Cuprins Cuvant cite cititori L ‘Testafi-va procesele memoariei... IL, Verificativa capacitatea memoriei dea retine instructiuni IU Fvaliativ disponibiifaie pentru matema TV, Idenfificativa calititile atentie’,.... Y. . Determinativa abilitatea de,urmatire VI. Verificat-va comutativitetea atentiel Vil... Suntefi inventiv vizual percentiv? ‘Vil, Sunteli un om cu faitate functionaia sau cu flexibilitate mentala? 1X Aflati cum oscileaza fortele dumneavoastr psthofizice fair-un cicli astronomic de 24 ore X. Va descuircati fn labirint? XL Sunteti perspicace? XIl.”” Afi vazut bine cu adevarat XI. Suntetincrezitor in fortele proprii? XVII Participati a realiza‘ea coeziunit grupului din care faceti parte? XIX. Sunt deciaile dumneavoasira corecte si rapide? 14 XX. Mai in gluma, mai tw serios: sunteti o persoana machiavellica? 1 XI. Investigati-va insusirile temperamentale XOXIL: Analizativa trasdturile personalittii. XXL Apreciati-va caracteristicile expresive: ale personalitatit 194 XXIV. Dac dragoste nue, nimic mae. Sunteti un indragosti? .. 201Tosto psihologice de auioeveluare 5 Cartea de fata fet propane s& previnte suceint intro form accesibila eunostinte de psinometric din psihologia contempo- Tana in legitur’ directa cu sifualiile frecvent intalnite in via a se adreseaza tuturor celor care doresc s se autocunoé ‘shel evalucze obiectiv posibilititie intelcctuale gi morale gi pai pereetioneze conditia umana. Din maltitudinea de moda: jitih de realizare a autocunoaslerii a fost aleasé metoda testelor psihologice deoarece acestea sunt instrumente comode, care pot oferi intr-un timp scurt 0 evaiuare suficient de exacia.a ni Velului de dezvoltare a unor insusir gi trasitusl psthice. Sunt prezentate in acest sens variate teste care prin autoadminis: frare pot sonda universul psihologic al personalitatii individu: ale, Testele propusc se refcra la céle trei componente princi pale ale sinelui, respectiv fizic, spiritual si social. Fiecare test tate dovansat dé o seurta inforinare privind problematica feno- menului psthic Considerat st astfcl si usureze tnielegerea re ‘iltatslor obfinute: Sunt ofente totodati, nstructiunl accesibile fn Tegan cu modutile de carectare, cotare si interpretare a rezultatelor ‘Buitocundasterea autientica capabila si exprime compatibi- Titatea dintre imaginea pe caré o avern ‘despre propria persoand 1 ceea ce sunter tn fapt trebuie sé Be realist; efectiat’ cx sin ceritate, fara reticente sau atenuari, sé aibi un caracter perio dic $i, mai ales, of fie constructiva, lagati de solutionared pro~ lemelor cu care’ne comfruntim in viata. Numai in acest fel ne inoaste potentele reale sivom actona eficient In diverseTeste psinoiogice de autoovalvare 1 sao retrdire a trecutului. Sub taportul continutulul memoria Se asifica in termeni celorialte procese psbicg cistinginduse ‘prmatoarele forme: senzodald: (memoric via Sia, gustailva); afectiva, (memoria cmoltlor, sentimne arectelor trite); motorie (memoria miscarilos, a stirilor postu- vale) y, chestiune concreti cura practice evident: 8 SHEN ‘am mai bine, ca mai multé usuriat, deci cl eficienta in toate ‘omponentele memorie? Sau efectuau in ‘aceasti privinka o mu Gudine de cercetir stintifice profilands, tn principal ued aavwale comeluai. sum retinue mai bine vcrurile care Nes” vene in mod direct; se memorezzé mal bine agreabilul decai-de- oereabilul faptele eare sunt in concordant Gy ‘alitudinile gi ca oaerte noasire, coea ce este csenfal impertant pentru Fanta sl viata noasira, In.revers, sunt uitale cu. prepoaderent Siunfile neesenfiale, ipsite deimportantl sta jndiferente per: Tru rk none sai evenimentele gre! de Inilesy au struc tuuraie, prosi prezentate, incalcite sat Gemmembrate, Un profe sor care pred informatile discipline! sale tatr-o coerenta discu- abil, fara patos sau convingere, nu.va culliva asticl memoria vievilor ea Aseminétor se spune ca o carte Prost scrisi este prost Gita si prost memorata, Memoria es\e 10) tanta pen- tru fina noastra dar, otentie,muinfoideaunasests Pe deplin i. cla, ne poate juca este” mu intotdeaune placute, ‘Pxisia o legiturs intre memorie inteligenta? intrebarea na cota ntovies deparece anemoria furnizeaca material! faptic ae{iurilorintelechale, find fiantl care unests coerent multi: tudinea componetitelor intefigentei. Un omc intelgenta stra tee are necesarmente io masnore de excentie! Sirever- sul: memoria bund ee asociaza logic ct inteligenta bun’? Ta atr- sare ntrebari raypansuzile nasunt pe denn arate: ind vera deseori aubjectinleligenti care na mmorie Geosebita, ddas osuplines prin capactili superinare sntelecaalaplitudinale. Neoste recomendabil divortuldintreinteligen!™ ‘memorte. Un wi ro ineligenid medic dar cu omareexDericr de vicka salt trofesionald, ded cu 0 buna memorie poate desea sarezolveTeste psihologice de autoevaluare 9 Partea a doua Coxmnursuinsixecutnt Testul consti dintrain dreptungh jmpartitin dowd Tn partea superioar’ pe un fond negra sunt de- ‘enate mai multe figui geometrice: Parcurgefile ei memoratile. ‘ntl dispozite deua minute: Acoperiti cu ménasaut cu ofeaie de harlie netraneparenta zona figurilor geomet fn sectiunen inferioara, alba a dreptunghiului, indiferent cu'ee obiect de scris figurile geometrice memoralc.Teste pshrologice de autoovaliare il consempinii hui, apelaam desigur la: memorie, dar pentru a fist Gaur ca il vom reproduce corect alunci end este neces a ed inemorarea lied, la cunostinteletreeute, bine F arse ch numa de telefon este 7218483 precedim ast! °72 este anul nasterii mele, 1848 anul revolutie! cemocrate din asone: 3 este elajul Dlocului in care Jocuiese. Nui asa cfm marul acesta nv} vor ita? In casual ‘performantelor modeste Te memoriei (Caficatival stab) este recomandabil si analiza ae tutele pe eare le prezentant mat jos si n funete de eee constaiate, si acficnati in-consecinfat starea de sartitale pre enti, conditia viglitali, deplindtatea morfo-fizologica a cabs “{uitlor pslhomentale, connie si manifesta stitoy de Shoseala, motivetia aclivitatilor desfasurate, concitille n care aoe lizeaza procesele inipariri, pastrarit si actualizarit .20- sele" defietare ale memoriel $3. Activatlva capacttttle me morici, depunett eforturi ‘si veli obfine in mod sigur reultate brozresiv mai bune. In condi deosebite i de persistent are piitatelor slabe adresatisrd Specialistulul psiholog care, ©8 eer ailline viva ofer coluti pertinente penta sitiatile in setTeste piolagiée de autoovaluare B ConTNUTUL TEST UL srinsteUcTIONt, Prob se prezint# sub forma umui text care cuprinde mai multe fraze, ce Contin in afare clementelor de legdtur, informasi exacte ce trebuie afi obliga tofla refinute, memorate. ,Experimentatorul va citi colabora- torului* (aubiectuli ce doreste si-si cunoascé capacitatile me Zice) continuitul test. Lecturarea se cfecticazd ou o intensi- tate normala a woci adaptald spaiulul in care se desfasoara tes tarea, vorbirea este egala, fark accentuarea uno cuvinte si fara provocarea unor miseart -expresive, ‘care sé abraga atentia gi s& orienteze astfel memorareaTonul si timbrul sunt cele fir. experimentatorului, asemanatoare unor tirade monotone ine trucdiva inexpresive. Ambianta in care se deskisoara ectivitetea va avea o luminoaitate obisnuita, preferabil /naturala si lipsita de Zgomote ce pot afecta desfasurarea in bune condi a exper'- ‘mentukui, Se acorlé urmatorul iastructal: voi cit ur text al sar cina Si asculli cu atentie, fara 26 pui intrebiri gi Sei memorezi continutul. La terminarea leciut ili voi pune un nu- mir de 10 inirebiri ce cantin expresii din continutul textului. Vei raspunde cu datele memorate, ‘dé preferat in scris pe o foaie de hartie pe care sunt numerotate spatii de la 1 la 10. Oreio= nul sa fie pregatit inaintea inceperi testulu ‘Textul care urmeaza sa fe refinut este urmatorit vin cursul diminefii de mine, la orcle 8:30 va prezentali la gargjul GIMI—12 pentru a lus in primire autoturisml VIRSNA 6B16. ‘Le ora 10 vel fi parcat in fata teatrulai Central — Atlas de pe bulevardl Vasile Gurtan nr, 32, Veti agtepta 18 minute. Tn acest interval de tinop va veni la dumfeavoastré un tanét inal blond, cu ochii verzi, imbracat cu un costiim gr inchis. © save inmaneze un plic albastru sigilal, fara adresd, avéind fr colful din dreapta sus o stampila dreptunghiulata © data primit plicul, va deplasati la societstea noastra co- mereialé pentru a informa despre indeplivirea sarcinii“ ‘Pentru a ne convinge cit ali retinut intocmal sareitta acor- dati, réspundeti la wrmitoarele intrebari:Teste pshologice de autoovaluare 15 ‘Pain modul sda de onganizare si desfasurare testul de adre~ see aseenumite! memori imediate, care are o durald de imp de la citeva secunde Ja cAleva minute. Prin intermediul et se asigura continuitatea actitmnij curente. Into situatic reala de sere pale necesara trafsformarea nnemorie! imediate intr-o al Jorma superioard, care are o mai mare persistent ia timp, de qdleva ore si a cirei realizare permite conlinultatca activitatt for alinice. Este vorba de memoria de scurti curata, Cautafi ra: pid ceva de scris si consemnnial iinediat contintul informatv Na va blamati memoria ca este imperfecta, Ha este un proces activ supusa influentelor preocuplvilor omului, ale gandurilor, iellor sau tririlor inerente firesti ale viet, si care pot mode fica denumirile, semnificaffle si chiar sensurile ideatice. Chiar ddacl stim cd ave o bind memorie este nevesar siiluam unele misuri de precautie, cu att mai mult cu cAt psthologit sustin, ‘ca numa o parte din memoria imediata trece in cea mullocte, prodhicandirse contrager brugie sau suctesive, care pot elk ynina sinformatit importante. Nu consideram ca este rwsinos “aeom uncle notali simare, eliptice, poate dupa un cod pro- rit pentru aducerca aminte, ameni de seama, scrttor Sou evant. procedau la fel. Marele nostru matematician Gr. Moisil Spunes cai veneau. multe idei dimineata cand sc pregstea de plecare, Le nola fugar stiind cA in torentulactivitatilor sale cor fidiene risca sé le uite, Seara Lrziu sau in alte ale le supunes neditatici gale. Asemanétar procedau si Albert Camms (ona turie stau si nolaliile sele le, Ciuma si Stréinu), Marcel Proust in memndrele contorsionale, anxicase dar de mare finete sisub> tilitate ale cdutarii timpului pierdat., iar Ja noi in tara neasemu- itu versificator care-a fost George Cogbue. Cele araiate ne asiguri-atat fidelitatca fat de sursa de ine formare cAt si exactilatea: reproducerit“Tesla peihotagice de autoovaivsre Ww este pe deplin posibilé daca géridirea este sistematic solicitata, progtesiv exercitata pe bazé de efor! propriu fa directia tntele- gerii si aimiliri relafilor firesti dintre structurile universale, Descoperirea prin matematica nie da un fior gio deosebita bu- Curie atit pentria reolvare cat si pentru elegante solutilor uti- lizate. Matematica are si estetica sa. Johannes Kepler in timp ce studia legile misciri planetelor spunca entuziasmat cd ma tematic este una dintre cele mai frumoase arte. Complexul peihic format din gindire, efort sustinut, atentie concentrata, interes, dorinta si plicerca descoperirii reprezint cheia invi- {iri matematicil. Prin matematica se descopera ca Universal denecuprins se poste oglindi si intelege in microcosmosul mi- tii noastre. Matematica formeaza pe plan psihologic personali- afi puternice, realiste, darze, metodice gi moteste. Se spune, vorbind despre ultima trasatura caracteriala formativ-matema- tick c& modestia ituministului D’Alambert era proverbiala. Cénd urma sa demonstreze shudentilor propria lui teoretnd ist ince~ pea astfel cursul: Jar acum vorn trece la teoreme al cari nume am onoarea sé port!" ‘Nu pricepeti matematica? Nu aveti cap" pentr dnsusitea ei? De ce, sau cum spunea marele Marin Preda: pe ce va ba- zafi? Subscriem total la ideca oamenilor de stiinta ca absolut toate persoanele au capacitati pentru insusirea matematicil. De sigur asemanator cricarui domeniu: al activitatii vom intélmi oa ‘meni obisnuiti Lalentati sau geri Testul ce urmeaza permite sé va faceti o impresie despre posibilititile dumneavoastr’. Sarci rile lui nu reclamd cunoasterea unor definiti, formule sau teo- reme ci numal informatiiaritmetice elemientare, insusite la gin nazi: Rezolvatile si va asigurim c3 aveti un ,cap* bun pentru ‘matematica Important este si folositi in sensual epus ednéva de Montaigne (1522-1592): ,capul si nu fie pin, ci bine intoc- mit dupa cum si paradoxul ,capul gol va fi un cap greu (CONTINUTUL TRSTULUT $1 INSTRUCHIUNT. Testul contine 20 de probleme de tip aritmotic, Pareurgetite si gasit solutia corecti te care o consemneti in Spatiul gol dinre paranteze, allat sub ficcare enunt de problema, Mentionam ca absolut loate opere-Teste psinologice de autoevalvare 7 Ceasul Tumneavoastra merge mai repedte cu 4 bn 24 ore. Daca dimineata la ora si 30 minute ceasul dumnea) Pe sted avata ora 7, 30 minute si 30 secunde (H.7. 