- simbol al vietii omenesti

In socitatile noastre moderne nu exista separatie mai neta intre lumea ( societatea)
laica si cea religioasa, intre profan si sacru- acestea mentinandu- se separate intre ele prin insasi
bazele lor esentiale. Intre lumea profana si lumea sacra exista incompatibilitati, si inca intr- o
masura, care nu permite trecerea de la una la alta fara un stagiu intermediar, adica trebuie
executate ceremonii ( acte cu character special), care tin de o anumita sensibilitate si orientare
mentala.
Ceremoniile care insotesc trecerea de la o situatie magico- religioasa sau sociala la
alta au fost bine conturate de Arnold von Gennep 3 faze insotitoare si definitorii celor stadiilor
specifice vietii omului: nunta, nasterea, moartea.
Scopul lucrarii fiind studierea ceremonialului nuptial se poate spune ca, din punct
de vedere al functiei si finalitatii lor, toate actiunile implicate in scenariul nuntii1 pot fi impartite in 3
grupe:
1. riturile de trecere, ce marcheaza separarea de stadiul flacau/ fata si
incorporarea in noul stadium de barbat/ nevasta
2. riturile menite sa asigure belsugul in gospodarie, fertilitatea si mai cu
seama sporul la copii
3. riturile apotropaice care au ca scop apararea mirelui si a miresei de
actiunile nocive ale spiritelor vrajmase
Aparitia in 1908 a cartii Les rites de passaje a lui Arnold von Gennep a influentat
multi etnologi si folcloristi romani si straini 2 a interpreta nunta din perspectiva riturilor de trecere,
evidentiind cele 3 momente principale reflectate in practicile si obiceiurile ceremoniale ca
fiind: preliminarii- practicile vizand ruperea de vechea etapa; liminarii- riturile trecerii propriuzise; postliminarii- obiceiurile menite sa asigure incadrarea in noua stare.
Chiar si cei ce au evidentiat in cadrul ceremonialului si a altor nuclee semnificative,
in afara elementelor de trecere, a celor de propiliere sau a celor apotropaice, au considerat ca nota
dominanta a nuntii ramane marcata de 3 faze ale trecerii: separarea de vechea stare- pregatirea si
trecerea propriu- zisa intrarea intr- un cerc de relatii.
La fel procedeaza si autorul lucrarii Poezia populara de nunta, desi in mai multe
randuri subliniaza prezenta in scenariul nuntii a riturilor de unire, care trebuie sa inlesneasca
apropierea celor doi tineri, pana la realizarea deplina a cuplului 3ramane totusi fidel punctului de
vedere traditional, afirmand ca suita de obiceiuri legate de casatorie, ca etapa existentiala
incarcata cu multiple semnificatii, are ca obiectiv principal sa asigure trecerea celor doi tineri de la
starea de fata si flacau la categoria oamenilor maturi, a celor insurati. 4
Deci, ar fi lipsit de orice temei ca cineva sa incerce astazi sa nege apartenenta
ceremonialului casatoriei la complexul riturilor de trecere. Impreuna cu obiceiurile de nastere si
cele de inmormantare datina nuntii marcheaza un moment extrem de important in traiectoria vietii
umane.

Casatoria constituie baza ideologica pentru relatiile sociale si sexuale, transformandu- le prin
restructurarea identitatilor si a actiunii sociale. Datorita semnificatiei sale culturale nuntamomentul realizarii publice a unei casatorii- este bine pusa in evidenta. Nunta celebreaza ciclurile
reproductive ( biologice) si productive ( sociale) ale ordinii culturale 5; ea reprezinta un eveniment
social care reifica norme si valori sociale. In mod obisnuit, nunta dureaza 3 zile, fapt ce
demarcheaza, dar si faciliteaza intr- o maniera dramatica transformarile complexe de rol si de
statut social suferite de participanti; nunta exemplifica relatia iconica dintre structura ritualurilor
si a tranzitiei sociale pe care acestea le mediaza. 6
Ritualul nuntii ordoneaza si controleaza aceste tranzitii asigurand o modalitate de reorganizare a
aspectelor sociale, economice si politice ale relatiilor sociale si de rearticulare a naturii constiintei
prin incorporarea experientei individuale.
Pe scurt, ritualul determina colapsul nivelelor sociocentric ( adica relativ
egocentric ( adica

subiectiv

obiectiv)

si

ale reprezentarii iconice intr- un vehicol symbolic condensat.

Astfel, ea prezinta o modalitate de impregnare a ordinii obiective sociocentrice cu intelesuri

subiective pe care le codifica, si de manipulare a ambelor dimensiuni ale intelesului ca functii
reciproce.7
Ritualurile ca meta- forme ale organizarii sociale afecteaza orientarea subiectiva a participantilor;
in cazul de fata, a neamurilor ( familia extinsa), a mirelui si miresei, a vecinilor apropiati, a
musafirilor de onoare si a tinerilor de aceeasi varsta cu mireasa si mirele.
Datorita organizarii sociale patriarhale ( inclusiv preferinta pentru resedinta
patrilocala) viata miresei este perceputa ca fiind cea mai afectata de casatorie. In consecinta,
ritualul nuntii se concentreaza asupra miresei si a reconstructiei publice a persoanei sale sociale
( rituri de agregare preliminara la noul mediu) intr- un mediu socio- cultural de orientare masculina.
Aceasta legare a individualului de o comunitate cu alti semnificanti, prin mobilizarea simbolica a
unor sensuri de viata impartasite face sa nu putem afirma ca nuanta este organizata din grija
pentru esntimentele personale ale miresei.
Datorita ordinii patriarhale, de obicei mireasa este cea instrainata de familia ei
natala; ea este vaduvitade mama sa, si cumparata sau targuita de mire. Mai mult, trecerea de la
starea de fata nemaritata la cea de femeie maritata presupune o transformare fizica, marcata
cultural: pierderea virginitatii. Pierderea virginitatii mirelui nu este recunoscuta cultural si nici
validata ritual. Mireasa este cea care- si ofera sangele patriliniei. Astfel, disparitia uneia din fazele
ciclului vietii este cea mai evidenta in persoana miresei. Onoarea celorlalti se sprijina pe onoarea
ei- ca fata virtuoasa, mireasa virgina, nevasta si nora. Asadar, ceea ce se transmite prin ritualul
nuntii este dreptul asupra puterilor reproductive ale miresei. Preocuparea implicita pe parcursul
nuntii este sexualitatea sau, mai prcis, virginitatea miresei, pentru ca ea reprezinta potentialul de
a de nastere la o viata sacra, garantand astfel continuitatea in timp a familiei si onoarea acesteia;
in acest sens Cartojan scriind: in viata de tip patriarhal a satului, nunta taraneasca este o
adevarata drama.8
Termenii lingvistici denumind denumind ritul de nunta sau pe cei doi protagonisti
( casatorie, nunta, insotire, sot, sotie) si majoritatea simbolurilor prezente in ceremonialul nuptial
sunt legate de idea formarii cuplului, de unificare a doua principii polare, masculine si feminin, care
in gandirea stramosilor ereu puse la temelia intregului edificiu al lumii vizibile si invizibile. Textele
poetice constituite din oratii, cantece, strigaturi, prezente la orice nunta traditionala, precum si
elementele dramatice si actantiale, impreuna cu toate accesoriile si obiectele rituale implicate in

