Razboiul Civil Cambodgian a fost un conflict ntre for?

ele Partidului Comunist din

Kampuchia (denumit ?i Khmerii Ro?ii) ?i alia?ii lor din Republica Democrata Vie
tnam (Vietnamul de Nord) ?i Viet Cong mpotriva for?elor guvernamentale din Cambod
gia (dupa octombrie 1970, Republica Khmerilor), sus?inuta de Statele Unite ?i de
Republica Vietnam (Vietnamul de Sud).
Luptele au fost exacerbate de influen?a ?i ac?iunile alia?ilor din cele doua par
?i n conflict. Armata Populara a Vietnamului (Armata Nord-Vietnameza) s-a implica
t pentru a-?i apara zonele de baza ?i sanctuarele din estul Cambodgiei, fara de
care ar fi fost n dificultate n razboiul sau mpotriva Vietnamului de Sud. SUA avea
motifva?ia necesita?ii de a c?tiga timp pentru a se retrage din Asia de Sud-Est ?
i de a-?i proteja aliatul, regimul sud-vietnamez. For?ele americane ?i cele sud?i nord-vietnameze au participat direct la lupte n diferite momente de timp. Guv
ernul central a fost ajutat n principal de bombardamentele americane masive ?i pr
in ajutoare financiare.
Dupa cinci ani de lupte dure soldate cu numeroase victime, cu distrugerea econom
iei, cu nfometarea popula?iei, cu atrocita?i uria?e, guvernul republican a fost nv
ins la 17 aprilie 1975 cnd Khmerii Ro?ii victorio?i au proclamat Kampuchea Democr
ata. Acest conflict, de?i n principal un razboi civil local, a fost considerat a
face parte din Razboiul din Vietnam (1959 1975) n care erau implicate Regatul Laos,
Vietnamul de Sud ?i Vietnamul de Nord. Razboiul civil a dus la Genocidul Cambod
gian, unul dintre cele mai sngeroase din istorie.
Preludiul (1965 1970)[modificare | modificare sursa]
Contextul[modificare | modificare sursa]
n prima parte a anilor 1960, politicile stngiste ale prin?ului Norodom Sihanouk pr
otejasera ?ara de haosul care cuprinsese Laosul ?i Vietnamul de Sud.[2] Nici Rep
ublica Populara Chineza ?i nici Vietnamul de Nord nu au contestat afirma?iile lu
i Sihanouk conform carora ele reprezentau politici progresiste , iar conducerea opo
zi?iei de stnga din ?ara, Partidul Pracheachon, fusese integrata n guvern.[3] La 3
mai 1965, Sihanouk a rupt legaturile diplomatice cu SUA, a pus capat influxului
de ajutoare americane ?i s-a ndreptat spre China comunista ?i spre Uniunea Sovie
tica pentru asisten?a economica ?i militara.[3]
Spre sfr?itul anilor 1960, tentativele lui Sihanouk de echilibrare a politicilor
externa ?i interna a nceput sa se ndrepte spre dezastru. n 1966, s-a ajuns la un ac
ord ntre prin? ?i chinezi, prin care s-a permis prezen?a trupelor Armatei Popular
e Vietnameze (APV) ?i ale Frontului de Eliberare Na?ionala (FEN) cu baze logisti
ce n regiunile de grani?a din sud.[4] El acceptase sa permita ?i utilizarea portu
lui Sihanoukville de catre vasele sub drapel comunist ce livrau provizii ?i mate
riale ce sus?ineau efortul APV/FEN n Vietnam.[5] Aceste concesii ncalcau statutul
de neutralitate al Cambodgiei, garantat prin Conferin?a de la Geneva din 1954.
ntlnire la Beijing: Mao Zedong (stnga), printul Sihanouk (centru) si Le Duc Tho (dr
eapta)
Sihanouk era convins ca China, ?i nu Statele Unite, vor controla n final Peninsul
a Indochina ?i ca interesele noastre sunt mai bine urmarite tratnd cu tabara care n
tr-o zi va domina ntreaga Asie
?i acceptnd victoria ei dinainte
pentru a ob?ine ce
le mai bune condi?ii cu putin?a .[4]
n acela?i an, el a permis, nsa, ministrului pro-american al apararii, generalul Lo
n Nol, sa ia masuri dure mpotriva activita?ilor de stnga, zdrobind Pracheachon pri
n acuza?iile de subminare a puterii de stat ?i de aservire intereselor Hanoiului
.[6] Simultan, Sihanouk a pierdut sus?inerea conservatorilor din Cambodgia ca ur
mare a e?ecului sau n oprirea deteriorarii situa?iei economice (exacerbata de pie
rderea exporturilor de orez, dintre care majoritatea mergeau la APV/FEN) ?i ca u
rmare a prezen?ei militare comuniste crescnde.[7]

La 11 septembrie, Cambodgia a ?inut primele alegeri deschise mai multor partide.

