Sunteți pe pagina 1din 60
cultural, politic, religios Cît Cît se se furã furã în în România? România?
cultural, politic, religios
Cît Cît se se furã furã
în în România? România?
TTTTrrrraaaannnnssssnnnniiiissssttttrrrriiiiaaaa ––––
þþþþaaaarrrraaaa nnnniiiimmmmããããnnnnuuuuiiii
Ofensiva Ofensiva
ortodoxiei ortodoxiei
CCCCoooonnnnssssttttaaaannnnttttiiiinnnn NNNNooooiiiiccccaaaa
ºiºi ªcoalaªcoala dede lala PãltiniºPãltiniº

an II nr. 19 2004 20.000 lei

www.romfest.org

Coperta I: Constantin Noica pe vremea „ªcolii de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004
Coperta I: Constantin Noica pe vremea „ªcolii de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004
Coperta I: Constantin Noica pe vremea „ªcolii de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004
Coperta I: Constantin Noica pe vremea „ªcolii de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004

Coperta I: Constantin Noica pe vremea „ªcolii de la Pãltiniº„

Coperta I: Constantin Noica pe vremea „ªcolii de la Pãltiniº„
I: Constantin Noica pe vremea „ªcolii de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E
I: Constantin Noica pe vremea „ªcolii de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E
I: Constantin Noica pe vremea „ªcolii de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E
I: Constantin Noica pe vremea „ªcolii de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E
I: Constantin Noica pe vremea „ªcolii de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E
I: Constantin Noica pe vremea „ªcolii de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E
I: Constantin Noica pe vremea „ªcolii de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E
I: Constantin Noica pe vremea „ªcolii de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E
I: Constantin Noica pe vremea „ªcolii de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E
I: Constantin Noica pe vremea „ªcolii de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E
I: Constantin Noica pe vremea „ªcolii de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E
I: Constantin Noica pe vremea „ªcolii de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E
sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004
sumarsumar
num`rul 19 septembrie 2004
de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E E E D D D D
de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E E E D D D D
de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E E E D D D D
de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E E E D D D D
de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E E E D D D D
de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E E E D D D D
de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E E E D D D D
de la Pãltiniº„ sumarsumar num`rul 19 septembrie 2004 E E E E D D D D

EEEEDDDDIIIITTTTOOOORRRRIIIIAAAALLLL

Cît se furã în România?

de Claudiu Târziu

3

CCCCUUUUVVVVÎÎÎÎNNNNTTTTUUUULLLL MMMMOOOONNNNAAAAHHHHIIIILLLLOOOORRRR

MMMMAAAARRRRTTTTOOOORRRRIIII AAAAIIII VVVVEEEEAAAACCCCUUUULLLLUUUUIIII

Un nedreptãþit al istoriei:

Fapte, vorbe, gînduri

4

Mitropolitul

 

Visarion Puiu

LLLLAAAA NNNNOOOOIIII ªªªªIIII LLLLAAAA EEEEIIII

de Pr. drd. Florin Þuºcanu

32

„Canaraua Fetei„, biserica în care slujesc animalele

Ce ne oferã Europa?

de Dumitru Manolache

11

de ÎPS Bartolomeu Anania

36

Ortodoxia ºi Bisericile ei

RRRREEEEPPPPEEEERRRREEEE

de Radu Preda

14

Constantin Noica,

 
 
   

filosof ºi antrenor cultural

de Radu Bãlaºa

38

Ofensiva Ortodoxiei în Anglia de Anthony Gardner

17

Cum (nu) se pot combate bolile cu transmitere sexualã

 

Gânduri despre „ªcoala de la Pãltiniº„

 

39

 

de Cristian Bãdiliþã

de Maria Blaga

19

Antihristul Moon,

Povestiri din Hegel în viziunea Securitãþii

omagiat în Congresul American

de George Ardeleanu

43

 

23

de Pr. Gheorghe Calciu

Noica ºi

În cãutarea teologiei pierdute de Rãzvan Andrei

 

cuminþenia pãmântului

25

de Rãzvan Codrescu

46

CCCCEEEEAAAALLLLAAAALLLLTTTTÃÃÃÃ RRRROOOOMMMMÂÂÂÂ NNNNIIIIEEEE

Transnistria, momealã facilã

 

A plecat ºi Constantin Noica

de ÎPS Antonie Plãmãdealã

49

pentru un entuziasm popular

de Adrian Marcu

27

Rugãciunea

 
 

fratelui Alexandru

Transnistria, o provocare gravã la adresa României

 

de Silviu B. Moldovan

52

 

de Viorel Patrichi

28

Exorcizarea de

 

ispitele normei

 

HHHHIIIISSSSTTTTOOOORRRRIIIIAAAA

 

de Rãzvan Andrei

54

Transnistria - þara nimãnui de Viorel Dolha

 

30

CCCCÃÃÃÃRRRRÞÞÞÞIIII DDDDEEEE FFFFOOOOLLLLOOOOSSSS

 

Publicaþii pentru minte ºi suflet

 
 

58

Publicaþii pentru minte ºi suflet     58 cultural, politic, religios Fondat` 2002 Revist` na]ional`
Publicaþii pentru minte ºi suflet     58 cultural, politic, religios Fondat` 2002 Revist` na]ional`
cultural, politic, religios
cultural, politic, religios

Fondat` 2002

Revist` na]ional` editat` de Asocia]ia ROMFEST XXI

DIRECTOR

Claudiu T@RZIU

tel.: 0740.103.621

rost@romfest.org

DIRECTOR

ADMINISTRATIV

Nicu BUTNARU

tel.: 0723.504.807

romfest@romfest.org

REDAC}IA

Mihail ALBI{TEANU

Silviu ALUPEI

Cristi PANTELIMON

Mircea PLATON

COLABORATORI PERMANEN}I Cristian B~DILI}~ Corina BISTRICEANU Alexandru BOER Pr. Gheorghe CALCIU R`zvan CODRESCU George ENACHE Paul GHI}IU Dumitru MANOLACHE Paul NISTOR Cosmin OPREA Viorel PATRICHI Adrian Nicolae PETCU Marcel PETRI{OR Ioan R~DUCEA Nicolae STROESCU-ST|NI{OAR~ Florea TIBERIAN Varujan VOSGANIAN

DESIGN & GRAFIC~ Bianca OPREA

EDI}IE INTERNET

Drago[ DORAN

CORESPONDEN}~ C.P. 62, O.P. 66 – Bucure[ti

DIFUZARE

Rodipet SA

ABONAMENTE La redac]ie sau prin Rodipet SA (nr. catalog 4843-VI)

ISSN

1583-6312

www.romfest.org/rost

Reproducerea unor articole ap`rute \n revista Rost este permis` numai cu acordul scris al redac]iei. Rost este difuzat` \n ]ar` [i \n comunit`]ile rom#ne[ti din Europa, SUA [i Canada.

editorial

editorial C` la noi se fur` pe rupte e un truism, caracteristic rom#nilor ca [i lipsa
editorial C` la noi se fur` pe rupte e un truism, caracteristic rom#nilor ca [i lipsa

C` la noi se fur` pe rupte e un truism, caracteristic rom#nilor ca [i lipsa de punctualitate. V-a]i \ntrebat \ns` c\t se fur`, de pild`, \ntr-o sin- gur` zi, \n Rom#nia? Analistul eco- nomic Ilie {erb`nescu, fost mi- nistru al Reformei, apreciaz` c` 10 – 12 milioane de euro zilnic. Analistul politic Dorel {andor cre- de c` e vorba de vreo 20 de mi- lioane de euro pe zi. Numai din fon- duri publice. Un calcul sumar ne arat` c`, la o medie de 15 milioane de euro pe zi, \n Rom#nia se fur` anual 5.475 de miliarde de euro. Adic` o sum` mai mare de patru ori dec\t bugetul s`n`t`]ii [i de [ase ori dec\t bugetul \nv`]`m\ntului! Fra]ilor, s\ntem putrezi de boga]i, dar murim de foame! Pentru c` banii no[tri s\nt \ngropa]i pa- latele, limuzinele luxoase [i pl`ce- rile exotice ale unui grup de privile- gia]i. Spune]i-le cum vre]i, baroni, clien]i politici sau tic`lo[i pur [i simplu. O oligarhie care transcede partidele [i care nu obose[te s` mulg` bugetul ]`rii [i fondurile europene. ~stimp, \n spitale nu exist` nici m`car fe[e [i spirt, profesorii \[i strig` disperarea pe str`zi, ]`ranii

rost nr. 19

Claudiu TTâârrzziiuu

Cît se furã în România?

\nc` mai ar` cu plugul de lemn tras de boi… Iar guvernul ridic` din umeri, zic\nd c` nu s\nt fonduri! C\t despre banii europeni, pre- sa a dezv`luit c`, prin licita]ii tru- cate [i diverse „inginerii financia- re“, fondurile SAPARD, de exem- plu, au ajuns \n propor]ie de 90 la sut` la oamenii PSD. Din pricina corup]iei, europenii au anulat finan]area – aten]ie! nerambur- sabil` – a unui num`r de proiecte. Sute de mii de oameni au r`mas f`r` drumuri, poduri [i ap` curent`. Acest comportament lacom [i ires- ponsabil se na[te dintr-o mentali- tate, pe care, rom#nii [i-au \nsu[it-o \n comunism. Acum ca [i atunci, cine fur` mai mult este `l mai de[- tept. Paradoxal, rom#nului simplu i se strepezesc din]ii de \njur`turi c\nd afl` c` au furat cei de la putere, dar la urm` admite c` ar face la fel, dac` ar putea. Umbl` vorba prin prostime: ce de[tept b`iat este Ia- cobov c` a golit buzunarul statului de 175 de milioane de euro [i ni- meni nu-i face nimic. Pentru c`, la noi, mai este un truism: cu c\t furi mai mult, cu at\t ri[ti mai pu]in s` fii pedepsit. A fi cinstit a ajuns sinonim cu a fi prost.

Justificat de o asemenea men- talitate, furtul a devenit un sport na- ]ional. P`c`leala, un mod de via]`. De la pie]arul, care te \n[al` la c\n- tar, p\n` la politicianul, care privati- zeaz` fraudulos, majoritatea rom#- nilor s\nt \ntr-o goan` nebun` pen- tru c\[tiguri necinstite. Iac`t` dar unul dintre motivele foarte serioase pentru care nu facem parte \nc` din lumea civilizat`. {i nu m` refer numaidec\t la U.E., ci la prezen]a \n acel „club“ al statelor care conteaz`. P\n` c\nd ne vom c\[tiga dreptul s` fim respecta]i [i asculta]i, s` nu ne mai indign`m c` occidentalii str\mb` din nas la auzul numelui de rom#n. Un preot ortodox spunea, \ntr-o emisiune tv, c` \n prima clip` dup` ce a ajuns \n Anglia, unde [i-a f`cut studiile pentru doctorat, un coleg l-a prevenit: „Aici po]i tr`i foarte bine dac` nu furi, nu min]i [i nu \nt\rzii“. Ar fi bine s` ]inem seama de acest sfat. PS: F`r` \ndoial`, vor fi destui care m` vor acuza de „lips` de patriotism“ pentru acest comentariu. Lor le spun c` adev`rata dragoste de ]ar` este responsabil` [i critic`, nu oarb` sau mincinoas`.

3

martori ai veacului Fapte, vorbe, gînduri Campanie pentru orfanii din Tighina. Cotidianul Ziua , Liga

martori ai veacului

Fapte, vorbe, gînduri

Campanie pentru orfanii

din Tighina. Cotidianul Ziua, Liga Tinerilor Rom#ni de Pretutindeni, Romanian Global News [i Asocia]ia Civic Media au declan[at o campanie pentru

colectarea ajutoarelor destinate copiilor orfelinatului din Tighina asedia]i de mili]ienii lui Smirnov

[i pentru copiii de peste Nistru.

Ajutoarele vor fi transportate \n Transnistria cu ajutorul Crucii Ro[ii [i al OSCE. Organiza]iile amintite mai sus s-au raliat initia]ivei lansate de cotidianul Jurnalul Na]ional pentru ajutarea orfanilor din Tighina, \n acest scop fiind deschise urm`toarele conturi la BCR – sucursala World Trade Center, Bucure[ti: pentru depuneri \n lei - 2511.2-4998.1/ROL; pentru depuneri \n euro – 2511.2-4998.2/EUR; pentru depuneri \n dolari – 2511.2-4998.3/USD. Prin acest anun], revista rost [i Asocia]ia Romfest XXI \[i declar` adeziunea la aceast` campanie [i \[i \ndemn` membrii, colaboratorii [i simpatizan]ii s` contribuie, dup` puteri, la ajutorarea fra]ilor no[tri.

Despre rost. Redac]ia

revistei rost le mul]ume[te tuturor cititorilor care au r`spuns chestionarului lansat \n num`rul pe august al publica]iei. |nc` mai a[tept`m r`spunsurile celor care, din diferite motive, au \nt\rziat s` completeze [i s` trimit` pe adresa redac]iei (C.P. 62, O.P. 66, Bucure[ti) chestionarul. Astfel, revista va fi \mbun`t`]it`

[i va r`spunde mai mult

a[tept`rilor dumneavoastr`. Am constatat, cu satisfac]ie, c`, din

4

punctul de vedere al responden]ilor de p\n` acum, s\ntem pe drumul cel bun. Urmeaz` s` centraliz`m [i s` analiz`m cu aten]ie toate opiniile [i sugestiile [i s` lu`m m`surile de rigoare.

rost în presa localã.

Gazeta de Bac`u a publicat, \n edi]ia sa din 23 – 29 august, un interviu cu Claudiu T#rziu, directorul revistei rost, despre proiectul Romfest XXI, \n care este inclus` [i publica]ia de fa]`. Claudiu T#rziu a ar`tat importan]a dimensiunii critice a na]ionalismului \n discursul rost-ului [i al Romfest XXI, a vorbit despre conservatorism ca op]iune a mi[c`rii noastre, despre aderarea Rom#niei la UE, despre noua elit` [i despre diaspora rom#neasc`. Red`m c\teva din afirma]iile sale:

„Organiza]ia î[i propune s` devin` o [coal` de caractere [i un instrument de ac]iune civic`. Vrem s` rede[tept`m în tineret dorin]a de a face ceva pentru societate, de a se impune, de a-[i spune punctul de vedere, de a-[i însu[i un comportament de elit`“; „Noi respingem na]ionalismul isteric [i narcisist care s-a manifestat pân` acum în plan civic sau politic \n Rom#nia. Nu vrem s` fim confunda]i cu PRM sau cu Noua Dreapt`, organiza]ii populiste, pe care le respingem categoric, pentru c` d`uneaz` ideii de na]ionalism“; „Conservatorismul poate fi numai de dreapta, promoveaz` [i se bazeaz` pe iubirea de Dumnezeu, credin]a [i dragostea fa]` de ]ar` [i de neam, pe valorificarea critic` a

tradi]iei, pe asimilarea la fel de critic` a modernit`]ii, \n concordan]` cu fundamentele tradi]ionale [i cu specificitatea noastr` [i pe alte concepte care sunt str`ine [i contrare comunismului. Conservatorii sunt prin excelen]` anticomuni[ti. Trebuie s` ne întoarcem la esen]a românismului, care este conservatorismul“.

Vizionarul Eminescu.

Istoricul Alex Mihai Stoenescu demonstreaz` c` nu s-a masonizat chiar dac` a devenit m\na dreapt` a lui Dinu S`raru, la Teatrul Na]ional. Dup` cum se

dreapt` a lui Dinu S`raru, la Teatrul Na]ional. Dup` cum se [tie, S`raru este adjunct al

[tie, S`raru este adjunct al [efului masoneriei rom#ne, Eugen Chirovici. Stoenescu a dedicat edi]ia din 6 august a emisiunii sale de pe Realitatea TV, „Na[terea unei na]iuni“, lui Eminescu [i lui Caragiale. A pus \ns` mai mult accent pe scrierile politice ale primului. |n opinia lui Stoenescu, geniul lui Eminescu const` \n aceea c` „a v`zut la 1880 [i ceva ce se va \nt\mpla \n 2004“. Adic`, Eminescu a ar`tat de ce nu merg formele din occident pe fondul rom#nesc nepreg`tit pentru a le

rost nr. 19

martori ai veacului

martori ai veacului accepta. Nu izola]ionismul era idealul la Eminescu, ci adaptarea. Statul rom#n a fost

accepta. Nu izola]ionismul era idealul la Eminescu, ci adaptarea. Statul rom#n a fost prost construit, pentru c` nu a ]inut cont de tradi]ie [i de specificitate, ci s-a ridicat pe ruinarea acestora. Vorba lui Eminescu, \n prag de iarn` a fost d`r\mat` casa cam str\mt` dar construit` din piatr` pe temelii solide, pentru a fi \nlocuit` cu un palat de h\rtie fran]uzeasc`. Ast`zi ca [i ieri ne izbim de aceea[i problem`: ne gr`bim s` adopt`m modelele occidentale, s` ne \nsu[im aquis-ul comuitar (UE), f`r` ca mai \nainte s` fi citit [i \nv`]at cartea capitalismului – a \ncheiat Alex Stoenescu.

Rãsplãtirea prinþului. Radu

Duda, ginerele regelui Mihai I al Rom#niei, a fost ofensat de unii membri ai Casei Regale de Hohenzollern, care l-au acuzat c` poart` ilegitim titlul de prin]. Actorul nostru a scos din m\nec` patalamaua, dar tot a fost contestat. Cine s-a gr`bit s`-i sar` \n ajutor? Prim-ministrul Adrian N`stase, care i-a oferit un loc de senator pe listele PSD. Era [i normal s` fie r`spl`tit astfel Duda, dup` ce a f`cut oficiul de ambasador pl`tit al regimului Iliescu-N`stase pe l\ng` marile case regale ale lumii.

Paradox? Ciudat` creatur`-i omul. |n plin` tiranie ceau[ist`, rom#nii g`seau timp pentru studiu, pentru citit (se citea enorm \n compara]ie cu azi, de[i c`r]ile bune erau marf` de contraband`), pentru cultivarea spiritului, pentru tot ce nu era material ([i deci nici atins de mizeria fizic` din jur). |ntr-o epoc` \n care foamea [i lipsurile

rost nr. 19

de tot soiul ar fi trebuit s` ne \mping` \ntr-o nesf\r[it` lupt` pentru existen]` ([i majoritatea chiar a fost prizoniera acestei zbateri), a fost posibil` „{coala

de la P`ltini[“. Ast`zi, libertatea ne-a sedus [i ne-a abandonat \ntr-o confuzie letargic` din care ne smulgem la r`stimpuri, pentru

a ne av\nta \ntr-o curs`

a consumismului gregar.

Spiritualitatea pur`, grija pentru formarea unei noi artistocra]ii

intelectuale au r`mas numai pe seama c\torva naivi [i a unor \nc`p`]\na]i. Dar [i dintre ace[tia, numai doi, trei \[i pot asuma rolul de mentori.

Dezvãluiri postume. Marin

Preda poveste[te \n al s`u Jurnal, ap`rut de cur\nd, c` Gheorghe Gheorghiu-Dej a f`cut Canalul Dun`re-Marea Neagr` [i stabilizarea monetar` la indica]iile lui Stalin, pentru a rezolva „problema politic`“ [i „problema economic`“ create de burghezia rezistent` \n fa]a revolu]iei bol[evice din Rom#nia postbelic`. Preda sus]ine c` are

bol[evice din Rom#nia postbelic`. Preda sus]ine c` are informa]ia de la Zaharia Stancu, care, la r\ndu-i,

informa]ia de la Zaharia Stancu, care, la r\ndu-i, aflase totul din gura lui Gheorghiu-Dej \nsu[i. Stalin l-ar fi sf`tuit pe Gheorghiu-Dej s`-i extermine pe burghezi, pe fo[tii guvernan]i [i pe ]`ranii chiaburi oblig\ndu-i la munc` for]at`. De asemenea, s` fac` stabilizarea monetar` \n

urma c`reia s` nu schimbe dec\t contravaloarea unui salariu la paritatea de 1 pe 1, iar restul banilor la 1 la 20.000 de lei. Astfel, rom#nii \nst`ri]i au fost jefui]i sub aparen]a legalit`]ii.

Ameninþãri inutile.

Guvernul a r`mas impasibil, ca

[i alt` dat`, \n fa]a amen]in`rii

sindicatelor din \nv`]`m\nt c` vor \nghe]a anul [colar 2004 – 2005, intr\nd \n grev` general`.

Printre altele, sindicatele cer m`rirea salariilor cu 50 la sut` \n septembrie a.c. [i cu alte 50 de procente \n noiembrie anul viitor. Bogdan Niculescu-Duv`z, ministrul pentru rela]ia cu sindicatele, a „rezolvat“ problema în stilu-i caracteristic:

nu s\nt bani. Oare rolul acestui ministru este acela de a da astfel de r`spunsuri? Se vede din avion c` lui Duv`z i-a fost dat` o sinecur`, c` pe postul s`u nu prea are de lucru: termin` negocierile \nainte de a le \ncepe. C` politicienilor nu le pas` de genera]iile noi – ne mir`

[i nu prea. Dar o parte din vina

pentru comportamentul guvernului fa]` de bugetari, \n general, [i fa]` de dasc`li, \n special, o au [i liderii de sindicate. Ace[tia au dat un cec \n alb guvernului PSD \nc` de la \nceput, accept\nd locuri \n Parlament pe listele partidului [i dedulcindu-se [i la alte foloase mai pu]in cuvenite. A[a c` n-au mai avut \ndr`zneala de a se bate pentru interesele sindicali[tilor de r\nd. Faptul c` liderii sindicali nu au pus la cale greva general` \n preajma examenelor de

capacitate [i de admitere, c\nd era mare nevoie de profesori [i guvernul nu-[i permitea s`-i ia \n r\s, miroase a complicitate. Speran]ele a zeci de mii de

-

5

martori ai veacului sindicali[ti \n liderii lor au fost de[arte. Sindicatele s\nt conduse de prea

martori ai veacului

sindicali[ti \n liderii lor au fost de[arte. Sindicatele s\nt conduse de prea mult timp de aceia[i lideri, iar mul]i dintre ei s\nt corup]i sau beneficiaz` de avantaje pe care nu s\nt dispu[i s` le piard`. Unele în]elegeri realizate de liderii sindicali cu guvernan]ii, pentru încetarea unor conflicte de munc`, în schimbul ob]inerii unor facilit`]i pentru ei \n[i[i, au contribuit din plin la e[ecul sindicatelor de a aduce pe linia de plutire înv`]`mântul românesc.

Strici orzul pe gâºte.

E str`vezie lipsa de calitate

a majorit`]ii membrilor [i

simpatizan]ilor f`c`turii politice numit` PNG. Pe site-ul partidului s-a f`cut un sondaj cu \ntrebarea „Pe cine a]i vrea în Partidul Noua Genera]ie din rîndul urm`toarelor personalit`]i?“ {i urmau \n[irate mai multe nume f`r` nici o leg`tur` \ntre ele. R`spunsurile au fost pe m`sur`: responden]ii

îl plac mai mult Dumitru

Sechelariu decît pe Andrei Ple[u.

Mare succes printre vizitatorii site-ului au Florin C`linescu

succes printre vizitatorii site-ului au Florin C`linescu (43%), Gheorghe Funar (32%), trupa Parazi]ii (29%) [i

(43%), Gheorghe Funar (32%), trupa Parazi]ii (29%) [i Dumitru Sechelariu (18%). Mai pu]in agrea]i sînt H. R. Patapievici, Andrei Ple[u, Mircea Dinescu,

6

Adrian Cioroianu [i Ion Cristoiu. Sechelariu a intrat, recent, \n PNG direct pe func]ia de pre[edinte executiv. Vorba ceea:

cine se aseam`n` se adun`.

Unificarea creºtin-

democratã. rost a fost printre publica]iile care a sus]inut necesitatea constituirii unui pol cre[tin-democrat solid, pentru echilibrarea spectrului politic

solid, pentru echilibrarea spectrului politic rom#nesc. De[i opt`m pentru conservatorism, am \n]eles c`,

rom#nesc. De[i opt`m pentru conservatorism, am \n]eles c`, p\n` la apari]ia unei for]e politice conservatoare, dreapta ar putea rezista prin ac]iunea unei grup`ri cre[tin-democrate puternice. Din p`cate, procesul de fuziune \ntre principalele partide de orientare cre[tin-democrat` a fost am\nat foarte mult. URR \ncearc` marea cu degetul, merg\nd singur` \n alegerile generale. PN}CD [i AP s-au \mpiedicat de tot soiul de nimicuri \n tentativa de a se uni. Spuneam c`, pentru a se uni, PN}CD [i AP trebuie s` se debaraseze m`car de Ciorbea [i de Constantinescu. Ciorbea a f`cut, vr\nd-nevr\nd, pasul \napoi, Constantinescu a ezitat p\n` zilele trecute. |ntr-un t\rziu, el a renun]at la preten]ia de a conduce viitoarea forma]iune [i de a candida la pre[edin]ia Rom#niei. Ciuhandu a fost desemnat deja [eful partidului rezultat, PN}CD-AP. Cel mai probabil, candidatul la

pre[edin]ie din partea grup`rii va fi Ion Caramitru. Fuziunea se va face \n octombrie, destul de t\rziu, dar mai bine decât niciodat`.