aceasta mare sarbatoare a satului sunt subordinate intemeierii unei familii, unirii celor doi tineri,
mirele si mireasa, in vederea unui nou tip de existenta sociala, afectiva si morala.
Actul marital este incarcat cu dramatismul unificarii contrariilor, cu tensiunile si
starile conflictuale ce preced si insotesc armonizarea celor doua principii complementare. Intregul
edificiu al nuntii momentele si scenele ei centrale, dar si elementele periferice sunt puse sub
semnul simboliv al cifrei 2( doi). Varful acestei piramide alcatuite din elemente duale il reprezinta
cei 2 protagonisti principali ai ceremonialului de nunta, mirele si mireasa, prezentati in scenariul
nuptial in 2 ipostaze successive de armonizare: la inceput drept candidati la insuratoare, apoi
logodnici, miri si, in sfarsit, ca soti.
Cuplul marital antreneaza in orbita sa alte diade reprezentand familiile celor doi
tineri, rudele mai indepartatesi, prietenii mirelui si ai miresei, comunitatile a doua sate, in cazul
cand mireasa provine din alt sat. Cu cifra 2 ( doi) sau cu numere pare ne intalnim si- n practicile
magice premaritale la care recurg fetele de Sfantul Andrei, Sfantul Vasile sau de Boboteaza. Se
considera ca ele se vor marita negresit daca lemnele aduse din padure sunt in numar par, daca
doua picaturi de ceara se unesc in apa, daca doua fire de par puse alaturea pe o plita incinsa se
unesc, daca bobocii de la gasca sunt cu sot 9.
Cu acelasi numar simbolic ne intalnim mereu in toate fazele desfasurarii nuntii: la
fata se trimit, de regula, doi petitori; in numar par sunt solii care fac chemarile la nunta; principiul
paritatii functioneaza in alegerea numarului vornicilor si drustelor; insirati in doi cate doi vin
calaretii din alaiul mirelui
Vine oastea d- inapoi
Insirati tot 2 cate 210
Doua formatii de lautari sunt prezente la nuntile din familiile mai instarite; din 2
este alcatuit convoiul ce pleaca dupa mireasa, avand inhamati 2- 4- 6 boi; cu 2 lumanari se pleaca
la biserica; nuntasii se impart in 2 tabere, la inceput, unii sunt asediatorii miresei, altii- aparatorii
ei; dupa rezolvarea partiala a conflictului ritual, care apare sub aspect ludic, diviziunea mesenilor in
2 grupari ramane in vigoare si, pe parcursul petrecerii: in timp ce unii joaca in curte, altii trebuie sa
stea in casa.
Pornind de la semnificatia fundamentala a diverselor acte simbolico- rituale, nunta
poate fi modelata semiotic ca un process de armonizare treptata a contrariilor, de apropiere
continua intre cele 2 principii, masculine si feminine, pana la intemeierea echilibrului familial
necesar unei vieti conjugale creatoare sub toate aspectele, cand doiul complementar si tensional
este inlocuit de unul unificator si totalizator.
Un rol important in atenuarea conflictului marital, avand radacini in conceptiile si
practicile arhaice insotitoare casatoriei exogamice din societatile gentilice revine actelor si
diversilor agenti de mediere si de unificare, incepand cu schimbul de obiecte rituale si culminand
cu legatura primei nopti de nunta.
n Dobrogea, desi ziua inceperii adevarate a nuntii este ca peste tot in tara11, este joia, de miercuri
se porneste la pregatirea painilor si colacilor rituali. Cu aceasta ocazie, intre mire si mireasa, se
procedeaza la un schimb de plamadeala: mirele trimite printr- un sol al sau o turtita de
plamadeala, iar de la mireasa o femeie duce o turtita la casa mirelui 12. Simbolismul germenului
active al celor 2 turtite de plamadeala este destul de transparent, punctual central este ca cei doi

colaci rituali, prezenti in scenariul nuntii, ii vor desemna pe mire si pe mireasa luati separate sau in
conjunctia lor. Procesul de transformare a graului in faina, a fainii in aluat, framantarea si coacerea
painii sau a colacului au semnificatii simbolice profunde, ce tin de tainele zamislirii vietii.
Nu intamplator cercetatorii vechilor culture stabilesc o sinonimie intre simbolismul colacului si
acela al pomului vietii. La plamadirea si coacerea painii participa 2 dintre principalele stihii ale
naturii: focul, semnificand elementul masculine si apa- o stihie feminina 13. Despre conhunctia celor
2 principii vorbesc si ornamentele de pe colacii rituali. Pe o intinsa arie culturala europeana prin
imaginile ce impodobesc colacul ritual de nunta figureaza soarele si luna, care in simbolismul
multor popoare desemneaza bipolaritatea masculine- feminine 14.
Schimbul traditional de cadouri intre fata si flacau se efectueaza si cu ocazia
logodnei. De cele mai multe ori, fata ii ofera flacaului o naframa cu flori, simbol al feminitatii si
castitatii, iar feciorul ii daruieste un ban de aur- metal solar si masculin. Cu aceasta ocazie se face
si schimbul de inele, unul dintre cele mai raspandite simboluri maritale, semnificand legatura
indisolubila si credinta reciproca. Nu este exclus ca, intr- o faza mai veche, simbolismul inelului sa fi
avut un substrat erotic mai pronuntat, caci era mai cu seama un simbol feminine. In colindele
romanesti cu continut marital se vorbeste de intalnirea fetei cu junii care ii cer niste semne
matrimoniale si erotice:
Unu- i ceru mar de san
Unu- I ceru inelusu
Altu- i ceru cununita.15
Istoricii culturii arhaice considera ca inelul era candva un simbol al vulvei feminine, iar obiceiul de a
pune inelul de logodna pe deget avea o semnificatie erotica.
Se considera, de asemenea, ca, in basme, controlul inelului ar avea sensul unei probe de verificare
a castitatii feminine. In povestile despre zane, ingustimea inelului este un test al virginitatii, fiind
un substitut al pantofiorului de sticla. Dar semnificatiile rituale ale inelului au evoluat, mai tarziu,
spre un simbolism al legaturii si unificarii.
Conjunctia dintre principiul masculine si feminin e stimulata si prin alte gesturi si
actiuni rituale prezente la sarbatoarea casatoriei: impreunarea mainilor, sarutul pe obraz,
amestecul bauturilor destinate mirelui si miresei, bautul din acelasi pahar, spalarea mainilor cu apa
din aceeasi cana, mancatul din aceeasi bucata de paine unsa cu miere, legarea calului mirelui de
cel al miresei cand se intorc de la cununie, legatul naframii miresei de toiagul vornicelului,
introducerea in casa, de catre soacra, a mirilor, cu capetele alaturate prinse intr- un servet sau
brau care ne aminteste de stravechiul obicei practicat de romani de a pune tinerii casatoriti sa
traga la un jug, de unde au provenit o serie de termini maritali ( cf. coniunga sotie, conjugalis
conjugal, de casatorie, coniugium casatorie etc.)
Un rol important in procesul de mediere simbolica il au toate schimburile de daruri
intre mire si mireasa si intre membrii familiilor pe cale de inrudire, precum si dansurile collective, in
primul rand dansul miresei care avea sensul integrarii ei in noul neam, mireasa fiind jucata mai
ales de rudele mirelui.

