Sunteți pe pagina 1din 6

Roca metamorfica- Marmura

1. Compozitie mineralogica
Marmura este o roca metamorfica, compusa in cea mai mare parte din calcit si obtinuta prin
metamorfoza calcarului.
Din punct de vedere al proprietatilor chimice, marmurele sunt roci cristaline compuse in principal din
calcit, dolomita sau minerale serpentina, impreuna cu alte componente minore care variaza de le
origine la origine. Dintre cele mai importante se mentioneaza :
Var (CaO) : 28-32%
Cuart (SiO2) : 30 - 30%
Peridotit (MgO) : 20 - 25%
Bauxita (FeO si Fe2O3) : 1-3%
Pierdere la calcinare (LOI) : 20-45%
2. Structura
Cea mai mare cariera de marmura din Romania se afla la Muntii Poiana Ruscai, judetul CarasSeverin. Cariera Ruschita a intrat in exploatare in 1884. Marmura extrasa aici este de culoare alba
cu nuante roz, albastrui si cenusii, compacta (98,11%), cu structura zaharoida marunta pana la
mijlocie, calitatea deosebita a acesteia fiind apreciata si peste hotare, fiind exportata in Franta,
Italia, SUA, Germania, Austria, Ungaria, Egipt etc.
3. Textura
Marmura este o roca cu structura masiva care poate avea mai multe culori: alba, cenusie, gri,
neagra si rosie, datorate in general impuritatilor continute ( rosu de la sarurile de Fier, cafeniu de la
cele de Mangan, cenusiu de la Grafit).
4. Mod de formare:
Marmura se formeaza din calcar sub actiunea caldurii si presiunii de peste ani in scoarta terestra.
Aceste presiuni sau forte de presiune determina calcarul sa-si schimbe textura si aspectul, proces
numit recristalizare. Materialele fosilizate in calcar, impreuna cu minerale, recristalizeaza si
formeaza boabe mari, grosiere de calcit.
5. Provenienta
In Romania marmura se extrage in cea mai mare parte din Muntii Poiana Ruscai, judetul CarasSeverin, unde prezinta o calitate superioara recunoscuta peste hotare.
6. Utilizare
Marmura se poate folosi pentru amnajarea bailor si a bucatariilor prin montarea de blaturi, pentru
amanajarea living-urilor cu suprafete mari prin montarea de pardoseli sau chiar pereti.
Alegerea marmurei pentru decorarea locuintei are numeraoase beneficii deoarece marmura,
datorita duritatii ei, face ca aceasta sa fie longeviva si sa nu necesite inlocuire precum alte
materiale.

Roca magmatica-GRANIT

1. Compozitie mineralogica
Granitul este o roca magmatica masiva, cu granulatie grosiera (cristale cu dimensiunea de pana la
cativa milimetri), formata la adancimi mari ( facand deci parte dintre plutonite ), continand in
principal cuart, feldspat sau minerale de culoare inchisa.
Din punct de vedere al compozitiei chimice, granitele sunt sunt roci magmatice compuse din cuart,
feldspat si minerale cum ar fi ferromagnesian kriolite, clorit, granat etc. Un granit tipic va avea
urmatorea compozitie chimica :Cuart (SiO2) : 70-75%, Oxidul de aluminiu (Al2O3) : 10-15%, Oxidul
de calciu (CaO) : 0,5%, Peridotit (MgO) : 0,5%, Bauxita (FeO) : 2-4%, Bauxita (Fe2O3) : 2-4%,
Alcaline : 4-6, Peridotit (TiO2) : mai putin de 0,5%, Pierdere la calcinare (LOI) : Mai putin de 0,5%.
2. Structura
Din punct de vedere al proprietatilor fizice, granitele sunt roci dure, compacte, cu granulatii fine si /
sau grosiere de origine metamorfice sau vulcanice, cu urmatoarele caracteristici: Duritate : 6 - 7 pe
scala Mohs, Densitate : 2.6 - 2.8 Kg/cm, Rezistenta la compresiune : 140 - 210 N/mm, Modul de
ruptura :15 - 25 N/mm, Absorbtie a apei : 0.1-0.6%, Porozitate destul de scazuta, Rezistent la
intemperiile vremii.
3. Textura
n compoziia granitului predomin cuarul, feldspatul i minerale de culoare nchis ca: biotit si mai
rar amfiboli. Din grupa feldspatilor - predomin feldspatul potasic. Minerale accesorii sunt: Zirconiu,
Apatit, Titanit, de asemenea Magnetit, Rutil, Ilmenit sau alte minerale de zcmnt.
4. Mod de formare:
Granitele se formeaza din magma acida bogata in silicati, care vine din adancime (fenomen
favorizat de miscarile tectonice) si care in apropierea suprafetei pamantului (adancime de sub 2 km)
se solidifica prin racire lenta in crapaturile scoartei avand uneori un diametru de cateva sute de
kilometri.
5. Provenienta
In Romania, cea mai mare cariera de granit se afla situata in Iacobdeal, judetul Tulcea, aceasta fiind
cunoscuta inca din vremea ocupatiei turcesti. Cariera are mai multe fronturi de lucru - in vaile
Margaritei, Serpilor, Talienilor si Burlacului - dispuse sub forma de etaje si legate intre ele prin
intermediul unor planuri inclinate. Granitul exploatat este de culoare cenusie, cu nuante roz sau roz
cu pete negre ori albastru-verzui.
6. Utilizare
Granitul i exploatrile adiacente de piatr cum ar fi marmura sau travertinul sunt considerate
printre cele mai vechi industrii din lume. Unele cariere dateaz din perioada Antic.
Exploatri moderne de anvengur sunt n China, India, Italia, Brazilia, Canada, Germania, Suedia i
Spania.
Datorit duritii i rezistenei la erodare i intemperii, granitul este folosit n construcii, la finisajele
interioare dar i n art. Cel mai des este utilizat la: pavarea strzilor, bordurii trotuarelor; cale ferat
(terasamente); acoperirea pereilor cldirilor cu plci de granit, la ferestre i ui; n grdini la fntni
sau pavaje; elemente de design interior: blaturi, pardoseli; sculpturi i memoriale.
Roca sedimentara-lava vulcanica
1.Compozitie mineralogica
Compozitia mineralogica medie a unei roci magmatice cuprinde: cuart 12%, feldspati 60%, piroxeni si
amfiboli 17%, mice 4%, minerale accesorii 7%. Dintre mineralele accesorii mai importante sunt:
titanul, zirconul, turmalina, berilul, topazul, apatitul, rutilul, calcopirita, corindonul, epidotul