Pupat piaþa independenþei. PSD [i PUR

s-au \mp`cat [i vor s` guverneze \mpreun`. Alierea lor \ns`

a produs [ocuri [i \n tab`ra PSD,

[i \n cea a PUR. |n prima, pentru

c` unii dintre fidelii slujitori ai lui N`stase vor r`m\ne f`r` „coledzi“, adic` pe dinafara Parlamentului, iar \n a doua, fiindc` \n jude]ele unde umani[tii au ob]inut rezultate bune la locale au f`cut-o pe un mesaj anti-PSD [i mai ales anti-baroni PSD, cu care acum trebuie s` colaboreze. |n unele dintre aceste jude]e s\nt \n vigoare protocoale \ntre filialele PUR [i ale Alian]ei DA – PNL-PD. Unii lideri PUR au demisionat, al]ii au amenin]at c` o vor face. De r\s ar fi dac` n-ar fi mai \nt\i de pl\ns faptul c` fo[ti ]`r`ni[ti (alde Dudu Ionescu, Ulm Spineanu [i Bogdan Pi]igoi) [i fo[ti liberali (alde Traian Reme[) vor fi pe acelea[i liste cu rechinii PSD (alde Hrebenciuc, Mitrea & Co), c`rora, acum c\]iva ani, le-ar fi luat g\tul. Dar, s-o recunoa[tem,

e lucru obi[nuit \n politichia rom#neasc`. Acesta este [i motivul de pl\ns.

Victoria capitalismului.

Cea mai clar` dovad` a victoriei capitalismului asupra comunismului, la noi, am g`sit-o \n Bac`u. Casa fostului prim-secretar a fost transformat` \n cazino. Dup` ce un num`r de

ani postrevolu]ionari a ad`postit redac]ia revistei Ateneu, imobilul

a fost cump`rat de omul de

rost nr. 19

martori ai veacului

martori ai veacului afaceri Sorin Ovidiu V\ntu, care a ]inut-o ca re[edin]` ocazional`. Acum, casa a

afaceri Sorin Ovidiu V\ntu, care a ]inut-o ca re[edin]` ocazional`. Acum, casa a fost pus` la treab` [i transformat` \n leag`n al jocurilor de noroc.

Rugãciune pentru PS

Gherasim. Un cititor ne-a informat c` PS Gherasim Putneanul, Episcop Vicar al Arhipiscopiei Sucevei [i Rad`u]ilor, este grav bolnav [i c` nu mai poate sluji \n altar. N`d`jduim din tot sufletul c` PS Gherasim, unul dintre marii rug`tori [i din st\lpii Bisericii rom#ne[ti, va \nvinge cur\nd boala [i ne va ajuta \n continuare s` \ncerc`m a ne c\[tiga m\ntuirea. |i \ndemn`m pe to]i cititorii no[tri s`-l pomeneasc` pe PS Gherasim \n rug`ciunile lor, iar Prea Sfin]itului \i ur`m \ns`n`to[ire grabnic`.

Somnul Alianþei. |n timp ce

PSD face tot felul de mi[c`ri spectaculoase, Alian]a DA –

PSD face tot felul de mi[c`ri spectaculoase, Alian]a DA – PNL-PD viseaz` visul dulce al puterii

PNL-PD viseaz` visul dulce al puterii deja c`p`tate. De la Alian]` nu a[teptam mai mult dec\t un pic de seriozitate [i o ]\r` de promptitudine. Liderii Alian]ei au promis c` vor face public programul de guvernare la \nceputul lui septembrie [i nu au f`cut-o. Liderii Alian]ei nu au stabilit cine va fi uns premier, \n caz de victorie. Alian]a DA reac]ioneaz` greu la atacurile PSD [i taxeaz` la fel de \ncet

rost nr. 19

b\lbele [i prostiile guvernan]ilor. Alian]a PNL-PD pare vr`jit` de siguran]a c` va c\[tiga [i nu catadise[te s`-[i elimine proprii „dalma]ieni“ – ceea ce i-ar da un plus de credibilitate atunci c\nd \i arat` cu degetul pe cei ai Puterii. Somnul acesta \n care a fost aruncat` Alian]a de be]ia puterii – de dup` locale – ar putea s` ne coste pe to]i \nc` patru ani de guvernare PSD. |nc` o dat`: nu credem c` Alian]a va face s` curg` lapte [i miere peste ]ar` de va fi pus` \n capul trebii, dar n`d`jduim c` m`car \i va smulge de la ugerul bugetului pe nes`]io[ii mafio]i ai PSD. Cu o presta]ie ca aceea din ultimile trei luni, nici de asta nu mai putem fi siguri.

Masacrul codrilor. Jurnalul

Na]ional a publicat un [ir de dezv`luiri despre jafuirea criminal` a p`durilor din Rom#nia, jaf protejat de politicieni ai PSD. Evenimentul Zilei a f`cut o radiografie a masacrului codrilor comis de c`tre mafia lemnului, ai c`rei beneficiari – dac` nu „solda]i“ – s\nt [i o groaz` de oameni ai partidului patronat de Iliescu [i N`stase, de la Culi]` T`r\]`, Puiu Pa[cu [i Viorel Hrebenciuc la Sergiu Sechelariu [i Omar Hayssam. Academia Ca]avencu, Adev`rul [i mai multe ziare locale, \ntre care [i Ziarul de Bac`u, au s`pat [i ele pe filiera aceasta care transform` aurul verde \n milioane de euro, ar`t\nd cum s\ntem expu[i la catastrofe ecologice [i obliga]i s` cheltuim sume incredibile pentru repara]ii [i pentru prevenirea dezastrelor. Ca r`spuns la articolele din pres`, guvernul la trimis pe ministrul Controlului, Ionel Bl`nculescu, \n jude]ul

Neam] s` sus]in` un mini- spectacol de amenin]`ri la adresa mafiei lemnului. Pe c\t pariem c` „organele“ pesediste nu vor \nc`tu[a nici un mafiot adev`rat?

Televiziunea BOR. Recent,

Biserica Ortodox` Rom#n` a devenit proprietar` peste o parte din televiziunea PAX a lui Bela Karoly. Evenimentul Zilei spune c` tranzac]ia s-a f`cut prin intermediul Arhiepiscopiei Tomisului [i a Universit`]ii Cre[tine „Dimitrie Cantemir“. Karoly [i-a v\ndut postul tv pentru c` nu-l mai putea sus]ine financiar. PAX a \nregistrat o \mbun`t`]ire a programelor vizibil` \ncep\nd de la numirea ca director a publicistului R`zvan Bucuroriu, dar nu a reu[it s` atrag` at\]ia banii c\t s` se autofinan]eze. |PS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a declarat c` a pus postul tv la dispozi]ia Patriarhiei, pentru a nu-i ie[i vorbe. Vom vedea din viitoarea politic` a PAX dac` aceasta este controlat` \ntr-adev`r de Patriarhie sau vor conta mai mult prietenia |PS Teodosie cu liderii PSD, ori dorin]a sa de a se urca \n scaunul patriarhal.

Culmea hoþiei PSD. {ti]i

care este? La alegerile preliminare interne, s-au furat \ntre ei. Unii parlamentari PSD, care au s`rit de pe viitoarele liste de candida]i, au ie[it la ramp` [i au dat \n vileag modalit`]ile de fraudare a alegerilor. Dac` au apelat la astfel de mijloace, trebuie c` baronii PSD n-au fost prea siguri de rezultate. Pentru c` i-au „votat“ [i mor]ii, baronii s\nt din nou primii pe liste, pe locurile eligibile. N`stase are astfel justificarea perfect` pentru

-

7

martori ai veacului a nu fi silit s`-i \ndep`rteze din fruntea bucatelor, orice ar zice

martori ai veacului

a nu fi silit s`-i \ndep`rteze din fruntea bucatelor, orice ar zice electoratul rom#n [i Europa \ntreag`.

BOR, în schimbare?

Ultimile evenimente din BOR ne fac s` ne \ntreb`m dac` Biserica

a intrat \ntr-un proces de \nnoire

[i de emancipare de puterea

politic` sau asist`m la o ultim`

zbatere a venerabililor ierarhi conservatori pentru aducerea pe calea tradi]iei [i a normalit`]ii a cetei unor mai tineri ierarhi? S` fim ierta]i c` punem problema astfel, dar credem c` fuga de realitate [i t`cerea asupra evenimentelor importante din s\nul Bisericii nu s\nt de natur` s` duc` la o revigorare a sa. {i-apoi, ca nevrednice m`dulare ale Bisericii, ne sim]im responsabili pentru tot ce se \nt\mpl` \n ea. |n consecin]`, observ`m, cercet`m, tragem concluzii [i le d`m \n gazet`. Revenind, ultima confruntare menit` s` nasc` \ntrebarea de mai sus a avut loc \ntre PS Eftimie, Episcopul Romanului,

[i PS Ioachim, Vicar al aceleia[i

Episcopii. Primul a demis un consilier bisericesc. Cel`lalt l-a repus \n func]ie, de[i nu avea

acest drept. De aici confruntarea, care este \ns` izbucnirea public`

a unor mai vechi tensiuni. PS

Eftimie a formulat precis [i c\teva repro[uri, \ntre care unul se referea la faptul c` PS Ioachim B`c`uanul a f`cut campanie electoral` pe fa]` PSD-ului. Mai s\nt, cu siguran]`,

[i nemul]umiri \nc` nerostite de

PS Eftimie. De pild`, un Episcop de talia PS Eftimie nu credem c` accept` viziunea idilic` a PS Ioachim B`c`uanul asupra masoneriei. Acesta din urm` a spus, la o recent`

8

adunare a preo]ilor din eparhie, c` masoneria este o organiza]ie benefic` [i c` anatema aruncat` de BOR asupra francmasonilor \n anii ’30 n-ar mai fi de actualitate. |n Biseric` exist` mai mul]i ierarhi b`nui]i c` ar apar]ine masoneriei, dar nici unul nu a \ndr`znit p\n` acum s` pledeze \n favoarea acestei organiza]ii anticriste. Ciocnirea dintre cele dou` fe]e biserice[ti urmeaz` altor ie[iri la lupt` ale unor \nal]i ierarhi contra amestecului PSD \n via]a Bisericii. Amintim c` |PS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei [i R`d`u]ilor, a luat atitudine \mpotriva PSD, determinat de refuzul Puterii de a retroceda p`durile Bisericii [i fa]` de umilin]a la care au fost supu[i credincio[ii la Putna de c`tre for]ele de ordine cu prilejul pr`znuirii Sf\ntului {tefan cel Mare. Din p`cate, |PS Daniel, Mitropolitul Moldovei, nu l-a sus]inut. Mai \nainte, |PS Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Clujului, Vadului [i Feleacului, a reu[it s` impun` \n Sf. Sinod hot`r\rea ca preo]ii s` nu fac` politic`. Dac` acest curent, \n fruntea c`ruia s-au pus |PS Bartolomeu [i |PS Pimen, va \nvinge, autoritatea Bisericii \n lumea rom#neasc` va cre[te. Dac` nu, va exista permanent riscul ca Biserica s` fie luat` la remorca puterii politice.

Reconcilierea costã.

Prim`ria Arad cere guvernului 30 de miliarde de lei pentru a amenaja a[a-numitul Parc al Reconcilierii. Primarul Gheorghe Falc` a anun]at c` nu are bani \n bugetul local pentru a[a ceva. {i-apoi nu guvernul, via PSD – care a cedat [antajului UDMR –, a obligat comunitatea

s` fac` acest parc pentru a avea unde amplasa controversata

statuie a celor 13 generali maghiari? Ca s` nu fie acuzat c`

a acceptat ca statuia cu pricina

s` fie pus` \n Arad la presiunile UDMR, de care avea nevoie s` guverneze, PSD a inventat acest parc. Acolo mai trebuie construit un Arc de Triumf, care s` fie legat de statuia maghiar`, rebotezat` a Libert`]ii, printr-un lac artificial. Iaca pe ce se duc banii contribuabilului rom#n, c\nd s`n`tatea [i \nv`]`m\ntul s\nt aproape \n faliment.

Premierul Alianþei. Alian]a

PNL-PD se code[te s` fixeze o persoan` pentru func]ia de prim-ministru \n eventualitatea \n care va guverna \n perioada 2004-2008. Motivul:

co-pre[edin]ii Alian]ei \ncearc` s` evite izbunirea unui confilct \ntre partide [i \ntre persoane. Favori]i ar fi T`riceanu de la PNL [i Videanu de la PD. Primul s-a dovedit un om de afaceri abil, un politician stabil (liberal cu state vechi), dar un slab ministru al Industriilor (\n guvernul CDR). Al doilea n-a gustat din guvernare, dar [i-a ar`tat priceperea \n afaceri. Liderii Alian]ei nu par s` ia \n calcul, \ns`, o alt` personalitate liberal` marcant`, Varujan Vosganian, mult mai competent \n economie (ceea ce [i intereseaz` \n mod deosebit \n viitoarea

legislatur`), dar [i \n politic`. Va

fi fost p`strat pentru postul de

ministru al Finan]elor, dar

viitoarea legislatur`), dar [i \n politic`. Va fi fost p`strat pentru postul de ministru al Finan]elor,

rost nr. 19

martori ai veacului

martori ai veacului Vosganian ar fi printre pu]inii care ar putea organiza o adev`rat` guvernare de

Vosganian ar fi printre pu]inii care ar putea organiza o adev`rat` guvernare de dreapta – de care are nevoie acum ]ara.

Relansarea Cotidianului!

Ziarul Cotidianul, fondat de Ion Ra]iu, la \nceputul anilor ’90, va fi relansat \n aceast` toamn`, dup` ce a fost preluat de trustul

\n aceast` toamn`, dup` ce a fost preluat de trustul de pres` Academia Ca]avencu . |n

de pres` Academia Ca]avencu. |n prima faz`, au fost numi]i un nou director – Doru Bu[cu, care este [i redactor [ef la Ca]avencu, [i un nou redactor [ef – Robert Turcescu, cunoscutul realizator al emisiunii „100%“ de la Realitatea TV. Cei doi \[i selecteaz` acum echipa. B`tr\nii din bra[n` spun c` uneori este mai u[or s` a[ezi pe pia]` un ziar nou, dec\t s` reanimezi unul vechi c`zut. {i Ion Cristoiu a \ncercat, \n urm` cu vreo cinci ani, s` relanseze Cotidianul [i, \ntr-o oarecare m`sur`, a reu[it. Din diverse motive, Cristoiu a plecat de la Cotidianul, iar acesta [i-a pierdut suflul. Sper`m c` de aceast` dat` Cotidianul va urca \n topul celor mai influente ziare rom#ne[ti, c`ci un jurnal indepedent de succes, mai ales \n aste vremuri de restri[te, este motiv de bucurie pentru orice gazetar onest.

Radio Caþavencu. Apropo

de Academia Ca]avencu, dup` ce au scos mai multe reviste de ni[` [i au preluat Cotidianul,

rost nr. 19

ca]avencii se preg`tesc s` deschid` [i un post de radio pentru Bucure[ti. Au fost chema]i acolo profesioni[tii din radio care vor s`-[i fac` meseria f`r` a fi supu[i la presiuni politice [i s`-[i ia leafa la timp. Nimic mai potrivit \n prag de alegeri generale.

Puncte Cardinale pe net.

Revista na]ional-cre[tin` Puncte Cardinale apare acum [i \n variant` electronic`, pe internet, la adresa www.punctecardinale.ro. Spicuim din ultimul num`r:

„August ro[u: Circ f`r` p\ine“, de R`zvan Codrescu, „O restitutio in integrum comunist`“, de Gabriel Constantinescu, „De la Nero la Stalin. Anticre[tinismul comunist“, de Teodor M. Popescu, „Tragedia Kosovo-ului cre[tin“, de Monica Papazu.

Trãdare naþionalã?

|n num`rul s`u poe august, revista Historia, condus` de Ion Cristoiu, \ncearc` s` r`spund` la o \ntrebare fundamental`:

„23 august 1944 – O tr`dare na]ional`?“. Red`m preambulul grupajului de articole pe tema anun]at`: „Despre actul de la 23 august 1944 din Rom#nia,

anun]at`: „Despre actul de la 23 august 1944 din Rom#nia, s-a scris foarte mult, dar s-au

s-a scris foarte mult, dar s-au ascuns, cu destul` abilitate, poporului rom#n, unele adev`ruri ale acestui act [i implica]iile lui, \n majoritate nefaste pentru Rom#nia. S-a trecut cu vederea \n mod deliberat situa]ia militar` a Rom#niei \n prim`vara [i vara anului 1944, nu s-a spus nimic poporului rom#n despre marea

tr`dare de la Ia[i, din 20 august 1944, a comandantului Armatei a IV-a, general de Corp de Armat` Mihai Racovi]`, s`v\r[it` \n str\ns` leg`tur` cu Casa Regal` [i cu Partidul Comunist; au fost prezentate \n mod denaturat situa]ia militar` a Rom#niei de dinainte de

23 august 1944, precum [i

tratativele diplomatice ale guvernului Antonescu de la Cairo [i Stockholm, ini]iate \nc` de la sf\r[itul anului 1943, ca [i despre rezultatele acestora. Nu s-a suflat nici o vorb` despre manevrele cercurilor Palatului de sabotare a acestor tratative [i nu s-a spus p\n` acum nimic despre conspira]ia Casei Regale [i a PCR pentru arestarea lui Ion Antonescu [i a guvernului s`u [.a.“. ~sta da motiv de s`rb`torire, \n stil comunist, nu?

Târg de carte ºi revistã

religioasã. rost va participa la T\rgul Na]ional de Carte [i Revist` Religioas` de la Sibiu (14-17 octombrie a.c.), organizat de Asocia]ia Scriptus \n incinta Bibliotecii Astra. Manifestarea, aflat` sub \naltul patronaj al Patriarhiei Rom#ne [i al Mitropoliei Ardealului, va avea un bogat program de dezbateri tematice, printre care cea despre

martirajul ortodox din \nchisorile comuniste (marc\nd \mplinirea a

40 de ani de la gra]ierea general`

-

9

martori ai veacului din 1964). Printre invita]i se num`r` |PS Bartolomeu Anania, Arhim. Mina Dobzeu,

martori ai veacului

din 1964). Printre invita]i se num`r` |PS Bartolomeu Anania, Arhim. Mina Dobzeu, Pr. Zosim Oancea. Editurile sau persoanele particulare care doresc s` participe la T\rg [i la manifest`rile aferente pot ob]ine detalii la tel.: 0269/236.189 sau 0788.233.362 (dl. Lucian Coca).

Politicã pe miliarde de

euro. Guvernul rom#n a \mp`cat [i capra american` [i varza european` pe seama contribuabilului rom#n, care va

[i varza european` pe seama contribuabilului rom#n, care va pl`ti ani de zile politica extern` a

pl`ti ani de zile politica extern` a lui N`stase & Co. Cabinetul N`stase a atribuit pe [est, anul trecut, un contract de dou` miliarde [i jum`tate de euro companiei americane Bechtel, pentru construirea autostr`zii Bra[ov-Bor[. Oficialii Uniunii Europene au s`rit \n aer, c`ci organiza]ia \n care vrem s` intr`m tocmai planificase s` ne construiasc`, din bani nerambursabili (adic` sco[i din buzunarele contribuabililor UE), o autostrad` paralel` cu traseul destinat Bechtel. |ns`, guvernul rom#n a l`sat s` se \n]eleag` c` favorul f`cut firmei americane este o parte din plata pentru c` am fost accepta]i \n NATO. Anul acesta, g\ndindu-se c` se apropie vremea c\nd ar cam trebui s` fim primi]i \n UE, guvernul a acordat, tot f`r` licita]ie, firmei European Aeronautic Defence and Space Company un contract

10

de un miliard de euro pentru realizarea securiz`rii grani]elor Rom#niei. Opera]iunea a fost la fel de secretoas`, dar p\n` la urm` tot a ie[it \n pres`. Oficialii rom#ni au insinuat c` nu ne prime[te tanti Europa \n curtea ei pân` nu-i facem un mic cadou. Noi credem c` mai degrab` \n ambele cazuri a fost vorba de c\[tiguri ale PSD sau ale unor oameni de la v\rful s`u, nu de „jertf`“ pentru ]ar`.

Spaima de diaspora.

Liderii PSD au \ncercat, \nc` de pe c\nd partidul lor se numea FSN, s` cucereasc` inimile rom#nilor din diaspora. F`r` succes. |n aceast` var`, guvernul a adunat o seam` de reprezentan]i ai diasporei, pe care a vrut s`-i \nc\nte cu o lege pentru rom#nii de pretutindeni. Pentru c` majoritatea rom#nilor pleca]i din ]ar` [i-au luat lumea \n cap exact din pricina PSD, [mecheria n-a prins. Sim]ind c` nici de aceast` dat` nu va fi votat de rom#nii din afara grani]elor, PSD a inventat un mijloc de a-i \mpiedica s` voteze. Anume, a stipulat \n noua lege electoral` c` rom#nii din str`in`tate vor vota numai la ambasade, nu [i la consulate [i la centrele culturale, ca p\n` acum. Prin urmare, un milion de rom#ni din SUA, de pild`, ar trebui s` mearg` la Washington s`-[i exprime op]iunea politic`. Distan]ele mari [i costurile unor deplas`ri de acest fel le anuleaz` rom#nilor din diaspora dreptul la vot. Parerea noastr` este c` tocmai de aceea to]i rom#nii de peste grani]` ar trebui s` fac` un efort [i s` voteze contra PSD.

Vechea stângã. Ni[te tineri

inteligen]i [i plini de umor au

f`cut un site pe internet denumit „Vechea St\ng`“, la www.vecheastanga.tk, \n care este satirizat` organiza]ia populist` Noua Dreapt`. Crucea celtic` a fost \nlocuit` cu secera [i ciocanul, iar rubricile s\nt parodiate dup` cele de pe site-ul ND, complet\nd tabloul de organiza]ie radical comunist`. Care va s` zic` ideile cam comuniste ale ND au fost remarcate [i de al]ii.

În memoria Crãiºorului.

Pe 12 septembrie, la }ebea, au fost marca]i festiv 180 de ani de la na[terea lui Avram Iancu [i 130 de ani de la trecerea sa la cele ve[nice. La manifest`rile dedicate conduc`torului revolu]iei din 1848 din Transilvania, s-au \nghesuit to]i politicienii, de la [eful statului, Ion Iliescu, p\n` la Gigi Becali, cel mai mediatizat bufon politic, \n tentativa de a-[i spori capitalul electoral. Pre[edintele Iliescu [i premierul N`stase au fost huidui]i copios, ceea ce i-a enervat cumplit. Cei doi lideri pesedi[ti n-au c`utat spre cauza de susbstan]` a acestui tratament, ci s-au repezit s`-i \nfiereze prolet`re[te pe cei care au protestat \mpotriva prezen]ei lor acolo.

ci s-au repezit s`-i \nfiereze prolet`re[te pe cei care au protestat \mpotriva prezen]ei lor acolo. rost

rost nr. 19

la noi ºi la ei

la noi ºi la ei D u m i t r u M M a a

Dumitru MMaannoollaacchhee

CCCCaaaannnnaaaarrrraaaauuuuaaaa FFFFeeeetttteeeeiiii,,,,

biserica în care slujesc animalele

Am intrat \n cel de-al treilea mileniu cu sentimentul c` timpul se comprim`, c` trop`im ame]itor spre un ce]os „nu-[tiu-ce“, \ndemna]i parc` de un scormonitor neastâmp`r, orgolio[i [i plini de noi, atot[tiutori [i neglijen]i. Tragem de col]urile zilelor, ca de ni[te piei de vite puse la arg`sit, u[uratici [i apatici, [i numai uneori, uitându-ne cu aten]ie \n jur, descoperim cât de tri[ti [i str`ini suntem. Cât` bucurie am uitat [i cât` am`gire \nghi]im, drept feri- cire. {i-n toat` aceast` buimac` alergare, un semn din veacurile trecute, dezv`luit nou` din \ntâmplare, sau cine mai [tie din ce motiv, ne pune pe gân- duri, ne tulbur`, aducându-ne aminte ce \nseamn` eternitatea [i cât de trec`tori suntem. Un asemenea sentiment am tr`it când am v`zut cu ochii no[tri, \n Dobrogea sfânt`, complexul rupestru de la Dumbr`veni. A[ezare milenar`, pu]in cunoscut` speciali[tilor [i total necunoscut` publicului larg. Prezent`m, a[adar, inedita descoperire, cu bucuria reg`sirii unui trecut glorios, de care noi, românii, ar trebui s` fim mult mai interesa]i [i mai grijulii, c`ci el reprezint` buletinul nostru de identitate \n istorie.

rost nr. 19

Prin 1981, un ]`ran din co-

muna Cerchezu, sesiza istoricii

de la Constan]a \n leg`tur` cu

ciudatele \nc`peri scobite \n peretele cochilifer al unei terase, ce se deschide spre lunca Ceairu- lui, de lâng` localitatea Dumbr`- veni. Locul este cunoscut sub nu- mele de „Canaraua Fetei“. Câ]iva cercet`tori s-au deplasat acolo [i-au constatat c` este vorba de- spre un adev`rat complex rupes- tru, asem`n`tor celui de la Basa- rabi, de dimensiuni ceva mai re- duse. De atunci, nu s-a mai auzit nimic despre acest loc.

|n drum spre misterioasele grote

Undeva, \n ochiul de cer ce se deschide deasupra lui, un vultur deseneaz` cercuri largi, himno- tice, \ncercând parc` s` protejeze un loc anume. „Acolo sunt bise- ricu]ele rupestre“, ne-anun]` p`- rintele Antim, indicându-ne cu mâna chiar vârful de munte dea- supra c`ruia plana maiestos pas`rea.