30° 30°) cu ‘eito va lua inainte pana la ora 12 (ora reali exact2) Réspuns () BAsB-116, Dacd A este ou Wai ric decat Cs. cud mal Imare decat B, atunei care este valoarea lui C2 | 9, Dac 7 oa din 500 nu sunt ingineri? Rispuns(_) unui avion Sirvoleze distanfa de| 400 lcm, daca viteza saeste ce 600 kon/h? | 10 Cat timp i treb Raspuns(_) 11 Dack 65 mi de stola de mobil cost 260.000 lei, cat vor costa 3,5 mi? Raspuns ( ) Zz, Dacd o eantind are in magazia Sa oud care siptdmani pentru 300 abonati, atunci cite zile vor ajunge ipentru 400 de abonati? Rispuns (_) 1 Sé presapunem ca A,B gi C sunt numere. Si presi punem, de asemenea, c& D este Suma lui A, B gi C In acest] Icaz D minus Aar fi egal cu B plus C? Alegeti: Da Nu, Posibil come Od fo __.__ | Shadmitem eXA GB sunt numere, Se presupunem cd > este diferenta intre A $i. Tinacest eaz, D plus A esie egal cu B daca Beste mai mare decat A? Alegeti: Da Nu Posibil aaaTeste psinologice de avtosvaluare ‘20, intr-un lot de 154 de haine stat: haine albe cu un ne |mér de 3 mai putine decét hainele ros jar cu tin numar de 5} Nai muite decal haiele gri. Dac’ toate haincle sunt rosti, albe| sau gri, cate haine rosii sant? Ris uns (_) I Cons usen sl NTERPRELARE, Verilcali corectitudines riispun: surilor date cu cele de mai jos: 16) 2. (18) 3. 65) 40) 5.8 6. (13) 7. @'15%sau75") 8.3) 17. 9. (465) 10. @/Soresau AOmiruite) 11, (140.090) 12. (10 ale si jure} 13, DA) 14. (DA) 415, (10) 16.24)Teste psihologice de autoeveluare 2 intelegerea Universului, libertatea de decizie proprie fiin- tei umane sunt conditionate de folosirca strategiei matematice. Cultura matematica este 0 componenta important a calturii generale, unul din modelele fundamentale ale gaindirii umaneTeste psinoingice Ge autoovaluaro 25, tivitafi in acelasi timp, Biograftl sau Cases rclata cit la Auster lity in timpul destisurliri stralucitoarelor sale actiuni tactice re zolva concomitent mai multe activititi: dadea ordine, dicta serisor! impiriteset Tosefina, flicen observatil ast pra codului civ], concentrat find pe harta operatiunilor de Inpla. Posibilitatea concomitente! activititilor este falsa si chiar pagu- boas: Concentreazi-te pe cea €¢ faci; efnd inveti nu asculta date la maximum de intensitate antrenante si sincopate bucat tmuzicale chiar daca ele se afli tn topul autdientei saptéménit. ‘Napoleon dispunea de o extraordinara mobilitate mintala care dadea numai impresia concomnitentei. ‘Atenia poate provocata si mentionati de factori externi iinterni, Printre lactorié externi sunt de amintit: aparitia unui Stimul nou (ntrarcerea capului, a privici in directia producerit ‘evetimentul Gulirea urechil spre sunetul novi aparul etc) it ‘ensitatea stimuluhal (iui cx o slabs intensitate nu provoich direction, in schimb o lornina orbitoare satrun zzomot putter nic determiné automat reorlentarea atentie):intermitenta st- ‘mulirilor (uminilefarurilor niartime care directioneszé navelo ‘spre anktinite zone an tin caracter discontinu; celebrul far din ‘Alexandria; una din tinunile lumi antice, avea kimini care se ‘aprindeatt ose stingeat la anuntite intervale de timp; 0 luring rosie de semnalizare con‘initi dupa tn timp are tendinta dea fu mai airage alentia si, drept urmare, sistemele de avertizare dela anumite masini sau utlaje au luntini sau sunete cu emi ‘uni intermitents); fenomenal de contrast (atrag atentia event meniele contrastante® un persona) inalt contrasteaz cw atl ‘scund, Sian si Bran situati intro multime de oament sar" iate- dict in Ochi); caracterul neobignuit sau /si miscarea stinulilor {biologia noteaad ci uncle animale in anumite situatit inte in- tro’stare de totala imobilitete fapt pentru care nu sunt sertina- Tizate ‘pentru vanator sau vinat). Din categoria factorilor intern fac parte trebiintele sutbieo- tubs, curlozitatoa ¢ interesul, experienta anterioara legata de everimente, ‘Aentia omului cunoaste trei forme de manifestare: involin- tard, declansatd spontan de caracteristicile’ ‘stimulilor externi,Teste psihologice de autoevaluare 27 ‘TEST. DE CONCENTRARE A ATENTIET ContiNurt TESTULUT $1 (NSTRUCTIUNL DE FOLDS. Proba este aleatuita din siruri de numere numerotate cu literele alfa: betulut. fn fiecare sir de numere se afla perechi de cifre care adunate dau suma 10, Gisiti aceste perechi si subliniatite. ‘Exemplu: 654627392748254 Luerati cit repede. Timp la dispozitie: 7 minute. Ayeti gijé si nu depaiti timpul imitk deoarece astfe! scorul obfinut va fifals 29148756394678831234567898765437 98765432198765431421521821728192 123456789123456715216317461351245 334673829 145673491 29123198765190 53982774 675370988028382082465934 20563770895 749745505533554465505 64328976378209982457864018258640 76554744466688831345178915 141961 92192112912954378239237236324376 98798787582676570198684743289610 19873826455910884234568345679467 24682468369118194455566667777738 836591723759437677665594433221199 91827364559183729108207456789234 273485564723 7302677567567 5645766 6336091876438292876546543 5432321 97549354682254668574635298645342 40439347368247463647 586972837283 901619846328764284 876590711 51682 83654289661036826754698457342891 48654876983473896474676476475468 895738690102853782328181716 15648 64286497628010365283667788991122 48295163837846752266337744985599 6248274638961 984832845 5918264579 QAO DP 4M ESSE ROMOZ EU RT TETesta pshiologioe de autosvalvare 29 ce facet, atat lucruri extrem de importante, ct sin aliele obis- nuite, chiar banele, Veli constaia cu surprindere c vali formal abilitatea sau deprinderea de concentrare, cu ameliorarea ev dentia randamentelor activittilor prestate.Tesie psihologice de autoevaisore 31 elemente din varietatea infiniti a mediulul extern, Un vector sential al vederii spafiale este marimea cAmpului vizuel, adica Spatiul maxim in imitele cdruia pot i percepute dou obiecte.. ‘Chnpul vizual binocular al omului este de aproximativ 120°. Im- portnti este insa di treiectoria sau deplasarea obiectelor din Chmpul vizual, care trebuié a fi urmérite de prvitor din anumite {nterese sau rattuni pragmatice. Campul vizuzal st abiltiatea de uninérire a obicctelor interioare sunt determinate de factori psi. hofiziologic individual, cei mai important find profesia, sexuil i vfrsta,Potrivie studilor efectuate de profesorul Paul Popescu Neveanu profestile care solicita o distributie mare a atenfiei (dispeceri la tablourile de comand din intreprinderile autora- ‘izate, lot, fotbelisti etc) dic la o crestere peste medic a cam pului vial sore deosebire de profesile care solicit o puter- hick eoncentrare sau interiorizare (calcul, desen technic, pictura, Sporatil de precizie ele) unde se constald o ingaistare stb me idie a acestuia: In general, femelle poseda un cimp vizwal mai jnfing decat barbatii iar copit mal intins decat adult. Birbatii aadulli at insd o evident mai bund ezpacitale de urmarire a mi térilor ce se petrec in cémmoul vizual. La factor amintiti se pot ‘adauga anumite caracteristici temperamentale: introvertitii au ‘un cmp mai redus-comparativ ott extrover titi, care dispun in pitts s deo mai mare abilitate in vizwalizaren tralectonilor inte- Tioare. Spreaceste consiatari:converg siconcluaile investiga- tilor stintifice efectuate de cereetitori francezi Rioux si Chap- puis care, avand drept subiect, sportivi de fnalti performants din fotbal si baschet au gasit 0 organi: -ceptiva adaptath functel specifice ajucatorulu. Aste, spotivi care jozca in par tea dreapta a terenului percep mai repede si mai bine semna- Tele venite din sectorul stang, iar cei din partea stanga percep tna bine. semnalele venite din dteapia, in timp ce mijlocasti pe- sediio vedere egal dezvoliati pentru dreapta si pentru stanga ‘Sunt toate acestea oconiirmare. astudiilor, poate intr-o sai mica uta cunoscute, efectiate de marele psiholag roman, prole- cadru didactic la ANEF i. perioada interbelica sin care se constatase ca focbalistit din de Volonara national’, comparativ cu folbalisii de valoare medic,Teste psinoiogica de autosvaluare: 3 din holul neoclasicizantal Primiriei din Kéin airage o reald con- templare printr-o miscare de urmiitire a ochilor in direetit apa- rent dezordonate dar a caror infelegere si satisfacti estetice sunt conditionate de succesiva privire a liniilor, imaginilor si cu- i stenta urméririi conducand la gesialb-ul deplin al comporfici, Este posibil, ca unii privitor, si nui aprecieze com pozitia intrucatva alambicat’, tocmai din cauza insuficientelor urmiriri vizuale, Capela Sirtind este altceva. Michaelangelo Buonarotti a concepat scencle murale ca clemente ile sine sti- titoare, care nu solicitau trmarirea persistent a tiznicelor per- sonaje si nick integrarea lor intro comporitie unica. Mentinin- diene in domentul arteloy, remarcdm ca privirea care urmareste ‘nu se desfasoara oricum, ci in functie atat de particularitalle obiectului din cérmpal vizual, cit side ‘earacteristicile subiectu- ul privitor, Se cere ins’ educarea urmuuirii, consistenta aces- teia conduedind la descifrarea sensului compozifiei, a inteat- iJor autorului, la descoperirea unor frumuseti absolut nebiinu- ite si de nerelevat lao analiza vizuala nediferentiaté, Sa thastrinn prin doud exemple. Pe o veche mandala japoneza de prin amul 1.000 d.Hr. se pot observa o Buddha si Bodhisattva ce incon- joara pe zeitatea suprema Vairocana. Imapinile mici de Buddha ‘sunt dispuse fn anumite pozifi, cu numeroese si dificil de se- sizat aseméniri si deosebiri, Va invitam $4 urmarit intr-un anu- rit mod imaginile din mandala si sa descifrati semnificatia mis- tica ce decurge din imaginile cuprinse, in mod deosebit, des- coperirea energiei creatoare ce. radiaza in jur zeitatea Vairocana_ ‘Vasugerim aldt: ievarhia religioasa este exprimata prin domi- narea sistemului centric al compoaitiei, figurile deviind de la modelul radial cépaténd poditie verticala tsi marturisese de. pendenta de atractia externa a aparitici a carei influent este astfel negata de rotunjimea centricd a mandalel, Remarcati fio- ul mistic degajat de contemplarea, ordonata a imaginii in tot litalea sa? Au descoperit cei extaria pe vechii privitori? Anali- ‘ali si comentati rezultatal mecitiei dommeavoasira in cerca de pricten din care faceti parte.Teste psiiologice de eutoevaluare 35 SUA pentru selectia profesionala, Harrell. folosit pentru selec- tia lucratorilor din industria electronica, Noi -am folosit pentru aprecierea starii fanctionale a spor tivilor din tir (alere, mistret i skeet). Cercetari efectuate de noi in legatura cu precizarea cerintelor biologice si psihologice ale acestei ramuri sportive au pusin evident faptul c& tral solieita intens funetile neuro psihice ale sportivilor, in special, potentialele analizatorulti vi- ual, Testul a fost aplicat pe un numir de peste 100 de sporti, ‘raggitori de elita omni si strlini, care au participat la diferite competiti internationale ce au avut loc in tara noastra, Este vorba de sportivitrigatori din Romania, SUA, Germania, Italia, ‘Turcia, Spania etc, par cipanit fa Campionatele Internationale de tir ale Romaniei, Campionztele Balcanice de tir, Marele ore- min Carpati. Prin aplicarca testului sa produs o diferentiere a sportivilor, mat exact sa relevato corespondenta semnificativa, statistic intre rezultatele ubtinute la test si performantele sar tive din competitiile amintite, Conteris stun sinstRUC TINT, Probaconsta intron, numirde 95 de Finii tiparite, numerotate, care pornese din c-Teste dsihologice de autoe valuare a7 sutele existente in partea sting a paginii si care au, pana la local de sosire, tn traseu extrem (le sinuos. Sarcina vonsta ia urmatrirea vizwalaa traseelor, de la loce] de plecare la cel de sire, in ipsa oricdirui ajutor sau punct de reper extern testului, Nuse permite urmarirea traseelor cu ajutorul creionului, To- tul se execula numai .din ochi. ‘Traseele urmarite pot fi usor de confundat sa de pierdut, in cazul unor carente in atentia vi cauali sau in capacitatea de diferentiere vizualé find. Deoarece existi un numar de 25 trasee se poate depista inslalarea obo- seli vizuale, prin imposibilitatea realiziiitestuii sau prin elec- tuarea lui eronalé, Se porneste la urmirirea traseelor in ordi- nea numeric fireasca. Fiecare traseu se opreste intruna din chautfele goale existente in partea dreapla a testului, Acolo se va trece numirul césufei din car sa pornit In aprecierea re- zultatelor testului se iau in considerare dot parametri: cantita- tiv, exprimat de timpul de efectuare a probei si calitativ relevat de numarul trascelor corect rezolvate sau de numérul de