Oprindu-ne din nou asupra amplului material pe care terenul il

ofera cercetatorului ce vrea sa il sondeze in profunzime, vom
constata ca riturilor de trecere li se acorda, in continuare, cel mai
viu interes. Si aceasta nu numai in zona supusa de mine cercetarii
nordul si nord-vestul Transilvaniei, ci pe intregul teritoriu al
tarii. Acestea se performeaza poate nu cu aceeasi vivacitate ca
odinioara, dar cu aceeasi grija pentru etapele premergatoare,
pentru desfasurarea in sine si pentru segmentele ritualice de
dupa. Colectivitatea rurala se preocupa de bunul al mers al
lucrurilor. Nasterea, nunta, moartea sunt de neconceput fara
sprijinul si asistenta membrilor comunitatii. Solidaritatea devine
cheie, emblema a unui spatiu supus amplelor transformari, dar
care vrea sa-si conserve valorile.
Astfel, ma voi axa pe rolurile pe care le performeaza functionarii nuntii, cum
sunt numiti de catre unii specialisti. Cu alte cuvinte, asupra acelora care au un
rol important in ansamblul ceremonialului nuptial, parinti, bucatarese,
oameni de ajutor, stegari, graitorii, starostele, domnisori si domnisoare de
onoare, stuff-ul fara de care spectacolul nuntii nu ar putea avea loc. Vom
lasa marturiile sa vorbeasca de la sine, interventia noastra fiind minima.
Socacitele au un rol important in economia ceremonialului, care-i mai
aproape de camin, acolo sa gateste. La caminuri, is dotate, au bucatarie, intr-o
camera construita o facut din ea bucatarie, ca o camara. Duceau aragazuri mai
multe, daca nu este cuptor. De la neamuri, din vecini duc mese, acoperite cu
hrtie alba, cu musama, cu pioneze sau cu cuite, texuri, cuite mnici. Rudenii
apropiete din amndoua partle, din acelasi sat, mireasa cu a ii, mirele cu a
lui, tat sar sa ajute, ii ca un imprumut, daca si tu ai copii (Moga Angela, Ban,
Salaj). Ajutorul dat de acestea este de nepretuit, datoria materiala fiind infima
fata de cea morala, pe care o au mirii toata viata.
Reproduc integral un raspuns capabil sa schiteze rolurile actantilor in
contextul ceremonial al nuntii. Nanasii mari, la mnire, mnici, a mniresi, smai
bine vazutit, tat ase si cu socrii. Nanasii, cum ii aleji, cam care o fo si la botez,
da nu-i o regula, cum era pa vremuri, amu ii multa libertate. Sau pruncii lor,
ala care ramne in casa parinteasca, da nu-i leje nici aici. Superstitii
necrestinesti ca nanase sa nu fie sarcinata, finii sa aibe noroc la prunci, ce-i
sigur ii sigur, nanase sa fie cununata si de-a noasta sortodoxa, casatorita o

datat. Tematorii marg cu bota impanata din casa in casa si teama. Tinerii din
partea la amndoi smiriit, tat ii-s si domnisorii de onoare, cum li-i amu
numile, numa dupa ce ies de la cununie, mirii stau lngolalta, pna atunci nu
sincadrati de tineri sau de nanasit. Domnitale o ajuta pa mnireasa la coafat, la
imbracat. Ii o mare cinste sa te teme. Sa poate starostele sa fie si temator.
Starostele rosteste iertaciunile, cnd mere ceata mnirelui dupa mnireasa, la
poarta, sa incaiera la voarbe cu ceata mniresi, inainte de a le da drumu.
Graieste la momentu potridit sla mire, dupa nanasi, dupa mireasat, cata
beserica, la intoarcere, la masa. Graieste cinstea. Invita la vesalie, la mncare,
la bautura, multameste, isi cere iertare in locu tinerilor. sDaca-i cu strigaret,
tat el anunta care ct o dat, incepe cu nasii si cu parinti, anunta si mai mult,
baga di la el, sa provoace sume mari, potrideste glume la fiecare. Anunta la
microfon felurile de mncare, friptura, tortu, aperitivu, zce Tatu Nost de la
inceput. sAnunta cnd se fura mireasat, pantofu mniresi, snasu mare sau
mirelet sa deie bani, negociaza. Mai zce vo doua cnd o gata si o invaleste pa
mireasa. Amu gasasc firme, sele pun la dispozitiet mncare, bautura, muzica,
staroste, pantru poze si filmat. sLa restaurant, la cantina, la Zalaut, te lasa sa
duci palinca, in rest, pun ii tate la dispozitie. Impodobasc sala, au muzica pa
calculator, smoderna si populara, la cererea nuntasilort. Muzcanti erau di palte sate, smncarea o faceu socacitelet, stegaru iara era, ca mere in fata nunti,
facea sa sune. La Ostasii Domnului, au muzica de-a lor, formatie, nu sa
danseaza, nu sa fumeaza, nu sa be, nunta mai serioasa, am fo la Chechis la
una, mama miresi pune in blide afara, muierile o ajutau, ospatarite, cum ar
veni. (Muresan Gheorghina, Giurtelecu Simleului, Salaj) Taroste o fo si pa la
noi, sa ocupa pna o putut, o preluat altu mai tnar. sEra talentatt, traba sa ai
si versuri potrivite, la fiecare, n-o pot lauda daca nu-i frumoasa, nu-i din rang
mare. O fo amucnd ale. Si zestre sa caruta pn sat, nu ptiar pa tate ulitele,
acum trizaci de ani, da ba, amu nu sa mai stie mninuni de-aste, nici nu mai
stau cu batrnii stinerii au plecat la oras sau in strainatatet (Pop Maria,
Salajeni, Salaj). Starostele este animatorul nuntii, pozitie privilegiata,
recompensata financiar ca atare.
Germina Comanici se opreste asupra rolului parintilor miresei, care
actioneaza in mai multe momente din ceremonialul nuntii, derulate succesiv
si la intervale: petitul, logodna, petrecerea tinerilor smbata seara, masa mica
in duminica nuntii si ospatul la o saptamna dupa nunta. Intrarea lor in rol se
instiuie prin actul petitului, desfasurat in propria lor gospodarie, fiind gazde,
onornd evenimentul cu oferirea unor tratatii pentru oaspeti, care poate fi de
la o simpla cinstire cu vin si dulciuri, pna la un adevarat ospat. De regula, la