Corul insectelor invizibile

|ncepem s` urc`m pe o

c`rare b`nuit`, prin buruienile cât omul. Dup` câteva minute, ajun- gem la peretele stâncos. Mergem unul \n spatele celuilalt, câteva zeci de metri, pân` ce ne trezim

|ntr-o zi \ncins` de iulie, am

s-au pus bazele unei m`n`stirii,

sub

o bolt` de piatr`, ca o cupol`

pornit spre „Canaraua Fetei“, \nso]i]i de fratele Gelu, de la

de biseric`. Aici este „Canaraua Fetei“. Cu mul]i ani \n urm`, nu

M`n`stirea Dervent. Dup` apro-

se [tie exact când, chiar \n acest

ximativ dou` ore de drum, am

loc,

s-a desprins o bucat` mare de

ajuns \n marginea Dumbr`venu- lui, unde, \n aceast` prim`var`,

stânc`, dezvelind mai multe \nc`peri s`pate \n piatr`, \n vre- muri de demult, dintre care,

cu

hramul „Acoper`mântul Mai-

unele, par]ial suspendate.

cii

Domnului“. |mpreun` cu cei

|n acest loc, acum peste 20

doi

p`rin]i de aici, Antim [i Teo-

de ani, Costel Chiriac, \mpreun`

dor, plec`m mai departe, spre

cu

al]i istorici de la Tomis, au

misterioasele grote din peretele

de calcar. Dup` ce am str`b`tut

vreo patru kilometri, printr-o zo-

n` aproape s`lbatic`, acoperit`

de ierburi cu mirosuri amare, oprim ma[inile la poalele unui munte ros de soare [i geruri.

g`sit \nc`peri dispuse pe dou` nivele: parter [i etaj. Din pere]ii \nnegri]i de funingine str`bate un zgomot straniu, ca un cor, ce vine din

str`funduri, interpretat de mii [i

mii de insecte invizibile.

11

-

la noi ºi la ei Bisericu]a de la etaj Din \nc`perile de jos, \n care

la noi ºi la ei

Bisericu]a de la etaj

Din \nc`perile de jos, \n care

ne afl`m, z`rim partea superioar`

a monumentului, \n care dis-

tingem cele trei \nc`peri ale unei biserici str`vechi: pronaosul,

naosul [i altarul. Improviz`m o scar` dintr-o ramur` groas` de copac [i, \mpre- un` cu cei doi c`lug`ri, urc`m cu greu la etaj. Apoi, p`[im cu emo-

]ie \n biseric`. |n ceea ce a mai r`- mas din biseric`. Pere]ii sunt ar[i de un incendiu violent. Cu greu

se

mai poate distinge ceva, \n afa-

r`

de numele unor contemporani

incon[tien]i care au ]inut s`-[i eternizeze nepre]uita identitate, zgâriind pere]ii afuma]i. Biseri- cu]a are o lungime de aproxima- tiv [apte metri. |n peretele de nord al altarului se afl` o mic` fereastr` s`pat` \n roc`, având deschiderea spre o galerie-culoar lung` de vreo 35 de metri. |n`l]i- mea altarului nu dep`[e[ete cu

mult doi metri, plafonul lui având form` de semicalot` sferic`. |n naos, se mai p`streaz` urma unei banchete s`pate \n piatr`, iar \n pronaos, accesul se face printr-o intrare boltit`, sub form` de arc

de cerc. Lungime a ceea ce a mai

r`mas din pronaos este de aprox- imativ 2,5 m. Pe axul bisericu]ei, la vest de pronaos, se afl` un spa]iu de acces dinspre exterior, sau poate chiar de la nivelul infe- rior al complexului.

Mormintele sfin]ilor din galerie

|n apropierea spa]iului de acces se mai afl` o \nc`pere mic`,

\n care a fost s`pat` o absid` ori-

entat` spre vest (contraabsid`), \n care este practicat` o firid` cu mai multe ni[e pentru opai]e. Aceast` \nc`pere este situat` \n

12

imediata vecin`tate a morminte- lor [i servea, probabil, drept atri- um sau \n scopuri liturgice, dup` cum consider` Costel Chiriac. Trebuie spus c` aici au fost iden- tificate trei l`ca[uri de morminte, profanate \n timp. Nu se [tie cine au fost \nmormânta]i aici, dar, cu siguran]`, este vorba despre per- soane importante, de vreme ce au fost \nhumate \n interiorul com- plexului. Poate chiar unii dintre monahii a[ez`rii, sau trei dintre sutele de sfin]i necunoscu]i cu numele din Dobrogea. |n prezent, \n l`ca[urile de piatr` se afl` nu- mai p`mânt amestecat cu cenu[`. Din dreptul camerei cu con- trabsid` \ncepe c`tre est o galerie, un traseu par]ial paralel cu biseri- cu]a, s`pat mai \n profunzimea terasei, pe o lungime de circa 35 de metri. |n dou` locuri, \n po- deaua galeriei au fost f`cute gropi rectangulare, cu o l`]ime de apro- ximativ 0,60 m, astupate cu piatr` m`runt` sf`râmat`, provenind fie de la excavarea galeriei, [i având

rolul de gropi de evacuare a pietrei, spre parter, fie de la ni[te posibile galerii de acces, de la ni- velul superior la cel inferior, \n caz de pericol. La [apte metri de la ultima groap`, spre est, galeria se \nfund`.

Scrieri nedescifrate [i pietre fasonate

|ncerc`m, cu emo]ie, s` co- borâm \n mileniul ce ne desparte de primii locuitori ai acestui com- plex. Este greu de crezut c` \nainte de a-[i face aici biseric` cre[tinii, a[ezarea nu a mai fost locuit`. Nu este exclus s` fi exis- tat \n aceste \nc`peri un altar al lui Zalmoxis, zeul venerat de str`mo[ii no[tri daci. Cele câteva inscrip]ii descoperite de ceret`- tori nu au fost decifrate, iar ast`zi, ele, practic, au disp`rut. Ce mis- ter ascund literele trasate stângaci pe pere]i? Despre cine sau despre ce fapte vorbesc? Pe cel`lalt mal al v`ii, speciali[tii au descoperit,

pe pere]i? Despre cine sau despre ce fapte vorbesc? Pe cel`lalt mal al v`ii, speciali[tii au

rost nr. 19

la noi ºi la ei

la noi ºi la ei pe o lungime de vreo zece metri, pietre mari fasonate, legate

pe o lungime de vreo zece metri, pietre mari fasonate, legate cu p`mânt, resturile unui posibil zid, care marca traseul incintei \ntre- gului complex, sau conturul unei locuin]e. Lipsa unor s`p`turi ar- heologice de amploare au f`cut ca misterul acestui loc s` r`mân` nedescifrat \n continuare. Cele câteva fragmente ceramice atipi- ce g`site aici nu spun mare lucru. Nici cele apar]inând feudalismu- lui timpuriu, de tip Dridu, g`site \n albia v`ii, nu dau prea multe informa]ii. Un lucru este evident:

a[ezarea [i-a g`sit sfâr[itul \n urma unui violent incendiu.

Un sistem zonal de comunit`]i monahale

Tot speciali[tii spun c` \ntre complexul de la Dumbr`veni [i cel de la Basarabi exist` numeroa- se similitudini, de unde s-ar putea trage concluzia c` ele ar fi con- temporane, opera unor comunit`]i cre[tine, cu \ncepere din a doua jum`tate a secolului X, durata lor de existen]` fiind greu de apreciat. Cercet`torii fac analogii [i com- para]ii cu alte descoperiri de acest gen, din aceea[i zon`, dar pe teri- toriul actual al Bulgariei-Silistra [i valea râului Suha-Reko, unde au fost descoperite cinci bisericu]e s`pate \n stânc` [i opt chilii mo- nahale datând, din secolele IX-X. Acestea \ns` nu au planul ase- m`n`tor cu cele de la Dumbr`veni [i Basarabi, \n schimb, sunt pline de reprezent`ri zoo [i antropo- morfe, inscrip]ii incizate, cruci, pentagrame, ]intare etc. Concluzia exprimat` de unii cercet`tori este c` toate aceste biserici rupestre, al`turi de cele de la Casian, jude]ul Constan]a, fac parte dintr-un sistem zonal de comunit`]i monahale rupestre din

rost nr. 19

Dobrogea. Ele dau o imagine destul de complex` evolu]iei cre[tinismului \ntre Dun`re [i Marea Neagr`, pe teritoriul fostei provincii bizantine Thema Paris- trion, f`când parte din fenomenul „monahismului popular bizanti- no-balcanic“, cum apreciaz` pro- fesorul Petre Diaconu. Fenomen care avea, \n a doua jum`tate a secolului X, cel pu]in la Basarabi, un caracter ini]iatic, \nglobând [i elemente de cult str`vechi (de unde [i ideea c` au fost ridicate pe locul fostelor altare precre[ti- ne – n.n.), ce definesc un moment important al sincretismului reli- gios, ce a precedat \ntronarea fi- reasc` a cultului cre[tin.

C`utând inscrip]iile vechi

Coborâm cu greu din „bise- rica de la etaj“, l`sând animalele p`mântului s` slujeasc` mai departe taina \n sfântul loca[. Mai privim o dat` pere]ii afuma]i, stânca scobit`, [i parc` auzim din m`runtaiele p`mântului un gea- m`t sau un suspin. Sau poate este chiar vocea vreunui sfânt uitat, care se preg`te[te s` ni se arate nou`, celor pierdu]i \n negura noului mileniu. C`ut`m s` desco- perim \n stânc` scrijeliturile ace- lor monahi care s-au nevoit aici cu peste o mie de ani \n urm`, c`ci nu se poate s` fi disp`rut cu totul. Z`rim ni[te semne, vagi, ce ar putea fi o scriere, dar nu le putem cerceta mai \ndeaproape.

Loc pâng`rit [i aurul turcilor

|ntr-un sfâr[it, ne desp`r]im cu greu de aceste locuri, atât de stranii [i necunoscute, [i-o por- nim c`tre sat, cu speran]a c` me- moria colectiv` mai p`streaz` ceva, \n cotloanele ei, despre

acele vremuri. Trecem mai \ntâi prin cimitirul satului Dumbr`- veni, unde cei doi p`rin]i ne arat` ni[te cruci vechi, ciudate [i ele ca form`. C`ut`m pe cineva care-[i mai aminte[te câte ceva despre „Canaraua Fetei“. A[a ajungem \n curtea lui Vasile Roman, un b`- trân de 85 de ani. El ne poveste[te c` termenul de „canara“ \nseam- n` grot` \n stânc`, loc de unde s-a scos piatra. „Când eram copil, ne jucam pe acolo mai mul]i. Erau acolo jgheaburi \n piatr`, din care mâncau caii. Erau [i ni[- te sc`ri. Mi-aduc aminte c` pe pe- re]i erau zgâriate inscrip]ii, pe care nu le puteai citi. Era [i câte o figur` de om cioplit` \n piatr`, iar sus se vedeau un fel de paturi s`- pate \n stânc`.“ „Acolo duceau turcii fecioa- re luate din sat [i le pâng`reau“, completeaz` informa]iile mama Anica, so]ia lui Vasile Roman, spunându-ne c` locurile sunt pline de aur de pe vremea tur- cilor. {i chiar [i ast`zi mai vin unii [i caut` comorile ascunse \n sat sau prin \mprejurimi.

Contemporani cu eternitatea

P`r`sim Dumbr`veni, cel mai vechi sat cu popula]ie coloni- zat` din vechiul Regat, \ndreptân- du-ne spre ora[ele noastre din be- ton, ceva mai uimi]i, ceva mai t`- cu]i, mole[i]i de gânduri [i c`ldu- r`. L`s`m \n urm` un petic de eternitate c`ruia, pentru câteva clipe, am \ncercat s`-i fim con- temporani. Ne-am smerit urcând spre acele bisericu]e din stânc`, l`sându-ne trupurile \mpunse de spinii buruienilor, cu speran]a c`, astfel, cei \n drept se vor ocupa de acest document \n piatr` al isto- riei noastre vechi, despre care, cu bucurie facem [i noi m`rturie ast`zi.

13

la noi ºi la ei R a d u P P r r e e

la noi ºi la ei

Radu PPrreeddaa

Ortodoxia ºi Bisericile ei

Ce diferen]`! |n timp ce mass-media greac` de toate orient`rile a dedicat un spa]iu \ntins cronicii crizei eclesiale dintre Biserica Ortodox` greac` de toate orient`rile a dedicat un spa]iu \ntins cronicii crizei eclesiale dintre Biserica Ortodox` a Greciei [i Patriarhia Ecumenic` de la Constantinopol, \n Rom#nia au fost publicate doar c#teva [tiri aproximative \nso]ite de comentarii pe m`sur`. Mai surprinz`toare este \ns` t`cerea presei ecle- siale de la noi \n marginea unei teme eminamente teologice. {i aceasta \n condi]iile \n care num`rul teologilor rom#ni care au studiat sau studiaz` \nc` \n Grecia este deosebit de consistent.

Justificarea t`cerii prin formule de genul „este o chestiune greceasc`“ sau „avem problemele noas- tre“ sau „timpul le rezolv` pe toate“ nu face altceva dec#t s` pun` \n eviden]` gravul dezinteres pentru realit`]ile lumii ortodoxe contemporane. Or, de la c`derea zidului Berlinului [i p#n` azi, Ortodoxia a fost confruntat` cu o serie de crize deloc minore:

statutul canonic disputat de c`tre Constantinopol [i Moscova al Bisericii Ortodoxe din Estonia [i de aici rela]iile tensionate dintre Patriarhia Rus` [i Fanar, ierarhiile paralele din Ucraina, schisma din Bulgaria, conflictul jurisdic]ional \n jurul Mitropoliei Basarabiei [i \nr`ut`]irea rela]iilor din- tre Sinodul de la Bucure[ti [i cel de la Moscova, criza intervenit` \ntre Patriarhia de Ierusalim [i Scaunul Ecumenic, tendin]ele autonomiste ale dias- porei ortodoxe americane [i r`spunsul ferm al Constantinopolului. Toate aceste crize au r`mas p#n` acum neexploatate \n sensul lor etimologic ca fiind tot at#tea ocazii de g#ndire [i repozi]ionare. S` fi devenit \ntre timp teologia noastr` autohton` imun` fa]` de aceste teme sau teologii ei pur [i sim- plu au obosit?

Conflictul Atena – Fanar

Ingredientele conflictului dintre Atena [i Fanar sunt istorice, canonice, culturale [i politice. Viitoarele analize ale acestui capitol de istorie bi- sericeasc` recent` vor trebui s` ]in` cont de toate

14

acestea. Ca de at#tea ori de-a lungul celor dou` milenii de istorie a Bisericii lui Hristos, factorii non- teologici, adic` cei foarte umani, au jucat un rol decisiv. Nu este locul aici s` insist`m. Ceea ce a r`mas \ntip`rit \n memoria contemporanilor acestei crize eclesiale este faptul c` Mitropolia Thessalonicului a fost timp de aproape un an lipsit` de p`stor [i c` Arhiepiscopul Atenei s-a aflat pentru c#teva s`pt`m#ni, ca urmare a deciziei Sinodului de la Fanar, \n starea de akoinonisia liturgic`. Dac` echival`m termenul grecesc cu unul mai cunoscut, de origine latin`, atunci ne d`m seama de gravitatea [i ascu]imea situa]iei: Arhiepiscopul Atenei a fost excomunicat de c`tre Sinodul Patriarhiei Ecumenice. Pentru c#teva s`pt`m#ni, capul unei Biserici autocefale a fost scos din comuniunea euharistic`, hot`r#rea de la Constantinopol reprezent#nd cea mai dur` sanc]iune canonic` posi- bil`. Ca oarec#nd, \n primul mileniu cre[tin, c#nd Bizan]ul [i Roma suspendau regulat comuniunea euharistic`, s-a apelat la maximum pentru a se ob]ine un minimum, adic` un compromis. Ceea ce \nseamn` tocirea efectului sanc]iunii propriu-zise [i obi[nuirea mediului eclesial [i a spa]iului civil cu gesturi extreme.

O criz` consumat` \n pres`

|ntre timp, slav` Domnului!, criza eclesial` a luat sf#r[it. Concluziile ei \ns` sunt pe termen lung.

rost nr. 19

la noi ºi la ei

la noi ºi la ei Foto: Bogdan Onofrei Prima ar fi cea legat` de faptul c`
Foto: Bogdan Onofrei
Foto: Bogdan Onofrei

Prima ar fi cea legat` de faptul c` disputa dintre Atena [i Fanar s-a consumat \n \ntregime \n spa]iul mediatic. Se pare c` ambele p`r]i au mizat, nem`rturisit, pe efectul publicit`]ii. Nu numai presa greac`, dar [i cea turceasc` au relatat pe larg despre episoadele crizei. Chestiunea bisericeasc` a fost transformat` \ntr-un eveniment mediatic f`r` prece- dent, fapt ce explic` ocultarea dimensiunii teologice propriu-zise [i \ncurajarea, \n consecin]`, a vede- tismului oamenilor Bisericii [i nu numai al acestora. Caricaturile [i glumele vehiculate de mass-media, discu]iile din autobuze [i pie]e, predicile inflamate, acuzele de o parte [i alta, comunicatele de pres` \n termeni ultimativi, discu]iile televizate degenerate \n certuri specifice mentalit`]ii mediteraneene – toate au contribuit la creearea unei atmosfere de superficialitate pasionat`, de simplificare entuziast` a complexit`]ii temei \n cauz`. Abia acum am putut \n]elege cum, \n secolul IV, locuitorii Constantino- polului, \ntre standurile de zarzavaturi [i fructe, se certau cu furie pe teme teologice. Dac` mai ad`u- g`m c` disputa actual` a avut loc \n perioad` elec- toral` [i c` oamenii politici greci s-au \ntrecut s` \[i dea cu p`rerea despre lucruri str`ine culturii lor, atunci avem tabloul mediatic complet. La cap`tul

rost nr. 19

acestor luni de mediatizare intens`, poate c` a devenit limpede pentru to]i cei implica]i faptul c`, \n epoca globaliz`rii [i a consumului de informa]ii, temele teologice nu pot fi lansate \n spa]iul public f`r` discern`m#nt.

Semnifica]ia istoric` [i eclesial` a Noii Rome

A doua concluzie la care ne oblig` recenta criz` bisericeasc` se refer` la aspectul canonic-eclesio- logic. Miza \ntregii chestiuni este modul \n care, prin Tomos-ul din 1850, Patriarhia Ecumenic` a \n- ]eles s` acorde Bisericii Greciei o autocefalie condi- ]ionat`. Acordul din 1928, \ncheiat \ntre Atena [i Fanar dup` eliberarea nordului Greciei de sub do- mina]ia turc` [i dup` catastrofa din Asia Mic` din anii 1921-1922, soldat` cu transferul de popula]ii din Turcia \n Grecia [i invers, a statutat o solu]ie care, azi, nu poate fi acceptabil` din punct de vedere canonic. Din simbol al simfoniei dintre puterea po- litic` [i cea spiritual`, vulturul bicefal bizantin a de- venit \n noile condi]ii istorice simbol al dublei ierar- hii. Faptul c`, \n afar` de nordul Greciei, [i Sf#ntul Munte Athos [i Creta [i Dodecanis-ul, p`r]i ale ace-

-

15

la noi ºi la ei luia[i stat grec modern, au un statut canonic inde- pendent

la noi ºi la ei

luia[i stat grec modern, au un statut canonic inde- pendent de Sinodul de la Atena [i se afl` sub autori- tatea spiritual` a Patriarhiei Ecumenice complic` [i mai mult aplicarea principiului eclesiologic ortodox potrivit c`ruia \ntr-un teritoriu dat nu poate exista dec#t o singur` ierarhie. Acuza de filetism sau fap- tul c` ne confrunt`m cu o defini]ie variabil` a Ele- nismului, care nu se acoper` cu cea a grecit`]ii poli- tice, sunt aspecte suplimentare care arat` c#t de difi- cil` este abordarea canonic` a problemei. |n plus, ata[amentul cu totul l`udabil [i salutar al grecilor fa]` de valoarea simbolic` a Patriarhiei de Constan- tinopol \ngreuneaz` la r#ndul s`u precizarea spa- ]iului canonic [i cultural al Scaunului Ecumenic \n secolul XXI f`r` a pune sub semnul \ntreb`rii sem- nifica]ia istoric` [i eclesial` a Noii Rome.

Ignorarea laicatului

A treia concluzie ce se desprinde din regretabila criz` bisericeasc` la care am fost martori prive[te participarea poporului credincios. Mai precis faptul c`, pe durata unui an de polemici [i acuze, tratative [i declara]ii, nu a fost deloc adus` \n discu]ie opinia laicatului [i nici necesitatea ca acesta s` fie informat asupra datelor problemei. S-a creat impresia jenant` c`, \n definitiv, asist`m la o controvers` juridico-pa- trimonial`, iar nu la una privind comunit`]i biseri- ce[ti vii, liturgice. Chiar dac` datele chestiunii sunt evident complicate [i \n]elegerea lor presupune o preg`tire peste medie, nu este mai pu]in evident c`, mai ales \n momentele de criz`, Biserica trebuie s` \[i onoreze func]ia \nv`]`toare [i explicativ`, ca oare- c#nd Sfin]ii P`rin]i \n toiul controverselor dogmatice. Dac` nu ar fi ]inut cont de inima [i mintea poporului credincios, nici Sf#ntul Grigore de Nazianz [i nici Sf#ntul Chiril al Alexandriei nu ar fi l`murit, a[a cum [tim din textele ajunse la noi, aspecte mult mai com- plicate dec#t cele de azi. Cu alte cuvinte, \n contextul actual, nu putem l`sa pe seama mass-media mijlo- cirea mesajului teologic, a[a cum, analog, prezen]a orei de religie \n programa [colar` nu poate justifica dezinteresul clerului fa]` de catehez`.