erori inregisirate. Se va avea grija s4 existe o luminoaitete normala, preferabil cea natarala, sanu se creeze reflexii pe supralata tes ‘tului. Timpul limila de executare a testului este de 10 minute. CCoTARE si RYTERPRETARE, Se verifici corectitudinea rezulta- telor cu ajutortl grilei ce urmeazi. Se totalizcara numérul rezultatelor corecte, acordinduse pentru fiecare traseu realizat cate un punet, Se raporteazi re- zmiltatele la tabelul de incadrare. Nr trasea[Rezultat corect] "Nr. traseu__ [Rezultat corect| 1 16 MW 7 2 2 5 3 | [_—- Fi 5 _ 18 [6 38 7 2B __8 § 3 6 pS [0 0 a = 4 — 12 2 | 1 t-Schimbarile... ne atrag atentia” Maria Montessori VL. Verificati-va comutativitatea atentiei ‘Atentia este definitd cel mai adesea drept orientare selec- ‘iva si concentrare focalizaté asupra proceselor psihocomportz men(ale in, vederea nei optime si corecte reflectiri sia tunel in- ter venti eficiente. Pe anumitc intervale de timp activitatea omu- ste liniard, nit se desfasoar’ la nesfarsit in acelasi mod; supra omului ni aefioneazd inexorabil aceleasi stimulant: In pe manent’, in citpul constiintei omului, apar si dispar obiccte, fenomene, evenimente, se produc variafi aleatoare, cu cinamica incerii privind intensitate, tonalitatea, culoarea stimuliuilor,fie- care avand inserandtate sau valori de semnalizare ce se intind de Ta cele capitale la cele minore pina la cele absolut indiferente. Stimulérile nu prezinti insemnatate pentru noi? Atunei, pur si simpli nu le sesizm sau trec figar prin filtrajul constiintei tre. De altfl, faptul relatat reprezinté o legitale biologica gene ald, Zoopsthologia demonstreaza ca stimiularile lipsite de ir portanté pentru existent nu sunt reflectate; neexistand formate nic! siructuti morfofuunctionale coresptnzitoare. Albinele oar din floare fn floare pentru culegerea nectarulu’ dar nu diferen- {iaza toate culotile decat ne cele care le otienteazé asuora pre- zenei hranci lor; rechinii auto vedere aevatica redusa, dar au in schimb 0 exceptionala olfactie tare le permite sesizareat la dis- tante Considerbile a cantitatilor infime de singe. Oamenii sunt supusi lao multitudine de stimuliti, av preocupari eu valor adesea extrem de importante pentru el care trebuie si stea ne- césarmente in atentia lor pentru solationiarea optimala. In phisTeste psitologice de autoevaltiare 41 care reflect in fapt deosebitile existente in tlesabilitate aten- fic’ Aplicarea testului pe un nuimair mare de sublecti, de varsie si sexe diferite neau arétat corespondenta remultatelor obtinute Ia aceasti proba cu manifestini din activititile profesionale pri- vitoare la flexibilitatea atentici. ‘CowfNUTUR TESTULUT gLINSIRUCTIUNI, Proba este alcdtuita Gin numere de la 11490 dispuse in ,dezordine". Namerele au dimensitini siforme diferite find incadrate in spatii care nu se ascamana absolut deloe intre ele. in ficcare interval ,decadal"* ‘un numa este lips. Aveti sarcina s& descoperiti tumercle lips pentru fiecare interval si s4 le consemnati in spatiile alaturate. Lucrati cat mai repede posibil, Aveti la dispozitic 15 minute. Fiti alen{! si nu va, fue ochil a dimensiunile diferite ale numere- lors ale spatiflor contorsionate in care acested sunt digpusecToventivitatea este ©’ ordo- hare nou a simfutilor slide ilor in obtinerea uml Scop.” Gr. C. Moisil VIL Sunteti inventiv vizualpetceptiv? Inventivitatea idésemnedii Complex! proces psitiomintal prin care se obtine o inventic, adicd realizarea a ceva nou, un adaos Ta obiectele si cunostintele cxistente. insemnatatea in- venfiel pentru progresul socio-uman este capital justifcandwse interesul oficialilor si'a scolii pentru asigurarea condiliilor me- nite si o stimuleze si si-o dezvolte. {n ultimele doua decenit sa constittit si o now stiinta Inventica ce se ocupa de stidie- rea procestilui inventiei, promotorul acesteia in Rominia find prof, univ. dr. ing: Vitalie Belous. inactele de invenfie sunt angzjate, cx pondere si semnifi- catii deosebite, toate procesele psihice. Into prima etapa, in situafilfamiliare, intalnite adesea anterior, cumoscute subiectu- lui se gaseste 0 rezolware pornind de la modul cum se infati- seaz’ objectul, alegéndu-se réspunsul deja laborat th exper enta antetioara, Astiel, doar pe perceperea realitati date si it telegerca tipului de sarcind sia reactualizici raspunsului co- respunzétor sunt puse in funciiune comportamente mai mult sau mai putin bine consolidate, Sunt situati ins, in care pe baza informatilor prezente'si trecute, a umor scheme de rispuns deja elaborate sau dear schifate nu se poate actiona asupra obiec- tului in mod corespunzator. Aceste situalii care constituie ade- virule obsiacole sai probleme reclam’ claborarea unor rispun- suri nol inexistente in repertoriul comportamental. Se produce amdinarea actiunti directe de rispuns si se deciamseazd provesuleats psinotogice de autosvalvare 45 figuri, celdlalte de la B la B, cate 5figuri. Fiecare figuré din durile A¥ este format dinuna sau mai multe figuri din banda neagra. Sarcina festtilui consti in serierea sub fiecare figura din randurile A-P, numarul cau numetele figurilor din banda nea. ‘gra din care sunt alcituite, Figurile pot i erdonate, directionate sau intoarse in orice diectie pentru realizare, dar nu pot fi fo- losite decét o singuré daia pentru una si acoeasi figura. Fxem- plu prima figura din randul A este formata cin figurile 12 sa 2.6 din banda neagra, figura a doua corespunde aumarului 5, dar dispusd invers sam.d. Lucrati oft mai repede gi desigur corect. Timpul la dispozitie estede 4 minute: | caTeste psibologice de auioevaluare 47 Jowebare Grupuride | 2. Care este figura care nu Se el lpotriveste cu celelalte? i 123 4 6 $ i b. Corea iourtcare mse] OS) IKE lpotriveste cucelelalte? Riya pou 4. Care-este figura care nu se| \ crtatetmerseeees beste dns by J Led 24 $28 [S. Care este figura care nut se| Oy Ipotriveste cui celelalte? AP a “as s if otiea ane S Pelagia! Ipotriveste curcelelalte?Teste psihologice de autoovalvare 49 {ntrebare 12, Care este figura care nu se} lpotriveste cu celelalie? 13. Care este figura eare au ac potriveste cu celelalle? 14, Care este figura care nu se lpotriveste cu celelalte? 15, Care este figura care nui se potriveste cu celelalte? 16 Careeste figura care muse] 2°00 08.08 06 potriveste cu celelalte? 800 8G 0980 12 3 4 5Teste psihologice ds attoevaluare st intrebare [7 Grupuri de figuri j22. Care este figura care nu se} potriveste cu-celelalte? 124 6 fn caret at Ua, kids nddodss Kd potriveste cu celelalte?_ Wa ‘Z 4 24. Care este figura care au se 6 dd potriveste cu celelalte? 125. Care este figura care nu se| <] lpotriveste cu celelaltc? 12 9 45 x 126. Care este figura care au se 1 | 2 by fs lpotriveste cu celelalte?(_Totrebare Teste psinoiogice de autoevatuare b2. Care este figura care nu se| lpotriveste cu celetalte? '33. Care sunt cele doua figuri care nu se potrivese cu cele} alte? \ 34. Gasifi figura care lips \Alegeti dintre cele patru rz a, iat [punsuripeacelacare urmeaza:| S il 1 oF wm os 135. Care sunt cele dou’ figurt ‘care nu se potrivese cu cele] JN] jlalte? 12345 6 136. Care este figura care mu se| lpotriveste cu cetelalte?Teste psinoiogice de autoovatvare 55 fotrebare /42. Care sunt cele doua figuri are nu Se potrivese cu cele- lalte? 3, Care este figura care ns se] lpotriveste cu celclalte? l44. Gésiti figura care lipseste: Alegeti dintre cele patru ras- [punsuri pe cel care urmeazi: 15. Care sunt cele trei figuri Icare nu se potrivesc cu cele-| halter /46. Care este figural care nu se| potriveste cu celelalte?Teste pshologice de autoevaniare 57 Numésul sul Numirul |. Rispun 25 3 a 5 28 2 a 3 20 3 erat x “5 3 2eiS 3H z 25, “Ts 26 E 7 3 38 2 3 396 | | 1386 | aL 2,387 a B 4 45 6 ‘Totalizati numarul punctelor corect rezalvate, suima obti- nuta reprezenténd scorul dummeavoastré la abilitatea de inven tivitate viztak-perceptiva Scortl este transformat pentru facili- tatea apreciorii in calificativeTeste psinoiogice ae autoevaluare 39 QI. corespunde calificativului Bine de pe scala nivelurilor in- telectuale stabilite de Asociatia psihologilor americani {in legitura cu potentialul inventiv vizual-perceptiv in loc deinterpretiri refinem urmatoarele: —omul poate fi inventiv in orice fel de activitate; —inventivitatea nu este un apangj al geniilor, cio realitate prezenti la niveluri diferite de competent’; ~ hotdrdrea si curajul sunt necesare fa gisirea solutilor la probleme. $i un indemn: cultivati-va si stimulali-vd inventivita tea indiferent de domeniul de manifestare:Teste psitologice ce auoevaiware o1 rea dea le rezolva intr-un mod ingenios si eficient. Exista nu- meroasc ,jibertafi de alegere": lao destinatie ve poate ajunge pe drumuri si cu mijloace diferite; ipsa unui obiect poate f su- plinitd de citre un altuk « defectinne tehnick poate fi rezolvati in diferite modur, totul este sa géndesti si si gasesti si alte po- sibilititi de solutionare: Fixitatea functionali limiteaza actiunea si chiar o anuleazi. Ea est consecinta pregatiri insuficiente sau specializiril inguste, lipsei imaginatici si ncincrederii in fortele propa, frici de raspundere sau temerii de a descoperi si rezok vaiintran alt mad deeitcel eunoseut sf arceplal. Daca prin autor cunoastere omul constientizeaza aceste insuliciente se poate schimba, isi poate forma si dezvolta caliti prin utllizarea de metode care favorizeaz’ si ajut’ gandirea personal’, indepen dent, de descoperire a vielii nu prin receplare pasiva, ci prin demersuri propril, care permit solutionarea originala a proble- melor. Domeniile de manifestare a fixititi si flexibilititii sunt foarte variate: idei, meiode, puncte de vedere, obiecte, strate- giietc. Retineti, exista un singur mod dea sedipa de probiemele carevi friminti: rezolvinduclel Doriti si vi autocunoasteti cele doua fenomene ‘Va propunem in acest scop testele de mal jos. 1 Testuliesiri din gestalt Se dau doua figuri: A si B. fn figura A sunt prezentate 9 puncte angajate sub forma unui pitrat. Punctele sunt dispuse Ja distante egale. Uniti cele 9 puncte prin 4 linii drepte, wasate confinuu, fara a se reveni pe aczeasi cale giflira a ridica creio- nul de pe hirtie. La primele incerciri de rezolvare veti constata Aaveli tendinta si vi imitat la perimetrul imeginar al patra- tului din cele9 puncte.Teste psiholegize de autoevaluare 6 (Céutati sa gisiti pentru flecare insusire de la gradatiile 1-12 cat mai multe obiecte care posedé calititile indicate de respec tivul atribut. De exemplu la gradatia 1 ,alb“ obiectele care po- seca aceasta calitate pot fi: zapada, pana, triscd, fozie de hartie etc, Numirul mare de obiecte discriminate indica o buna fle- xibilitate mental. 3. Testul utilis objectolor Proba cuprinde un nummar de 8 cuvinte ce desemneazA di ferite obiecte uzuale. [n dreptul fiecarai cuvant sunt 3 spatii i- bere. Consemnati pentru fiecare obiect trei posibile wtilizari. Dac sunt originale, chiar neobisnuite, ca alat mai bine! 1. Timbru 2.Cleste 3. Lumanare 4.Guma de mestecat, 5 Seaun 6, Dop de 7, Cearceat 8. Crei ‘Acordati pentru flecare folesinfa corecta gisitA céte un punet, Adanafle ir summa rezultati raportat-o la-etalonul de-mai jos.npul se scurge cul si ne- iinute in frau zilele tug sir in sin” Ovidiu TX. Aflati cum oscileaza forfele dumneavoasira psihofizice intr-un ciclu astronomic de 24 ore Din experienta personala slim ca fortele noastre psihotizi- ce pe parcursul unui ciclu astronomic de 24 ore Gi-noapte) ma au o desfixurare constania, nussunnttotdeauna lafel de intense, ciprezinta anumite variatiL Repetarea cu totul remareadiia, zi de zi, pe intreaga duraldia vietii a acestor varialit + nat pe oamenli de stiingi sale denumeasca oscilati sitive sau cielice: Fle functioneaza caniste veritabile ceasuri denumuite f- gurativ jccasuri biclogice' sau ,orologii biologice*. Dae’ avern Curiozitatea si posibilitatea sf méisurdin cu instrumente: cores: punzitozre caracteristicile unor functiifiziologice si psihice,cum aris freeventa cardiacé, temperatura corporala,timpul de reac- lie, viteza de rezolvare a unor probe de calcul aritmetie sa p trand identice conditiile de repaus, hrana, temperatura exteri- ‘ari etc, von constaia cAnivelul acestora prezinti o valoare ma- ‘ximi la o anumita ora si valoare minima la 0 alta ora, aceste manifestari repetandu-se in continuare in acelasi fel. Compo- nentele unui bioritm sunt prezentate in schema de mai jos. Numai masinile au un ritm constant de lucru, Fenomenul amintt a fost denurit in literatura de specialitate ,efectul tim- pului zilei*. Sunt supuse a i efect cele mai diferite compo- nente-ale finfei noastre, inteleasd ca un sistem biopsihosocial: secrotiile endocrine, activitatea cardiaca, somnul si veghea, for ta fizica, randamentul