petit se stabileste si contributia materiala a fiecarei familii la intemeierea

noului cuplu: zestrea fetei, in primul rnd, dar si partea primita de baiat. ()
Logodna, nucleu ceremonial prezent nu in toate satele sau la toate nuntile, se
organiza tot de parintii fetei, antrennd o participare a ambelor familii, forma
de solidarizare si petrecere, sustinuta de un continut consistent al celor oferite
la masa, cu petrecerea deseori insotita de joc, fiind platiti lautari. Momentul
iertaciunii este ultimul in care parintii fetei, inainte ca aceasta sa le
paraseasca gospodaria, sunt in pozitia de prim-plan. Relatia de rol se creeaza
cu fata sau ambii tineri, mediata deseori in textul special consacrat. Parintii ii
binecuvnteaza pe tineri, asociind formulei manevrarea unor simboluri de
belsug: pine si sare (Germina Comanici, Cercul vietii. Roluri si performanta
in obiceiurile populare, Ed. Paideia, Bucuresti, 2001, p. 168). Autoarea atrage
atentia asupra nuantarii diferentierii de roluri si a ierarhiei sociale si
ceremoniale intre cele doua cupluri de parinti, exprimata prin indatinata
sintagma socrii mari, ca parinti ai mirelui, comparativ cu socrii mici,
parintii miresei. Ascendentul socrilor mari este consacrat: in spita lor de neam
se incadreaza mireasa si in gospodaria lor le intra nora. Socrii mari intra in rol
prin participarea la petit si logodna, dar ceremonial se impun in momentul
cnd tinerii, dupa cununie, se intorc in fruntea alaiului, in gospodaria lor,
socrul mare fiind executantul principal al actelor solemne, ce poarta amprenta
ritualitatii adauga autoarea. Primirea rituala a miresei vizeaza intrarea in
gospodarie si pragul casei, cu primirea augurala sub semnul belsugului,
pine, sare, zahar, miere, agheasma, un strut de busuioc si integrarea prin
intermediul actului sau dansului in noua gospodarie. Trecerea pragului se
mediaza ritual fie de soacra mare, fie de vornic, evitndu-se contactul cu
spatiul liminal vulnerabil, mireasa fiind saltata peste prag (Comanici, 2001:
169). Soacra mare efectua pe calea ritului integrarea armonioasa a viitorului
cuplu, mireasa fiind integrata si spatiului habitual, fiind dusa de soacra in casa
si ospatata la masa, daca in primele secvente ale nuntii, spita de neam a
miresei anticipa, prin reprezentantii sai, parintii, viitorul fertil al cuplului,
odata integrata in noua sa familie, soacra mare preia, prin obligatiile sale de
rol, indeplinirea acelor acte ce functional vizeaza un scop similar, perpetuarea
neamului (Comanici, 2001: 169).
Prezenta ritualica a actantilor aflati acum in atentia noastra este investita cu
atributele initierii. sDupa nanasit sa mere cu tat alaiu, fac poze si filmeaza pa
drum, platesc la popa, fac daruri la miri, nasu mare achita vama scnd se leaga
drumult. Starostele are o stergura acatata sus, la mna stnga, pa umar, in jos,
o prima pa ptiept roata, o iaga de palinca. sIl platesct cine-l teama, mirii,

parinti, smai rar nasiit. Tata suita sfotograful, cel care filmeaza, starostelet
primesc bani, palinca, prajituri, mnca portii ca restu mesenilor, macar ca nu
contribuie cu mnica, da ase sa face la tate nuntle (Sabau Ioan, Unguras,
Maramures). Punem in lumina, prin intermediul unor relatari de o
insemnatate majora, unele aspecte ce privesc pregatirile: fratii si surorile de
miri sveri primari, prieteni apropiatit n-au altu rol sdoar acela de a insoti mirii
pna la cununiet. Prime, flori, tricolor, sticle de palinca, feciorii, fetile-s cu
prajiturile, cu aperitivele, servasc lume, ajuta gazdile. Pun flori la port,
amenajaza mesale, pun flori pa mesa, decoreaza cu prime, snu era un numar
fixt, si zece puteau hi (Hanc Letitia, Livada, Cluj). Satenii se mobilizeaza si
material, aduce fiecare care ce poate, ca o datorie de care trebuie sa se achite,
intruct si ei au beneficiat de sprijin la un moment dat. Datoria nu se uita, cei
care omit sa se achite de niste obligatii se supun blamului public. Din sat,
cine pute ajuta cu alimente, farina, oloi, oua strnse pantru nunta strec multe
la prajiturit. Carne, clisa, grasime pantru prajit, varza, orez, carne. Mai este
care sa face ca uita, nu mai vrea sa tna minte ca si la nunta lor o primit
ajutor. Cheama osnda de la Dumnezo (Hendea Florica, Mesesenii de Sus,
Salaj). Ajutorul material este binevenit in astfel de momente care presupun
mare pregatire si o mare cheltuiala.
Starostele, regizorul nuntii traditionale, cum l-am putea si noi numi, devine
purtatorul de cuvnt al mirilor, al nasilor, al socrilor. Lui ii revine sarcina de a
face oficiile de gazda, intretine atmosfera de buna-dispozitie, punctnd
momentele-cheie ale fiecarui segment ceremonial. Indatorirea lui rituala este
de a insoti indeaproape mirii si de a-i ajuta sa treaca peste toate obstacolele
rituale, alaturi de nasi, cu rol central in momentele care comporta semnificatii
in complexul de acte ceremoniale nuptiale. Nu este lipsit de importanta sa
adaugam ca, in formele vechi ale nuntii, starostele era in fruntea alaiului, cu
atributii bine conturate, conducea nuntasii la casa nasilor, apoi ceata mirelui
la casa miresei, la cununie, la locul unde se tinea masa, rostind oratiile
potrivite momentului ceremonial. Amintesc tot aici domnisoarele si cavalerii
de onoare terminologia populara variaza simtitor; in legatura cu atributiile
lor, marturiile converg inspre aceleasi repere, cu diferente doar de nuanta, de
la o localitate la alta, insotasc numa smiriit, ajuta inde-i nevoie, sar ca-s tineri
si in putere, sajuta mirii la gatiret, sa sametasc tare, calci-i nevoie!
(Ciubancan Maria, Mesesenii de Sus, Salaj).
Semnele distinctive ale principalilor participanti la nunta variau de la sat la
sat, starostele cu tricolor si sterguri, sticla de tuica, floare, nasii cu floare
prinsa in piept de catre mireasa, cnd vine alaiul dupa ea, sticla de tuica, nasul