Lipsa consensului panortodox

|n fine, a patra concluzie prive[te un aspect care ar trebui s` ne preocupe mai mult de acum \nainte:

articularea consensului panortodox. Din acest punct de vedere, criza dintre Atena [i Fanar ridic` o seam` de \ntreb`ri. |nainte de toate, poate fi disociat` exco-

municarea [efului unei Biserici locale de ruperea comuniunii cu \ntreaga Biseric` pe care acesta o reprezint`? Nu a fost excomunicarea Patriarhului Cerularie echivalent` cu ruperea comuniunii Romei cu \ntreaga Biseric` a R`s`ritului? |n al doilea r#nd, este suspendarea comuniunii euharistice r`spunsul cel mai adecvat pentru abateri disciplinare sau mai cur#nd pentru cele de natur` dogmatic`? |n al treilea r#nd, poate fi sanc]ionat canonic un cap de Biseric` autocefal` de c`tre un Sinod al altei Biserici locale? Nu ar fi fost cazul s` fie convocat Sinodul Panorto- dox? Lipsa unui consens panortodox s-a v`zut ime- diat \n reac]iile diferitelor Biserici Ortodoxe locale. Patriarhul Rusiei nu a ezitat s` \[i arate solidaritatea cu Arhiepiscopul Atenei, Patriarhul Georgiei a vi- zitat Atena [i a slujit cu cel excomunicat \n timp ce Patriarhul Serbiei a invitat [i pe Patriarhul Ecume- nic [i pe Arhiepiscopul Atenei la sfin]irea noii cate- drale patriarhale din Belgrad. Atena nu a dat curs acestei ultime invita]ii. Evident, se poate argumenta c` vizita Patriarhului Georgiei era stabilit` de un an, a[a cum invita]ia din partea Bisericii Ortodoxe din Serbia a fost trimis` \nainte de escaladarea crizei eclesiale. Cu toate acestea, r`m#ne imaginea unei Ortodoxii \mp`r]ite, dup` toate regulile diploma]iei ce nu are nimic de a face cu duhul evanghelic, \n Biserici pro, contra [i indecise. Unitatea profund` – dogmatic`, liturgic` [i ca- nonic` – a Ortodoxiei este un pre]ios dar de la Dum- nezeu. Ea este o unitate \n diversitate, adic` repre- zint` comuniunea Bisericilor Ortodoxe locale dup` modelul unit`]ii Persoanelor treimice. A[a se expli- c` de ce unitatea Ortodoxiei nu \nseamn` centra- lism, uniformizare sau sacrificarea specificului pro- priu. Duhul Rusaliilor adie \n toat` eclesiologia or- todox`. Motiv pentru care universalitatea Ortodo- xiei se exprim` \n manier` sinodal`, \n \mpreuna- m`rturisire a aceluia[i Adev`r. Bisericile care au marele dar de a \ntrupa \n istorie Ortodoxia, adic` nici mai mult [i nici mai pu]in dec#t dreapta credin- ]`, trebuie s` se fereasc` \ns` de ispita unei confesio- naliz`ri interioare, astfel \nc#t s` nu mai putem vorbi despre Ortodoxie, ci doar despre ru[ii, rom#- nii, grecii sau s#rbii ortodoc[i. Faptul extraordinar c` Ortodoxia se exprim` prin Bisericile ei locale nu trebuie compromis, \n plin` epoc` a globaliz`rii [i a crizei de sens, prin tendin]e na]ionaliste sau de orice alt` natur`, oric#t de mult am crede, baza]i pe isto- ria mai \ndep`rtat` sau mai recent`, c` suntem \ndrept`]i]i s` le d`m curs. Recent \ncheiata criz` bisericeasc` este un serios avertisment.

16

rost nr. 19

la noi ºi la ei

la noi ºi la ei A n t h o n y G G a a

Anthony GGaarrddnneerr

Ofensiva Ortodoxiei în Anglia *

G a a r r d d n n e e r r Ofensiva Ortodoxiei în

|n timp ce Biserica Anglican` se str`duie[te din greu s`-[i ]in` turma cât mai aproape, un nou venit, cu un trecut str`vechi, \i \nv`luie din ce \n ce mai mult pe englezi, inclusiv pe prin]ul de Wales. Luna trecut`, sâmb`t` noaptea, poli]ia din Londra a fost chemat` s` supravegheze o mare mul]ime adunat` \n aria londonez` Knightbridge. O mie cinci sute de persoane se \nghesuiau s` se strecoare \ntr-o cl`dire a c`rei capacitate era pentru cel mult o jum`tate din ei. Unii chiar au le[inat, iar \n`untru, conform celor raportate de un poli]ist, era „ca \ntr-un cuptor“.

|nghesuiala aceasta nu era prilejuit` de vreo manifestare ile- gal`, ci de slujba |nvierii Domnului din noaptea de Pa[ti la Catedrala Ortodox` rus` din Ennismore Gardens. |n ultimii 15 ani, num`rul credincio[ilor ortodoc[i dinAnglia a crescut de la 170.000 la mai mult de un sfert de milion, f`când din aceast` religie confesiunea cre[tin` cu cea mai rapid` cre[tere. Biserici ortodoxe [i circa [ase m`n`stiri pot fi \nt#lnite din Truro [i p#n` la Dunblane. Acest lucru este cu at#t mai remarcabil cu c#t Orodoxia nu face evanghelizare ca alte denomi- na]ii [i este, dup` spusa unui con- vertit, absurd divizat`, \n ceart` continu` [i cu multe ranchiune. Un factor important \l consti- tuie marele num`r de imigran]i so- si]i din R`s`rit [i din fosta Uniune Sovietic`. De[i num`rul de conver- ti]i nu este mare, prin compara]ie, ei joac` un rol extraordinar de impor-

tant. Cei mai influen]i oameni ai bis- ericii ortodoxe din Anglia – epis- copul Kalistos Ware \n biserica greac` [i episcopul Vasile Osborne \n biserica rus` – au venit de la protestan]i. |n plus, exist` un num`r important de figuri mari \n Anglia care simpatizeaz` Ortodoxia, f`r` a fi converti]i. Un centru important de simpatie \l constituie organiza]ia Prietenii Muntelui Athos, care sus]i- ne m`n`stirile grece[ti din Sf#ntul Munte [i include ca membri impor- tan]i pe Sir Patrick Leigh Fermor, pe Ducele de Edimburg [i pe Prin]ul de Wales. Implicarea prin]ului Filip nu ne surprinde, av#nd \n vedere c` Bi- serica Ortodox` Greac` [i l-a apro- piat mai demult. Mai surprinz`toare este prezen]a prin]ului Charles, care este viitorul cap al bisericii angli- cane. „El este profund mi[cat \n duh de Muntele Athos“, spune un mem- bru al Societ`]ii. „Prin]ul viziteaz` Muntele Sf#nt \n fiecare an, petre-

c#nd acolo o s`pt`m#n` [i este foar-

te admirat acolo“.

Philip Sherrard spune c` prin]ul Charles a fost influen]at de el, care este un comentator radical pentru Ortodoxie [i ecologie [i ar- gumenteaz` c` \ntreaga cre[tin`tate occidental` a produs pagub` mediu-

lui natural prin separarea dintre spi- ritual [i fizic. Prin]ul mai este puter- nic influen]at [i de faptul c` o str`- str`-m`tu[` lui este Elizabeta, Ma- rea Duces` de Rusia, victim` a re- volu]iei comuniste [i care a fost ca- nonizat` \n 1993. Charles a coman- dat o icoan` a sfintei lui Aidan Hart, un neozeelandez, fost c`lug`r orto- dox stabilit \n Shropshire. |n plus, prin]ul are un requiem scris pentru ea de cel mai eminent dintre conver- ti]i, John Tavener, care a compus mai multe lucr`ri pentru biseric` [i a \nfiin]at biserica sa personal` plin` de icoane, \n Dorset. Pentru un neini]iat, Biserica Ortodox` este bizantin` \n multe sensuri [i ea cere un cap limpede [i

o hart` clar` a Orientului apropiat din primul mileniu dup` Hristos

pentru a o \n]elege. Biserica primar`

a fost organizat` \n cinci Patriarhii:

Antiohia, Alexandria, Ierusalim, Roma [i Constantinopol. Primele trei au c`zut sub inva- zia musulman` [i, la 1054, biserica din Roma se rupe de trupul primar

al bisericii d#nd na[tere marei schis-

me. Atunci, Patriarhul Constantino- polului a fost declarat „primul \ntre egali“ (primus inter pares – n.n.) \n

* Traducere [i adaptare de Pr. Gh. Calciu din Times, 22 mai 2004. Titlul original este „O religie str`veche – o stea care r`sare \n Est“

rost nr. 19

-

17

la noi ºi la ei lumea ortodox`, sus]inut prin formarea unor noi biserici [i patri-

la noi ºi la ei

lumea ortodox`, sus]inut prin formarea unor noi biserici [i patri-

arhii \n Grecia [i \n Europa de Est. Bisericile din Anglia (ortodoxe – n.n.) sunt vl`stare ale acestor biseri-

ci [i \[i au jurisdic]ia dincolo de

ocean: cea rus` la Moscova, cea greac` la Istanbul [i cea antiohian`

la Damasc. Cea mai larg` prezen]` \n

Anglia o are biserica greac`, cu 120

de parohii, cea rus` adun` vreo 35,

dar, dup` p`rerea Victoriei Clark, o specialist` \n Ortodoxie, ea este mai

\nclinat` [i mai deschis` pentru converti]i dec#t cea greac`. Dac` te duci \n Ennismore Gardens \ntr-o duminic` diminea]a, vei g`si acolo perechi de tineri care nu au nimic de a face cu Rusia. Ce-i atrage acolo? Conserva- tismul Ortodoxiei este o important`

atrac]ie. |n timp ce anglicanii [i ca- tolicii agonizeaz` sub tendin]ele moderniste, mul]i tineri g`sesc o certitudine \ntr-un corp care, dup` afirma]ia episcopului Ware „a p`s- trat tradi]ia [i continuitatea vechii biserici \n deplin`tatea ei“. Aceast` aderen]` la dogm` este completat` de credin]a c` bisericile din Vest se sprijin` prea mult pe ra]iunea uman`. Slujbele ortodoxe,

cu aprinderea lum#n`rilor, metaniile

[i s`rutarea icoanelor are mai mult` ac]iune fizic` [i este mai potrivit` pentru emo]ia spiritual`. „Liturghia noastr` are o frumuse]e care se adre-

seaz` \ntregii fiin]e“, spune p`rin- tele John Hockway, un preot englez prin na[tere, stabilit \n Enfield. „C#nt`rile, t`m#ia, modul \n care e

construit` biserica, toate sunt mani- festarea lui Dumnezeu [i p`rt`[ia noastr` la |mp`ra]ia Lui. Ea r`spun-

de unui ad#nc dor al fiin]ei umane“.

Dac` Biserica Ortodox` este oarecum \mpotriva prozelitismului,

aceasta se datoreaz`, \n parte, con- vingerii c` Liturghia vorbe[te prin

ea \ns`[i. |n plus, spune un conver-

18

tit, „Ortodoxul este foarte con[tient de faptul c` el este un musafir \n Anglia [i nu dore[te s` intre \n con- flict cu alte biserici“. Cea mai notabil` dintre recen- tele convertiri a fost trecerea la Ortodoxie a unui num`r de 30 de preo]i [i diaconi anglicani care au respins preo]irea femeilor. «Dar – spune unul dintre ei, p`rintele Mihail Harper – nici biserica grec`, nici cea rus`, nu s-au ar`tat recep- tive fa]` de inten]ia noastr`. Atunci ne-am adresat bisericii antiohiene, pentru c` ea a fost singura care [i-a deschis bra]ele ca s` ne primeasc`, ceea ce celelalte biserici n-au f`cut“. Faptul c` slujbele ortodoxe sunt ]inute tradi]ional \n limbi nefa- miliare englezilor – limbi slavone, greac` sau arab` – a constituit un impediment pentru convertiri. |n ul- timul timp, situa]ia s-a schimbat mult, fiindc` bisericile au introdus p`r]i din serviciul religios [i, la unele din ele, \ntreaga liturghie \n limba englez`. Persoana cea mai acreditat` pentru a aduce \n Biserica Ortodox` vorbitorii de limba englez` a fost mitropolitul Anthony Bloom. Ierarh harismatic, mort anul trecut, este considerat de mul]i drept un sf#nt. „Nu-mi venea s` cred c` un a[a de

de mul]i drept un sf#nt. „Nu-mi venea s` cred c` un a[a de mare num`r de

mare num`r de englezi au fost pre- zen]i la \nmorm#ntarea lui“ spune Piers Buxton, fostul secretar al Aca- demiei Regale, care a fost printre participan]ii la funeralii. „Ei se stre- curau printre pietrele de morminte ca s` fie c#t mai aproape de groap`“. Printre cei care au ]inut discur- suri funebre a fost [i Arhiepiscopul de Canterbury, care a aprobat p`rt`- [ia bisericilor anglicane cu comuni- t`]ile ortodoxe. |n mod inevitabil, exist` [i diferen]e de opinii – de[i nu doctrinare – printre diferitele ramuri ale Bisericii Ortodoxe, dar cele mai serioase conflicte au loc adesea \n interiorul acelea[i na]iuni. Cel mai amar dintre conflicte este \ntre bi- serica rus` „ro[ie“, cea care a accep- tat jurisdic]ia Patriarhiei de la Moscova \n timpul manipul`rii ei de c`tre comunism [i cea „alb`“, care st` sub jurisdic]ia unei succesiuni de episcopi exila]i. |n prezent, rela]iile, oarecum, s-au mai dezghe]at. „Nu mai sunt acelea[i sentimente care erau \nainte \mpotriva Patriarhiei moscovite“, zice unul dintre mem- brii bisericii „albe“. |n cartea sa, The Inner King- dom, episcopul Kalistos Ware recu- noa[te aceste probleme \ns`, argu- menteaz` el, este mai bine s` te sf`- de[ti pe anumite probleme mai pu- ]in importante, dec#t s` fii, ca angli- canii, «uni]i, \n cea mai mare parte, \ntr-o organiza]ie aparent` [i s` fii profund divizat \n credin]e [i \n for- mele publice de adorare a lui Dum- nezeu“. „Biserica Ortodox` – spune un convertit – este plin` de tot felul de ne\n]elegeri m`runte, dar, \n inima ei, ea r`m#ne \ntr-o singur` credin]` – neclintit` – c` lumea este transfi- gurat` prin s`v#r[irea Sfintei Litur- ghii. Este foarte obi[nuit s` g`se[ti converti]i care au ajuns \nt#mpl`tor din strad` la o slujb` ortodox` [i au g#ndit: «Aici r`m#n! M-am \ntors acas`»“.

rost nr. 19

la noi ºi la ei

la noi ºi la ei Viitorul unei na]iuni depinde de noile genera]ii, de felul \n care

Viitorul unei na]iuni depinde de noile genera]ii, de felul \n care ele se formeaz`. Cu ceva vreme \n urm`, copii fiind, ne [tiam proteja]i de p`rin]i [i de Dumnezeu. {i cre[team cu reperele pe care familia [i credin]a ni le ofereau. Ast`zi, pruncii no[tri au toate [ansele s` vin` în contact (prin mass-media) cu principiile de via]` ale societ`]ii bun`st`rii [i „bunelor st`ri“ u[or de ob]inut, dar tot mai imorale [i mai îndep`rtate de valorile cre[tine ale unei vie]i suflete[ti [i trupe[ti s`n`toase, autentice, singura care poate oferi garan]ia adev`ratei împliniri a fiin]ei. Ce-i de f`cut?

garan]ia adev`ratei împliniri a fiin]ei. Ce-i de f`cut? Prof. Maria B B l l a a

Prof. Maria BBllaaggaa

CCuumm ((nnuu)) ssee ppoott ccoommbbaattee bboolliillee ccuu ttrraannssmmiitteerree sseexxuuaall\\

Tineri voluntari, de vârst` identic` sau apro- piat` de cea a elevilor, p`[esc încrez`tori [i ne- stingheri]i pe coridoarele [colilor noastre înv`]ân- du-ne copiii cum s` se fereasc` de n`b`d`io[ii viru[i care produc bolile cu transmitere sexual`, ori s` elimine elegant, cu pilule aproape invizibile, sarcinile „nedorite“, urm`ri previzibile datorit` angaj`rii lor într-o via]` sexual` activ` [i haotic` la vârste atât de fragede, când sim]ul responsabilit`]ii fa]` de propriile fapte este înc` destul de firav. Lipsa unor programe sistematice de contracarare a unor asemenea proiecte – care promoveaz` cu for]e tot mai sporite [i bani tot mai mul]i nu o educa]ie se- xual` normal`, decent` [i cinstit`, ci un libertinaj trupesc f`r` limite, bazat pe minciuni – u[ureaz` r`spândirea unor idei nocive în p`turi tot mai largi de tineri [i contribuie decisiv la sporirea eficacit`]ii lor. Iar lipsa implic`rii p`rin]ilor în deciziile educa]ionale ale [colii [i neinformarea lor asupra programelor de educa]ie sexual` îi instaleaz` [i pe ei, în mod automat, în rândul victimelor, al`turi de copiii lor a c`ror via]` personal` ajung aproape s` nu o mai poat` controla [i canaliza pe f`ga[urile normalit`]ii.

rost nr. 19

În a treia s`pt`mân` a lunii octombrie, anul tre- cut, [colile [i liceele sibiene ([i cu ele, probabil, [i cele din alte jude]e unde organiza]ia de mai jos î[i promoveaz` principiile [i produsele) au constituit câmpul de desf`[urare al unui program intitulat „VENERIX“ al funda]iei „Tineri Pentru Tineri“, finan]at de „Fondul Na]iunilor Unite Pentru Popula]ie“ (UNFPA). Proiectul, \ntins pe parcursul unei s`pt`mâni, a constat în lansarea unui joc pe cal- culator, accesibil tuturor elevilor în timpul pauzelor, c`ci computerele au fost l`sate la îndemâna copiilor chiar pe coridoarele [colilor. Elevul-juc`tor este comandantul „cruci[`torului Venerix“ care are mi- siunea de a distruge cele 11 entit`]i ce paraziteaz` „planeta Itesius“, adic` planeta Infec]iilor cu Transmitere Sexual`. Dac` în prezentarea datelor generale referitoare la nav`, planet`, misiune, se folose[te limbajul camuflat, specific jocurilor pe calculator [i literaturii de tip [tiin]ifico-fantastic, în descrierea itesoizilor, adic` a „infec]iilor“ cu trans- mitere sexual`, se face apel la terminologia me- dical` [i la formulele de adresare caracteristice orelor de educa]ie sexual`. Un tip de adev`r eludat sau atenuat este tocmai evitarea termenului „boli“,

-

19

la noi ºi la ei Foto: Bogdan Onofrei ce prezint` o oarecare înc`rc`tur` emo]ional`, în

la noi ºi la ei

Foto: Bogdan Onofrei
Foto: Bogdan Onofrei

ce prezint` o oarecare înc`rc`tur` emo]ional`, în favoarea mai impersonalului [i evident neutrului termen „infec]ii“. De o boal` ne temem sau ne ru[in`m, dar o infec]ie apare ca un simplu diagnos- tic desemnând o realitate [tiin]ific` cel mult incon- fortabil`, u[or de înl`turat prin tratamentul de rigoare. De fapt, nu toate bolile men]ionate intr` în categoria infec]iilor, ci unele sunt parazitoze, altele infec]ii, altele boli contagioase, altele boli imu- nitare. Deci nu doar se evit` crudul adev`r, ci se deformeaz` [i informa]ia [tiin]ific`. A[adar, elevu- lui i se prezint` tipul „infec]iei“, simptomele aces- teia [i este sf`tuit cum s` se protejeze. I se spune:

„Dac` partenerul/partenera ta nu are nici un simp- tom, trebuie s` v` trata]i amândoi, altfel boala va reap`rea!“ Desigur, e de la sine în]eles c` elevul(a) are partener(`), ori e firesc s` aib`. Problema nu st` în a evita sau nu contactele sexuale, ci în a se vin- deca de eventuale nepl`ceri care i-ar împiedica s`-[i continue via]a sexual`, „altfel, boala va reap`rea“.

Se vorbe[te cu acela[i ton firesc [i dezinvolt despre perversiuni sexuale ce apar drept normale, ca vari- et`]i ale vie]ii sexuale, autentificate prin ambalarea lor în limbajul medical, aseptic [i neutru (gonoreea „se poate transmite [i prin contact sexual oral, când apare durere [i irita]ie la nivelul gâtului, sau anal, când apar scurgeri [i irita]ii la nivelul anusului“). Scopul jocului nu este jocul în sine, ci informa]iile educative referitoare la parazi]ii, bacteriile [i viru[ii ce trebuie anihila]i: p`duchii la]i, scabia (râia), can- dida, trichomonas, gonoreea, chlamydia, negii ge- nitali, herpesul genital, hepatita de tip B, sifilisul [i SIDA, adic` inamicii care pot obstacola via]a sexu- al` fericit` a elevului! Misiunea declarat` a întregii prezent`ri este ca, tân`r fiind, s` cite[ti atent [i s` asimilezi informa]iile principale: exist` 11 „infec]ii“ cu transmitere sexual`, unele mai pu]in grave, altele de gravitate medie, altele extrem de grave, pe care trebuie s` le studiezi, s` [tii s` le identifici, s` ceri armele necesare pentru protec]ie [i „s` transmi]i

1 Roland, C.M and Sobieski, J.W., Rubber Chemistry and Technology, vol. 62, 1989, pp. 683 [i xxx, Sexually Transmited Diseases, vol. 19, 1992, pp. 230, 234, apud.http://www.abortionfacts.com/literature/ literature_9331cd.asp, 7 noiembrie 2001.

20

rost nr. 19

la noi ºi la ei

la noi ºi la ei informa]iile utile p`mântenilor“, adic` altora ca tine, colegilor de genera]ie [i

informa]iile utile p`mântenilor“, adic` altora ca tine, colegilor de genera]ie [i nu numai. Coperta compact-discului transmite exact acest mesaj: „Nu uita în nici un moment c` nu atacul este cheia suc- cesului în aceast` misiune. (…) Misiunea ta este s` cercetezi [i s` transmi]i informa]ii utile…“. Cu alte cuvinte, „înva]` tu care sunt bolile, c`ci va veni vre- mea s` înve]i [i pe al]ii cum s` se fereasc` de ele.“

Milioane de dolari pentru o educa]ie periculoas`

Juc`torul nu poate înainta în cadrul jocului decât dac` r`spunde corect la zeci de întreb`ri refe- ritoare la agentul provocator al bolii, la simptome [i la metodele de protejare împotriva ei. Dintre metode, cel mai adesea se recomand` prezervativul, mai ales în cazul virusului HIV, trecându-se astfel sub t`cere faptul c` majoritatea prezervativelor sunt ineficiente în protec]ia împotriva temutei boli SIDA, întrucât în peretele lor exist` din fabrica]ie pori [i microfisuri de minimum 5 microni, în vreme ce diametrul virusului HIV este de doar 0,1 microni 1 . Iar de se întâmpl` ca elevul s` nu r`spund` corect la o întrebare, aceasta revine pe ecran pân` când se ob]ine r`spunsul corect. Mai mult, repetarea acelora[i întreb`ri la fiecare nou` parcurgere a jocului asigur` asimilarea fidel` a con]inutului educativ [i vizeaz` stocarea informa]iei în memoria de lung` durat` a juc`torului. Unele r`spunsuri la întreb`ri ofer` date statistice îngri- jor`toare, care ar trebui s` ne pun` pe gânduri pe to]i cei ce suntem responsabili pentru soarta ado- lescen]ilor [i a tinerilor no[tri: preo]i, p`rin]i, profe- sori, fra]i etc. Din totalul cazurilor de îmboln`viri cu boli transmisibile pe cale sexual`, cele mai multe se înregistreaz` în rândul adolescen]ilor [i tinerilor cu vârste cuprinse între 15 [i 24 de ani, unde unul din zece a contractat deja o astfel de boal` [i r`mâne o vreme un posibil purt`tor [i transmi]`tor al bolii. Materialul mai con]ine [i câte o prezentare a funda]iei „Tineri Pentru Tineri“, principalul promo- tor al educa]iei sexuale imorale în rândul adolescen- ]ilor din România, [i a „Fondului Na]iunilor Unite Pentru Popula]ie“ (UNFPA). Doar funda]ia „Tineri Pentru Tineri“ a investit un milion de dolari în Ro- mânia ultimilor ani pentru propagarea metodelor contraceptive în rândul liceenilor [i pentru instruirea profesorilor [i a miilor de voluntari tineri ce-i ini]ia-

z` pe liceeni în tainele promiscuit`]ii sexuale (cf. www.tineripentrutineri.ro). Parte din cheltuielile lor sunt sprijinite de surse externe, UNFPA [i fatidica „Asocia]ie a Statelor Unite pentru Dezvoltare Interna]ional`“ (USAID) care, doar în programul pentru România (2000-2004) prevede cheltuirea a [ase milioane de dolari pentru înfiin]area [i spri- jinirea cabinetelor de planificare a familiei [i a pro- gramelor de educa]ie sexual`, toate puse sub denu- mirea amabil-îndulcit` de „programe pentru s`n`tatea reproducerii“ 2 . Chiar site-ul funda]iei „Tineri Pentru Tineri“ îi consoleaz` pe cei viza]i c` e normal ca fiecare tân`r s` contracteze vreuna din bolile cu transmitere sexual`, dar important este s` [tie s` se protejeze [i s` se trateze pentru a putea între]ine o via]` sexual` continu` [i satisf`c`toare.