intelectual si chiar dispozitiik- alective. determiTeste psihologice de autoevatuare, 67 seara, foarte sedmuta dup miezul noplii. Sportivii din loturile olimpice sau nationale efectueaza in perioadele de pregatire premergatoare marilor competitii cite 2-3 antenamente zilnic. ard indloiala performanta inala mondiala, olimpica san euro- peana se obtine numai prin efort gi daruire! Durata si intensita- tea celor 23 antrenamente amintite au ins4 valori diferite atunci cng sunt programate in fimpul lei, Antrenamentul de baza este cel efectuat in prima jumalate a zile;in celelalte, efortul la ‘care Sunt supusi sportivi este progresiv mederat, corespunz- tor vatiatilor ritmice naturale ale capacitatilor umane. Continu and exemplele, sarcinile senzoriomotorii (Linp de reactie, pre- cizie, rapiditate) sunt mai bine executale dimineata devreme decat la alte ore ale zilei. Spiritul de obser vatie este mai ascu- {il intre orele 8-14 decit Intre orele 16-22, In sarcinile de exe- Cufie mintala etectare, analiza si sinteza, comparare, operat aritmetice, decizii), performantele sunt fn crestere dimineata, optime dupé masd si mai scdzute seara, Performanicle merc riei de scurld duraté sunt mai mari dimineata, respectiv se in- vali mai bine dimineata. In schimb, la memoria de lang dura 1, performantele sunt mal mari dupémasa st seara, Reactivita- tea onganismului la agresiuni orezinta, de asemenea, oscilati ritmice, Mortalitatea ls o anumiti dozi de toxind sau agent ch mic poate fi mai mare al anumite ore ale ale! in comparatie cu altele. Injectarea de endotoxine intraperitoneal de Escherichia Coli la un lot de soareei Rattus norvegicus) ai aritat ritmuri diferite de reactivitate. Soarecil sunt animale nocturne, respec- tiv noapiea sunt active, iar ziua stmt pasive. Administrarea endo- toxinei la ora 1630” a determinat moartea animalelor in propor- tie de 70 % in timp ce animalele care au primitaceeasi doza la ra 3:00 am, au supeavietuit in proportie de 90% Deci, soare- ii sunt mai vulnerabill tua edind fortele Jor sant scizute, com- parativ cu proportia mai scat de mortalitate intalnité in tim- pt noptii. Ritmicitatea la valnerabilititi se-verifica sila om, care este 0 fini diumnd, Astiel in crizele de astm, in insuficienta car diac, complicatile apar clupa un anumait orar, spre-orele 4 di- mineata; asemandtor crizele convulsive generslizate se mani- fest obisnuit la sfirsitul ‘azci nocturne a ciclului nietemeralTeste psihologice de autoevaiuiere « forta fizicdi— prin utilivarea unui dinartiometr ce masoara {orga tlexorilor palneari (iregistrati forta/kg obstinuta); prin efec- tuarea tinui numar de 20 genuflextunt si/sau la flotiri (apreci- ati cunote dela 1 la 5 starea dumaeavoasira subiectiva); prin sirangerea nei pere sau cere de vauciuc asemanatoare celor folosite de sportiviide lupte greco-romaie pentru dezvoltarea prize Gnasurati timpyd edt rezistati sau nemarul de operat efectuate); ‘© randamentul intelectual piin'rezalvatea thor probleme matematice sau efectuarea Ue operat aritmetice (se inregistrex- ZA cite probleme au fost solutionate into unitate de timp) * capacitatea de memorare/invatare — prin lecturarea si me ‘morarea unor materiale din programa de Invatandat sau alte materiale ce le doritia fi memorate, cu precizaréa ca acestea aibé pe cat posibil un nivel apropiat de dificultate (Ge inregis- treazi cal $a memorat intro darata pe care 0 stabiliti cumnea- ‘oastri). Va propunem aceste sctivtati deoareee le va sunt utile: permite menlinerea sau ameliorarea condifiel fizice; asiguré in vatarea unor lecti, 2 2ltor materiale ce prezinta interes. Probele pe care le-ati stabilit le autoaplicati la anumite ore, timp de 10 zile. Orele le alegeti in raport cu timpul le dispocitie-sau cu in- terescle dumneavoasiri, eu previzarea ca ele s fe intotdeauna aceleasi (exempli orele 7-1013:16-19). Faceti media rezultate- Jor obtinute pentru fiecare ora fixald pe perioada de 10 alle. Con fruniati constatérile dumneavoastra cu datele concluzive stabi- lite de Cronobiopsihologie, siiinva despre aspectele temporale ale sistemului biopsihosocial uman, care a precizat urmatarcle: ~ Bxisten{z unor oscilati psihice si fizice in decarsul unti cicluastronomic de 24 ore demonstrate de nivelal inegal al per formantelor fizice si psihice la diferitele ore ale zilei si nopti ~ fn cadrul variatilor ciclului zi-noapte ale performantelor fizice si psihice sau evidentiat .varfuri” s ,depresiunt’: Varfu- rile repreint perioadele cand performantele ating cole mai inalte valori, iar depresiunile denumesc perioadelc ew perfor mante selitte, Varlatile se produ la aceleast intervale de: timp, in mare masura Ja accleagi ore, Ceca'ce atest prezenta tmulTeste psinologice de autoevaluare 1 desfasoare constant pe teat durata anului scolar Biopsihorit- mologia nu recomanda si se invete dup’ orele 22.00 deoarece randamentul insusirii este redus cu 50% comparativ cu acelasi numar de ore desfasurat in timpul zilei Comporlamentele si performantele diferite obfinute deom. in impul celor 24 ore au 0 fireasca sidepiina expiicatie: onl ca specie a evolustea animal diurn El prezinta un maximum deactivisen in timpul orelor zie si performantefizice si psihice scizute in perioadla nocturna a ciclului'astronomic de 24 ore. ‘Viata omului a fost timp indelungat dependenta de succesitnea zilei cu noaptea, de conditile meteoclimatice, de schimbarca p= riodicd a anotimputilor, care au constituit reperele sale tempo- zale fundamentale. Nivelul dferit al performanelor dia timpul nopti sia zilel esie legate rilmal semn-veghe consieral drept titm fundamental al omului Nhe ‘ree condi de oaitaa TA TS Ci fae # Con aera [fT o a co a » » » » 0 TRI Iw IH OO oe ‘Tinga ie Varitile perbormantelorin conti de ad s mane {ndilerte moment ale cclui circadian oeele6 2)-Labirint deciva din asianical laure — greta, pestera. Mircea Biiade X. Va descurcati fn labirint? Faseinanta vechea cultura din insula Creta! Potrivit hii Ed. Faure ea reprezint’ prima formiiide clasicison cunoscuta de Bu- ropa, Grecii antici recunosteau de altfel cal de mult datoreaza spiritualitatea lor civiizafiei cretaie. Aga de pild’, planul me ‘carom cretan a fost preluat de constructorii de temple tlin intreg basinul meciteranean. Celebrul palat din Chossos,un edl- ficia urias, supraetajal, tntins pe o mare suprafata, inconjurat de un lung portic, eu instalatit si functionalitii absolut nemafintal- nile in Tumea antied, impresioncaza si astiai pe vizitator’ si ar heoloui. indeosebi faimoasa ,Poarta 2 lellor” sau fastuoasa Sali a tronului*, Printre coastructille legendare descrise de mitolo- sie premiceniani este cunoscut si lbisintul,o constr uctie afiata fn adincul intunecas al unei grote, cuprinzand numercase za- ler ce comunicau intre cle avind insi si afunditari. Cei intrafi aici se raticeau sipiereau de sete, foame si trudi finde im. posibilé. gisirea drumului corect care sisi cued spre iesire. Ail sAlisiuia temutal Minotaur jumdtate om, jumatate tau devo- rator printre altele side jertfe umane, Potrivit legendei, eroul ‘Tezew a intrat in labirint, ba ucis pe Minotaur reusind sa iasit Ta Timan datoriti giutorului iubitei sale Arianna care ia datun hem si care desféisurat, La ghidat drumul covet. In realitate Jabirintul era o pestera initiatica in care se crea 0 ambianta de srouzd simister pentru ca tinerli 8a se obismuiasca sé-si domine slarile de teama $i frica.Teste psihologice de autoeveluaré 15 parcurse cu un stilet de metal. Cind subiectul deviaza dea dru mul corect contactul electric Se intrerupe. Sunt iticluse $i sis- teme de semnalizare optica (sub forma tnor becule(e) saw au ditivi — buzere care avertizeaza aparitia erorilor. Erorile sunt inregistrate cu ajuterul unor contoare asemaniatoare celor tele fonice si care sunt incluse inrcircuit. Dispozitivele pot fi astiel alcatuite inedt pot fi iaregistrati timpii fn care subiectul se g&- seste pe traseul corect sau in'coridoardle irehise. Prezentim un test Jabirintic format dintr-o multitudine de lini continue satrintrerupte, eare permit un drum corect: Tes: tul este alcatuit din cinci seri diferite ca dificultate. Testul releva anticiparea, abilitatea de a vedea inainte, de a prevedeaca si po- sibilitatea masuriri vitezei de invatare. Conrasurin.eSTuUm sliNSTRECTUNL Proba consi din cinci pairulatere, dedimensiani diferite, desemnate prin literele mari ale alfzbetului dela A la E. tn interiorul ficc2rui petrulater sunt trasate linii continue sau intrerupte. Aveti sarcina sa trasati cu creionul drumul cel mai scurt de Ia intrarea fn labirint pa la iesirea lui. Se porneste din coltul superior sténg, ajunganduse prin urmirirea traseului corect in coltul inferior drept, care re- preanvd iesirea din Iabirint. Constituie interdictie trecerea peste o linie continti sau oprirea intr-o fafiandlatura. In acest caz se revine la o ,rlispintie" si se cauté in continuare crumul corect. i aga mai departe. exact.sNorocul li aja pe cei ageri* Vergiliu XI. Sunteti perspicace? Sinonimele' petspicacitAti Sint! ayeriinea ascutimea dé inte si istefimea. Perspicacitatea este o triséitura a inteligen consténd dintr-o sinteza originaldia procese- Jor cunoasterii i manifestat’ printr-o rapid si profanda pene- trafie in esenta lucrurilor, printr-o remarcabilé acuitato a spiri tului de observate, prinu-0 find abilitate de descitrare a corela- {ilor intime ale lecrurilor casi prin Sesizarea evolatillor acestora. Este persoand perspicace aces care intelege cu procizie si cla- ritate problemele, care elaboreazé fn acelasi timp planuri de actiune chiar in conditile lipsei sau insuficientei informatilor. Oamenii care dispun de calitatea perspicacititii au eapacitates dea gisirelativ cu usurinti solutii la probleme mai deosebite, dificile, unde adesea nu se potrivesc regulile cunoscute der salvar ied acolo x preter neagtetste nei, or ginale. Neindoielnic perspiczcitatea este 0,calitate deosebit de come plexas in siructara ei sunt cuprinse, in-genere; urmatoarele com- ponente psihice: * Capacitatea superioara de mobilizare si concentrare 2 atentiei, ascutimea spiritului. de observatiei. Concentrarea asu- pra unui obiect, eveniment sau situatic realizata prin procesul de ateagée, interesul cu un nivel optim de intensitate, efortul yo- luntar care stopeaza sau, contracareaza. efectele negative ale unor obslacole ivite in plan. intern sau extern, creeara conditi ile necesare spiritului de observatie de a penetra si cuprinde in plinatatea mintii ascunzisurile si banalitatea cu care se incon- joar’ sau acopera esentele.Testa psinoloaice de autoevalvare 81 parficularitilor psibie# enumerate mai sts. De retiut este fap- tul'2A principalal factor al edutarii perspicacitatii tl constituie _girpnastica mintii*, exersarea permanenta 2 intelectuli in prezent exista numeroase teste de pers; prezinta, i principal, stb forma rezalvixilor de probleme, sau de solulit implicate in deductii inerucisate si lineare. in cele ce urmeaza va propunem trei modalititi de testare a perspicacititii ‘Testul nr; 1, Proba se prezinta Sub forma unei probleme, real de altfel, avand tin autentic cantinat istoric. Marele savant american Benjamin Pranklin a lisat urmitordl testament: Las Jocititorilor orasului Boston o suma de bant, Primind aceasta suum, ei 0'vor ineredinta ¢elor mai onorabill cetiteni ai urbei, jaracestia, la réndul lor o vor imprumuta cu'o dobinda de 5% re an tinerilor meserinsi: Peste o suté de ani, aceasta sumé va reste la 191.000 lire, Doresc ca, attinci 100,000 lire sa fie in- trebvintate pentru construirea de cladiri publice, iar restul de 31,000 lire 38 fic date eu 0 dobinda de 5% pe urmitorii 0 sul de ani. Dupa trecerea celui deal deilea secol, suma va‘ereste ‘paink 1a 4,061,000 lire, dintre care 1.061.000 lire le las la dispo- zitia locuitdrilor Bostonalui, iar 3.000.000 lire obstei cin Massa- chussets“ intrebare: care a fost suma lésatd de B. Franklin To- cuitorilor orasului Boston. Timp la dispozitie 4 minute. ‘Test nr. 2, Subtestul cuprinde un numar de 6 probleme. Judecatile; revolvati-le gi notati pe o foaie de hartie renuitatcle obtinute. Timpul la dispozitie este mentionat la sfarsitul Aicea- rei probleme. ‘Problema a. {nir-un vechi papirus sta scris ca in tinypul fa- raonulni Tutankamon, un scrib a observat cum th mele a ple- cat din fundul nei fantéini spre luming, Meteu! ured tn fiecare 7i3stanjeni si coboara noaplea cu unel; daca adéncimea fin- ‘nid e de 6 st&njeni, in céte zile ajungé melcul la marginea fan- tani? ‘Timp limita: 3 minut,Teste psinalogice de autbevaluare 83 Problema Eram grabit si plee de acasi, (ocmai atunci sa produis o pana de lumnin’ siew nu apucasem simi iau manesile din sertar. In sertar erau trei perechi de manusi maro si dowd perechi gri, Neavand ce face, am Tuat namérul minim de mi- ‘nusi care fini asigura 6 pereche de aceeasi culoare. Jntrebare: Care este acest numér minim de manustce tre buie luat pentru 0 pereche de aceeasi citloare? ‘Timp limité: 5 minute Solufile la problemele de perspicacitate prezentate sunt: ‘TesruLne. 