SOLUL a fost definit ca fiind stratul cel mai afanat de la suprafata

scoartei terestre (litosfera), ce a acumulat in timp elementele insusirii sale

specifice si anume fertilitatea.
Afanarea scoartei s-a produs prin actiunea unui complex de factori
naturali numiti si factori de formare a solului, de solificare sau factori
pedogenetici.
Initial scoarta terestra era masiva, alcatuita doar din minerale si roci
ce nu ofereau conditii de crestere si dezvoltare a plantelor.
Pe parcursul timpului, prin actiunea agentilor atmosferei, hidrosferei,
biosferei, se produc o serie de fenomene de dezagregare (maruntire) si
alterare (schimbarea compozitiei chimice). Ca urmare, roca masiva, dura si
compacta, devine afanata, creandu-se conditii minime de crestere si
dezvoltare a plantelor, ceea ce inseamna de fapt inceputul procesului de
solificare.
Actiunea indelungata a acestor factori de solificare duce la
manifestarea mai accentuata a fenomenelor de dezagregare si alterare, si la
aparitia de fenomene noi cum sunt:
- bioacumularea (acumularea materiei organice)
- eluvierea (spalare, levigare sau migrare)
- iluvierea (depunerea produsilor spalati),
in consecinta se formeaza o succesiunea de straturi orizontale, deosebite
intre ele prin culoare, grosime, structura etc., alcatuind asa numitul profil
de sol.
Dezvoltarea profilului de sol este in functie de:
- stadiul de evolutie,
- de intensitatea actiunii factorilor de solificare, s.a.m.d.
Diversitatea invelisului de sol de la suprafata scoartei terestre este
determinat de diversitatea factorilor de solificare si anume:
- clima
- rocile
- relieful
- vegetatia si animalele
- apa, freatica si stagnanta
- timpul
- factorul antropic (omul).

FERTILITATEA SOLULUI
Fertilitatea = proprietatea solului de a pune la dispozitia plantelor apa si
elementele nutritive in cantitati indestulatoare pentru asigurarea cresterii
si dezvoltarii acestora.
Fertilitatea solului s-a format de-a lungul timpului prin acumularea
progresiva in roca dezagregata si alterata a elementelor necesare vietii
plantelor.
Putem spune ca fertilitatea solului este rezultatul stadiului de dezvoltare
al solului, a alcatuirii si a proprietatilor lui, a proceselor fizico-chimice si
biochimice ce se petrec in sol.
De fertilitatea solului depinde satisfacerea tuturor celorlalti factori de
vegetatie, fiind deci o functie a sistemului unitar sol planta atmosfera.
Fertilitatea solului este de 2 feluri:
- fertilitate naturala
- fertilitate culturala sau artificiala.
Fertilitatea naturala
- s-a format pe parcursul procesului de solificare si depinde in
totalitate de conditiile de mediu ale zonei respective.
- In zona de campie, cu temperaturi ridicate si precipitatii
moderate, vegetatie ierboasa, pe materiale parentale maruntite
si bogate in elemente bazice, cu o bogata activitate
microbiologica determinata de bacterii, s-au format soluri cu
fertilitate naturala ridicata (exe: kastanoziomurile, cernoziomurile
etc.)
- In zona montana, cu climat rece si umed, vegetatie acidofila de
conifere, pe roci dure sarace in elemente bazice si activitate
microbiologica redusa determinata de ciuperci, s-au format
soluri cu fertilitate naturala foarte scazuta (exe: prepodzolurile,
criptopodzolurile, podzolurile, etc.)
Fertilitatea artificiala
- s-a format ca urmare a interventiei omului, in momentul luarii
solurilor in cultura pentru a obtine productii vegetale din ce in ce
mai mari si de mai buna calitate, prin interventia mecanizarii,
amendarii cu ingrasaminte, irigatii, etc.
- fertilitatea artificiala depinde in mare masura de fertilitatea
naturala a solurilor, suprapunandu-se acesteia.
- Interventia rationala a omului asupra solului determina cresterea
capacitatii productive a acestuia, insa exista si cazul contrar
cand interventia necorespunzatoare duce la scaderea fertilitatii.
- Marimea recoltelor obtinute pe un anume tip de sol depinde de
capitatea productiva a soiurilor cultivate si de pretabilitatea

solului pentru diverse culturi si moduri de folosinta. Astfel, unele

soluri au un potential productiv mai ridicat decat altele, unele
pretandu-se bine pentru cereale (cernoziomurile), altele pentru
vita de vie (rendzinele, psamosolurile, etc).
Fertilitatea solului este o proprietate dinamica, care depinde atat de
insusirile solului cat si de conditiile de mediu si stadiul de dezvoltare al
stiintei si tehnicii.
Prin practicarea unui agriculturi stiintifice, productivitatea solurilor va
creste continuu si productiile obtinute vor fi din ce in ce mai mari si de
mai buna calitate.