Societatea civil` cre[tin` trebuie s` reac]ioneze

Întrebarea este: Ce urmeaz` dup` aceast` abil` mi[care de banalizare a unor fapte grave, cu con- secin]e de lung` durat` în via]a tinerilor, cum sunt încurajarea începerii vie]ii sexuale de la vârste fragede (c`ci cum altfel s-ar explica neîngr`direa accesului la astfel de informa]ii a elevilor din clase- le gimnaziale), ruperea actului sexual de cadrul s`u firesc de manifestare care este numai c`s`toria binecuvântat` de Dumnezeu [i promovarea intere- sat` a mijloacelor p`c`toase ce duc la uciderea pruncilor nen`scu]i, la mutilarea fizic` a femeilor, tinerelor [i adolescentelor, la ruina vie]ii sentimen- tale normale, la destr`marea multor familii [i la per- vertirea sufleteasc` a unui întreg neam? Dup` „joaca nevinovat`“ a adolescen]ilor cu viru[ii, îi vom vedea oare pe cei mai mici copii ai no[tri uitându-se captiva]i la un desen animat în care pilulele anticoncep]ionale sunt bombonele dulci, micu]e [i colorate pe care trebuie s` le ia, în joac`, la ore fixe, ca s` scape de durerea de burtic`? Pentru ca îngrijor`rile din întreb`rile anterioare s` r`mân` simple îngrijor`ri, f`r` acoperire în reali- tate, [i pentru ca eforturile de combatere a bolilor cu transmitere sexual` s` devin` cu adev`rat eficiente este nevoie de ac]iuni sistematice, la scar` na]ional`, în proiectarea [i realizarea c`rora s` se implice în primul rând bisericile, secondate de asocia]iile cre[tine care activeaz` în domeniul social, medical, educa]ional [i bioetic. Ini]ierea unor programe ce

2 xxx, FY 2002 Program.Romania.Activity Data Sheet, apud http://www.usaid.gov/country/ee/ro/186-032.html

3 vezi nota 1

rost nr. 19

21

-

la noi ºi la ei vizeaz` profilaxia bolilor cu transmitere sexual` (BTS) este l`udabil`, îns`

la noi ºi la ei

vizeaz` profilaxia bolilor cu transmitere sexual` (BTS) este l`udabil`, îns` educarea medical-igie- nic` a societ`]ii cu privire la sexualitatea uman` nu are nici o [ans` de izbând` dac` nu este fundamen- tat` [i eficientizat` printr-o consistent` educa]ie moral` cre[tin`. Astfel, nu condamn`m inten]ia declarat` a funda]iei „Tineri Pentru Tineri“ de a combate cele 11 boli incluse în programul s`u, ci modalit`]ile folosite de ea spre atingerea scopului ce se vor v`di nu doar ineficiente, ci [i periculoase. Sexualitatea prive[te omul în integralitatea sa, suflet [i trup, iar singurul cadrul firesc unde î[i poate împlini rolurile (de manifestare [i în trup a unit`]ii spirituale a dou` suflete [i de procreere) îl constituie c`s`toria. Doar cuplul c`s`torit poate gestiona cu responsabilitate urm`rile angaj`rii în rela]ia sexual`:

evitarea îmboln`virilor cu boli transmisibile sexual prin respectarea cu deplin` r`spundere a fidelit`]ii conjugale [i apoi na[terea, cre[terea [i educarea copiilor în cadrul legitim, s`n`tos [i afectuos al c`minului conjugal. Promovat cu atâta energie [i asiduitate de programele orga- niza]iilor men]ionate mai sus, prezervativul este prezentat aproape drept un mjloc mira- culos de protec]ie împotriva „sarcinilor nedorite“, a BTS [i mai ales a fatalei SIDA. Întrucât [tiin]a a dovedit expe- rimental c` atât virusul HIV cât [i spermatozoidul pot trece cu u[urin]` prin porii din peretele prezervativelor din cauciuc 3 , programele respective sus]in o educa]ie bazat` pe ascunderea unor adev`ruri ce încurajeaz`, în ultim` instan]`, desfrâul. Astfel, proiectele ce favo- rizeaz` comportamentele imo- rale prezint` minciuna drept adev`r, r`ul drept bine [i viciul drept virtute. Tinerii iluziona]i c` prezervativul [i diafragma ofer` protec]ie împotriva sarcinilor [i a BTS tind s` se angajeze în mai multe rela]ii intime, favorizând astfel toc- mai transmiterea BTS [i sporind num`rul de „sarcini

nedorite“ ce vor fi eliminate rapid prin avort. Sexul liber de responsabilit`]i aduce cu sine inevitabil rela]ii umane denaturate, unde fiecare dintre parteneri î[i caut` propria satisfac]ie, ignorând sau minimalizând respectul [i iubirea adev`rat`, curat`, responsabil` [i fidel` fa]` de cel`lalt [i fa]` de rodul ei, copilul. Via]a sexual` libertin` [i „liber`“ de urm`ri prin „sexul protejat“, între]inut` înaintea [i în afara c`s`toriei binecuvântate de Dumnezeu, nu une[te decât trupurile, nu [i sufletele, mutilând astfel unitatea fiin]ei umane. De aceea, numai abstinen]a pân` la c`s`torie [i fidelitatea conjugal` a so]ilor fac posibile combaterea eficient` a bolilor cu trans- mitere sexual` [i asumarea cu dragoste [i respon- sabilitate a sexualit`]ii umane prin care omul devine colaboratorul lui Dumnezeu în crearea unor noi fiin]e umane menite unei vie]i fericite, nu co[urilor de gunoi din cabinetele ginecologice.

Foto: Bogdan Onofrei
Foto: Bogdan Onofrei

22

rost nr. 19

la noi ºi la ei

la noi ºi la ei P r . G h e o r g h e

Pr. Gheorghe CCaallcciiuu

Antihristul Moon, omagiat în Congresul American

c c i i u u Antihristul Moon, omagiat în Congresul American Washington Post , pe

Washington Post, pe pagina \nt#i

a edi]iei sale din 23 iunie a.c.,

a publicat un interesant articol

sub titlul: „Rev Moon honored at Hill Reception“, sub semnatura lui Charles Babington [i al lui Alan Cooperman. |n acest text ni se aduce la cuno[tin]` cum au \n]eles politicienii americani s`-l omagieze pe anticristul Moon.

Recep]ia a avut loc la 23 martie, \n cl`direa Dirksen a Senatului din Washington D.C. Deputatul Danny K. Davis, de- mocrat din Ilinois, purt#nd m`- nu[i albe, a adus o pern` pe care odihnea o coroan`, scump \mpo- dobit`, pe care a a[ezat-o pe ca- pul lui Sun Myung Moon, \n fa]a a 12 f`c`tori de legi, cum sunt nu- mi]i membrii Congresului (Law makers) [i a altor 300 de invita]i, cu to]ii afla]i acolo sub pretextul r`spl`tirii a 100 de persoane care au „luptat pentru pace“. |ntr-o atmosfer` de cucerni- cie, f`c`torii de legi au ascultat un lung discurs al pastorului Moon, care, \ntre altele, a afirmat c` a fost trimis pe p`m#nt… pen- tru a salva cele [ase miliarde de vie]uiori… Dup` el, \mp`ra]i, regi [i pre[edin]i au anun]at, \n cer [i pe p`m#nt, c` reverendul Sun Myung Moon nu este nimic altceva dec#t m#ntuitorul \ntregii omeniri, mesia, dumnezeul cel re\ntors \n lume, adev`ratul p`- rinte. |n plus, Moon pretinde c` a vorbit cu to]i pre[edin]ii mor]i ai Americii, cu Iisus, cu Moise, Mahomed [i al]ii. Tot cu ocazia aceasta, a spus c` fondatorii celor

cinci mari religii [i mul]i al]i li- derii spirituali ai lumii ([i Iisus, se \n]elege), implicit liderii comu- ni[ti, Marx [i Lenin, dictatori ca Hitler [i Stalin, au g`sit \n \nv`]`tura lui Moon puterea de a-[i \ndrepta gre[elile [i de a rena[te ca noi persoane! Acela[i articol cuprinde c#te- va date despre Moon: are 85 de ani, oficiaz` c`s`torii \n mas` (re- ligioase, se \n]elege) pentru sute de cupluri [i a fost condamnat, \n 1982, la 18 ani de \nchisoare pen- tru evaziune fiscal` la taxe [i obstruc]ionarea justi]iei. Este un om de afaceri celebru, printre cei mai boga]i din lume. Ceremonia din cl`direa Se- natului a onorat-o, de asemenea, [i pe doamna Hak Ja Han Moon, so]ia pastorului, care ar fi adev`- rata mam`. Cei doi sunt numi]i adev`ra]ii p`rin]i (probabil ai lumii).

Conjura]ia t`cerii

De la desf`[urarea ciudatei ceremonii, s-a t`cut m#lc, de par- c` totul nu s-ar fi petrecut la Se- nat, ci \ntr-o pivni]` obscur`. {tim bine c` \n Congres [i \n

rost nr. 19

Senat mi[un` permanent repor- teri care filmeaz` [i \nregistreaz` orice eveniment. De data aceasta, episodul din Senat a fost dat \n pres` abia dup` trei luni de la data la care a avut loc. |ndat`, deputa]ii [i senatorii au \nceput s` dea din col] \n col]. Senatorul Mark Dayton de Minesota a spus, prin purt`toarea sa de cuv#nt, c` a fost \n[elat, pentru c` \n invita]ie se spunea doar c` au fost adu[i circa 100 de oameni care au lup- tat pentru pace, dar pastorul Moon nu era pomenit. Deputatul Roscoe Bartlett din Maryland spune c` a mers acolo ca s` salute ziarul Washington Times (organul de pres` al lui Moon) f`r` s` [tie de \ncoronarea lui Moon. Bine\n- ]eles, toate acestea sunt tertipuri pentru a sc`pa de atacuri. |n realitate, ceremonia a fost organizat` de arhiepiscopul George Staling Jr, pastor al tem- plului Imani, care se declar` pas- tor independent american-afri- can. El sus]ine c` invita]ia pe care a trimis-o tuturor f`c`torilor de legi spune cu precizie c` spon- sorul principal este Federa]ia In- terna]ional` Pentru Pace, fondat` [i condus` de Moon [i c` acesta

-

23

la noi ºi la ei [i so]ia lui vor fi onora]i pentru contribu]ia lor la

la noi ºi la ei

[i so]ia lui vor fi onora]i pentru

contribu]ia lor la colaborarea din- tre religii [i la pacea lumii. In- vita]ia a fost semnat` de deputat- ul Davis, care a pus coroana pe capul lui Moon. Naivitatea jucat` a declara]ii- lor celor care acum se desolidari- zeaz` de Moon nu poate \n[ela pe nimeni. Cl`direa Senatului nu este Hotelul Ritz, ca s` \nchiriezi o sal`. Ap`r`torii p`cii au fost r`s- pl`ti]i prin diplome onorifice, dar numai lui Moon i s-a puspe cap o coroan` numit` coroana p`cii.

Iisus, izgonit din Capitoliu

Perplexitatea noastr` provine

[i din faptul c` un fel de complot

na]ional al organizatorilor cu presa, cu f`c`torii de legi, cu securitatea Senatului [i cu c#inii de paz` ai ateismului, dintre care ACLU este cea mai agresiv`, a

putut s` ]in` ascuns fa]` de America un eveniment care era de natur` public` [i de mare

interes prin consecin]ele pe care

le poate provoca. Sensul mistic al

acestei t`ceri este \n ac]iunea diavolului [i \n priceperea lui de a lucra subteran [i clandestin, prinz#nd \n ghiara minciunii lui sufletele slabe. Este, \n acela[i timp, plata pe

care America [i-o ia, pentru la[itatea cu care accept` ca fun- dametul ei cre[tin s` fie distrus de

o minoritate de comploti[ti anti-

cre[tini, pentru a crea vidul de credin]` [i vidul moral. Acolo de unde Hristos este alungat vine satana [i-i ia locul. Iisus a fost izgonit din Capitoliu, Moon i-a luat locul. Iisus a fost izgonit din [coli, crimele \n mas`, desfr#na- rea [i drogurile i-au luat locul, distrug#nd genera]ii de tineri. Numai copiii care au o educa]ie bun` din familie [i un caracter

Foto: Bogdan Onofrei
Foto: Bogdan Onofrei

24

format scap` de atacurile satanei. Iisus a fost alungat din armat`, satana a instalat o form` nou` [i mai ru[inoas` a Pite[tiului rom#-

nesc \n \nchisorile militare din Irak. Iisus a fost alungat din jus- ti]ie, dreptatea a fost schimonosi- t`, ajung#ndu-se la desacralizarea c`s`toriei prin c`s`torii homose- xuale recunoscute juridic. Complotul acesta al distru- gerii cre[tinismului este mult mai larg [i mai ad#nc dec#t \l putem vedea noi. La 22 mai a.c., un corp de armat` [i-a s`rb`torit nu [tiu c#]i ani de la \nfiin]are. Conduc`torii au organizat o rug`ciune general`

a corpului, care a durat probabil

c#teva minute, nu ore \ntregi, nu cu discursuri mesianice [i cu co- roane de aur [i diamante, ci ca o form` modest` de mul]umire lui Dumnezeu. ACLU a protestat imediat, prin purt`torul de cuv#nt al organiza]iei, Lucius Treveler,

care a declarat revoltat c` foto- grafia arat` ni[te militari \n rug`- ciune, cu capul plecat. „Dar ace[- tia se roag` pe un teren federal, ei in[i[i fiind persoane federale [i rug#ndu-se \n timp federal. Nu putem permite astfel de mani- fest`ri [i le vom distruge din g`oace“, spune Treveler. Care este deosebirea de fede- ralitate dintre un c#mp de tragere sau curtea unei unit`]i militare [i cl`direa Senatului? ACLU nu a scos un cuv#nt nici atunci, nici dup` ce cazul Moon a devenit pu- blic. Pentru c` doctrina acestei organiza]ii este distrugerea cre[ti- nismului din inima americanilor. Exist` \ns` [i un revers al acestei monede demonice. C#nd a ajuns protestul la comandamentul cor- pului, colonelul Jack Fessender, loc]iitorul comandantului, acesta

a r`spuns: „La naiba cu ACLU. Trimite]i-i \n Fran]a!“.

rost nr. 19

la noi ºi la ei

la noi ºi la ei R ` z v a n A A n n d

R`zvan AAnnddrreeii

În c\utarea teologiei pierdute

Momentan, principala caren]` a Teologiei ca disciplin` academic` pare a fi num`rul nejustificat de mare al institu]iilor în care este

predat`, cu toate consecin]ele ce decurg de aici: lipsa profesorilor,

a materialelor didactice,

a bibliotecilor sau chiar a unor spa]ii adecvate etc. 1

Personal, acest` realitate, e drept, tragic`, nu cred c` poate la modul riguros nici incrimina, nici absolvi nivelul jalnic al „produc]iilor teologice“ indigene. Departe de mine îns` gândul de a comuta privirile

critice înspre alte zone, de pseudo-interes, cu inten]ia, deloc venial`, de a provoca un vertij favorabil di- simul`rilor sau peniten]elor obsecvioase. Problema – am aceast` intui]ie, fiind direct impli- cat – este mult mai complex`, fiind legat` funciar de

o stare de lucruri cvasi-generalizat` a culturii noastre

– unde Teologia î[i are rolul s`u – decât de un aspect

extrinsec, statistic (de[i, acest concept [i vidul pe care

îl ascunde, îmi repugn`!). Totul ]ine de un angajament

personal pe care îl ocolim cu obstina]ie. De aceea, cele câteva rânduri de aici, pornite dintr-o real` [i adânc` durere, nu se vor eliberate un- deva, în eter, ci se îndreapt` c`tre to]i cei care, teologi sau nu, mai cred în noutatea [i importan]a Teologiei, nu pentru ea îns`[i, ci întru „înnoirea vie]ii“. Teologia contemporan` (cu sensul de modern`)

a debutat cu o ruptur` în adâncul fiin]ei sale, cu o

profund` „dissociation of sensibility“, cum spunea T.S. Eliot. Acest fenomen malign, care a func]ionat ca un operator la toate stadiile sim]irii, î[i are obâr[ia într-o asump]iune mai originar`, care postula principiile plecând de la date secundare (ceea ce se nume[te adecvare) – metoda dubita]iei carteziene, care conchidea programatic: „sum ergo, Deus est“. Într-un

fel, acesta este îns`[i piatra de temelie a Luminilor (Aufklärung). Consecin]ele pentru sensibilitatea religioas` sunt devastatoare; de aici [i pân` la „reînvierea“ lui „Deus otiosus“ [i apoi la „Gott ist tot!“, nu este prea mult. Dac` eu nu îl am pe sum ([i, contrar filozofului francez, nu îl am, decât în condi]ii privilegiate, adic` în cazul în care termenii propozi]iei descartesiene ar fi fost inversa]i), atunci Dumnezeu nu este, nu exist`. Evident, r`d`cinile sunt mai vechi 2 , dar la Descartes putem descifra poate cel mai bine, nu pentru c` ar fi determinant pentru filozofia sa, aceasta evoluând în direc]ia ob]inerii unor idei „clare [i distincte“ despre Dumnezeu, cât pentru dezvolt`rile trunchiate ulte- rioare, noua tendin]` a sensibilit`]ii umane care, la început sub chipul aparent constructiv al metodei, Îi r`pe[te lui Dumnezeu, „das ganz Andere“, natura ire- ductibil diferit` de a noastr`, aceea de fi necreat [i aceea – f`r` îns` a fi constrâns – de Creator, cât [i îns`[i condi]ia noastr` de existen]`. A[adar, ruptura s-a petrecut printr-o necugetat` dorin]` de apropiere, trecând atributele lui Dumnezeu pe seama omului, nep`strând propor]iile de substan]`. Omul s-a îndep`rtat de Dumnezeu pentru c` L-a gân- dit dup` chipul [i asem`narea sa, nu invers, c`zând astfel în eroare. Înaintând în eroare la nivelul gândirii, cu timpul aceasta p`trunde în inconsisten]a vie]ii [i face din orice demers spre fericire un drum c`tre pro- pria aneantizare în cel mai bun caz; mai degrab` spre servitute. În aceste condi]ii, care au evoluat fantezist pân` la noi, Teologia nu poate [i nu trebuie s` r`mân`, a[a cum dorea Max Weber, [tiin]a wertfrei (neutr`). Sub un alt aspect, dar în continuarea celui amintit, trebuie s` observ`m cum gândirea occiden- tal` s-a dezobi[nuit s` mai gândeasc` fiin]a. Aceast` „uitare“, cum o nume[te Martin Heidegger, ]ine mai degrab` de avatarurile epistemologiei decât de un dis- pre] propriu-zis al realit`]ii extra nos [i in nobis. În aceast` ordine de idei, filozoful nume[te timpul nos- tru, cu toate produc]iile sale culturale, tehnice [i eco-

1 Vezi, în acest sens: Teodor Baconsky, „O nostalgie de lux“, Dilema veche, anul I, nr. 21, 4-10.06.2004, p. 12 2 AMOS FUNKENSTEIN, „Teologie [i imagina]ie [tiin]ific` din Evul Mediu pân` în sec. XVII“, Humanitas, 1998.

-

rost nr. 19

25

la noi ºi la ei nomice, „eine Zeit der Dürftigkeit“ , o epoc` a mi-

la noi ºi la ei

nomice, „eine Zeit der Dürftigkeit“, o epoc` a mi- zeriei spirituale, a pu]in`t`]ii, cum tâlcuie[te Noica. În plan gnoseonogic, cugetarea occidental` [i-a pierdut contactul cu sensibilul, de care conceptele [i cuvintele s-au desprins. A[a s-a întâmplat cu Nomina- lismul care a respins orice preten]ie la o sesizare „obiectiv`“, apoi cunoa[terea matematic` – ale c`rei performan]e i-au adus supra-numele de „regin` a [tiin]elor“ (Gauss) – a marginalizat simbolicul, dup` aceea chiar sensibilul, oferind un tip de ra]iune sufi- cient` întemeiat` oarecum pe ea îns`[i. Pierderea sensibilului a însemnat [i pierderea sensului fiin]ei, în m`sura în care „sensibilul, în lu- cruri [i în noi, este spa]iul prim în care putem întâlni existen]ial fiin]a ireductibil` la ra]iunea pur` 2 . Avem aici un alt exemplu, poate mai elocvent

pentru c` este mai radical, de disociere a sensibilit`]ii, de aceast` dat` prin excludere, prin „uitare“, pentru a r`mâne în „codul“ heideggerian. F`r` ontologie, omul dezr`d`cinat a optat pentru nefiin]` sau pentru un simulacru de fiin]`, pentru usc`ciunea spiritului [i pentru o pseudo-via]`, care devine, cu fiecare zi, un pas c`tre antropofagie. Teologia î[i ob]ine noutatea prin înglobarea cri- tic` a acestei lumi în proiectul s`u îndreptat din sânul Tradi]iei asumate [i al Synaxei Euharistice, Principiul Transfigurator – c`tre Dumnezeu, revelat des`vâr[it în Ipostasul divino-uman al Mântuitorului Iisus Hristos. Teologia este responsabil` (r`spunde cu

pentru c` omul este, ca persoan`, ca

ðñïóùðïí, ca „realitate-în-raportare-la-alteritate“, responsabil. În acest caz – de fapt singurul cu adev`rat impor- tant – nu de doctoranzi în Occident (cel pu]in nu pen- tru amorul propriu, din obsesia insidioas` a diplomei!) ducem lips`, nu de spirite enciclopedice într-o lume a cuno[tin]elor dar nu a comunit`]ii, ci de vizionari [i în]elesuri, singurele care pot pune ordine în vacarmul informa]ional angoasant. Pascal distingea între „l´esprit de géométrie“ [i „l´esprit de finesse“, între spiritul matematic [i cel de subtilitate, p`strându-l pe primul, dar preferându-l pe al doilea. F`r` s` ne întreb`m, f`r` „s` ne locuim între- barea“, f`r` a o întrupa [i iar`[i a ne întreba dac` este chiar întrebarea noastr`, Teologia va r`mâne în amor- ]ire înc` mult` vreme. („Vom Wessen des Grundes“ – Despre esen]a temeiului – î[i intituleaz` filozoful frei- burghez una din prelegeri – 1929 –, adic`, precizeaz` Constantin Noica, „Despre temeiul temeiului“

privire la

)

Întrebarea ne scoate din încremenire [i ne a[az` pe bunul drum c`tre temeiuri. {i nu avem noi acea vorb` minunat`: „Cine vrea s` se mântuiasc`, cu întrebarea s` c`l`toreasc`“? Aceast` apoftegm` sin- tetizeaz` fericit ceea ce am spus mai sus. Disocierea de care am amintit, eroarea, const` în clivajul (de facto [i nu din ra]iuni dialectice) pe care îl inser`m artificial între întrebarea pe care o rostim [i în- trebarea care suntem, pe care o întrup`m. Teologia noastr` î[i pune probleme care o privesc oarecum mar- ginal, nu este o c`utare angajat`, o dram` existen]ial`. De aceea, nu ne sunt folositoare perora]iile placi- de [i semidocte, impuse cu emfaz` de c`tre unii „das- c`li ai no[tri prea-lumina]i“ (id est, usca]i, ar[i! C`ci „Ra]iunea e un soare: lumineaz`, dar te orbe[te!“) de la în`l]imea catedrei – Taborului?! – auto-suficien]ei, încarnând (sau, poate, împieli]ând?!) a priori o dife- ren]` aberant` – construit` cu o sagacitate diabolic` – între dumnealor [i înv`]`ceii naivi, care pot reproduce la rigoare informa]iile brute ale ilustrissimilor, mai abitir decât ei în[i[i o pot face. Emula]ie: discipolii î[i dep`[esc mae[trii!! Este adev`rat c` înmul]irea facult`]ilor de Teologie a dus, din p`cate, la sc`derea valorii Teologiei îns`[i, dar, repet, acest aspect nu poate fi nici o scuz`, nici o acuz`. Nu doresc prin aceasta s` afirm c` Teologia ar fi cumva „par-delà le bien et le mal“ dar trebuie s` con- venim: sc`derile ei ]in în primul rând de forma]ia tip „tonomat informa]ional“ a dasc`lilor autohtoni care cultiv` afinit`]i elective fa]` de studen]i [i de anumite coniven]e gregare stabilite de ace[tia din urm` cu lipsa de „zare“ a primilor. Cred, îns`, c` nu e totul pierdut! Unde este Duhul este [i via]a [i Teologia mai are înc` speran]`. Modalit`]ile ei sunt direct propor]ionale cu num`rul celor care vor s` se mântuiasc`. Trebuie s` ne c`ut`m întrebarea [i s-o întrup`m. De fapt, s` o scoatem neîncetat din ascundere, din adâncul nostru. În aceast` tensiune (epectaz`) per- petu` [i în lupta cu autorit`]ile patente (asumate necritic), rezid` noul, deci viul teologiei. Dac` avem limite? Cu siguran]`! Dar, încheind tot cu Heidegger, „limita [i sfâr[itul reprezint` acel ceva prin care fiin]area începe S~ FIE“ 3 . Zac în noi infinite premise pentru o fecund` c`utare pirandellian`; de ce alerg`m mereu spre ]inte false?! S` fie oare aceasta „matricea“ noastr`? Nicidecum.