1: 1.000 lire sterline. ‘TESTULNR 2: a- 3; b— da; ¢-nu; d—B; e~ 20 minute; f- 3. acordate sunt unmstoarele: Pentru testul nr. 1:10 puncte, Pentru testul nr. Ne, problemei Testul ar. 3 Conrinur stinsIRUCHUNL Testul este aledtuit din trei part cuprinzaind figuri geomietrice care trebuie ,amute* fntr-un ante mit fel, descrise Sau manevrate spre a dobindi anumite pozi ii. Desigur riesele componente sunt percepute pe cale yizuala, solicitind intens sensibilitatea menfionata dar solutionérile sunt posibile datoridh perspicacitati. Partea intdia cuprinde diferite corpuri geometrice repre ventate in epatia. Unele cin suprafetele laturilor sunt negre, ce- lelalte sunt albe. Evident acest lucru faciliteaza diseriminarea vizuala permitand totodata corecta orientare a perspicacitétit, Fiecare corp geometric are in ft un numar de ordine sin spa fiu punctat in care sunt notate solutile gasite, Sarcina constTests psihologice do autosvaluare 83 Partea a doua, Subtestul cuprinde 5 perechi de zaruri. Examinati cu atentie flecare pereche de zaruri. Tineti seama de numirul de puncte de pe fiqcare suprafata vizibilé. Dacé pri mul zar din fiecare pereche poate fi adus in poritia celui deal doilea, réspectind intocmad poditia si numarul punctelor de pe suprafete scrieti in dreptul respectiv Da, daca nu,serieti Nu. ‘Timpul limita: 2 minute. ‘ | Be . | if | | " | De ey | Dp ah mat 2 Partea a treia, Pe fiecare rind, primul desen reprezinté un corp plin, vazut de sus. Daci-unul din tele 4:desene din ace- lasi rand reprezinta acelasi corp dar intro pozitie diferita, in: cercuiti numarul acelui desen. Daca nichundesen de'pe ran: ‘dul respectiv nu corespunde prisnului atunci seriefi in dreptul rindulut respect NU.Tasie psinologice de autoevatuare 7 ~ dati 5 puncte pentru fiecare raspuns corect din Partea a dou! ~dafi3 puncte pentru fiecare réspuns corect din Partea a treia. ‘Aduniati panctele obtinute la toate partie testului. Din suma remtkatului scddeti cate un punct pentru fiecare raspuns gre- sit din Partea a dova, Rezultatul reprezinia scorul obtinut de dumneavoastra, Peatru obtinerea calificativului rapor'ati sco- rul dumneavoastri la datele din tabelul unmator. Nr. de puncte realizate Calificativ 60-48 Foarie bine 47-4 Bi save aTeste psinologice we autoevaluere 89 Testul ar.t Insreucnunt: Exaninattrindal denumit: Exempla. Veticon- stata ci'cercurile contin in interiorul lor lini sub forma diame trelorsirazelor dispuse in anumnite poziti, [n primul rand sunt asemanatoare cercurile 1 si 5. Mareatie. Procedati in acclast fel i cuurmatoare. Deci, in fiecare rind dow figur! sunt: abso- POPP yy SetsTesta asihologice de autoevaluare a Testun [Numarsarcind| Semm, litera [Numir careind[ Semn, Tterd 'B i A A 12 B B_ 18 A aA |. B B 7 A B B B 15. 16 BO |W A 18 B B 19 B B 20 B Consae gi nvrareRerane, Pentru testul 1 acordati un punet pentru fiecare rispuns corect. Penira lestul 2 acordati 5 puncie pentru fiecare rispuns corect Adunafi numarul de puncte, to- {alul reprezintd scorul dumneavoastr’. Raportati scorul obii- uta tabelul ce transform’ scorurile obtinte in calificative, (Nr de puncte realizate_| Calificativele obtinute reflect urmatoarele: Foarte bine: dispuneti de excelente caliléti percept de, cu bune calit{i de concentrare ai distribute a atentiel vi ale, fapt ce favorizeaza perforrmantele inteligentei atat in fav’ tare cdt ¢i in rezolvarea de probleme ‘Bine:calititile perceptivvizuale ei ale alentiei sunt bane per- mitind adaptarea adecvata la sarcinile de discriminare cogni- tivintelectualgliceederea in sine presupume Gxperienta fericita a succestt Tai, crezul in forta ratiuni pit niitatea viefii V. Ceauisti XII Simteti increzator in fortele proprii? Credeii ea tai sportiv de valoaré va obtine erforimante inalte lacompetitide mare anverguri, olnpice, mondiale, zonal saut nationale, daca se indoieste de posfbilitatea obtineril lor, dacit thu doreste ct toald ardoarea victoria? Consideratic& tin coma dant militar neinerezator in capacititile combative ale form tiunii pe care’o conduce sau in nivelal randamentulei tehnicii de lupti din dotare, va tudeplini in bune conditii misiimea pri- miti? Bunul sim, tatemelatde altfel pe realitate, te determina Si raspandem negativ: Problema increderiiin sine; infortele propriiiu consiituie numal apanajul situatiilor de except, Wi mit, critice:sau neobisnuite, ci se manifest cotidian in ocle mat variate, chiar banale intimplati de viati ‘fncrederea in sine este 0 atitudine extrem ce important’ in stracturarea oi functionarea armonioasa a personalizati, ea con- ditiondnd interactiunea eficient’ cu semenii, cw sarcinile gi si tuatile cu care se confrunté fiecare. Find in esenta sao atita- dine favorabil sinelui, ea da posibilitatea controlalui benefic Al proptiulul comportament, dominarea proprilor miscar,a sti- ‘ler afective dezorganizante, regiarea nivelubsi motivational op- im, abfinerea de la acfiuni considerate inutile\sau daundtoare, Orice om normal dispune de numeroase calititi, abilitati si ap- titudini, ce pricepert si deprinder, de trainice insusiri de perso- nalltate, care ne permit, in intrepalrunderea lor, oblinereaunor‘Teste psitologice do auloevaluare 95 uncle forme de conduita in functie de situalia concreti, precom- panitor de contextul social. Si fim ingiduttori cu not insine; in evalitarile amintite avem tendinta de a ne airibui,calitati supe- Hoare cclor recunoscute de semenii nostri, Se pare ca aver tendinia 84 ne supraevaludim fortele, capacitafile, disponibili tile, $f le acceptim, dar sa fim realist, Totalitatea manifestini. lon,a fenomenelor si proceselor mentionate creewa o anumite struchura atitudinala pe care o denumim, poate grosier, dar cert global, incredere sat neincredere in fortele propr increde- rea In sine se Intemeiazai pe o buna apreciere a capacilatilor $i posibilititilor, pe evaluari juste ale situatilor, pe organizari me ficuloase i metodice fn care nimic nu seapa sinici un anrésunt, él de mic, nu este tratat cu superficialitate, Aifncredere in tine afunci cand propria condutti este orfentata de principi, norme ssattidei clare si corecte, cind esti convins de yustetea Jor. Ele célutesc acfiunile umane, find asemenea unui far puternic care lumineazA diberator drumurile sinuoase si adescori difcile ale vietii, Insuficientele de orientare conduc a reducerea mobili- Jarl fortelor si de aici la performante mici, camp de aparitie a jndoieRlor slneincredéni in sine. Poate acesta este Sensul con coptidlui de CALE propus de Sun Dai, eminent urmas al legen- dartilal ginditor umanist Confucius, Incrsderea este data de scop dar si He dorinta de a obtine, Transant, Emerson spunca: wun acop mire ii diincredére si genéreaza enersai mart". Orice Jetitine umatté iy desfasurarea ei Se confrunt’ cu greutiti, ob- stacole, conflicte, cu teri alective nepldcute provocate de tus: nari, fncrederen in sine ne permite st ne pastram fortele, st ‘continidim actlunéd deja inceput, sa urmarim statomie scope rile fate, 4 depiacim faptele neprevazute si surprizele, sé chi- ‘eit activilatea pind la capa, Uindu-ne taria dea face ce este necesar considerand cd niu este’ ale mijloc de al réaliza. Sinteti and, increderea in sine confera omit urmitoarele consecinte benefice: ® pertnite Iuared in’ stipinie ‘a proprici persoane; © controleaza comportamentul, ratunea si elanul; > determina recunoasterea valorit si autoritafii personale, care inspira semenilor o atitudine: de respect oi pretuire;Teste psihologioe ce autoevaluare 97 propriului comportament, nsotite aga cum sa ardtat eal i Inte prin nemultumire fata de sine, neliriste gi chiar 0 acati sue feninta in genere, tof oameniiau in Fegatura-cu un faptsan sk ‘uate de viata indoieit nai-mult sau mai patinjustiicate stinte- ciate, Nae referim la céstigarea sau pierderea unui par, ci Jacele, am spune, scricase: ‘Yndoieli cu privire lacorectitudinea tinor ipoteze stintitice la realizarca in bune condifi anu ex periment, la profitul rezultat: ‘dintro afacere sau la schimbarea Mn bine a unui proces tehanoleggc si:exemplele potfi multipl- cate la nesfarsit. Astfel de indoiefi aun caracier temporas; per- ‘sist pana la incheicrea ‘actiunii considerate. La unii oameni in Goiale, neincrederea fn sine au un caracter permanent: Devin, prin interiorizarea unor trai ale esecurilor, tn atinudini stable, Componeate ale personalititi: Nu avem in vedere-abulile, situate in care subieclul nu se mai ocup’ aa nimic, este con finuu dezorientat sapatic, devine steril, se epuizeaza inutil. S- tuabille acestea de Jimith pot i eliminate prin sprijin colegial, familial iar ivcazarile mai severe prin psihoterepie. In proce- sul gandirii, al creatied gi inventiel, indoiala este o interogare necesara descoperinii edevarului. In diseurs asupra metodel, René Descartes a relevat valentele creative ale indielil: Dubito ergo cogito, cogito ergo sum, res cogitans (mi tndloiese, deci cuiget, cuget, deci exist) ‘Dumneavoastri aveti incredere in fortele proprif? Pentru evaluarea acestel importante alitudin’ va propunem s efectu- ati lestul de mai jos. Con nntrrt TESTULT SLINSTRUCHIUNL Proba se prezinta sub forma unui chestionar care cuprinde un numar de 15 intrebari (lem). Pentru fiecare enunt exist mai multe variante de ris: ‘puns, ordonate cn primek litere ale alfabetulul roman. Citit fe care intrebare si dupa cum vie potriveste cel mai bine, alegeti varianta corespunzatoare, Nu va ganditi prea mult. Fits spor tan. Nu reflectati asupra a ceea ce c bine sau ar trebui sa fli, ch Jacea ce sunteti acum. Pe o foaie de hartie separaia notati pe verticala numere dela J la 15iar in drepinl flecaruiaveli com semnna cu o itera yarianta aleas4.Teste psihologice de autvevaluare 99. ¢. Un hazard nefericit; insuccesul trebuie acveptat cu resem nare. . O situatie care nu trebuie si se repete dacd ma concen trez si ma mobilizez cum trebuie. 5, Vorbiti la o important’ adunare publica si va pierdeti si, lcul ideilor. Ce facet? a, Ma sperii, imi pierd cumpatul. bb. imi cer scuze, mi balbti, imi caut notitele, ¢. Cu puin umor depisesc momentul. é. Ma concentrez, ma reculeg, stiu.c4 pot reinoda discursul. 6. Cum reactionati la situati-surpriza, care se produc brusc pe neasteptate? a, Kesimt o puternic’ emotie si pentru momentnu sunt in| stare de nici o reactie dupA care imi revin destul de greu| lanormal. b, Sunt usor emotional, dar caut séemi dau seama de cece! ‘ce se intampla pentriia fi gata de actiune. Imi revin des| tul de repede. . Cu. excepfia unei scurte tresiriri, de obicei neobservata| de.cei din jur ma comport la fel ca mai inainte. 4d. Surprins, reactionez printr-a serie de gesturi necontro| Tale, aproape dezardonate. Dupa trecerea momentului, rad eu fnsumi de mine. 7. Cam va comportal. in prezenta unor persoane importante| [pentru dumneavoastri? a,.Nu mi intereseaz’ problema, ti uie si adopt o anumité condui tb. Nupierd ocazia de a profita le anumite avanlaje pe care] alli le obfin cu mult’ truda, © Caut si invat din experienta sa, din preaplinul cunostin- telor sale d. Ma comport firese ou deferenta sirespectul datorat var} ‘stei si functiel pe care 0 are. nu ovam gandit c& tre}Teste psinologice de autoevaluare tar 11, Aveti momente de indoiala asupra capacitati: dumnea \voastrii de a lua decizii coreete? a, Niciodata. b, Relativ des, ¢ Uneori. d. intotdeauna. 12. Majoritatea persoanelor din coleetivul (scolar sau pro} Ifesional) din care ‘aceti parte este impotriva unel propuneri pe} icare ati facut. Cum reaciionati? a. Nu renunt la propanerea mea care este corecta si in| temeiati, b. Resiruciurer propunerea, eventual e refortulez per} tru a G tai car gi in consecint mai accesibild Mia retrag In carapacea mea, Nu mai fac propunert d. Caut noi argumente, le aduc Za cunosiinta bisericutell mele de amici, rugandui simi susfina propunerea, 13. Doua persoane din grupul chimneavoastra de prieieni| sau certat. Cum procedali pentru rezolvarea conflictului? a, Discut cu fiecare in parte asculidndwri cu atentie, ret} nind argumentele lor pro si contra, b. Caut sii impac dar nu oricum ci principial, dnd doy vvadli de mult tact. c-Cred ci problema conflictului se-va rezolva de le sine. dd. Nu ma intereseaza ceacta lor, stau deoparte neaviind| nimic de castigat. 