SRL
Director - Vrcolici Efim
Telefon de contact: 023552-0-07
Genul de activitate: comer cu amnuntul
I.C.S. Transgaz SRL

.I.V.Cotiujanu
Director - Cotiujanu Vasile
Genul de activitate: comer cu amnuntul

16

Banca Economii i mprumut

Director - Ionacu Dumitru
Telefon de contact: 023552-2-48
Genul de activitate: presteaz servicii
.I.tirbu Mihail

7.Protecia mediului din localitatea natal

Primvara trecut, n luna mai, la liceul din satul Ciuciuleni au avut loc evenimente
inedite cu privire la ecologizarea mediului. Pentru nceput, reprezentani din 2 ri :
Republica Moldova i Romnia s-au adunat n cancelaria profesorilor i au
organizat un atelier de lucru cu privire la problemele de mediu, poluarea i
metodele de prevenire a acestui fenomen. n cadrul atelierului, au luat cuvnt toi
reprezentanii din aceste 2 ri, s-au expus asupra problemei ce ine de mediu.
Dup atelierul de lucru, copii din aceste 2 ri au plantat copaci n parcul din
curtea gimnaziului.
Anual,la data de 20 mai , este organizat evenimentul Hai Moldova cnd toi
cetenii sunt eliberai de la munc pentru a face curenie in sat.
Oamenii se implica active in acest eveniment , pentru c sunt contieni c un
mediu protejat i curat nseamn sntate.

17