2 GHISLAIN LAFONT, „O istorie teologic` a Bisericii“, Deisis, Sibiu, 2003, p. 313.

3 MARTIN HEIDEGGER, „Introducere în Metafizic`“, Humanitas, 1994, p. 86.

26

rost nr. 19

cealaltã Românie

cealaltã Românie A d r i a n M M a a r r c c

Adrian MMaarrccuu

Transnistria, momealã facilã pentru un entuziasm popular*

Transnistria, momealã facilã pentru un entuziasm popular * observ` capcana facil` care ni s-a întins. E

observ` capcana facil` care ni s-a întins. E aceea[i capcan` pe care au experimentat-o în ultimele dece- nii Serbia [i Israelul. S` fii mai preocupat de extinderea teritori- al` în spa]ii care nu-]i apar]in, decît de normalizarea situa]iei în limitele fire[ti. Visul Serbiei mari sau Israelul p\n` la canalul Suez, nu au adus decît noi r`zboaie [i destabiliz`ri interne. S\nt exem- ple ce nu trebuie urmate. Vorbim cu patim` de Trans- nistria. Spunem c` ne apar]ine. S\ntem îngrijora]i de soarta româ- nilor de acolo. O vrem împreun` cu Basarabia. S\ntem gata s` depu- nem m`rturie c` dacii s-au extins dincolo de Nistru [i c` românitatea e la ea acas` p\n` spre Bug… Ne risipim în iluzii. Entuziasmul etnic se dovede[te înc` energizant la acest popor, dar conduce la naive atitudini care sunt catastrofice în rela]iile interna]ionale.

Un fapt cotidian ne-a amintit, zilele acestea, de cinismul tensiunilor politice din Est. Un transport românesc de ajutoare pentru copiii transnistreni a fost oprit, nu la Nistru de c`tre gr`nicerii rusofoni, ci de basarabenii de pe Prut. Acela[i mesaj simbolic: România nu trebuie s` se implice la Est de grani]a na]ional`! E un semnal ferm din lungul [ir al celor transmise clar de c`tre oficialit`]ile Republicii Moldova dup` 1991. Se pare îns` c` nimeni nu e dispus s` ]in` cont, la modul profund, de interpretarea corect` a acestor gesturi politice.

Capacitatea noastr` de re- ac]ie se opre[te la nivelul emo]io- nal. S\ntem români, vorbim ace- ea[i limb` – oprimat` în R`s`ritul slav, ap`r`m aceea[i credin]`, purt`m aceea[i mo[te- nire cultural` sau traum` istoric`. Ne dor abuzurile (de o cruzime imperial`) nesf\r[ite la adresa cona]ionalilor no[tri – umili]i p\n` la dezumanizare de ruso- foni. Aceste lucruri fire[ti ne întunec` îns` o dreapt` judecat`. Devenim mai interesa]i de Trans- nistria, de grani]ele orientale ale Moldovei [i de guvernul fantom` de la Tiraspol dec\t de Basarabia îns`[i. Refuz`m s` vedem c` Moldova [i doar Moldova a r`mas problema cu adev`rat important`, risc\nd s` ne disip`m energiile [i claritatea viziunii politice de viitor, într-o mla[tin` estic` nesf\r[it`.

Unii au considerat c` noua criz` va fi un bun prilej pentru Chi[in`u de a cere Uniunii Euro- pene s` exercite presiuni eficiente asupra Rusiei [i Tiraspolului, al]ii au cerut implicarea imediat` a României, s-a vorbit cu entuzi- asm chiar [i despre declan[area unui nou r`zboi. Nimeni nu

asm chiar [i despre declan[area unui nou r`zboi. Nimeni nu * De[i nu \mp`rt`[im \ntrutotul punctul

* De[i nu \mp`rt`[im \ntrutotul punctul de vedere exprimat \n acest articol, consider`m c` publicarea lui este util` pentru declan[area unei dezbateri l`muritoare pe o tem` extrem de important`. |n paginile urm`toare apar [i alte pozi]ii. (rost)

rost nr. 19

-

27

cealaltã Românie De fapt, ar trebui s` ne con- centr`m doar asupra Basarabiei. ungurii sau

cealaltã Românie

De fapt, ar trebui s` ne con- centr`m doar asupra Basarabiei.

ungurii sau japonezii au înv`]at s` gîndeasc` optimist chiar cu teri- torii mai mici, noi nu suntem capa- bili s` trecem peste aceast` iluzie? Basarabia, doar Basarabia s` fie preocuparea noastr`. Ea este focarul de instabilitate la grani]a r`s`ritean`, din cauza sl`biciunii ei s-au produs toate eveni- mentele nedorite. Strategia de viitor trebuie s` fie una singur`:

tere pe cale de democratizare, care respect` cu decen]` anumite reguli interna]ionale, decît s` le prelungim suferin]ele în inte- riorul unei entit`]i politice ma- fiote, cu veleit`]i despotice. Întreaga noastr` aten]ie ar tre- bui s` se concentreze asupra de- mocratiz`rii statului vecin, asupra cultiv`rii unei elite basarabene pro-europene [i asupra normaliz`- rii situa]iei generale… Conflictul, ostilitatea [i tensiunea nu sunt decât armele biruitoare ale Rusiei. E timpul ca noi s` în]elegem asta [i s` schimb`m decisiv viziunea asupra Estului. Transnistria nu exist`! Exist` doar românii de dincolo, care merit` s` tr`iasc` decent, indiferent de statul c`ruia îi vor apar]ine. {i exist` Basa- rabia, ca viitoare parte a Româ- niei. Restul e doar un co[mar tre- c`tor.

Restul ne e str`in. Oricum, la mo- dul realist, [tim c` Rusia [i Ucra- ina nu vor ceda acel teritoriu. Nici nu vor s`-l primeasc` la schimb pentru Basarabia de Sud.

E

al lor! Noi ar trebui s` ac]io-

n`m, în]elept, pentru închiderea

cît

mai rapid` a acelei cangrene [i

s`

fim preocupa]i doar de respec-

tarea drepturilor pentru românii de acolo. Fie un nou Kaliningrad dac` aceasta e ambi]ia Rusiei. Dar s` fie o grani]` curat` cu Rusia, cu o via]` decent` pentru românii de dincolo de Nistru. Noi în[ine perpetu`m rolul Transnistriei ca momeal`, nefiind capabili s` ne deta[`m de un terito- riu-ispit`. Dac` Anglia s-a resem- nat cu pierderea Imperiului, dac` Germania a cedat un sfert din spa]iul na]ional polonezilor, dac`

democratizarea Republicii Mol- dova, ridicarea economic`, in- cluderea în spa]iul cultural ro- mânesc, declan[area unui senti- ment de apartenen]` la întreg… În rest, am avut timp de 300 de ani grani]` cu Rusia [i vom mai avea. E o utopie s` credem c`, prin cramponarea de statutul Transnistriei vom îndeparta peri- colul rusesc de la Dun`re. Mai bine s` accept`m predarea cona]ionalilor c`tre o mare pu-

 

Viorel PPaattrriicchhii

TTTTrrrraaaannnnssssnnnniiiissssttttrrrriiiiaaaa

oo pprroovvooccaarree ggrraavv\\ llaa aaddrreessaa RRoommâânniieeii

De peste o lun`, [colile cu predare în limba român` din Transnistria se afl` sub asediul mili]ienilor lui Igor Smirnov de la Tiraspol. Este o situa]ie dramatic`, pe care o condamn` [i Uniunea European`, [i Statele Unite, OSCE î[i declar` „nelini[tea“, [i Ucraina s-a mâniat, chiar [i Rusia s-a deranjat, dar nimeni nu întreprinde nimic. Copiii orfani de la Tighina au r`mas f`r` mâncare, f`r` ap`, fiindc` se opun rusific`rii.a a d d r r e e s s a a R R o o

28

Înaintea reuniunii Consiliului NATO de la Istanbul, Donald Rumsfeld, [eful Pentagonului, f`cea o vizit` scurt` la Chi[in`u. Era un semnal politic [i militar la adresa Rusiei. Ei, [i? Aceast` escal` a lui Rumsfeld nu l-a oprit pe Igor Smirnov, subalternul lui Vladimir Putin, s` desf`[oare for]e de represiune contra copiilor. Este adev`rat, Basarabia nu are z`c`minte de petrol pentru a convinge America s` declan[eze o campanie de aju- torare umanitar` cu avioane F-18 Pentru cei care nu cunosc geografia zonei, Tighina (Benderî, cum îi spun ru[ii, dup` model turcesc), veche cetate a lui {tefan cel Mare, se afl` dincoace de Nistru. Deci, în Basarabia veche, nu în Transnistria. Pe Vladimir Voronin nu-l deranjeaz` afrontul. Igor Smir- nov, un ofi]er KGB de peste Urali, nu-i permite lui Vladimir Voronin s` vin` nici m`car în satul s`u natal din Transnistria. O insult` mai penibil` pentru un [ef de

rost nr. 19

cealaltã Românie

cealaltã Românie stat „suveran“ nu se poate imagina. Lipsit de vlag`, pre- mierul Vasile Tarlev îi

stat „suveran“ nu se poate imagina. Lipsit de vlag`, pre- mierul Vasile Tarlev îi asigur` pe concet`]enii lui c` guvernul nu este indiferent fa]` de copiii asedia]i. Dar nu face nimic. Românii din Tighina au înv`]at îns` drumul spre Curtea European` a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Dup` ce Ilie Ila[cu a câ[tigat primul proces contra Rusiei, peste 400 de dosare din toat` Basarabia au ajuns la Strasbourg. La Tighina func]ioneaz` doar dou` „[coli moldove- ne[ti, cu predare în baza grafiei latine“, cum spune Tar- lev. Se vede ce tertipuri ieftine se folosesc, numai pen- tru a nu spune pe [leau „[coli române[ti“. Una din [coli are un internat pentru copii orfani. Valerii Prudnikov, co- misarul mili]iei din Tighina, le-a dat subalternilor pis- toale-mitralier` Kala[nikov [i veste antiglon]. Ei trebuie s` lupte cu orfanii de la [coala-internat. Nici reprezen- tan]ii OSCE nu au voie s` le ofere copiilor hran` [i ap`. Tighina este împresurat` de ru[ii lui Smirnov, dar atacul a fost amânat. Înarmându-i pe mili]ieni [i pe vame[i, Smirnov a în- c`lcat armisti]iul semnat la Moscova în 1992. Prin ur- mare, el provoac` un nou r`zboi. La cererea cui? Exist` dovada. Poli]i[tii basarabeni de la Tighina i-au surprins [i i-au fotografiat pe mili]ienii lui Smirnov, înarma]i, în timp ce treceau cu b`rcile peste Nistru [i intrând apoi în ora[ul Tighina. Chi[in`ul nu a reac]ionat „pentru a nu tensiona situa]ia“. Culmea ridicolului: ministrul Ap`r`rii de la Chi[in`u a cerut încetarea instruc]iei militarilor pentru ca Smirnov s` nu interpreteze aceste ac]iuni fire[ti ca pe o preg`tire de r`zboi. Localnicii din toat` Trans- nistria tr`iesc momente de groaz`. Ei î[i amintesc ce au p`]it în 1992 din cauza mercenarilor ru[i sau ucraineni. Nu au voie s` se întruneasc`, s` ias` noaptea din case, nu trebuie s` aprind` lumina în locuin]e. Profesorii români din Tighina fac un apostolat tra- gic, unic în Europa. Ei au r`mas al`turi de elevii orfani, care au o singur` arm` în fa]a mercenarilor: inocen]a. Este evident c` Rusia vrea s` constituie la Tiraspol un al doilea Kaliningrad. Din mai multe motive: a[a va ]ine în [ah Chi[in`ul, Kievul, dar [i Bucure[tiul; România va intra în Uniunea European` [i Transnistria ar putea de- veni o supap` pentru migra]ia rus`; dac` Transnistria r`- mâne sub control rusesc, oamenii de afaceri din fostul spa]iu ex-sovietic pot men]ine acolo un paradis fiscal. Ce face Ucraina, vecina noastr` cea mut`? Pe de o parte ofer` sprijin pentru infractorii lui Smirnov, pe de alt` parte, provoac` România prin orice mijloace. Toate aceste ac]iuni par s` fie coordonate dup` un scenariu care ar trebui s` amâne sau chiar s` anuleze intrarea României în Uniunea European`. Kievul continu` s` sape canalul Bâstroe, care va seca o mare parte din Delta Dun`rii,

rost nr. 19

inclusiv bra]ul Sulina. Ucrainenii nu iau în cosiderare protestele Uniunii Europene [i ale organiza]iilor ecolo- giste interna]ionale. Congresul Puterilor Locale al Con- siliului Europei avertizeaz` Kievul c` Delta Dun`rii a fost inclus` în patrimoniul mondial al UNESCO. Inutil! Oficialii de la Kiev tac. {i fac. Deocamdat`, ei au împins în fa]` ni[te exper]i de la Centrul de Ini]iative Strategice de la Kiev, care au redactat un „memorandum“. Vadim Mahnitki, pre[edintele Comitetului Central al sindi- catelor din armat` [i din structurile de for]` ale Ucrainei, a cerut „revenirea Transnistriei în componen]a Ucrainei, cu drepturi de autonomie total`“. Dup` ce va intra în componen]a Ucrainei, Transnistria se va numi Republica Autonom` Transnistrean`, va avea structuri legislative, sistem bugetar [i fiscal proprii, \nsemne de stat. Limbile „oficiale“ vor fi ucraineana, moldoveneasca [i rusa. La fel ca [i gânditorul Belkovski, nici Mahnitki nu pune problema c` trebuie întrebat [i Chi[in`ul despre acest lu- cru. El vrea [i referendum în Ucraina [i în Transnistria pentru aceast` alipire. Oficialii ucraineni tac, dar Zbit- nev, liderul partidului extremist „Noua For]`“, cere tri- miterea unui contingent ucrainean în Transnistria, „zon` de interese strategice a Ucrainei“. Ce se întâmpl` îns` în România? Adrian Severin a declarat c` ucrainenii formeaz` majoritatea etnic` în

Transnistria. (Reamintim c` el a pledat foarte st`ruitor pentru tratatul politic cu Ucraina.) Într-un articol publicat în Wall Street Journal, Vladimir Socor, cel mai bun ana- list pentru spa]iul eurasiatic, îl contrazice pe Adrian Se- verin: românii formeaz` majoritatea relativ` în Transnis- tria, urma]i de ucraineni [i de ru[i. S` nu fi [tiut Adrian Severin, fost ministru de Externe, demnitar pe la OSCE, pe la NATO, care este realitatea din Transnistria? Dup` ce a primit dublu hatisherif de la Casa Alb` [i de la Kremlin ca s` ne fericeasc`, Adrian N`stase s-a lansat în campania preziden]ial` pentru Cotroceni chiar la M`lini, satul lui Nicolae Labi[. În „Moartea C`prioarei“, Labi[ evoc` „vân`toarea foamei în Mun]ii Carpa]i“. Cum s`-[i mai aminteasc` vân`torul patriei de românii din Trans- nistria sau din Basarabia? Când a fost la sediul ONU [i în Biroul Oval, în fa]a lui Bush, Adrian N`stase a vorbit

despre înc`lcarea drepturilor omului în

Sudan! Mai

ales c` nimeni din clanul Voronin nu solicit` sprijinul României. A[a se face c` românii de dincolo de Prut [i de Nistru au devenit o durere de cap în plus pentru gu- vernan]ii de la Bucuresti. Rudele s`race, cu care nu tre- buie „s` împ`r]im bun`starea noastr`“, dup` cum ne re- comanda Stelian T`nase, un alt formator de adânc` opi- nie contemporan`. S` se ocupe de ei Portugalia sau Bul- garia, a[a cum a recomandat Mircea Geoan`, [eful diplo- ma]iei de la Bucure[ti. S` nu se interpreteze

29

historia V i o r e l D D o o l l h h

historia

Viorel DDoollhhaa

Transnistria – þara nimãnui

Transnistria a avut dintotdeuna acela[i rol \n planurile imperiale ruse[ti: de avanpost [i cap de pod a avut dintotdeuna acela[i rol \n planurile imperiale ruse[ti: de avanpost [i cap de pod militar spre Europa civilizat`. Ast`zi, Noua Rusiei i[i impune pozi]ia la grani]a cu NATO printr-o politic` agresiv`, de for]`. Documentarul pe care \l public`m, \ncep\nd cu acest num`r al revistei rost, prezint` istoriografic soarta acestei f#[ii de p`m#nt transnistrean, r#vnit` [i folosit` de-a lungul secolelor \ntr-un singur scop: strategic.

Transnistria, \n sens geogra- fic, este delimitat` de malul de

800

km al Nistrului, de malul de

600

km al Bugului [i de litoralul

de 150 km al M`rii Negre. Prin rom#ni transnistrieni \n]elegem \ns` pe to]i cei de dincolo de Nistru, cuprinz#nd Podolia [i merg#nd p#n` la Nipru ba chiar Don, \n Crimeea, Caucaz [i Siberia. |nceputurile \ntinderii marginii estice a rom#nit`]ii la est de Nistru se reg`sesc \n simbioza dintre tyrage]i (ge]ii de la Tyras

30

sau Nistru), deci \ntre supu[ii lui Burebista, care, la gurile Bugului, st`p#nea Olbia, [i romanii ale c`ror urme se g`sesc la tot pasul. Din vremuri foarte vechi a \nce- put \ntre rom#ni [i ruteni sau ucrainieni un v`dit proces de in- terpenetra]ie etnografic` [i demo- grafic`, continuat \n decursul veacurilor prin coloniz`ri [i emi-

gr`ri ale acestor dou` rase. St`p#- nirea cnejilor bolohoveni (pre- cursorii cazacilor) se afla pe cursul r#ului Sluci [i pe Bugul superior. Istoricul ucrainian V.B. Antonovici scria \n 1885 c` nici dreapta nici st#nga Nistrului ,,nu

a apar]inut nici principilor hali-

cieni, nici altor principi ru[i“. Lupta corp la corp cu triburile slave [i turaniene nu va \mpiedi- ca realizarea statului moldovean

\n sec. al XIV-lea, principatul de

la Baia al`tur#ndu-se altor a[ez`ri

rom#ne[ti mai vechi, unele r`s- p#ndite p#n` \n Polonia [i Volhi- nia. |ntre voievozii bolohovenilor mai cunoscu]i sunt Alexandru din Bel]i [i Gleb al lui Ieremia. |nc` la debutul mileniului al II-lea, aceast` rom#nitate era destul de puternic`, surse scandinave din veacul al XI-lea semnal#nd prezen]a ,,blakumenilor“ dincolo de Nistru, iar o cronic` veche ru- seasc` men]ioneaz` pe aceia[i ,,volohove“ \n zon`. |n Crimeea ne \nt#mpina` la 1287 un Cr`- ciun, la 1280 o ,,unguroaic` M`- rioara“ de la Caffa, iar \n sec.XV ,,ungurii“ Radu, Stanciu, Stoica \n aceea[i colonie, elementul ro-

m#nesc cunosc#nd iat` din exce- sul s`u de vitalitate [i fenomenul de diaspora. La 25 mai 1455 or`[enii din Cetatea Alb`, nemul- ]umi]i de ac]iunile piratere[ti ale genovezilor din castelul Lerici de la gurile Niprului, pun st`p#nire pe aceast` fortifica]ie [i \i trimit captivi domnitorului Petru Aron pe conduc`torii cet`]ii. Podolia epocii lui {tefan cel Mare este so- cotit` de N. Iorga ca apar]in#nd ,,de fapt nim`nui“ de[i succesiv ]inuse nominal de cnejii t`tari, Marele Cnezat al Lituaniei [i Polonia. Pe nesim]ite s-a n`scut o Moldov` ,,nou`“ dincolo de Nis- tru cu sate din ce \n ce mai nume- roase. Cetatea Lerici este ocupat` de Moldova \ntre 1455-1475.

Cazacii rom#ni

Într-o scrisoare c`tre |nalta Poart`, {tefan Bathory ar`ta c` \ntinderile dintre Bug [i Nipru erau populate cu o adun`tur` de oameni compus` din poloni lit- vani, moscali [i rom#ni. Cazacii sunt str#n[i dintre moscali [i ro- mâni. Prin denumirea de cazac, t`tarii \n]elegeau vagabond. Hat- manul lor, Dumitru Visnovietchi se cobora dintr-o sor` a lui Petru Rare[. A pretins [i scaunul Mol- dovei. Dup` Ioan Vod` cel Cum- plit, cazacii vor n`v`li \n Moldo- va de mai multe ori aduc#nd cu ei ,,Domni[ori“ – fii adev`ra]i sau \nchipui]i de dincolo de Nis- tru ai domnilor de odinioar` ai Moldovei.

rost nr. 19

historia

historia Ioan Nicoar` Potcoav` a fost primul hatman ales de \ntreaga Sece Zaporojean`. El va reu[i

Ioan Nicoar` Potcoav` a fost primul hatman ales de \ntreaga Sece Zaporojean`. El va reu[i s` ocupe pentru scurt timp tronul Moldovei [i acela[i noroc [i-l vor \ncerca [i al]i rom#ni din fruntea cazacilor: Alexandru [i Constantin Potcoav`, Petre Lungu, Petre Ca- zacu. Rangul suprem de hatman al cazacilor \l vor mai de]ine dintre rom#nii transnistrieni Ion Grigore Lobod`, Tihon Baibuza, Samoil` Chi[c`, Ion Sarcu, Opara, Trofim Volosanin (Rom#nul), Ion Sarpila, Timotei Sgur`, Dumitru Hunu [i eroul legendar al cazacilor \n lupta pentru independen]a Ucrainei, D`- nil` Apostol. Pe tot parcursul seco- lelor XVI-XVIII, \nalte ranguri printre cazaci le-au avut polcov- nicii Toader Lob`d`, (\n Pereia- slav), Martin Pu[cariu (\n Polta- va), Burl` (\n Gdansk), Pavel Apostol (\n Mirgorod), Eremie Ganju [i Dimitrie B`ncescu (\n Uman), Dumitra[cu Raicea (\n Pe- reiaslav) comandantul Varlam Bu- hatel, Grigore Gamalie (\n Lu- bensc), Grigore Cristofor, Ion Ursu (\n Rascov), Petru Apostol (\n Lubensc). Al]i mari coman- dan]i de unit`]i c`z`ce[ti dintre ,,dacii transnistrieni“ sunt: }opa, Scapa, }`ranul, Moldovan, Mun-

teanu, Procopie, Des`lag`, Dr`- gan, Gologan, Polubotoc, Cociu- bei, Turcule], Chigheci, Grigora[, Bogdan, Radul, Foc[a, Basarab, Grigorcea, Borcea etc. Mul]i din ei vor fi semnatari ai documentelor de unire a Ucrainei cu Rusia de la 18 ianuarie 1654, iar al]ii, precum generalul Ciorba [i coloneii M#n- dra, Ghinea [i Branca vor intra \n servicul Rusiei.

Domnii Moldovei au st`p#nit Transnistria

Dup` ce, \n 1574, Ion Vod` Armeanul pomenea de ,,]ara noastr` a Moldovei de dincolo de Nistru“, dup` ce, \n 1602, boierii vorbesc de neamurile lor de peste Nistru, Ghe. Duca devine la 1681 ,,Despot al Moldovei [i Ucrainei“, \mplinind pe l#ng` rolul de domnitor al Moldovei [i rostul de hatman [i administrator al Ucrainei, unde \n vremea aceasta se vor scrie [i acte \n ro- m#ne[te. Dac` p#n` acum doar hotarul etnic dep`[ise Nistrul, Duca va duce s[i hotarul politic \n zona transnistrean`, av#nd \n st`p#nire toate teritoriile dintre Carpa]i [i Nipru. Dup` el au mai de]inut conducerea Ucrainei,

{tefan Movil`, Dimitrie Canta- cuzino [i Ene Dr`ghici, iar cu mari func]ii au fost [i Simeon Palis [i Sandu Col]ea. Consecin]` a st`p#nirii lui Duca Vod` (care a ridicat cur]i domne[ti la Ticanova pe Nistru [i Nimirov pe Bug) Moldova continu`, p#n` la 1765, s` ad- ministreze [i malul st#ng al Nistrului. Importantele centre ale Transnistriei erau Movil`ul, Dub`sari, Silibria, Iampol, Jaruga, R#[cov, Vasilc`u. |n noua oblastie format` de ru[i la Oceakov (la a c`rei construc]ie Petru {chiopu participase cu 15.000 de salahori [i 3000 de care) au primit \n sec. XVIII p`m#nturi boierii: Cantacuzino, Rosetti, Catargiu, Badiul, Sturza, Manuil, M`c`rescu, Cucu, Boian, Iliescu, Sab`u, C`n`n`u, Cr`ciun, Pascal, Hagil`, S`car`, Nicori]`, Ghenadie, Dodon, Zurucil` etc. Cetatea a fost cerut` de Mihai Viteazul la 1600 [i ap`rea \nc` de pe atunci ca fiind unul din ora[ele Moldovei. |ntr-un recens`m#nt din 1793, \ntre Nistru [i Bug, din 67 de sate, 49 erau exclusiv rom#ne[ti. (Va urma)

Foto: Bogdan Onofrei
Foto: Bogdan Onofrei

rost nr. 19

31

cuvîntul monahilor P r . d r d . F l o r i n

cuvîntul monahilor

Pr. drd. Florin ÞÞuuººccaannuu

UUUUuuuu nnnneeeeddddrrrreeeepppptttt\\\\]]]]iiiitttt aaaallll iiiissssttttoooorrrriiiieeeeiiii::::

Mitropolitul Visarion Puiu

La 10 august a.c. s-au împlinit patruzeci de ani de la trecerea la cele ve[nice a unui ierarh de excep]ie al Bisericii Ortodoxe, Mitropolitul Visarion Puiu

(1879-1964).