44. Cum va simtili cand va aflati la conducerea unui grup? a, Natural, fires: b, Fara probleme. Stangaci. d. Ma sit nelinistit.Teste psihologice de autoevaluare 103 asteptaré: Va indoifi de proprille posibilitgi, consideranduva ou ‘mult mai putin bun deat majoritatea celor din jur: Este 0 optica gresita si nerealistS. Va sali usor impresionat de cellalt apre- ciati ca find mai inteligenti, mai eapabili. Na acceptali o astiel de aiitudine, autodepisitives Tendinta spre autoperfectionare este proprie omului fiind sio problema de demmnitate. Va aflati intro permanenta devenire, ti convins ci aveti capacitati mai mari: Fiecare om are un viltor dar acesia nu se ofera singur ci trebufe creat Tuptati cu proprile tendinte, impulsuri si descura- ji, fiti mai optimist. Este singura huptl fn care propria inane igere inseamné viciorie. Doveditiva calitatile! Stabilitiva asp raliirezonabile, nu vi antrenafi fr intreceri cu persoanele ex- cepfionale: Mergeti din treapt in treapta iar pasii dumneavoas- tra vor deveni fot mai mari, Activitatea simu pasi semtiarea eonstitsie mijlocul indicat de a accede a increderea in sine. in cAmpal dezagrecbil dl insucceselor nu va pierdet, mu va intrertipeti acliunea, dimpotriva, mobilizat-vi fortele si com cenirsfile asemanitor unei raz laser spre sticces. Studii efec tuate de Paul Popescu Neveanu si Stefan Popescu pe oameni activi si mai putin activ, pe spor ivi Si nesportivi au stabilit de- osebin: prima categorie de subiéetifiind mai inerezatori fa for- tele propni si mai putin ansiogi deat cci din a doua categorie. Asigurati concordanta dintre posibilitat si realizar si perseve- rati, Amintiti-va de proverbials fraza rostita de Wilhelm Ide ‘Nassau, print de Orania, cel care a infaptuit independents Pro- vincilor Unite: .Nu e nevoie de speranta ca sa faptulesti, nici de aucoes ot perseverezi." {ntre 32 gi 44 puncte: Ave(i o incredcre rezonabilé in for- tele peoprii, chiar bund. Dar suntefi pertectibil in multe com- ponente ale psihicului legate de’ inerederéa in sine Sunteti un om malezbil, usor accesibil si adaptabil. Va angajat in activi, Je analizati cu luciditate gi mai ales cu sinceritate, sunteti per- meabil la sugestii, recomandan saw la orice sfst uti. Bvitas auto- ingclarea disponibilitatilor propril; va aucoacceptali si va place autoafirmarea sinelui, cea ce vi coniera independent com- portamentala, darzenie, angajare morala si care, in conditii de competenta profesionala va recomanda ca un bun conducator:(Faced ali necesittilor prin ‘stetimea 9 fapta voastra.” Leone Battista Alberti XIV. Sunteti istet? Psihologii si cercetitorii americani vorbind despre isteti- mea oamenilor 0 compari, folosind bine-cunoseutul loz umor, aun padding, cu o budinca complex si savant structural, ak catmité dintran conglomerat de insusirt si calitati psihice. Iste- imea este apreciata drep? ¢ ealitete a activitatii psiho intelec- fuale ce se refera la varietatea:si rapiditatea desfisurdirii ope ratiilor gandiri, infelegerii si asimiléri, in principal, a utilizirii acestora in solujionarea problemelor. Istetimea defineste bazal predispozitia pentru activitatea intelectual creatoare de un anu mit nivel concret-operational, Substratul san material este legat cecalitatea, de plasticitatea scoartei cerebrale, dari de mediul {n care traieste omul. Un meciu complex ~ sustine pedagogul romén Nicolae Vinfianu — care solicita de timpuriu rezolvarea intelectuali a unor probleme dezvolté considerabil istetimea, Intr-un context mai larg, etopsihologic, Radulescu Mora, fost pregedinte al Academiei Romane, aprecia ed poporul romén dispune de variate forme si largi disponibilitati de istefime de- monstrate de modul de solufionare rapida a unor probeeme cit un grad mai ridicat de gravitate. Istetimea poate: identifieata sumar cu indemanarea, dibacia, ingeniozitatea sau abilitatea ‘mentali, Daca vorhim despre istefime ca despre o budinca tre- buie:sd mentionam cd principalele singrediente" care o com- pun suntmobilitaiea atentiei, adaptabilitatea rapid la probleme, profunzimea perceptici, memoria excelenta (care au pierde fic rul demersuldi in desfésurare), ca si un ridicat si dexibil nivelTeste psinologico de autosvaluare 103 Contmvurut.TESTOLUT Sf INSTRUCTIUNL Proba este aleatuit din patru pari distincte dar interconditionate pe plan psihicin- tern Partea int Subtestul cuprinde un numar de 12randluri ce euprind nue ‘mere sau litere, Aveti sarcina, judecdnd logica succesiunilor, 4 completafi corespunzator spatile ips. De exemplu: in rind ‘ile de mai jos in primul sir lipsese dou citresemnnalate prin Goud liniute; in al doilea rind lipsese doua litere la fel marcate prin dowd liniute. 2 4 6 - 10 > AUB, CG) -NE, | Raspunsurile sunt usoare: 8, 12;3iD, F Procedati aseminitor cu randtitile urntitoare, precizind cA timpul acordat este de 8 minute. Loran Myuhci AS denier My vw T 3A 1, et 4, 100, Bostanke O, 6% 1B, Uso ore AS. Rom 81, - 3 6 12, 45. 9 1%, =, 108, 5 33, 34, 35. CoD, sie =Teste psiholagice de autoevaluare 109 10, GEREREL 12. BILANA «2... 13. PONISCOITARI 14, BICRALA 15, CELREHUTIAN Partea a patra ‘Se acordiio lista 17 denumiri de paséxi din arealele tarii noasire. Literele denumirilor sunt amestecate: Sarcina este asc- minitoare célei precedente: rearanjarea lterelor si flare nu- melor 1 Consemiatide-tn spatille punctate, Exempla: RUCANC este anagrama cuvantului CURCAN, Se respecta re- gulile anagramirii, respectiv nu se fine seama de semnele di- actitice, ‘Timpullimité este detrei minute. 13. RAMPULEB .. 14, DANINCAUR. 15. RACURTUIT... 16. CALAMADURENA, 17. BUCADEVANARMTeste psinologice de auloevaluare mw fn psihologic capacitati inraport cu posibilittile obisauite, normale ale semenilor. Dac fo persoana este superioari mediei din curba gaussian’ a dis- tribuliei populafici normale atunci ise atribuie merite deose- bile. Se considerd iste: acel om care din puddingul amintit are in comporitia elementelor componente valori mai mari decat cele obtinute de majoritatéa camenilor. Nweste acestaafirma reaunti cletism exageral si pagubos pentru fncrederea pe care io. acorei oamerii in proprile disponibilititi, ci o realitate. $i inta contemporand afirmd ined cu toata certitudinea: orice om este valoros; nt exist cameni lipsti totalmente de calititi aptt- tudinale, morale sau psihosociale, Geniul, inteligenta, iscusinia ‘sunt evaluate nu prin coea ee reprezint’a ele in sine, ci dupa cat ‘se ridiea deasupra vremuniler si condiflor cxistonte in care vie- thiese. Daca suntem de acord cu subtiial dar aiat de controver- catul ginditor franceg, traitor in secolul luminilor, Jean Jaques Rousseau, aspiratile, dorintele dar gi defectele oamenilor isi au originea in condiille de viata ale societatii, Oma la nastere nu este nici bun, nici niu, societatea il formeaza si devina cea ce este, Am adiuga, legat de problematica pe care o discutam, 4 inteligenta, istetimea sunt date de naturé, de ratiunea creatoare dar fandamental ele sunt rodul invitari al ginnestici minfi, in principal, al unei stiruiloare preocupari de autcimplinire,Tesia psihologice de auioovaliare 1B nerind Sporadice $i ulterior perinanente stiri de tensiune si incordare psihica. Numai cénid Othello a inclinat spre gelozie, Jogo incepe si fie mai explicit. In/aceasta stare de spirit Othello accept si,pune la inima" tot mai multe ‘minciuni, gradual tot mai grave $i care au atins apogeul cu relatarea presuptuselor le ‘git trupesti dintre Desdemona si Cassio, Interesanta desfi- surarea trig, Dacé de la ineeput fago a’ fi calomniato in mod grosolan pe Desdemona, Othello ar frrespins hotarét si indig- natcalomnile si nuar i creziit nimic. Picitura cu picdtur’, pre- cum in cavatina lui Don Basilio, sa prodas o bres in rational- tatea maurulii, aparand afecte tot mai grave si mai profunde, ominztoare si obsesive si care ati permis sirse dea crezare cc- Jor mai nerusinate si lipsite de eredibilitate minciuni. Suferin- {cle sulletesti descrise' eu atita finete’psihologica de marele ‘Will au fost provoeate mei mull de permanenta nesiguranté a lui Othello decat de convingere: ‘Comporiamentele celor doua personaje descrise sunt de ‘numite de psihosociologia contemporand ca find tipice pentru asa-numitele procese de manipilare, Definita lapidar manipa- larea este actiunea prin care determindm pe cineva, individ sau grap uman, si-fed ceea ce vrem noi: Specifica manipalani este ‘nfuentarea oamenilor prin mifloace subtile si rafinate incat aces. fianu 0 sesizeaga, find impinsi spre adoptarea unui anumit com- portament intro astfel de maniet’ incal gdndesc si cred ca et insisi dorese scopul sau conduita respectiva: Manipilarea este practicarea undi control ascuns sau mascat de dirijare a com portamentelor oamenilor in vederea atingerli unor obiective saut scoputi dinainte fixate demanipulatori. Oamenii adopt anu te comportamente-si acfionieaz’ intrun anume mod fie datorité insemnurilor propre constiinte, fie constrangerii. Persoanele influente, ett autoritate sicare dispun si de putere pot absine de la alti cele ce dorese-atat prin dispozifii imperative, cat si prin mijluace de presiune, de la cele aluzive, discrete, pina la cele evident agresive, La formele de presiune vizibila individal coniormeaza pentru moment dar in sinea sa degvolta'ovcerta opozitie si cu prima ocazie riposteaza sustraganduse actiunitTesta pstrologice de autoevatiare ns smal mic’, deliberat sau spontan-speculativ:manipuleaza sau pot fimanipulati, A nuff manipulat este o problema de demnitate. ile de contracarare sunt de o mare diversitate. Nu te Taso amnigit! Refuzh momelile si dulceturile, finalmente pot fl amare. jnldtura iluzia proprie! hotaréri! Sunt.ugor de manipalat oame- nii care consider’ cA decizia intro situate le apartine destin fapl aceasta lea fost impusi prin abile procedee de manipulare ‘Gandifi, analizafi pro si con iscurile consideral inte imelate 5i deci, valide, Mai este valabil ¢ faptul ea, pur si simpli, autorul nu este temeinic documentat, este superficial sau depi- sit de evenimentele curente ale timpulu. Afirmatile antezioare se pet aplica si lucrarilor stiintifice deoarece adevarul stiintific este relati, find un proces acti, continu si nelimitat in timp. Amicus Plato, sed mags amica veritas” (Mie prieten Pato, dar ‘nai pricten mie adevirul) sunl vorbe atribuite lai Aristotel, care {si manifesta astfel independenta intelectual fat de maestrul si, dupa cum se cade si ne pasirim ft de orice alta per soana inzestrata cu autoritate si prestigit In acest context acad. “Tudor Viana spunea c& ni trebuie sk ne insasim vorba glad torlor romani: Turere in verha magistri* (A jura pe vorbete ma- estrului). Ugor de manipulst sunt emofiile, stile afectve, in special pasiule. Si nu speculdin dragostea unct persoane, s& ‘onorimn inerederea piintilor, 64 respecttim pasiunile civlizate si oneste ale altora! Vollard cuinoseutil vinzitor al picturilorim- presionistilor france relata cu o satisfactie intrucdtva cinic& catuniei cind observa interesul tinal amator de arta fafa deo anumiti luerare, bruse ,s¢ lisa greu%, cerea un pret intreit, nu mai accepta nic un fel de negociere sini cedla sedslerea pret lui, bogata sa experieafi in materie spundndis ca pesiunea in- totdeauna sactific’ ratiuriea Se pare cd si Commpatriotul nostri printul George Bibesco — un tin cunoscétor al impresionisilor siun mare admirator al hii Gansguin —nur-a scipat manipolrilor abilului negustor creo! Asadar. 84 nu maniptlém $i sé na ne asim manipula, Tot dleauna, in orice situatie ) int-o mare masuras ¢) in mod rezonabil; @) nu prea; ©) se pare cit mai intai vorbese, apoi gandesc. 14, Aveti ribdare? a) aproape intotdeauna; ) mai mult decat majoritatea: ©) carecum; ) sub medie; e) muprea am, 15. Actionati din proprie initiativa in sitvatiile neobisnuite| sau nepreviimute in ordincle si dispozitiunile superiorilor dum neayoastra? a) foarte rar 1b) rar, prefer si am ordine preci ©) dupa imprejurdiri; ) ceseori; €) analizez toate situatiile si temeiurile legale, actiondnd| fn consecinta. 16, Sunteti signr de cunostintele propritin domenitd dum-| Ineavoastra de activitate? a) mult mai sigur decét majoritatea: b) intr-o anumita masura mai sigur; ) mediu; ©) into anumita masura mai putin sigur, ©) sincer sa fiu, nu prea imi dau seama. 17, Daca trebuie ce neplicut va sim a) foarte neplacut; b) destul de neplacul: ©) nucmni place dar fa fa faceti fat unei confruntari directe, catToste psihoiogice de autoevaluare 151 a) extrem de important; }) foarte important; ©) moderat; d) carecum; ©) fiecare trebui i poarte singur de grija. 24, Cand sesizati o decizie gresiti a gefilor, cum reactionai?