mare stergura, batista cusuta, insotitorii mirelui si ai miresei flori, batiste,

pospan prins la clop, stegarul, de asemenea, flori vii sau din plastic, prime
(Bonte Valeria, Diosig, Bihor). In privinta costumatiei si a insemnelor
specifice, mi s-au mai evidentiat urmatoarele: mireasa cununa, baltul,
mirele panglica tricolora, pana de mire, la chemator, paltau inflorat,
muierile de la oala, iara poarta dosoaie prinsa-n bru, la cei apropiati, flori
artificiale prinse in piept (Muresan Gheorghina, Giurtelecu Simleului, Salaj).
Observ si cteva elemente de specific salajean: in Ban era Hute la tate
nuntle, mere dupa mireasa, orice sa intmpla la nunta, la masa, la dant,
tarostele pornea. El era sefu. Stergura prinsa pa umar, stergar, tricolor, sticla
de palinca sa nu lipsasca. Graitor, frati de mire, surori de mireasa, li sa zce la
Ban. Taroste la Cernuc (Sabau Florica, Ban, Salaj). Nu e mai putin
adevarat ca detaliile regionale, care par de restrnsa semnificatie, contureaza
un profil aparte unor realitati folclorice care degaja ample semnificatii. Cam
doua sute is la o nunta, depinde. In satile unde ii pe mic caminu sau nu este,
fac in cort. In Tusa am fost la o nunta in cort, acuma, nu de mult. sCort de
armatat montabil este amu, nu sa mai chinuie, sa demonteaza rapid. sIl
cumpara sau il inchiriazat, si acuma snt tematori, rude, prieteni, mai ales
verisori. Cheama tat satu, la oras trimit invitatii stiparitet. Nu sa face nunta
fara taroste. Rar sa face la cort, mai mult la caminu cultural (Topan Ioan,
Cernuc, Salaj). Sa nume graitor si pa la noi, taroste, in anii astia. Erau din sat
care sa ocupau, erau mai cu bancuri, nu traba neaparat cu scoala. Vine de
cnd incepe nunta, ie mirele, cu nasii din partea lui, cu muzicant, vin la
mireasa, asteapta nasii, sei o si imbracat, aduc mirese false din paie, cer bani,
sa intid portle, sun reprezentant din familia miresei ii lasa inauntrut, i sa
aduce una falsa, acoperita cu lipideu, cununa de paie, o plateste, pune in
galeata cu apa, cnd iese mireasa, odata da cu picioru in galeata si ie banii, ase
sa aibe noroc cum curje apa, smirele sau nasiit pun banii smirele isi primeste
mireasat. Cu alaiu marg la biserica, la Ban nu-i moda cu legarea drumului,
afara sa danseaza, cnta taragota. Inainte sa ie ramas-bun snu iertaciuni, ca la
mortt. Alaiu, botasii doi, un zaslaus, care poarta zaslau, sfacut de fete, joi seara
la camint sau unde sa tne nunta. Cu muzcanti, nu cu mncare, cu pahar,
prajitura, sa impaneaza cortu, sa danseaza apoi. Tineretu sta afara, danseaza,
cnd ies de la cununie (Moga Angela, Ban, Salaj). Fetile chemau fetile,
tematoare, baieti numa baieti, da cereau voie de la batrni. Tinerii nu puteau
mere de capu lor la nunta, cereu bani, n-aveu venit, Bade Vasalie, nunta
mare sa anunta pa atunci, lasati sa vie fata? (Both Victor, Tihau, Salaj)
Acuma cu firma sde cateringt, sa face smbata dupa-masa, in tati cele ca la

uaras, ne-am emancipat la maxim, cu formatii, nunta fara staroste ca si cum

te-ai duce la chef, starostele aduce si muzica, sarea si piperu. sLa logodnat sa
promit unu altuia in fata apropiatilor, sa da inel. Ptiscuie, sa leaga, vezi ca si la
oras sa leaga cu panglica, cu flori, cnd iesi din scara blocului. Sa tna traditie.
sMuzicat mai demult era vocal, nu inregistrata, amu si vocal si pa calculator,
vin ctva instrumentisti la primarie si acasa la miri, la masa vine automat
alta persoana care sa ocupa. Cu taragoata mai mult, la deschiderea nunti.
sDistractiat tne pna la septe-opt dimineata, nu vine militie ca fac zgomot sla
oras se respecta programul de liniste, s-au interzis, crede informatoarea,
petrecerile de noapteat (Matei Anisoara, Dolu, Salaj).
Perioada de dinainte, din timpul si de dupa nunta este presarata de magic, de
credinte, de superstitii, de cutume ale caror obrsii nu se mai stiu, dar capata
si insemnele modernitatii. Tinerii lucreaza in strainatate, vin de acolo cu
elemente de noutate, de prospetime, aspecte innoitoare care uneori distoneaza
cu fondul vechi romnesc, dar care nu impieteaza, sa zicem, cu nimic,
frumusetii si complexitatii acestui ceremonial.

Persoane cu rol ceremonial

La orice alai de nunta cele mai importante persoane, in afara de miri, in desfasurarea ceremonialului sunt fara indoiala
nasii.
Daca in Oltenia si Transilvania acestia erau din randul nasilor de botez ai mirelui in mod obligatoriu, zicandu-se ca
altfel mirele putea fi blestemat de catre acesta, in Moldova se alegeau si cate 15-20 de nasi, numarul mare aratand
pozitia sociala a tinerilor insuratei. Bineinteles ca se luau asa multi nasi si pentru darurile ce aveau sa le primeasca de
la acestia.
Nasul, parintele spiritual al proaspetilor casatoriti trebuia sa cumpere impreuna cu nasa darurile pentru ginere si
mireasa printre care se numarau floarea de mire, voalul pentru mireasa si lumanarile.
Nasa era cea care imbraca mireasa impreuna cu prietenele ei numite drusti.
Cel care se ingrijea ca toata lumea sa fie multumita, cel care organiza actiunea era vornicul sau cumnatul de mana
cum i se zice in Oltenia.
Acesta dirijeaza nunta, incepand chiar de la chemarea invitatilor, el da sarcini bucatareselor, aranjeaza mesele,
planifica horele, plecarea la cununie. Vornicul rosteste oratiile si-i cheama pe tineri la iertaciune in fata parintilor si are
in general grija ca toti cei prezenti la eveniment sa fie tratati cum se cuvine.
Socrii, parintii mirelui si ai miresei sunt cei care planuiesc efectiv nunta inca de la logodna. Rolul cel mai important il
are socrul mare pentru ca el este cu cheltuiala. El ii cinsteste pe toti si se ingrijeste ca pe masa sa fie de toate.
Dupa traditie, parintii mirelui erau cei care plateau muzicantii si oamenii care serveau la masa. Tot ei trebuiau sa
spuna urari in versuri cand pleca si se intorcea alaiul de la cununie si cand se dadeau darurile.
Alte persoane cu rol in desfasurarea nuntii erau orice membru al familiei mirelui desemnat sa pregateasca scaunele,
masa, florile, sa scoata pe mireasa de la parinti si sa supravegheze bunul mers al intregului alai de nunta.