Pentru a marca, într-un cadru solemn-spiritual, dar [i cultural, aceast` zi, Mitropolia Moldovei [i Bucovinei a invitat pe to]i cei care îl îndr`gesc pe marele ierarh condamnat la moarte, s` vin` la M`n`stirea Neam]u, acolo unde el, în via]` fiind, [i-a ales locul de veci. |n aceea[i zi, la Centrul Cultural-Pastoral „Sf. Paisie de la Neam]“, de l\ng` m`n`stirea Neam]u a avut loc simpozionul „Mitropolitul VisarionPuiu – 125 de ani de la na[tere [i 40 de ani de la trecerea sa la ve[nicie“. Ne facem o datorie de onoare din a-l evoca [i noi \n paginile revistei rost.

N`scut la Pa[cani, pe 27 februarie l879, Visa- rion Puiu, pe numele de botez Victor, a fost primul din cei trei copii ai lui Ioan [i Elena Puiu. Tat`l s`u era fiul preotului Ioan Puiu din Girov-Neam], iar mama sa era din Roman, fiica negustorului Neculai Miron. Tat`l s`u era conductor de tren. Primele trei clase primare le-a f`cut la Pa[cani (1886-1889), la [coala mixt` a c`ilor ferate. Clasa a IV-a [i Seminarul Teologic inferior, le va urma la Roman unde se mutase cu serviciul tat`l s`u.

32

În toamna anului 1891, cu sprijinul arhiereului Ioanichie Flor B`c`uanul se va înscrie în clasa I-a la Seminarul Sf. Gheorghe din Roman. Printre profe- sori, l-a avut la limba român` pe Calistrat Hoga[, despre care mitropolitul î[i va nota în însemn`rile sale „sever [i exigent dar drept. Lui îi datorez pri- mele compuneri stilistice buni[oare [i primele îndemn`ri de a citi literatur` român` [i str`in`“. Dup` trei ani petrecu]i la Roman, unde a participat [i la înmormântarea episcopului Melchisedec (mai 1892), se va înscrie la cursul superior al Seminaru- lui Veniamin Costachi din Ia[i, unde î[i va dezvolta gustul pentru literatur` luând c`r]i cu împrumut de la librarul {araga, sau de la anticarul Kupperman. Aici, va colabora la câteva foi locale. Iar cu ajutorul b`nesc al unui coleg-ierodiaconul Varlaam Arghi- rescu de la M-rea Neam] – „care-[i împ`r]ea agoni- seala elevilor s`rmani“, participa la concertele [i spectacolele de la Teatrul Na]ional din Ia[i. Dup` absolvirea Seminarului \n 1899, se va înscrie la Facultatea de Teologie din Bucure[ti, unde va întâlni marile personalit`]i ale vremii, asistând la conferin]ele lui Titu Maiorescu, R`dulescu Motru, Coco Dumitrescu-Ia[i [.a. Din anul 1902, la pro- punerea lui Petre Gârboviceanu, directorul Casei Bisericii (fiind pe atunci student în anul II), va lucra ca func]ionar la aceast` institu]ie care se va numi ulterior Ministerul Cultelor. L-a cunoscut acum pe ministrul instruc]iunilor publice, Spiru Haret, care î[i avea biroul în acela[i local.

În slujba Bisericii

În anul 1905, va reveni la Roman, unde, la 22 decembrie, se va c`lug`ri. A fost tuns în monahism la Catedrala Episcopal` de c`tre episcopul Ghera- sim Safirin, care peste câteva zile îl va hirotoni dia- con pe seama Catedralei. Despre anii petrecu]i aici

rost nr. 19

cuvîntul monahilor

cuvîntul monahilor la Roman, î[i va aminti mai târziu mitropolitul Visarion, „ace[tia au fost cei mai

la Roman, î[i va aminti mai târziu mitropolitul Visarion, „ace[tia au fost cei mai frumo[i ani ai c`lug`riei mele“. În ianuarie 1907, a plecat s`-[i des`vâr[easc` studiile teologice la cea mai înalt` [coal` a vremii, Academia duhovniceasc` de la Kiev, ca bursier. La întoarcerea în ]ar`, \n iulie 1908, a fost trimis la Gala]i. Acolo, dup` o scurt` perioad` de slujire ca diacon la Catedrala Episcopal` a Dun`- rii de Jos, de numai dou` luni, a fost hirotonit iero- monah, pe la propunerea episcopului Pimen Geor- gescu. La 6 decembrie 1908, a fost hirotesit pro- tosinghel, iar la 1ianuarie, anul urm`tor arhimandrit, primind [i responsabilitatea de vicar al acestei Epis- copii [i func]ia de director al Seminarului Sf. Andrei din Gala]i (1909-1918). P`rintele Visarion nota \n jurnalul s`u: „În tim- pul r`zboiului (1916-1918) pe care l-am îndurat sub bombardamente de artilerie vr`jma[`, am pref`cut [coala în spital pentru militarii r`ni]i, în a c`rui administrare lucram împreun` cu mama“. Experien- ]a [i realiz`rile ob]inute la Seminarul din Gala]i au f`cut ca dup` Unirea Basarabiei cu România, s` fie numit director al Seminarului teologic din Chi[in`u. Dup` ce a ref`cut localul [colii, afectat de sta]ionarea trupelor ruse[ti, a organizat programa [colar`, fiind numit [i inspector al m`n`stirilor din Basarabia. Concomitent a condus Societatea Istorico-Ar- heologic` din Chi[in`u, precum [i Societatea Cultural` a Clerului [i cea de binefacere a ora[ului, unde se împ`r]ea hran` zilnic, la patru pân` la cinci sute de s`rmani.

Slujirea arhiereasc`

La 17 martie 1921, Visarion a fost ales episcop al Arge[ului, fiind hirotonit arhiereu în ziua de „Buna Vestire“, la Catedrala Patriarhal` din Bucure[ti. A str`b`tut timp de doi ani toate parohiile din cele dou` jude- ]e ale eparhiei sale (Arge[ [i Olt), „cercetând satele cu prea multe biserici s`race [i slab îngrijite, cu zugr`veli cumplite [i preo]i nec`- ji]i“. Cu mari eforturi, având [i sprijinul lui Nicolae Iorga, Visa- rion a reu[it s` redobândeasc` ve-

chea re[edin]` episcopal`, devenit` între timp palat regal. În anul 1923, s-au înfiin]at dou` episcopii noi în Basarabia, a Hotinului [i a Cet`]ii Albe, prilej cu care Visarion Puiu va fi transferat episcop la Hotin, având re[edin]a la B`l]i, iind instalat la 13 mai 1923. Ca [i la Arge[, va lucra la început în condi]ii impro- prii, locuind în gazd` la un evreu, apoi la un neam] în ora[ul B`l]i. În discursul pe care l-a rostit la instalarea sa aici, Visarion a rostit între altele: „Doamne, f` ca toiagul acesta p`storesc, s` nu-mi fie a-l purta cu greutate, iar turma la care sunt trimis, s` o pot cu îndestulare hr`ni din ogorul Evangheliei Tale, [i m` învred- nice[te a spune cândva ca Apostolul «Nu eu ci harul T`u, care a fost în mine a s`vâr[it aceasta»“. La B`l]i, episcopul Visarion a avut o fructuoas` [i complex` activitate. A ctitorit catedrala Episcopa- l` „Constantin [i Elena“, a ridicat un m`re] palat episcopal, în preajma c`ruia a amenajat un parc cu arbori adu[i din întreaga lume, de asemenea a orga- nizat [coli teologice, tipografii, Casa de Ajutor a clerului, Ateliere biserice[ti pe lâng` m`n`stiri, a restaurat 397 biserici [i 40 de case parohiale, o fa- bric` de lumân`ri, un Sanatoriu [i multe altele.

397 biserici [i 40 de case parohiale, o fa- bric` de lumân`ri, un Sanatoriu [i multe

-

rost nr. 19

33

cuvîntul monahilor „Sprijinit de un popor cu drag de biseric` oa- meni buni [i ascult`tori,

cuvîntul monahilor

„Sprijinit de un popor cu drag de biseric` oa- meni buni [i ascult`tori, cum e ramura româneasc` a moldovenilor dintre Prut [i Nistru, cei 12 ani de p`storie la Episcopia Hotinului, au trecut pro- ducându-mi bucurii suflete[ti pe care numai bunul Dumnezeu mi le-a dat poate ca r`splata` a muncii puse în slujba sa…“, î[i va aminti mai apoi Visarion în jurnalul s`u. Tot la B`l]i, episcopul va publica mai bine de jum`tate din cele 40 de lucr`ri ale sale. Visarion a fost pre]uit de regele Carol al II-lea [i de Nicolae Iorga, care în mai multe rânduri au venit s` vad` cele realizate de dânsul în Basarabia. La B`l]i, episcopul s-a implicat [i în ac]iuni de ordin ob[tesc cu scopul îmbun`t`]irii vie]ii locuito- rilor ora[ului: alimentarea cu ap` [i curent electric, dezvoltarea transportului feroviar, canalizarea, con- struirea unui aerodrom, un abator, o baie public`, o maternitate etc. În anul 1935, Visarion va fi ales Mitropolit al Bucovinei, având re[edin]a la Cern`u]i. A fost insta- lat pe 10 noiembrie, prilej cu care a rostit un emo- ]ionant discurs, ar`tându-[i nemul]umirea fa]` de r`- ceala [i amor]eala în care se afla Biserica în acele momente grele. Experien]a dobândit` la conducerea celorlalte eperhii, la care se adaug` spiritul gospo- d`resc înn`scut, cultul pentru disciplin` [i ordine, au avut efecte pozitive prin prosperitatea ac]iunilor în- treprinse, dar au stârnit [i reac]ii negative din partea acelora care î[i vedeau amenin]ate afacerile. Între realiz`rile acestei perioade, amintim – construirea a zeci de biserici de zid în locul celor de lemn [i repa- rarea a câtorva sute, construirea la Cern`u]i a a[a-zi- sului „Palat Cultural“ – edificiu maiestuos cu multe s`li de conferin]` [i bibliotec` – înfiin]area a [ase cantine pentru muncitorii forestieri, refacerea sta]i- unii Vatra Dornei aflat` în proprietatea Mitropoliei (a fost construit Cazinoul, amenajat parcul [.a.) etc. La 14 septembrie 1939, mitropolitul Visarion va expedia o scrisoare din Cernau]i, adresat` lui Sta- lin, încercând s`-l determine pe acesta s` mediteze asupra faptului c` Biserica este o institu]ie f`r` fron- tiere, iar sentimentul religios nu poate fi distrus de persecu]ii, care n-au încetat de-a lungul veacurilor. Aceast` atitudine s-a finalizat din p`cate prin însce- narea pension`rii mitopolitului [i înl`turarea sa din scaun la 1 iunie 1940. Nu este exclus ca un rol important în pensionarea for]at` a mitropolitului s`-l fi avut [i atitudinea lui tran[ant` din septembrie 1939, când a g`zduit cu os- pitalitate la Cern`u]i, grupul de refugia]i polonezi în frunte cu pre[edintele Poloniei Ignacy Moscicki.

În aceste împrejur`ri, mitopolitul se retrage la M`n`stirea Neam], unde î[i ridicase în 1937 o cas` de odihn`, lâng` Schitul Vovidenia. Nu va r`mâne prea mult aici, c`ci la 16 noiembrie 1942, Visarion Puiu va conduce Misiunea Ortodox` Român` în Transnistria. A fost o perioad` plin` de realiz`ri – s-au redeschis loca[uri de cult care vreme de decenii au avut alt` destina]ie (grajduri, depozite de cereale etc.), sprijinirea înv`]`mântului [i a institu]iilor fi- lantropice, pres`, publica]ii etc. Pe 14 dec.1943 Mi- siunea i-a sfâr[it, iar Visarion va reveni la M`n`sti- rea Neam], iar în 1944 se va muta la Bucure[ti. În timpul bombardamentelor a plecat la m`n`stirea Cernica, de unde în august 1944 va pleca la Zagreb, în Croa]ia, ca delegat al Patriarhiei Române la sfin- ]irea unui episcop ortodox. Nu se va mai întoarce niciodat` în ]ara sa, presim]ind parc` ce va urma.

Lungul drum al exilului

La Zagreb, pe lâng` slujba de sfin]ire a avut loc [i o întâlnire cu presa. Mitropolitul Visarion a fost unul din primii ierarhi ortodoc[i care au sesizat rolul presei [i a folosit-o ca o tribun`. Cu acel prilej el a condamnat ororile r`zboiului, aluziile f`cute vizând [i atrocit`]ile comise împotriva sârbilor. Fiind aproape de Viena, dup` hirotonia de la Zagreb, Vi- sarion a dorit s` mearg` la un control medical de specialitate, iar pilotul a acceptat. La 23 august 1944 mitropolitul se afla la Viena. Vl`dica se hot`r`[te s` nu se mai întoarc` în ]ar`. La fel va face [i pilotul, punând avionul la dispozi]ia autorit`]ilor austriece. La început a fost închis într-un lag`r în Tirol, la Salzburg. Istoricul C.N.Tomescu – apropiat al mi- tropolitului – combate afirma]iile c` Visarion ar fi f`cut parte efectiv din Guvernul de la Viena, sau c` s-ar fi ata[at legionarilor români fugi]i din ]ar`, sub conducerea lui Horia Sima. A r`mas în Austria pân` în toamna anului 1945, dup` care a plecat în Italia, fiind g`zduit de Institu- tul Don Calabria la M`n`stirea Maguzzano, pân`-n iunie 1947. A fost ajutat de papa PIUS al XII lea [i de cardinalul Tisserand, pe care i-a vizitat. Din Italia a plecat în Elve]ia locuind temporar la Sonvico-Lu- gano, pân` în prima parte a anului 1949. De aici este convins de unii reprezentan]i ai comunit`]ii române din Paris s` se mute în Fran]a. Ajuns la Paris, mitro- politul va înfiin]a prima Episcopie Ortodox` Româ- n` din Occident, pe care el însu[i o va conduce. Între timp în ]ar`, noul regim a început cercet`rile pentru trimiterea în judecat` a celor vinova]i de dezastrul

34

rost nr. 19

cuvîntul monahilor

cuvîntul monahilor ]`rii. În luna mai 1945, la a[a zisul Tribunal al Popo- rului din Bucure[ti,

]`rii. În luna mai 1945, la a[a zisul Tribunal al Popo- rului din Bucure[ti, se afla un tabel cu 302 persoane cercetate ca fiind „criminali de r`zboi“. La num`rul 293 figureaz` Visarion Puiu, mitro- polit al Bucovinei, [ef al Misiunii Ortodoxe din Transnistria. La 20 februarie 1946 a avut loc [edin]a public` de judecat`, iar a doua zi s-a pronun]at sen- tin]a – condamnat la moarte. Mitropolitul Visarion a f`cut recurs, demontând toate capetele de acuzare, dar acesta a fost respins. Mai mult, au fost f`cute de- mersuri pentru extr`dare. Partea mult mai regreta- bil` a constituit-o apoi hot`rârea Sfântului Sinod al B.O.R. din 28 februarie 1950 de a-l caterisi ca unul ce era considerat tr`d`tor al „intereselor poporului“. Dup` 40 de ani, la 25 septembrie 1990, Sinodul B.O.R., acela[i care odinioar` la condamnat, a anu- lat nedreapta hot`râre din 1950, ridicând pedeapsa caterisirii [i reabilitându-l. Greut`]ile [i suferin]ele de tot felul ale vie]ii în pribegie au afectat starea de s`n`tate a mitropolitului Visarion. În 1959, r`spunzînd cu umor scrisorii unui

prieten din Germania scria: „Dar poate ai vrea s` afli care mi-i s`n`tatea… ca într-o cas` veche spre ruinare, geamuri sparte, buc`t`ria stricat`, iar pe- re]ii pe jos plini de igrasie“. Ultimii ani ai vie]ii i-a petrecut în nordul Fran]ei, într-un sat, Viels Maison. În ziua de 10 august 1964 s-a stins din via]`, în vârst` de 86 de ani. În od`i]a lui nu s-au g`sit nici m`car ba- nii necesari pentru îngropare, dar locuitorii de acolo, vecinii, au acoperit trebuin]ele. L-au prohodit doi preo]i ru[i ortodoc[i, fiind înmormântat în cimitirul catolic al satului. Ulterior, în 1992, a fost reînhumat în cimitirul Montparnasse din Paris, al`turi de al]i pa- tru slujitori români. Pe lespedea de marmur`, posteri- tatea a s`pat un vers dintr-un psalm: „La rîul Vavilo- nului, acolo am [ezut [i am plâns“, ar`tând parc` ne- lini[tea [i triste]ea lui departe de p`mântul natal. Acesta a fost Visarion Puiu, un curajos lupt`tor pe care l-a dat rezisten]a anticomunist`, o persona- litate cople[itoare din toate punctele de vedere. De la el putem înv`]a c` omul, de[i este atât de efemer, se poate înve[nici prin faptele sale…

Foto: Bogdan Onofrei
Foto: Bogdan Onofrei

rost nr. 19

35

cuvîntul monahilor ÎPS Bartolomeu A A n n a a n n i i a

cuvîntul monahilor

cuvîntul monahilor ÎPS Bartolomeu A A n n a a n n i i a a

ÎPS Bartolomeu AAnnaanniiaa

CCCCeeeennnneeeeooooffffeeeerrrrããããEEEEuuuurrrrooooppppaaaa????

Am meditat mai adînc la vremurile noastre, dac` nu cumva procesul se prelunge[te, dac` nu cumva viziunea dostoievskian` a mers dincolo noastre, dac` nu cumva procesul se prelunge[te, dac` nu cumva viziunea dostoievskian` a mers dincolo de comunism. Dumnezeu ne-a ajutat [i am sc`pat de povara comunismului, prin jertfele din decembrie ’89, intrînd într-o alt` er`. Iat` îns` c` avem o alt` perspectiv`: dac` ne-am confruntat cu R`s`ritul bol[evic, de data aceasta ne îndrept`m cu fa]a c`tre Occidentul european (care se autodefine[te drept „Europa“ îns`[i [i care ne invit` s` intr`m în ea, ca [i cum noi n-am fi fost niciodat` europeni).

36

|n privin]a aceasta, dac` tre- buie s` fac o parantez` [i vreau s` o fac, doresc s` afirm c` noi am fost întotdeauna europeni [i c` nu poate fi vorba de o „intrare“ a noastr` în Europa, ci de reg`sirea noastr` în Europa, sau mai precis de reg`sirea Europei în noi. Ne e greu s` fim trata]i ca ni[te primitivi, cu toat` s`r`cia noastr`, uitînduse c` dac` suntem ast`zi s`raci [i înapoia]i datorit` comunismu- lui, este [i prin faptul c` Occidentul ne-a livrat, aproape gratuit, acestuia. Lucrurile aces- tea sunt [tiute. Cred c` Apusul nu are dreptul s` ne umileasc`, a[a cum a încercat [i încearc`; f`r` s` fac politic`, trebuie s`

rost nr. 19

cuvîntul monahilor

cuvîntul monahilor subliniez atitudinea tot mai demn` a ]`rii noastre în acest context european. Nu a[tept`m

subliniez atitudinea tot mai demn` a ]`rii noastre în acest context european. Nu a[tept`m spiritualitate din Occident, pen- tru c` nu o are. Uneori suntem

trata]i ca ni[te „balcanici“, uitîn- du-se c` suntem la nordul Dunarii [i, c`, geografic, nu facem parte din Balcani. Ei, [i dac` am face? Alexandru Paleologul spune c`, la urma urmei, chiar daca am fi balcani-

ci n-ar fi nimic ru[inos în asta.

Platon, Aristotel [i Sofocle au fost balcanici. Iar eu a[ ad`uga:

toat` doctrina teologica a lui Toma d’Aquino s-a sprijinit pe Aristotel, pe un balcanic. Iar

dac` este vorba de civiliza]ie, ar trebui s` ne amintim c`, în jurul anului 1000, bazileii [i principesele Bizan]ului aveau b`i de marmur`, în timp ce curtenii lui Carol cel Mare se scarpinau de p`duchi [i rîie. A[adar, dac` este vorba de o Europ`, si anume de adev`rata Europ`, noi am avut întodeauna viziunea [i tr`irea ei. Europa este sinteza gîndirii elene, a spiritualit`]ii cre[tine [i a civi- liza]iei romane. Este singura Europ` pe care o recunoa[tem, dar [i cea care ni se refuz`. Ni se propune în schimb, o Europ` construit` eminamente pe economie [i politic`; nici cea mai mic` adiere de cultur`, c` de religie nu mai vorbim. Dac` aceasta este Europa care ni se îmbie, nu avem nevoie de ea! Mai degrab` o invit`m s` se îndrepte ea c`tre noi, pentru ca s` se redescopere pe ea îns`[i; noi nu avem de cer[it ci de ofe- rit. Ce ni se propune? Economi- cul-pîinea. Prin pîine ni se cere libertatea. De aici, preten]iile aberante care ni se pun în fa]`, a

fi accepta]i în aceast` Europ`:

homosexualitatea, viciul, avor-

rost nr. 19

tul, desfrîul, sexualitatea, por- nografia, adic` tot ceea ce poate fi mai r`u în via]a unei societ`]i, ni[te rele pe care noi ca popor, în frunte cu biserica [i din feri- cire în frunte cu tineretul nostru cre[tin ortodox, le respingem cu toat` fermitatea, pentru c` nu vrem ca, cu pre]ul „intr`rii“ noastre în Europa s` ne pierdem propria identitate na]ional`. A[adar: economie, pîine, robire. |n al doilea rînd: „miracolul“. Nici pomeneal` de vreun mira- col în numele lui Dumnezeu, a[a cum încerca cel pu]in, marele inchizitor. Nu, „ci mira- colul“ zborului cosmic, al elec- tronicii, al calculatorului, al ingineriei genetice: un miracol perpetuu, pe care fascina]i va trebui s`-l acceptam în locul minunilor lui Dumnezeu. {i în al treilea rînd, tot prin econo- mic: puterea [i prin putere, autoritatea. Nu mai este aceea a comunismului, ci a[a-ziselor „Mari puteri“, cele îndrituite s` hot`r`sc` pentru popoarele mici. Pentru intrarea \n Europa ni se cere s` fim toleran]i cu toate cele care ne smulg din credin]a noastr`.

Verbul „a corupe“, în accep]ia termenului grecesc, înseamn` a altera nu numai prin descompunere ci [i prin amestec. Toate formele de sin- cretism religios care ni se pro- pun, începînd cu New Age [i terminînd cu tot felul de combi- na]ii între diferite secte neo- protestante, care alc`tuiesc fed- era]ii „evanghelice“ [i „evanghelizatoare“, [i care caut` s` ne ame]easc` prin aces- te oferte foarte comode, seduc`toare, deseori toate aces- tea sunt forme [i manifest`ri ale corup]iei spirituale. E bine s` [ti]i c`, pe m`sur` ce aceste invazii devin tot mai radicale, dar ne propun, în mod repetat [i st`ruitor, „toleran]a“, e bine s` [ti]i c` toleran]a trebuie s` func]ioneze pîn` în clipa cînd începe abuzul! Din momentul în care cel`lalt abuzeaz` de tole- ran]a mea, aceasta înceteaz` [i trebuie s` înceteze. De aceea, personal, voi deveni intolerant, chiar cu riscul de a fi catalogat drept fundamentalist. La urma urmei, dac` e vorba de „funda- mentalism“, primul fundamen- talist a fost însu[i Iisus Hristos:

„|napoia Mea, satano!“

Foto: Bogdan Onofrei
Foto: Bogdan Onofrei

37

repere R a d u B B ã ã l l a a º º

repere

Radu BBããllaaººaa

CCCCoooonnnnssssttttaaaannnnttttiiiinnnn NNNNooooiiiiccccaaaa,,,,

filosof ºi antrenor cultural

Constantin Noica este un reper esen]ial \n cultura rom#n` nu numai prin ce a scris, ci deopotriv` pentru c` a reu[it, \n cultura rom#n` nu numai prin ce a scris, ci deopotriv` pentru c` a reu[it, \ntr-o epoc` de cr\ncen` marginalizare a intelectualit`]ii rom#ne[ti,

s` fac` [coal`. „{coala de la P`ltini[“ nu este o metafor`, ci o realitate. S-au ad`pat la ea min]i str`lucite, care ast`zi s\nt \n prim-planul vie]ii culturale [i civice de la noi: Andrei Ple[u, Gabriel Liiceanu, Sorin Vieru, Victor Stoichi]`,

Andrei Codrescu [.a.