| a) sugeres greseala cu argumente; ) imi exprim direct observatia; 0) fier altei persoane si atentioneze seti, 4) amin abordarca; ©) otrec cu vedlerea (,Este treaba sefilor’) 25. Cind aveti puterea de a decide, cum o folositi? a) 0 folosesc atat cdl pot, b) cu moderatie; ©) incercand si rezoly in felul meu; @) nu-mi place sa fac wz de ea; ©) incere si o pasez, 26. Evaluati dimensiunile autoritati aliora? a) da, foarte mul; b) nw cine ste ce; 0) ocartirese; & nwo fac; ©) Jas hierurile-asa cum sunt. i tondinla sa subliniafi cAi de mare este putereal care vi saatribuit? a) da, foarte des; 2») adesea, mai mult decat miar place; ) moderat; mv prea; ©) de-obicei, gaindese corect,Teste psinologice de autoevaliare 183 Pentru fiecare optiune se acorda un anumit numar de punc- te; consultal in acest scop tabelul de mai sus, INTERFRETAREA 11:ZULTATELOR 125-110 punete: dc’ afi obtinut un asemenea punetaj, se poate aprecia cé aveti posibiltati superioare pentru luarea de decizi corecte. Suntefi increzator in pregitiren si experienta acumulat, avetiinitativi, nu cedatifnata situasilr problema tice. Prezentati siguran{a de sine si prompiitudine in elabora. rea deciziei 109-90 puncte: dispuneti de bune posibiliti pentru a hua decciaii corecte si rapide. Uneort aveti tendinta de a oscila mai mul decét este necesar in luarea deciviei, Folositi in mai mare mésura initiative. 89°70 puncte: aveti tendinta de a va Subaprécia posibilit file, de @interyeni oportun in Solutionarea tine situati-proble mi. Din aceasté cauza decizfle dumneavoastra sunt uneoti ne- clare, pripite satl arnénate. liste riecesar sé depune(i un efort mai mare de autoctmoastere side a aborda problema decizit lorin maniera cea mai potrivita pavticularititiior dumneavoas- tra psiice. Sub 69 puncte Siinietio persdan’ caracterizati prin tendin- jade evitare a situatilor- problema. Posibilitiile dumneavoas- tra de identifcare a solutilor optimale sunt mai reduse dato- rit unor trasdturi psihice, cum ar fi: nefricrederea fn fortele pro- pri, pesimisml, frica exageratd si nemotivald fata de consecin- tele decizilor lust.Teste psihologice de autoevaluare 155 Patriot si umanist, a sustinut necesitatea intaptuiti in italia a statului national unitar sub egida monarhiei absolute, conci- derind cA in lupia pentru realizarea acestui scop suveranul, prine Cipele, poate folosi orice mijloc inclusivingelciunea si violenta Principle" sustine Laffant Bompiani a fost opera cea mai citté si mai mult discutala, cea mat mult Budata, dar sicea mai denigrata din intreaga literatura: politica a tuturor timpurilor. Carol Quiatul stia pe dinafard capitole intregi ale operei, Hen ric al I[Hea si Henric al [Vea o.aveau merew la indemanay iar Wilhelm de Orania o considera o carte de eépitai, Neindoicl- nic, ,Principele este o carte politicd dar si un monumental cu: turii universale, o deschidere subtilé de drumuri fw cunsaste- tea tainicelor si subtilelor strafunduri ale complexei structuri psihice umane. in esenti, cartea este intrucatva un indrumar asemanator nel alte luerdri 4 tinypului, apart: pe meleazurile patriei noastre ,invataturile Tai Neagoe Batiarab cétre ful stu Teodosie’ Principals préocupare a principelui spune Machiavelli este pastrarea puterit personae si statilul. Guvernarea Fepreinta tin miloc de ai tine pe suipnst in feku, ea conducén du-se dup§ criteriul wilt politi, fard a fine seama de tie! un considerent moral sau religios. Dac’ pentru umanistil Bodin forfele reale ale statului sunt morala, justitia, religia gi inaline: ‘ul familial pentru Machiavelli resorturile iatime ale puter sunt. fadrizneala, viclenia si cinismul. Principels nu trebuie si fle concilianf; este mai bine s& park zgfrcit decat generas, sa fie mai curdnd crud decat mllostiy sa fie temut, dar respectat, de- cat iubit, neindurator. In guvernarea sa principele trebuio sd, foloseasci forta si viclenie: ,Un stapan iatelept nu poate si nici {ind cuvantul dat atunci cénd se poate indrepta tatul trebuie condus numai de o mand de fier, meatinerea ordinii si a puterii pot i realizate prin orice mijloc pentru cd ,Scopul scuza miloacele" Amoralitatea, perversitae tea, cruzimea trebuie sa aiba prioritate fata de orice: conside- rent moral sau veligivs, Esentialu! in arta politica este eaceri- ‘ea puterii prin orice miijloace si nu prin forta sitemeiniciadtep-Teste psihologice ob autoevaluare 157 {n psihologie se utilizeazd termenul de machiavellism pen- lecemna un complex atitudinal caracterizat prin dorinta tiva unei persoane de a iniluenta sau manipula alte per- soane, Cit care se afld in relafii interpersonale pentru a le pro- vyora si determina si adopte, conslient sau inconstient, anumite comportamente si astfel sé-si obtina anumite avantaje: potrivit scopurilor fixate. Se poate observa din definirea termenului c& psihologia si psiliologia suciald/acord notiunii un sens depre- asumare ariscului (Ar) NU: 17, 52, 66, 80, 94, 101, 108, 115, 136, 143, 164, 171, 178, 185, 182, 199, 205; DA la restul intrebirilar din eoloana I. — impulsivitate (Im) NU: 4, 25, 29, 67, 74, 137, 165, 172, 186; DA fa restul intrebarilor din ccloana IV, ~ expresivitate (Bx) NU: 5, 33, 47, 61, 89.47, 131, 198, 159, 173, 180; DA Ja restul intrebarilor din coloana ¥.Teste psihoiogice de atosvaware v1 + refiexivitate (Re) NU:34,41, 153, 160,174, 181, 188, 195, 202,200; DA la rectul intrebérilor din coloana VI. ~responsabiitate (R) NU: 35,42, 49, 56, 63, 70,7, 84, 98, 112, 126, 154, 161, 168, 189, 210; DA la restul intrebirilor di coloana VIL, Numérul maxim de punete obtinut pentru fiecare scale de 30, Totalizaii numarul! de punete objinut, iar rezultatele ra- portafile la etalonul urmator: Ho Namir Calificatie }Activism,. 30-25 Foarte bine eA all i 24521 Bine eypreatoate: me 20-13) Media Reflexibilitate, ia" 8 Mediocru Responsabilitate 70 Slab e 0-5 Foartebine —_ | 629 Bine limpulivitate 10-20 Mediu 21-24 Medioeri 25-30. Slab Din tabel se poate observa ci pentru scala impulsivitate, va- lorile cuprinse intre 0-10 fincadrate la califcativele Foarte hine Bine) exorima stabiltate pahica siafectivi, calmitate, stipé- ire de sine, singe rece in situatiicrtice, lipsa reactllor afec- ‘tve primare de ménie, furie in cam! contrarieri seopurilor, do- tinfelor sau placerilor; valorile intre 1020 eviden{iaza in gene tal o personalitate echilibraté care isi poate controla in sens pozitiv impulsivitatea dési imeoriin frustrasi acute poate avea .tabufnin', obisnuit verbale, cu 0 agresivitate medic, rapid ins Stopatéy valorile ce depasesc 20 puncte caracterizeasaa gradual © persoana impalsiva. Subiectul impulsiv:are-tendinta tle a ac- ‘ona spontan, find intro mai micé masur’ autecontrolat voli-Teste psihologice de autoevaluare 193 {ntreprindeti? Dawa sunt cauzele principale care determina o anumita pesivitatc comportamentali lipsa motivatici (a dorin- telor, intereselor, aspiratilor) si posibil o stare de sanatate pre- carl. Aveti carente ale activismului? Aminfifva de sontinta kai Rey Bradbury .Daca vrei si traiesti trebuie si fi profund indri- gostit de o anumita activitate*. in consecinta: mentinetiva to- usu! fnalt al comportamentului, Propunetiova deliberal si fifi actiy, faceti intreceri cu alti si cu dumneavoastra ingiva, fixa- tiva scopuri aproniate sau mai indepartate si depuneti eforturi pentru indeplinirea lor. Nu va irosit timpul, id pasionati de ceva il, generds si de cert perspectivi! La ceielalie trisituri de personalitate valorile mari exprima aspecte pozitive, Sciderea numérulai de puncte indie’ o reducere gradualé a nivelulai a- cestor importante insusiri de personalifate.Teste psinclogice de autoovaluare 195 care om existi tendinia ficeasc’ de a apdrea in fata allor per sane tn lumina cea mai bund. Aceasta duce la intensificarea Voita a unor trasaturi sat Ta ascunderea altors. Uneori onl se compor'~ poate inconstient ~ nu numai ia relaile eu ceilalt coameni, ci chiar fax de sine, ca si cumar juca un rol, cel al ul insusi. .Poze“ poate fi conforma realititii, caz in care conduita are intrucdtva fireasc4, oricum, nu este strident artificiala. In cazul unei nesuprapuner!intre structura reala si cea redlectat prin .poza apare tin comportament fortat, mascat. Rezulti ne- cesitatea ca obser valiile asupra conduitci sé fie mereu supuse analizei cu scoptl de a se deosebi ceea ce este adeviral, de ceca ce reprezinta mamai o aparenta. Dar apareniele nu trebuie pur sisimplu desconsiderate pentru cé au si ele o valoare de cu- noastere, Rolul pe care constient sau nut nid asuméim fata de alti oameni, poate spune si el destul de multe Licruri despre ade virata noastra stare si sdinu uitdm cd oamenii ne judecd dupa cum apiirem, dupa ,poza" pe care voit sav nu o confection, Prezentim astfel de earacteristici cu mentiunea ca ele nu au 0 interpretare univood, semnificafia lor poate fi diferiti de Ta caz Ja caz, Practica demonstreaza insa ca studiul riguros, dar pre- caut al caracteristicilor expresive de personalitate, antrenamen- tulintens, pot duce le rezultate: remarcabile tn cunoasterea si- nelui sia altora. Deci, ila cum sunt inierpretate psihologic oele mai frecvente caracteristici expresive ale personalitit c teristica expresiva Sernificatia psihologica 1. POSTURA [-umerii ,caziti, tranchial | obosealii inclinal in fa{2, capul plecat, — |- stare depresivé, tristete fmainileintinse pelangé corp |- modestie + lipsa de opozitie sax rezistenta fata de evenimente neplicute asteptateTeste pshologice de autcevatiare 197 Figesturi lente, darsigure gi [precise - gesturi variate ca-viter’, |dar lipsite de precizie ‘esluri rare, ,moi* de mica lamplitudine [meticuloaitate - grifé pentru amanunte si ealitate . |- temperament flegmatic j-nelndemanare |-alitudine defensiva -teama - oboseala - stare depresiva - indiferenta, apatie - plictiseala |- tendinte de izolare [gesticulatie bagata, jimpctuoasa, larga. j= temperament coleric (uncori sanguin) bund dispozitie - volbilitate - jovialitate | mobilizare energetic’, ridicat, - clan -inflicdrare —tendinta de ai antrena pe lcci din jur | gesturi repezi, violente \(nsotind vorbirea cu tonul idical) Lmangaierea birbiei sau sprijinirea capulni pe una {din endini, saeniis —palmele apropiate (deget ia dewet) si orientate catre iritare F dorinta de sfirmare proprie |- dominare, exercitarea constienti a auiorititii = ecitare reflectare aluare |— increderea in sine inainteTeste psinologice de avtoevaliere 199 [-privirea in sus, peste capul_,]-lipside respect linterlocutorului fF privire tadrepiatierm — |= Sinceritate tre interlocutor -atitudine deschis }-hotiirare |-asprime —atitudine critica J-dojan’ J-provocare F lipal de fermitate -tendinta de a ascunde eandurile, intenti sentiment de vinovatie |-lasitate | privire fxd, imobils |=lipsa contachalal oa realitatea [-infruntarea interlocutorului 5. MIMICA [-maimica saraca | temperament legmatic |-emotii si sentimente sirace F inimica depresiva [temperament melancelic tristete | mimica Ripermobila | instabilfate paihica |+ pasiune puternica j= temperament colerie 6. VORBIREA [-vorbire fluenti (curgatoare) |-rapiditate si precizie in destasurarea activititii cognitiveDacd vrei si fit iubil, fubeste* Seneca XXIV. Daca dragoste nu e, nimic nu e. Sunteti un indragostit? Dragostea este una dintre cele mai frumoase, mai gene- roase si mai inalfatoarc siari alective umane, Ea are un rol de- terminant in functionalitatea relatillor dintre barbat si femele, in atractia eroticd st in intelogerea dintre partenerti de sex opus ai cuplului conjugal, manifestindu-se sub forma unor train a- Jective de plicere, de satisfactie sf de bucurle, insotlte de mume- roase manifestiti comportamentale de mare expresivitate s fortd, In exprimaree dragostei {ald de finta fubita inceredim sim- {iminte de mare incirciturd emotionala, pe care Je traim ca mo- mente sublime, sirdbatute de un fior ine‘abil, greu de descris si dificil de exteriorizat prin cuvinle. Cand sunteti indragostit nut aveli clipe de beatitudine, de entuziasm sifeticire, iar viata, to- tul dit’ preajma dumneavoastra nu apar in culori vii, strilucitoa- re, ce iradiaza prospétime, puritate si daruire de-sine? N-afi ob- serval zambetele de aprobere si intrucdtva complice ale seme- nilor, care ne apéré cu un invizibil scut protector, impart dune cu delicatete explocia bnucurie’ draposte’? Sunt de infeles aceste atitudini binevoitoare din partea ati a tinerilor cf sia varsinicilor pentru ca indragostitii au nevoie de intelegere, de vijn-afectiv si, in multe situati de viata, de slaturi si ndrumari. Cine na trait romanticile momente ale dragostei este in mod siguy fic un om neferiit, fe 0 dinta amor, cese-autopedep- seste prin renunfarea la trarile oferite de iubire, Dragostca ne fice sifim mai buni, ne implineste siné désivarseste persona litatea, indepartandaue de yicistudinile side aspectele descrTaste psihologice de autoevaluare 203 vaminte, despre conditia sa: sunt indrigostit? Ce este iubirea? Exist dragoste perfect? De ce