Ritualuri i obiceiuri prenupiale

Strostia. Nunta tradiional moldoveneasc ncepe cu obiceiul Strostie, cnd mirele cu o rud mai n vrst
se duc la prinii miresei pentru a o cere n cstorie. Exist anumite formule de cerere n cstorie i adresare
ctre prinii ei. Dac prinii miresei snt de acord, dup o sptmn sau dou urmeaz logodna.

Logodna. Logodna se face, de obicei, la mireas. La logodn se neleg despre cstoria tinerilor, despre
caracterul nunii, fac propuneri despre nuni, despre numrul legtorilor pentru oaspei, uneori i despre zestre
.a. n centrul i nordul republicii la logodn vin numai cteva familii, rude mai apropiate ale mirelui i miresei,
care snt martorii nelegerii. Se mai neleg de ziua nunii, muzic, bucate, locul unde va avea loc nunta i cotele
de participare ale oaspeilor i contribuia prinilor n organizarea nunii tinerilor.
Rspunsul. La cteva zile sau o sptmn dup logodn, acas la mire are loc rspunsul (se neleg definitiv
se bea rspunsul). La mire vin prinii miresei cu cteva persoane i nunii, daca snt alei i snt de acord.
Decizia de cstorie a tinerilor este ntrit prin druirea de colaci, prosop i baretur din partea prinilor fetei.
Cele mai onorabile persoane la nunt snt mireasa cu mirele, dar i nunii sau prinii de cununie. A fi nnai de
nunt e o onoare i o cinste. Nunii se prind de nnai printr-un obicei frumos, care const n prezentarea de
ctre prinii mirelui sau a miresei a doi colaci cu un prosop viitorilor nnai. Prinii nmneaz aceti colaci
poftindu-i s le fie nnai copiilor lor i ei trebuie s chibzuiasc, dac snt n stare sau nu i n dependen de
posibilitile lor ei pot primi sau respinge colacii. De fapt, nu este bine s refuzi a cununa pe cineva, fiindc e
pcat s-i ndeprtezi de la tine, deoarece cnd i faci o pereche de fini ei i devin ca nite copii.
Dac nunii snt alei, ei pot fi prezeni la logodn i la but rspunsul, fiindc ei au dreptul s-i spun prerea
privitor cum ar trebui s fie nunta i ce daruri ar fi dorit.
Cnd are loc rspunsul are loc nelegerea definitiv despre ziua nunii i caracterul ei (mare sau mic), despre
legtori i zestre, despre mrimea contribuiei prinilor, darurile pentru nuni .a.
Una dintre problemele mari ale pregtirilor pentru nunt o alctuia n trecut zestrea. Deseori apreau
probleme, cnd se discuta volumul zestrei fetei i a biatului. n centrul Moldovei fetei i se dau ca zestre:
covoare, licere, prosoape, perne, oghealuri, oluri .a., o lad de zestre frumoas, un sunduc pentru albituri, o
veretc de uscat grne, o prostire de perete .a. n regiunea Orheiului fetelor pn nu demult le ddeau i un
poloboc cu vin, i un poloboc nou, deoarece n zona de centru crete mult vi-de-vie. Bieilor n aceast zon
li se ddea: loc de cas, materiale de construcie, cal .a. Este interesant faptul c pretutindeni mamele
pregtesc feciorilor un licer, un ogheal i o pern, care le este aternutul de pat n caz de zile nefericite. n
secolele precedente n familiile bogate la cstorie obiectele mari i scumpe se nscriau n foaia de zestre.
n zona de centru a Moldovei, pn la nunt, snt atestate i alte obiceiuri ca: ziua cernutului, croitul cmii de
soacr, lutoarea miresei, brbieritul mirelui .a.
Ziua cernutului de obicei se fcea joi, fiindc se consider c e zi plin i e bun de realizat lucrri pentru
familie. Se invita un bieel i o feti, n sita mpodobit cu fire roii se pune fain i monede, copilaii cern
prima sit de fain, apoi i iau monedele pentru cernut. Apoi femeile fac aluatul i coc colacii de nuni, de cuscri,
colacul miresei i al mirelui.
A rmas n istoria tradiiilor populare obiceiul croitul cmii de soacr, cnd la mireas venea mama mirelui i
nc 1-2 femei i se croia cmaa soacrei mari, pe care mireasa trebuia pn la nunt s-o brodeze. Fiece obicei
coninea elemente de glum i umor. Cmaa se croia larg i cu gura ngust ca soacra s nu vorbeasc
mult.
Poftirea la nunt. Este onorabil ca rudele apropiate s fie poftite la nunt cu butur de ctre prinii tinerilor
sau de tinerii nii. Restul oaspeilor snt poftii de vorniceii de onoare legai cu batist sau prosop, clare pe cal
i cu o plosc frumoas de lemn cu butur, special pentru poftirea la nunt.
n cazul cnd unul din tineri are un printe decedat, se respect tradiia ca diminea n ziua nunii s plece la
cimitir pentru a-l pofti simbolic la nunt. Acest gest ine de o credin i un cod de legi etice de conduit i
respect al memoriei strmoilor.
Nunta
Nunta la mireas. n trecut, nunta propriu-zis, pentru toat lumea, se fcea duminic i dura 2-3 zile. Dup
tradiie nunta ncepea, n prima jumtate a zilei, n casa miresei.
mbrcarea miresei. La casa prinilor, mai nti mireasa este mbrcat mbrcarea miresei pentru nunt
(dac mirele i-a adus de cu sear cadoul de nunt rochia, vlul miresei i pantofii), dac nu apoi ateapt
venirea mirelui cu pocloanele (rochia, vlul miresei i pantofii). Ea este nconjurat de drute i femeia care se
ocup de gtirea miresei. Dac pocloanele snt aduse n ziua nunii, un brbat va spune o oraie respectiv la
pocloane.
n trecut mireasa i fcea cadou mirelui o cma naional brodat i un bru esut ales, aezate pe un colac, i
se fcea obiceiul schimbul de pocloane.
n timpul mbrcrii drutele i cnt despre acest moment de cstorie ca despre un pas spre familie, care o va
lipsi de libertate, de zmbet, de copilrie i va fi cu povara dorului de prini, de frai i surori etc.
La