Noica era preocupat de viitorul cultural al rom#- nit`]ii, de ispr`vile culturale pe care trebuiau s` le s`v\r[easc` tinerii intelectuali. {i a devenit un veri- tabil antrenor cultural, care \[i selec]iona foarte atent elevii, pe care apoi \i supunea unui program intensiv de acumulare cultural`. Se orienta asupra unor v\rfuri a noii genera]ii, oameni \ntre 25 [i 28 de ani – v\rsta la care, spunea, erau potrivi]i pentru a trece printr-un antrenament cultural serios, de c\]iva ani. Pentru unii dintre discipolii s`i s-a b`tut inclusiv cu autorit`]ile. „Pl`ti]i zeci de fotbali[ti anual, care s\nt angaja]i fictiv \n fabrici, [i doar c\]iva dintre ei fac performan]`. |n]elege]i c` dac` a]i pl`ti la fel doar doi, trei tineri intelectuali din fiecare jude], ace[tia ar putea face cu adev`rat performan]`“, ar fi izbucnit Noica \n fa]a mai-marilor politici dintr-un jude]. Dovad` c` peste „momentul Noica“ nu se poate trece s\nt [i recentele confrunt`ri dintre anumite per- sonalit`]i din lumea cultural` rom#neasc`. Iar aces- te dezbateri, \n jurul lui Noica [i a faimoasei sale {coli, se vor reaprinde mereu. Pentru c` miza este felul \n care tineretul Rom#niei trebuie format, edu- cat, orientat.

Biobibliografie

Constantin Noica s-a n`scut pe 24 iulie 1909, \n Vit`ne[ti, jude]ul Teleorman. |n 1931 [i-a luat licen]a \n filosofie, dup` care a urmat studii de spe-

cializare \n Germania. A ob]inut titlul de doctor \n filosofie \n 1940, la Bucure[ti. A debutat cu volumul de eseuri Mathesis sau bucuriile simple (1934), distins cu premiul scriitorilor tineri. A fost membru al Uniunii Scriitorilor. Noica s-a dedicat cu prec`dere lucr`rilor [i traducerilor din filoso- fii clasici, public\nd Regulae ad di- recionem ingenii (1935), Medita- tiones de prima philosophia

(1937), Via]a [i filosofia lui Rene Descartes (1937), De colelo (1937), Schi]` pentru istoria lui cum e cu putin]` ceva nou (1940), Dou` introduceri [i o trecere spre idealism (1943); Despre forma [i principiile lumii sensibile [i ale celei inteligibile (1936), Concepte deschise \n istoria filosofiei (1936) – lucrare distins` cu premiul Academiei Rom#ne; Diferen]a dintre fi- losofia lui Fichte [i a lui Schelling (1943); Introduc- tion a la Logique, vol. I (1970) [i Commentaire a la Metaphisique, vol. II (1974). Apoi: Jurnal filosofic (1944), Pagini despre sufletul rom#nesc (1944), Lysis sau despre \n]elesul grec al dragostei de oameni [i lucruri (1968), Dou`zeci [i [apte de trep- te ale realului (1968), Rostirea filosofic` rom#neas- c` (1969), Crea]ie [i frumos \n rostirea rom#neasc` (1973), Fragmentele presocraticilor, vol. I (1974), Eminescu sau g\nduri despre omul deplin al culturii rom#ne[ti (1975), Desp`r]irea de Goethe (1976), Sentimentul rom#nesc al fiin]ei (1978), Spiritul rom#nesc \n cump`tul vremii (1978), Povestiri despre Om (1980), Devenirea \ntru fiin]` (1981), Trei introduceri la Devenirea \ntru fiin]` (1985), Scrisori despre logica lui Hermes (1986). Pentru \ntreaga sa activitate, Noica a primit Premiul Special al Uniunii Scriitorilor. A murit la 4 decembrie 1987. A fost \nmor- m\ntat pe 6 decembrie 1987, la Schitul P`ltini[, dup` dorin]a sa, slujba fiind oficiat` de un sobor de preo]i \n frunte cu |PS Mitropolit Antonie al Ardealului.

38

rost nr. 19

repere

repere {coala de la P\ltini[ sau împ\carea cu Noica În cele ce urmeaz` vom publica câteva
{coala de la P\ltini[ sau împ\carea cu Noica În cele ce urmeaz` vom publica câteva
{coala de la P\ltini[ sau împ\carea cu Noica În cele ce urmeaz` vom publica câteva

{coala de la P\ltini[ sau împ\carea cu Noica

{coala de la P\ltini[ sau împ\carea cu Noica În cele ce urmeaz` vom publica câteva frag-

În cele ce urmeaz` vom publica câteva frag- mente din capitolul „Stai lâng` mine [i ascult` sau Gânduri despre {coala de la P`ltini[“ de Cristian B`dili]`, capitol din lucrarea sa Platonopolis sau Împ`carea cu filozofia (Polirom, 1999). Unele sub- titluri, de[i pornesc de la textul autorului, sunt u[or modificate de noi, din ra]iuni de condensare a tex- tului. Textul lui Cristian B`dili]` nu reprezint` numai un „tablou“ al celebrei atmosfere din jurul lui Noica [i al [colii sale. Oricât de viu, un tablou r`mâne un obiect mort. B`dili]` [tie acest lucru [i, de[i înarmat cu o for]` însufle]itoare remarcabil` (talentul literar al autorului, inefabil, desigur, se simte la tot pasul), el trece dincolo de frumuse]ea peisajului noician [i ne propune o adev`rat` „împ`care“ a marelui filozof cu tradi]ia mântu- itoare (deci, cre[tin`, pân` la un punct!) a marii filozofii. Noica nu a putut „anexa“ cre[tinismul [i pe Iisus gândului s`u filosofic, dar nici nu poate împiedica comentariile fine, ca cel de mai jos, s`-l a[eze în zarea filosofiei platoniciene sau ne- oplatoniciene. Dar, de la Platon, Plotin [i Porfir pân` la Evagrie din Pont nu e decât un pas, iar Noica se pare c` l-a f`cut, în ciuda con[tiin]ei sale speculative mai degrab` „p`gâne“. De fapt, B`dili]` ne propune [i un Noica p`gân (foarte p`gân, c`ci e anexat protocronismului [i na]ionalismului – a se vedesa mai jos etimologia p`gân` a lui natio!), dar [i unul cre[tin, prin amploarea ascezei sale, prin

asumarea modului de via]` filosofic în paradigm` originar`, care nu poate fi desp`r]it` de ideea de mântuire. Cristian B`dili]`, cel care, în introducerea lucr`rii sale, vitupereaz` cre[tinismul pentru exce- sele cu care a condamnat gândirea p`gân` ante- rioar` 1 (fiind cumva orb la propriile r`d`cini sau propriile înrudiri), nu putea s` nu-l a[eze pe Noica într-o cumin]enie de factur` cre[tin`. În aceast` împ`care a lui Noica se afl` o dubl` împ`care: filo- zofia [i religia cre[tin` au nevoie de o dubl` împ`care. Cea simpl` nu este posibil`. Simpla împ`care echivaleaz` cu demersul ciudat al scolas- ticii, care încerca o astfel de opera]ie de conciliere, dar nu reu[ea decât o nou` învr`jbire a „credin]ei“ [i a „gândirii“. A[adar, ca [i în cazul unei cununii, Noica s-a împ`cat cu cre[tinismul, dar [i cre[tinis- mul cu Noica. Altfel nici nu ar fi cu putin]`. Cristian B`dili]` reu[e[te aceast` cununie de excep]ie (într- un alt plan, chiar împ`carea Filozofiei cu Religia, dar înc` odat`, adev`rata împ`care, cea dubl`), iar pentru aceasta trebuie s`-i fim recunosc`tori. Editura Humanitas a tip`rit recent (2004) o lucrare a lui Andrei Cornea, cu titlul De la {coala din Atena la {coala de la P`ltini[. De[i punctul de plecare al studiului despre {coala de la P`ltini[ pare a se afla în Platonopolis-ul lui B`dili]`, Cornea nu face nici o trimitere la textul primului. P`cat! Altfel, cartea lui A. Cornea, de[i informat`, sufer` de eclectism [i lips` de inten]ionalitate ideatic`. ((CC PPaanntteelliimmoonn))

sufer` de eclectism [i lips` de inten]ionalitate ideatic`. ( ( C C P P a a

Gânduri despre

Cristian BBããddiilliiþþãã,, PPaarriiss

ªcoala de la Pãltiniº

Reflexul daimonic ([i, desi- gur, cel eudaimonic, pân` la un punct) face din destinul filozofu- lui de la P`ltini[ unul cu totul aparte, nu numai în spa]iul cul- turii române, dar, poate, în spa]iul

întregii culturi europene din a doua jum`tate a secolului. În acela[i timp, acest reflex fals anacronic (s. n. – C. P.), acest tip de existen]` racordat` la o obsesiv` Idee anagogic`, îl a[az`

pe Noica în coordonatele ori- ginare, întemeietoare [i neperver- tite ale filozofiei. Prin {coala de la P`ltini[, dar în primul rând prin „ctitorul“ ei (nu-i pl`cea lui s` se numeasc` astfel?!) filozofia [i-a

1 „(

)

cartea de fa]` încearc` s` arate c` nu filozofia poart` vina mutil`rii chipului s`u (

).

Pe de alt` parte,

ea denun]` cre[tinismul apologetic drept unul dintre factorii responsabili, in negativo, de aceast` mutilare.“, spune B`dili]`, care îns` are grij` s` justifice (într-un fel) aceast` atitudine. Nuan]`rile sunt extrem de importante. În final, impresia este c` „decapitarea“ [colilor de gândire anterioare cre[tinismului face parte din seria de fenomene pân` la un punct inevitabile în curgerea istoriei ideilor. Cre[tinismul însu[i este, la aceast` or`, o „gândire“ din care for]a sufleteasc` pare a se fi retras în mare m`sur`.

-

rost nr. 19

39

repere dezv`luit chipul ei originar [i pur, ademenindu-ne [i certându-ne în acela[i timp ca s`

repere

dezv`luit chipul ei originar [i pur, ademenindu-ne [i certându-ne în acela[i timp ca s` ne conver- teasc` spre t`râmul ei ( Prima caracteristic` a filozo- fului de acest tip (opus filozofu- lui-profesor ori „activist“) este monotropia, „concentrarea per- manent`“, „fuga dup` o singur` Idee“. Antoine Guillaumont [i-a început descrierea fenomenolo- gic` a monahismului egiptean prin invocarea acestei virtu]i car- dinale. Asemenei c`lug`rului cre[tin, filozoful-monah este un monotropic, adic` un urm`ritor consecvent [i neobosit al unei idei, al Ideii mântuitoare ( Atunci devine explicabil` „neutralitatea etic`“ a lui Noica,

abstinen]a sa de la politic, care nu

e o atitudine asumat-defetist`,

ideologic`, prin urmare, ci pur [i simplu o component` a firii sale. Precum Plotin (pe care nu-l agrea îns` din pricina „dogmatismului“ teologic) [i precum to]i filozofii neoplatonicieni, care nu mai n`d`jduiau în mântuirea lumii, ci doar a sufletelor proprii, Noica

refuz` deliberat (de fapt, instinc- tiv) s` alunece dinspre Idee spre ideologie, s` se mântuiasc` prin

sacrificiu (

Repro[urile care i

se aduc, vizând în principal som- nolen]a civic` din perioada

regimului comunist, trec cumva

pe lâng` (

).

).

{coala de filozofie

Retragerea îns`[i a lui Noica din lume, claustrarea la „cinci mii

de picioare deasupra omenirii“ [i

la peste trei sute de kilometri dep`rtare de capitala României intr`, de asemenea, în scenariul unui destin filozofic de extrac]ie platonician`. Plotin î[i înfiripase comunitatea în marginea Romei,

Plotin î[i înfiripase comunitatea în marginea Romei, cu o discre]ie total`, chiar dac` oricine dorea s`

cu o discre]ie total`, chiar dac` oricine dorea s` participe la cursuri [i la via]a grupului era pri- mit f`r` a i se pune vreo piedic`. Evident, exista o form` de testare [i, implicit, de ierarhizare, dup` cum exista un regim de via]` spe- cial pentru „interni“ [i altul, mai pu]in exigent, pentru „externi“. Vizitatorii întâmpl`tori sau in- consecven]i (care treceau doar la sfâr[it de s`pt`mân` pe la [coal`) nu intrau niciodat` în posesia tra- tatelor scrise, a viitoarelor En- neade. Porfir a fost obligat s` treac` o prob` dificil` înainte de a avea acces la miezul înv`]`turii Maestrului. Examenul lui a echi- valat, practic, cu o convertire la plotinism. La fel [i în cazul gru- pului de la P`ltini[: fiecare aspi- rant era pus la proba celor zece ore de greac` veche, prob` deci- siv`, în urma c`reia majoritatea

s-au v`zut înfrân]i. Modelul

[colii lui Plotin îl va fi îmboldit [i pe tân`rul Augustin s` se retrag`

la Cassiciacum, mo[ia unui pri-

eten, împreun` cu mama sa me- reu ocrotitoare, cu fiul s`u Adeodatus, [i cu al]i câ]iva

Desigur, Noica s-a

recunoscut atât de mult în acest fel de a face filozofie, încât n-a visat altceva toat` via]a ( {coala dorit` de Noica nu era

tovar`[i (

).

o institu]ie, ci o comunitate de

prieteni (el [i „un prieten, doi“ –

JF 2 13). Aidoma, iar`[i, comu-

nit`]ii din jurul lui Plotin ( Ce se pred` îns` la {coala acesta neinstitu]ionalizat`? „St`ri

de spirit, iar nu „sfaturi, nu înv`]`-

turi“ („st`ri de spirit“ în cel mai r`u caz!). C`ci, „la drept vorbind“, n-ar trebui predat nimic ( {coala trebuie s`-i debarase-

ze pe „oamenii tineri“ de toate ti-

2 B`dili]` citeaz` aici Jurnalul filosofic al lui Noica (Humanitas, 1990).

40

rost nr. 19

repere

repere curile proaste [i sterile cu care s-au desprins la Universitate. S`-i scape de obsesia „spiritului

curile proaste [i sterile cu care s-au desprins la Universitate. S`-i scape de obsesia „spiritului

critic“ (

elibereze de perspectiva sclero- zant` a profesoratului. Cuvântul de ordine al {colii este unul cules din Léon Bloy: „Nu se [tie cine d` [i cine prime[te!“ (JF 27) (

[i, mai cu seam`, s`-i

)

Filozofia ca mod de via]`

Întâlnirile de la P`ltini[ nu se limiteaz` la discu]ii savante pe teme culturale de prim` impor- tan]`. Ele se petrec într-un anume ritm, dup` un „tipic“ impus de Maestru [i acceptat f`r` crâcnire de c`tre discipoli. Zilele tr`ite laolalt` rup cursul profan al tim- pului, constituindu-se într-o su- prarealitate sacr`. Aceast` rupere de lume [i de ritmurile ei arbitra- re, aceast` intrare brusc` într-un spa]iu elect („la 4000 de picioare deasupra omenirii“) [i într-un timp binecuvântat repet`, la inter- val, starea de [oc, de uimire incandescent` resim]it` în clipa convertirii la filozofie. Ne amintim c` pentru antici filo- zofia, în]eleas` ca „mod de via]`“ (platonician, stoic, cinic, epicu- reic), presupune mai întâi de toate o convertire. Cel care intra într-o comunitate filozofic` se rupea total de habitudinile sale de pân` atunci, adoptând, laolalt` cu noul ve[mânt specific [colii, [i stilul de via]`, plus înv`]`turile („dogmele“) acesteia ( Comunitatea de la P`ltini[ era, a[adar, alc`tuit` din oameni converti]i la un anumit stil de via- ]`, la un mod, unic, de a face cul- tur`, de a tr`i culturalice[te. Noi- ca întocmea de cele mai multe ori un minim program care trebuia respectat îndeaproape, l`sând,

totu[i, discipolilor o mare liberta-

te de mi[care. Se mul]umea, cum

adeseori m`rturise[te cu blânde- ]e, s`-i struneasc`, s`-i îmblân- zeasc`, f`r` a-i sufoca îns` (

Natura filozofiei [i credin]a lui Noica

Terminologia mea ar putea deruta pe mul]i dintre cei care, cunoscându-l pe Noica, nu vor fi depistat într-însul o natur` auten- tic religioas`. Îns` cei care, ase- menea lui Steinhardt, vor fi decla- rat ritos [i irevocabil c` Noica nu era un om religios, au f`cut-o de

pe pozi]ii dogmatice, adic` din unghiul unei prejudec`]i. Aceast` prejudecat` const` în separarea sferei filozofiei de sfera religiei, a demersului ra]ional, specific filo- zofiei, de credin]a proprie religiei.

E o prejudecat` pe cât de înr`d`-

cinat`, pe atât de fals`. Am ar`tat, analizând miturile lui Platon 3 , c` între filozofie [i religie nu poate exista decât o rela]ie de conge- nialitate (s.n. C.P.). Întreaga isto- rie a filozofiei antice [i, mai cu seam`, întreaga mi[care neo- platonician` acrediteaz` ideea – opus` prejudec`]ii noastre cre[- tine – a finalit`]ii teologice [i soteriologice a filozofiei (aceasta în]eleas` nu doar ca discurs, ci ca „mod specific de via]`“). Cre[ti- nismul îns`, o dat` cu proclama- rea unor solu]ii de credin]` pentru „rezolvarea“ problemelor filo- zofice, a creat o bre[` pe cât de arbitrar`, pe atât de profund` între cele dou` domenii. Tipul filo- zofiei lui Noica acoper` aceast` bre[`, zguduie din temelii aceast` prejudecat`. El însu[i (întrucât nu se putea vedea pe sine, întrucât nu se iubea!) s-ar fi ar`tat m`car circumspect fa]` de aser]iunile mele (a[a cum s-a ar`tat absolut

refractar la teoria lui Hadot privi- toare la specificul filozofiei antice), dar un fapt evident nu se

poate refuza apodictic. (

Mântuirea prin cultur`

)

Acum ajung s` pun între-

barea final`: cum a fost posibil`

transformarea unui filozof privat, asocial, într-o adev`rat` institu]ie na]ional`; Cum a fost posibil, a[adar, apari]ia „mitului Noica“ împreun` cu „mitul {colii de la P`ltini[“? ( În primul rând, tipul de filo- zofare noician` a fost [i, mai mult decât atât, a fost perceput de toat` lumea, ca un tip de filozofare nei- deologic`. Aceast` neutralitate ideologic` a reprezentat, în ochii autorit`]ilor, cea mai bun` ga- ran]ie a caracterului nesubversiv al {colii de la P`ltini[ (s` ne amintim numai de episodul „cert`rii lui Andrei“ din JP 237 [i urm. Noica face absolut inutil` interven]ia cenzorului.). |n ace- la[i timp, de pe pozi]ia deta[`rii radicale, Noica î[i permite s` anatemizeze orice fapt` politic`, punând-o sub semnul impurit`]ii etice. Cine are demonul filozofiei nu poate accepta niciodat` com- promisul cu istoria evenimen- ]ial`. Atitudinea lui Noica s-ar putea numi, din unghi eticist, una

a „compromisului necompromi-

sului“. Inutil [i naiv i se repro- [eaz` ]inerea deoparte, la[itatea în fa]a istoriei – Noica nu avea organ de dizident; resim]ea gestul dizident ca pe un gest emina- mente nefilozofic. De cealalt` parte, „colabora]ionismul“ cu re-

gimul ceau[ist, de care a fost acu- zat dup` 1989, nu se poate inven-

ta decât tot de pe o pozi]ie ideo-

logic`, eticist`, civic`, uitân-

) (

3 În aceea[i lucrare, în studiul Între mit [i filozofie (n. C.P.).

rost nr. 19

41

-

repere du-se, în fond [i la urma urmei, esen]ialul „chestiunii“: prin sim- pla sa existen]`,

repere

du-se, în fond [i la urma urmei, esen]ialul „chestiunii“: prin sim- pla sa existen]`, cu totul aparte, atopic`, în peisajul dezolant [i monocolor, supraideologizat, al

culturii [i societ`]ii române[ti, Noica formula discret, dar r`spi- cat o alternativ` salutar`, singura alternativ`, de fapt, cultural [i existen]ial valabil`. ( ) În al doilea rând, „momentul Noica“ a fost posibil datorit` componentei fundamental-ne- cre[tine a paideii vizate. Am

cât de multe [i variate

sunt raporturile {colii de la P`lti-

ni[ cu tradi]ia filozofiei antice, p`gâne (termenul trebuie luat f`r` nici o conota]ie peiorativ`). Evident, dac` modelul acestei {coli ar fi fost unul cre[tin, ea n-ar fi c`p`tat niciodat` aur` na- ]ional`. Dar atâta vreme cât Noica refuza orice contact cu dogma cre[tin`, regimul nu avea ce s`-i repro[eze. 4 ( ) Noica î[i asumase deliberat [i cinstit modul de via]` [i tipul de filozofare p`gân, deoarece voca]ia sa se sim]ea str`in` de cre[tinism. Str`in`, dar în nici un caz ostil`. Noica nu îndr`znea s` anexeze Evanghelia la destinul lui cultural. Necredincios în dogma cre[tin`, el avea un tip aparte de religiozitate, „daimo- nic`“, individualist`, specific` vechilor „secte filozofico-reli- gioase“ ale Antichit`]ii gre- co-latine (expresia apar]ine lui Marcel Detienne) ( Componenta p`gân` era, în plus, perfect compatibil` cu na- ]ionalismul protocronist al epocii. Termenul natio în tradi]ia patris- tic` ([i mai cu seam` în primele secole) înseamn` pur [i simplu

ar`tat (

)

„neam p`gân“ [i numai asta. Iar angeli nationum sunt demonii care se opun convertirii „neamu- rilor“ de sub st`pânirea lor. ( ) În al treilea rând, gloria aces- tei {coli, devenit` mitic` într-un r`stimp uluitor de scurt, s-a datorat reflexelor paternaliste subzistente în societata româ- neasc` [i, implicit, în cultura ro- mân`. O asemenea {coal` de tip upani[adic nu ar fi fost posibil` în nici o cultur` occidental`, unde rela]ia direct`, nemijlocit` între

elev [i discipol aproape c` nu mai exist`. Locul profesorului, într-o astfel de societate, liberal`, matu- r` (dar nu obligatoriu [i în]eleap- t`) a fost ocupat de c`r]i, de bi- blioteci, de ordinatoare. Înghe]ul comunist a conservat îns` foarte bine [i componenta paternalist` a societ`]ii române[ti, iar atmos- fera {colii de la P`ltini[, rapor- turile între Maestru [i discipoli pun în eviden]` reactivarea, în sens bun, formativ (nestrivitor) a componentei respective.

sens bun, formativ (nestrivitor) a componentei respective. 4 Una dintre cele mai fecunde idei ale studiului,

4 Una dintre cele mai fecunde idei ale studiului, dup` p`rerea noastr`, care dovede[te caracterul profund p`gân (cu conota]ii negative, de data aceasta!) al regimului comunist. Filosoful Noica n-a fost „p`gân“, ap`rat fiind de caracterul originar [i autentic al paideii sale, al filozofiei sale, chiar dac` acestea s-au revendicat de la autori p`gâni. În schimb, regimul politic, nefiind întemeiat pe nici o dimensiune spiritual` autentic`, ci doar pe o ideologie (adic` pe o dec`dere a Ideii) declarat anticre[tin` a avut, din nefericire, un statut p`gân clar. (n.n. C.P.)

42

rost nr. 19

repere

repere G e o r g e A A r r d d e e l

George AArrddeelleeaannuu

Povestiri din Hegel în viziunea Securitãþii