manifestam atracte fata de se- sxul opus? Ce este proeminent in dragoste; esteticul corporal sau simtul moral? In.dragoste ¢ bine s3 hi rigid sau libertin? Ce tre- bbuie facut pentru mentinerea dragostei? Stiinta cauta sa dea raspuns unor astiel de intrebari, considerdnd ca sim{anantul ce dragoste este foarte important atat pentru individul uman, cAtsi pentru societatea civil, antrendnd in acest scop mai multe discipline cum ar fi; biologia, fiziologia, medicina, psihologia si sociologia, Demersurile investigative awin genere un caracter multi sau interdisciplinar. Dragostea este 0 caracteristica intrinseca structurii biopsi- hosociale a omului. in esenta sa este un proces normal, firesc, consecutiv atél. dezvoltarii si maturizarii corporale si fiziologice cat si dezvoltii psihologice, implinirii scolare, profesionale si morale. Din aceasti: perspectiva se poate considera cA orice om normal, snitos fizic si psihic, are nevoia naturala de aiubi sia fijubit, Comporlamentul sentimental si erotic este urmarea pro- ceselor maturiziri, dar'si.a culturii si educatici, Atasamentul re: ciprac dintre indragostiti este conditionat de aspiratill si idea- lutile comune, de preocuparile, nazuintele si interesele asema- natozre, Discrepantele caracteriabalitudinale, module diferite de abordare si solufionare a problemelor vielii, nu conduc la le- galuri tainice si stabile, Este exact morala fabulei cu pestele, racul si broasca care nu pot urni.nimic din Joc datoriti efortu- rilor divergente, anapoda, Dragostea presupune prietenie si in- (elegere reciproca, stim’, 2 delicatete. Baictii sunt in mai mare mésurd atrasi de cali Jor, de misteriosul farmec feminin. Zambetul tainie gi discret al ‘Giocondel, neexplical de nici un barbat este o dovada, puterea seductiai accsteia este coplesitoare, Fetele suntin mai mare mi sura sensibile la fondul sufletesc al baietilor, la inteligenta 3i comportarea protectoare a acestora, Sunt intalnile si persoane care igi idealizcaza inca. din anii puber titi vittoarea viald sea timentald si erotica, prefigurdnd smintal, in eseenumivul Drees Day, partenesi investrati cumultiple calitati greu de intélnit inTesle osihologice'de autoevaiuare 205 piirerea noastra dragosted in are un rol dezoreanizator asupra conduitelor scolare sau profesionale. Dac apar asticl de mani- festiri ele nu stint datorate dragostei ca atare, ci umor insitfici- eate sau carente educationale. Un reputat psiholog prof. N.Mi- ‘ofan, un bun ‘cunoscator al: problemelor tineretului, afirma ca ‘indragostitii in genere se manifesta in plan comportamental prin cresteri sensibile de ordin cantitativ ¢i calitativ ale perfor :mantelor activititi, prin amplificarea tonusului psihologic, prin instalarea-wnor stiri de optimism si buna dispovitie in tot ce in- treprind. in activiitile specifice comunica cu mai mulla ugu- rind, sunt mai cooperanfi cu alte persoane, mai altruist mai im ‘giduitori simai tolerang., Tinerii ee ee iubesc az o tenbilé pofta de viet’, dorm si manancdmaibine, se sinit mai sanatosi si mai paternici. Desigur psthologic oamenii nu reactioneazain acelasi fel a stimuli afectivi. Intervin deseori cu pregnanti, insusirile temperamentale: in raport cit dragostea sa, cineva se manifesta nivalnic, tumulitios, cu exprimarea puterticl a simfanintelor, exteriorizandusi trairile prin gesturi vii, expresive prin mimica mobili sivioaie, prin-vove puternica; altcineva, desi poate avea simtaminte de dragoste intense si profande, este mai parcimo- nios in dezvaluirea lor, este mai rezervat, gestacile si mimica sunt moderate; cuvintele sunt rostite eu un ton egal fara explo- zit de sonorilate si timbru, cui alte cuvinte nu-gi striga in gura mare pe strada bucuria’ dragostei ‘sifericirea sa. Sunt si tineri care in conditiade indragostit triiese cu capul in nori, dawim- Dresia cd sunt dezorientati pe cAnd altit ,controleazi situatiile, ‘sunt stipani pe sine, se comporta egal, Nwexista prapastie in- tre dragoste'si performantcle profesionale, Adeseori se spune ca indragostitii sunt impraslati sau zpaciti. Va rugém st eva- lati urmitorul cag"; Edison, marele inventator s-2 casatorit spre sférsitul tincretii sale cu'o driguta siagreabili domnisoara. Sau facut preparativele necesare ce numerosi invitati: La mio ‘mentul solentn al contractirii chsitoriei Edison era absent si de negisit. Mireasa era disperata, invitatii descumpanili; se ve- hicula ideea edumirele a razgandit sia fut. Un bun prieten al lui Edison a linistit asistenta, strigand ca il va adtece imediatTesto psihologice de autosvatuare 207 lefii si manifestiri nédorite: stiri de tristeta, de neliniste side. zamagire, irascibilitate, deprimare, tendinta de izolare, dere- nunfare temporard la unele preocupari etc. Forma si intensi- tatea manifestirilor sunt corelate cx tipul de temperament, fir’ ca acest factor sé fie determinant: De asemenea sunt conditio- nate de forla personalititi,, de nivelul educatiei siculturii, de varsti, de posibilitatea autocontrolului si autoreglérii corporale si psihice. Distrugerile cuplului pot fi prevenite. Initial printr-o buna cunoastere, sub toate aspectele ¢i intrun mod pe edt po- il profund. Ceea ce tanirul la inceput, datorité necunoaste- considera ca/éra frumos, urat, bun, rau, poate capata alte rior alte fatete 6 alte valor, Fetiomenul este pregnant la virsta adolescentei, cénd omul ales este infrumusetat, departe dea semana cu cel care este fn realitate, Tandrul consider’ ci nu exist’ caltate fie’, intelectual sau morald pe care sf nus 0 alba i inbirea 8a, Si pentrit aceasta inchipuire plasmuita din visare i dorinti, adolescental este in stare'si faa orice sacrificiu. Dr. C. Bagdasar spunea despre o adolescenta cf ea ,se siinte atit de transformata, incat daci dragostea ei s-a stins ctmva ia ccunostint& de proiiul real al persoanei in cauzé, ¢ profund sur- prinsa ea tot ce iubea nu fiusese decat proiectia dorinteior sale, aadmiratiel pentru eroii preferati din carti sifilme*, Va cunoas- ‘efi partenerul? Hotirithva, dupa cumeste cxzul, pentru o-pre- ferinjiatractie saw respingere. Pe parcursul relafei, pentru dt nuirea acesteia, actionati cirdelicatete, gratic dar si fermitate. Educatia pentru iubire nu este niciodata o ,loviturd sub cen- tur’ dimpotriva este o necesitate pentru orice varsta, pentru orice situatie deoarece conduve la dezvoltare, perfectionare si implinirea personalititil, Bliminati extravagantele comporta- mentale, respingeti egolsmul, creati o atmosfera de incredere, ce seninatate si frumusete, realizali o stare emotionala perma- nenti de mullumire si satisfactie si eare, prin favorizarea echi- librului si fericirii, asigura relatia durabila de dragoste chiar pen- ‘ru toala viata Dacd am vorbi in termeni algebrici am spune ca Gragosiea este egali cu inteligenta si imaginatia plus educatia pentru o finalitate fericité in doi. D'Homey avea prefect drep-Tests pshelogice ae auldsvatiar 209 Opfiune Inc jert| ent DA | NU Sunt ai pdlitens (poltcoasa) cu persona iubit deci |. alte persoane. “Trebule menfinuti tradi pouivil area tnaran Copa {le indrigosti, birbatul rebuie sa domine, iar emeia si se spend bine sii aiianed simile dedragoste aS apat loarecum incifereat (i) fa de persnanaiiubita. ‘Fate nocesar, atunci cind este camil, 2 dajenesti cx tact persoana iahiti chiar dae prin sceaeta o faci fina Iscsimti bine'sa sii trezesti complexe de infeioritate ‘Cind iubesiieu adevarat, atundi |. (legeti o varianéa): 8) Memoreri passe din ikeraturs boletritict univer: 2 ce cuprind traze mesnorablle selocvente dosore tue lire peatru a le repeta in fata rersoanel iubiteatunc cna | Jeste car b) Memozedi pray din povesticarele licenticase oe (cuprind fraze mai mul sau mai putin trviate pentru ae |repeta in scopil stink erotisrnul ‘© Cau ict raze de iubire din sorisorite do} Jaragosee ale marlor persona cuprinse fu Wogralile jacestora, ‘d) Aninci cna expire sinrtimminte de iubire bine si necesar si folonestfrumoase cuvinte de dragoste pro-| pri. “Treduie si acord mai mia consideraic si atenfie pe~ bite dec altra! | Ta eragostea pe care o wl in velaile‘cu partereral de | sex opus, aplieali icala roméneasca .parintele'sas si |rutecopikl nuinal fn summ* pentru cd eeteririzarea sim- tamintelor sale poate SA duc Ta posibiltatea de af spe- [culaz sau chiar sentajat? "| Dit si frlnsese exvinte Sa SA adopt eonduite noi, de losebite, alee in Timitele deeentei, pentru a nu vim ea scardaliza persoana de scx opus pe care 0 inbesc.Teste psitoiogioe de autoevaluare 2u iif tire ingsmnd o pe wand din cop poate HOLE, inside arta secucfiek. Dar pentrua menine dragostea Kn doctiroul anil ingenitatea ni mil ste euicent i Jatunc este cazul ca respectiva persoand ssi cuttive ie hiberat indemdnarea si abilitatea in tehnicaiubint 16 |S% presupunem ei o persoank nu are alia banca Sci [permit sa faca cadouri dragosiet sale. {n acest caz el (au ea) ar spune..:(legeti o variant) 2) Nu currpir rime ¥) Cumpar numa micicalouride usta imedita, a sump mumai flor. L 26. | ubirea romantica asa de mult cata de poet este fee hie devi, rca lial pe care oamentl realmente nu o pot practca. Ea este absolut imposibila pentru vanes obisnuit, care muncese din gre, fie ei birbal sas femei Corrane si nvrerereTaRe Confruntati alegerile dunmeavoas tri cu recomandirile de mai jos: 1. NU: prea multi politele mentine distanta dintre parte- nerii cuplilui de sex opus, 2 NU: nu este 0 regulit indivizii se deosebese intre ei, Un barbat normal nu are obisnuit dorint de a supune permanent femeia exceptnd situatia cAnd femeta doreste cu tot dinadin- sul si fie permanent in centrul atentiei. 3. NU: comportamentul natural, firesc si nut cel artificial sau ostentativ creeaz’ iubirea. 4.DA: atentionarea asupra unot aspecte de nedorit ale com portamentulii este neindoielnie necesara. 5 Rispunsil corect este (A). Frazele framoase de iubire i. 6 DA: o iubire trebuie sa fie intotdeauna bine apreciata’ din partea femeii cit si din partes hatbatulu 7NU jonotonia poate distrugeromantisinl si, prin aceas- abil si tainical dragostetTeste psihologice de autveveluare 213 al existentei umane indiferent deistatutul social, etnic, religios, ‘cultural sau material-pecuniar al indragostitilor. Acordati cate un punet pentru fiecare rispuns corect; fe efi suma reaultatelor obfinute si raportat-c la incadririle din tabelul de maijos, ‘Nr. de puncte realizate 17-22 14-18 1-13 O10. Calificativele de Poarte bine si Bine obtinute atest’ cd dis- puneti de comportamente supetioare psihice si morale, care va fac apfi de a iubi si dea va face iubiti Sunteti o persoana mo- derné, ,cuminte* insa, lipsita de prejudeciti dar care respect’ tabwrurile tradifiel si bunului sim cu privire la permisivitate si restrictivitate sentimentala si erotica. Aveti o buna crestere, un spitit vioi, care va face agreabil si demn de incredere, Realizali atractia 3 preferinta sexului opus prin corectinidinea conduitei, prin atentie, intelegere, tandrete, prin impar‘asirea gusturilor, preierintelor si nazuintelor partenerulai, Stidi s8.va exprimati atractia croticesentimentald fata de persoana iubitd atat direct, prin declaratii de cragoste, cat si indirect prin griia manifestati fald de situatiile mai deosehite, Persoana iubita stie c& va gsi ladumneavaastra sprijn, sustinere afectiva, eprobare si ajutor, stima sirespect, admiratic si idealizare, Persoaniéle care auobtinut calificative de Mediu si Slab le invitam si medileze asupra urmatoarelor aspecte: ~ dragostea autentica este 0: constructie ridicati prin efor turile si sensibilititile ambilor parteneri; flecare si intreprind’ ceva pentru realizarea unei desdivarsite iubiri ~ jubirea se intemeiaza pe infelezere reciprocd, pe stim’, pe dorinta evident de a mu provota necanuri pe eforturi de a crea ostare de buie simtaminte si fericire partenerului din cupla; = cuplal de indrygostiti nu se formeazd real gi stabil pe iowTeste sihologice de autoovaluere 215 rearelatiei eu tact si deplina onorabilitate urband. In dragoste se oferd, se darieste si se primeste. Nu este vorba de ceva ase- ‘manator unei tranzachi comerciale ci un inedit afectiv care per- mite e4stigarea dreptului la iubirea partenerului. Guy de Mau- ‘passant spunea: ,Cind iubesti nu este nimic mai bun decat 6& dei, si dai totul, viata, gndul, corpul, si dai, sé risti totul". Mai ‘gindeste astfel indragosttul de astizi? Se pare ca da, dar in alte forme, Pentru o dragoste adevarata # tncununala de succes im- portant este s4 dai si sa primesti fara sa accentue cd ai oferit siai dat. Regula este ca in orice situatie s4 fil tu insu, sé arafi ‘Chest un indragostit fericit, sA cultivi mirebila valvataie a iubi- io pistrezi pentru ci, asa cum spunea Alired de Musset: Cu dragostea nu ede glumit’