mbrcarea

miresei
Taci
C

prietenele,
rudele
i
mireas,
la
maica

cnt
nu

de
ta

jale
mai

cntecul
te-oi

miresei:
plnge,
aduce,

Cnd
a
face
plopul
mere,
Da rchit micunele...
Iertciunea miresei. Apoi n cas la mireas are loc iertciunea miresei, cnd ea se aeaz n genunchi n
faa prinilor, i cere iertare dac le-a greit cndva i cere nvoire pentru cstorie, i ia rmas bun de la casa
printeasc. Prinii i dau blagoslovirea de a se cstori. Iertciunea miresei poate avea loc i mpreun cu
mirele, cnd acesta vine dup mireas.
n aceeai diminea la mire de asemenea are loc ritualul iertciunii, cnd mirele i cere iertare de la prini i
primete blagoslovirea lor. Iertciunea la mire se face la o mas pe care n 4 coluri snt puse cte o jemn i
cte o mn de gru ca simbol de belug pe viitor. Mirele srut fiecare colac i de pe fiecare ia puin gru i
arunc peste umr, apoi se apropie de prini i i cere iertare i blagoslovire.
Luarea miresei. Mirele cu ceata lui de biei cu muzic, cu vornicei i drute nsemnai cu flori (fetele) i batiste
(bieii) pleac s ieie mireasa. n unele sate mirele pleac cu ceata lui mai nti la nnai, unde ei snt pui la
mas, apoi toi mpreun pleac la mireas s ieie mireasa.
La poart, mai nti, are loc schimbul de colaci al miresei cu al mirelui, ultimul este ajuns i se rupe buci. Toi
caut s obin o bucic din el ca semn al fericirii.
La poarta casei miresei prinii ei i ntlnesc i-i primesc cu vin i cu un colac frumos mpletit care este ridicat
sus de prinii miresei. Are loc trecerea pe sub colac. Snt trecui-primii mirele i invitaii lui.
Mireasa l ntlnete pe mire, turnnd ap naintea lui simboliznd fertilitate n toate. Apoi toi oaspeii snt
aezai la mas masa miresei. Cnd se ridic de la mas, toi se iau de mini i ies la hora comun, la dansul
miresei, unde ea cu mirele danseaz primul dans nconjurai de hora tineretului, a prietenilor. Apoi are loc
luarea zestrei (dac nu a fost luat dup logodn), care de asemenea prezint un ritual. Deasupra lzii de
zestre n unele sate (r-nul Soroca) tinerilor li se pune o gin coapt, ca tinerii s-o mnnce singuri, fr a se
mpri cu cineva. n casa miresei mirele este rugat s plteasc zestrea miresei i are loc o trguial cu umor
ntre mire i fratele, surorile sau veriorii miresei, care pun cuitul n u i cer plat pentru mireas i zestre.
Dup o plat simbolic are loc scoaterea zestrei i dansul zestrei nsoit de un cntec special hostropul.
Toate obiectele din zestre (covoare, perne, valuri de oluri, lada de zestre .a.) snt scoase de cavalerii mirelui,
ridicate sus i jucate. Este o cinste s ai o zestre bogat i frumoas, fiindc o vede lumea din sat, cnd o
scoate de la mireas i cnd o aduce n casa mirelui. Satul este acel indicator care a meninut tradiia, care a
apreciat nalt hrnicia i miestria fetelor, care a judecat lenevia i o zestre de nimica.
La plecarea mirelui i a miresei din cas, mama ei arunc n urma lor cu gru i bomboane, ca viaa lor s fie
mbelugat i dulce, ns ce nu s-ar ntmpla mireasa nu trebuie s se uite n urm, ca s nu se ntoarc
acas. Luarea miresei cu zestre este un spectacol frumos ateptat de tot satul, toi ies s vad mirele i
mireasa, care cu muzic i cu alaiul de nunt, cu nnaii pleac la oficiul strii civile, unde se oficializeaz
cstoria. Deseori naintea tinerilor se toarn ap, ca simbol al fertilitii i mirele achit o plat. Apoi cortegiul
de nunt pleac la mire, ns prinii miresei, rudele ei cstorite nu pleac cu ei, dar se adun la mireas
acas i vin dup amiaz.
La cortegiul de nunt erau folosii caii, pe care vorniceii de onoare vestesc lumea despre nunt. Mireasa i
mirele merg pe jos, iar dac era departe casa mirelui puteau folosi o bric, iarna o sanie. Astzi cortegiul
nunii se deplaseaz cu multe maini mpodobite cu panglici i flori.
De rnd cu luarea miresei n mod tradiional se ntlnete i o alt form ca furatul miresei, care se
deosebete prin alte formule de nelegere ntre cuscri i caracterul nunii.
Vadra. Obiceiul Vadra sau Vulpea se realizeaz n cazul, cnd mirele e din alt sat dect mireasa i cnd vine so ia, flcii din sat mpiedic plecarea ei din sat, legnd ieirea din sat cu lanuri, fcnd baricade i cernd o plat
pentru mireas. Ei pun n mijlocul drumului o a i cer de la mire vadra sau vulpea n vin i bani. Uneori
mirele ncearc s ocoleasc drumul central, ns ieirile din sat snt pzite, ndeosebi, dac a fost o fat bun.
Pentru ea se cere vulpea, i n aa fel flcii i fac cinste i onoare.
Primirea miresei la mire. Prinii mirelui ateapt nunta, adic alaiul care vine cu mirele i mireasa. Ei in n
mini un colac, prjituri i vin, dulcea sau miere de albine i miez de nuc cu care i servesc pe tineri, apoi pe
nai i ceilali oaspei. Nuntaii oaspeii trec peste pragul porii sau cas pe sub colac simbolul sacru al
belugului i cinstei. Mama mirelui ia un prosop i-l arunc peste mireas i mire i-i trage primete n cas.
Apoi i pune la mas cu bucate reci.
Nunta la mire. Cu venirea nuntailor mpreun cu mireasa ncepe nunta la mire. ncep dansurile, vine lumea din
sat la vzut, la prijit. Toi danseaz pn spre sear. Oaspeii vin pe rnd sau organizat, ns unul din
punctele-cheie este venirea nunilor. Ei snt ntlnii n drum ceva mai departe de cas, mirele cu mireasa le ies
cu muzic nainte, i servesc cu cinste i toi mpreun intr n ograd. La fel snt ntlnii prinii fetei cu
neamurile ei. Cnd vin nunii i neamurile miresei se servete prima mas de nunt cu bucate reci.
Nunta joac pn spre sear. Nu se zice a face nunt, ci a juca nunta, astfel subliniindu-se c nunta trebuie
s fie vesel.