2.Structura
Structura si textura rocilor oglindesc conditiile geologice in care se consolideaza rocile magmatice. Prin
structura se intelege modul de asociere a mineralelor din masa unei roci, dupa forma, marime si grad de
cristalizare. Dupa gradul de cristalizare se disting: structura holocristalina, structura hipocristalina si
structura vitroasa. Structura holocristalina (holos = intreg, complet) se caracterizeaza prin faptul ca toata
masa rocii este complet cristalizata si este caracteristica rocilor magmatice intruzive (granit, granodiorit,
sienit etc.). Structura hipocristalina (hemicristalina, semicristalina) se caracterizeaza prin faptul ca masa
rocii este partial cristalizata si partial amorfa, adica fenocristalele si microlitele sunt prinse intr-o masa
amorfa. Acest tip de structura este caracteristic rocilor neovulcanice (andezite, dacite, trahite etc.) a caror
cristalizare a inceput in adancime, unde s-au format fenocristalele, s-a continuat in apropiere de suprafata
unde s-au format microlitele si s-a terminat prin iesirea magmei la suprafata, unde datorita racirii bruste,
solidificarea s-a produs sub forma unei mase amorfe, sticloase sau vitroase. Structura sticloasa (vitroasa,
amorfa) apare in cazul racirii bruste a lavei iesita la suprafata si este caracteristica pentru sticlele vulcanice
(obsidian, pechstein, piatra ponce).
3.Textura
Textura rocilor magmatice defineste aranjamentul spatial al mineralelor, precum si modul de umplere al
volumului ocupat de roca. Ea se datoreaza conditiilor mecanice in care s-a consolidat magma; cristalizeaza
in stare de imobilitate, de miscare sau de presiune exterioara, inglobarea de fragmente straine sau
aglomerarea locala de cristale precum si crearea de spatii libere prin degajarea substantelor volatil. Textura
este masiva sau neorientata, atunci cand in masa rocii nu se observa nici o tendinta de orientare a
mineralelor componente. Este cazul rocilor intruzive (granit, granodiorit, sienit). Frecvent mineralele au
suferit deformari in magma sub influenta gravitatiei, activitatii magmatice proprii, curentilor de convectie si
stresului, rezultand texturi orientate
4.Mod de formare
Rocile magmatice s-au format prin: consolidarea/rcirea magmei n interiorul scoar ei => roci intruzive,
consolidarea lavei la suprafaa scoarei => roci efuzive.
5.Provenienta
Rocile magmatice sunt rspndite n zonele muntilor tineri i n regiunile cu un vulcanism activ n trecutul
geologic al Pmntului

6.Utilizare
Rocile dure, pentru a fi utilizate, se taie n pavele ori blocuri sau se sfrm. Pave-lele se folosesc la
pavarea drumurilor i trotuarelor, ele avnd, de regul, form cubic. Blocurile mai mari se utilizeaz la
construirea cheiurilor i taluzelor. La sfrmarea rocilor tari n bucti mici se capt aa-zisa piatr spart
sau griblur, care se folosete la construirea terasamentelor cilor ferate i la betonare.

BIBLIOGRAFIE
1. http://www.marmurasaugranit.ro/despre_produse/despre_marmura_granit_travertin_calcar_dimeniu
ni_caracteristici.htm

2. http://www.blaturimarmura.ro/utilizare-marmura-constructii/