Masa tineretului. Pn nu demult, dup tradiie, seara devreme avea loc masa tineretului, care ncepea cu
trecerea tinerilor cu luminrile aprinse, splatul minilor, datul minii i nmnarea de cadouri de la tineretul din
sat, apoi toi erau servii cu bucatele pregtite de nunt.
Ieeau de la mas cu o hor mare, iar mirele cu mireasa dansau n centru. Dup ce dansau cteva dansuri tinerii
plecau acas, iar n acest timp la nunt veneau invitaii cstorii. Rudele apropiate veneau i ziua la vzut
cum merge nunta i pentru a ajuta la pregtirea mesei. Venirea rudelor cstorite era original. Fiecare familie
venea cu o pereche de colaci acoperii cu un prosop frumos i o garaf cu vin. Colacii erau copi de soie, dar i
ducea brbatul. Gospodina era apreciat dup faptul cum erau copi colacii i ct de frumos era dantelat i esut
prosopul.
Pn aproape de miezul nopii toi joac i ateapt Masa mare.
Masa mare. Acest ritual n cadrul nunii este cel mai important, poi lipsi la toate celelalte ritualuri i etape ale
nunii, dar la masa mare eti dator s fii, dac eti invitat i ai acceptat s vii la nunt.
Masa mare ncepe cu trecerea nunilor i a tinerilor la masa nunilor, cu luminrile aprinse, care le nfing ntr-o
pereche de colaci mari: colacul mirelui i al miresei. Pe parcursul mesei mari toi servesc la mas i urmresc,
cum se petrec ritualurile i cum ard luminrile, fiindc astfel se judec despre viaa tinerilor n viitor.
Splarea minilor este un ritual, care amintete i demonstreaz atitudinea fa de igien a moldovenilor.
Igiena locuinei, a corpului, a mediului ntotdeauna au fost foarte importante. Ritualul splatul minilor ncepe cu
faptul c mirele toarn ap pe minile nailor, iar mireasa le druiete un tergar de ters minile, apoi naii
toarn pe mini tinerilor i le ofer un tergar. Dup aceasta ncepe masa mare dirijat de nnai, ajuta i de
staroste i vorniceii de onoare.
Legtorile. Legtoarea cu atribute de ritual este un spectacol de mare importan. Legtorile snt cadourile
care le fac prinii miresei nunilor i rudelor mirelui, pe care aducndu-le la mas le joac, demonstrndu-le.
Dac la alte popoare mirele trebuie s plteasc calm pentru o fat de parc ar cumpra-o sau ar achita o
anumit tax pentru luarea a unor brae de munc, apoi la moldoveni e invers, prinii fetei trebuie s le ofere
rudelor mirelui cadouri ca simbol al nrudirii cu ei i totodat s-i menin statutul social de om gospodar i
respectuos fa de tradiii.
Nunii snt legai-semnai cu 2-4 prosoape frumos brodate i croetate, care li se ofer jucndu-le pe 2 colaci mari
colaci de nuni. n afar de prosoape este primit s li se ofere nunilor un cadou bun, de obicei covor i copiilor
lor tot legtori, dar mai mici. Toate acestea se joac de rudele miresei i vornicei. Apoi snt legate rudele mirelui
i oamenii nneilor: brbaii cu prosop, iar femeile cu basma sau estur.
Colacii de cuscri sau ncuscrirea. La sfiritul etapei de legare se realizeaz schimbul colacilor de cuscri, care
const n oferirea reciproc unul altuia a unei perechi de colaci acoperii cu prosop decorativ i cadouri
cuscrului cma i cuscrei estur de rochie. Acestea trebuiau s fie la fel dintr-o bucat i de aceiai culoare.
Acest moment este important prin faptul c ei devin rude i se vor numi cuscri.
Darurile. Dup aceasta ncepe druirea. Datul mnii se face prin batista de nunt ca s fie ocrotii tinerii. Mai
nti nnaii ofer cadouri tinerilor, apoi prinii mirelui apoi cei ai miresei, apoi rudele mai apropiate i dup
aceasta restul oaspeilor. Fiecare se apropie de tineri, d mna i le ureaz cele bune.
Numratul banilor toi oaspeii servesc la mas, iar nunii i tinerii se duc s numere banii, apoi vin i vestesc
lumea ct au ctigat tinerii i le mulumesc oamenilor pentru ajutor. Toi se aeaz la mas i se ofer cuvnt
tuturor doritorilor. Rudele mirelui danseaz luai de mn n jurul meselor pentru a le face chef oaspeilor. Se
servesc bucatele inclusiv i cele calde, iar n total numrul lor ajunge i trece de 30, numai reci fiind peste 15
feluri de mncruri. Masa mare poate fi cu ntreruperi, cu ieire la Joc dup bucatele reci, se danseaz 1-2 ore,
apoi se servete masa cald i aici avem unele obiceiuri ce in de etic i recunotin.
Se aduc glutele buctresele aduc glutele i chiuie. Apoi urmeaz rspltirea buctreselor sub un
dans special i teatralizat, cnd ele aduc gina nunului. Se aduc toate bucatele, iar spre sfrit acelea, care
simbolic mrturisesc c masa mare e pe sfrite (prune negre, bab, plachie), dup care urmeaz ritualul
dezbrcarea i legtoarea miresei.
Dezbrcarea sau legtoarea miresei se realizeaz n mijlocul femeilor, care cnt special un cntec despre faptul
c ea e nevast, nu-i cu fetele da cu nevestele etc.
Mirele ede pe un scaun, n brae ine o pern, iar pe pern ede mireasa. n acest timp nnaa i scoate de pe
cap coronia i ghirlanda i le pune unei drute ca s se mrite repede. Scoate floarea de pe pieptul mirelui i-l
prinde la pieptul unui flcu. Aceti doi tineri danseaz, iar nnaa ofer cadouri tinerilor cstorii: or i col de
mbrobodit, serviciu de mas, mirelui o cma etc. Celelalte femei de asemenea ofer tinerilor cadouri i pun
bani la basmaua legat. Apoi nuna i servete pe cei prezeni cu vin, ampanie i tort. Se mai zice masa
dulce a miresei. Dup tradiie pentru aceast mas mireasa trebuia s aib pregtite special o fa de mas de
nunt cu 6-12 ervete.
Dup aceasta, cam spre ziu are loc mulumirea muzicanilor. La sfritul nunii are loc druirea cmaei de
soacr pe care o mbrac peste haine i ntr-un mod hazliu i fac replic ca s nu vorbeasc mult.

Ducerea nunului acas. Ducerea nunului acas are loc a doua zi diminea cu muzic i veselie pe drum. La
nun acas toi nuntaii snt aezai la la masa nunului. i astfel nunta nceput n prima zi se ncheie abia a
doua zi.
A doua sear dup nunt. A doua zi seara se adun iari cei mi apropiai, care petrec o sear umoristic i
vesel, se mascheaz i nsceneaz o alt nunt. Pentru aceast mas se gtete zeam, plcinte etc. n a
doua sear creia i se spune ...seara farfuriilor, benchet, cale, la uncrop femeile i aduc miresei cadouri:
vesel, cereale, esturi cine ce poate. n trecut se aduceau caiere de ln ca tnra gospodin s aib cu ce
se ocupa pn va avea materia prim proprie.
Nunta moldoveneasc are un ir de obiceiuri postnupiale, pe care majoritatea caut s le respecte. Ele
accentueaz respectul fa de nnai, care le devin ca i prinii.
n continuare, la diferite srbtori noua familie are datoria de a-i vizita i ajuta nnaii, de a se sftui cu ei n
problemele importante.