Prin manipulari ?i har?uiri (?i spre surprinderea lui Sihanouk) conservatorii a
u c?tigat 75% din locurile n Adunarea Na?ionala.[8][9] Lon Nol a fost ales de drea
pta ca prim ministru ?i ca vicepremier a fost numit Sirik Matak, un membru ultra
conservator al ramurii Sisowath a familiei regale, vechi du?man al lui Sihanouk.
Pe lnga aceste evolu?ii ?i pe lnga conflictele ntre interesele elitei politice de
la Phnom Penh, tensiunile sociale au creat un mediu favorabil pentru apari?ie un
ei insurgen?e comuniste n zonele rurale.[10]
Revolta din Battambang[modificare | modificare sursa]
Prin?ul s-a vazut atunci ntr-o dilema politica. Pentru a pastra echilibrul n fa?a
cre?terii puterii conservatorilor, a numit chiar pe liderii grupului caruia i se
opunea membri ntr-un contraguvern care trebuia sa monitorizeze ?i sa critice admin
istra?ia lui Lon Nol.[11] Una din primele priorita?i ale lui Lon Nol a fost redr
esarea economiei suferinde prin oprirea vnzarilor ilegale de orez catre comuni?ti
. Solda?ii au fost trimi?i n zonele cultivate cu orez pentru a colecta recoltele
sub amenin?area armelor, platind doar pre?ul mic fixat de guvern. Au avut loc nu
meroase agita?ii, mai ales n provincia Battambang, o zona bogata n orez, dar cunos
cuta ?i pentru prezen?a de proprieta?i funciare mari, diferen?e mari ntre boga?i
?i saraci, ?i n care comuni?tii pastrasera o oarecare influen?a.[12][13]
La 11 martie 1967, n timp ce Sihanouk era plecat n Fran?a, a izbucnit o revolta n z
ona din jurul ora?ului Samlaut din Battambang, unde ?aranii furio?i au atacat o
brigada de colectare a taxelor. ncurajata de cadrele comuniste locale, insurec?ia
s-a raspndit rapid prin toata regiunea.[14] Lon Nol, ac?ionnd n absen?a prin?ului,
a declarat lege mar?iala.[11] Sute de ?arani au fost uci?i ?i sate ntregi pustii
te n timpul represiunii.[15] Dupa ntoarcerea n ?ara n martie, Sihanouk a renun?at la
pozi?ionarea sa centrista ?i a ordonat personal arestarea lui Khieu Samphan, Ho
u Yuon ?i Hu Nim, liderii contraguvernului , care au fugit n nord-est.[16]
Simultan, Sihanouk a ordonat arestarea intermediarilor chinezi implica?i n comer?
ul ilegal cu orez, crescnd veniturile bugetare ?i mpacndu-i pe conservatori. Lon No
l a fost obligat sa demisioneze ?i, ntr-o manevra tipica, prin?ul a numit al?i stn
gi?ti n guvern pentru a-i echilibra pe conservatori.[16] Criza imediata trecuse,
dar ea a avut doua consecin?e importante. n primul rnd, a motivat mii de oameni sa
se nroleze n gruparile paramilitare ale Partidului Comunist Cambodgian (denumite
de Sihanouk Khmerii Ro?ii). n al doilea rnd, pentru ?arani, numele lui Lon Nol a d
evenit asociat cu represiunea violenta n Cambodgia.[17]
Regruparea comuni?tilor[modificare | modificare sursa]
De?i insurgen?a din 1967 fusese una spontana, Khmerii Ro?ii au ncercat, fara prea
mult succes, sa organizeze o revolta mai serioasa n anul urmator. Decimarea de c
atre prin? a gruparii Prachea Chon ?i a comuni?tilor din zonele urbane eliberase
, nsa, terenul pentru Saloth Sar (cunoscut ?i ca Pol Pot), Ieng Sary ?i Son Sen lid
erii maoi?ti ai gruparilor comuniste.[18] Ei ?i-au condus adep?ii n zonele montan
e din nord-est ?i pe pamnturile locuite de Khmer Loeu, un popor primitiv ostil att
khmerilor din zonele joase ct ?i guvernului central. Pentru Khmerii Ro?ii, care
nu erau sus?inu?i nici de nord-vietnamezi, a fost o perioada de regrupare, organ
izare ?i pregatire. Hanoiul ?i-a ignorat alia?ii sus?inu?i de chinezi, iar indif
eren?a tovara?ilor fra?e?ti fa?a de insurgen?a dintre 1967 ?i 1969 aveau sa lase u
rme de ne?ters asupra conducerii khmerilor ro?ii.[19][20]
La 17 ianuarie 1968, Khmerii Ro?ii au lansat prima ofensiva. Ea era ndreptata mai
mult spre scopul de a aduna arme ?i de a raspndi propaganda dect spre cucerirea d
e teritorii deoarece, la acea vreme, adep?ii insurgen?ei numarau nu mai mult de
4 5.000.[21][22] n aceea?i luna, comuni?tii au nfiin?at Armata Revolu?ionara din Kam
puchea ca aripa militara a partidului. nca de la sfr?itul revoltei din Battambang,
Sihanouk ncepuse sa-?i reevalueze rela?ia cu comuni?tii.[23] Acordul anterior cu
chinezii nu-i adusese nimic. Ace?tia nu doar ca nu reu?isera sa-i ?ina n fru pe n
ord-vietnamezi, dar se implicasera ei n?i?i (prin intermediul Khmerilor Ro?ii) n a

ctivita?i subversive chiar n ?ara lui.[14] La sugestia lui Lon Nol (care revenise
n cabinet ca ministru al apararii n noiembrie, 1968) ?i a altor politicieni conse
rvatori, la 11 mai 1969, prin?ul a salutat restaurarea rela?iilor diplomatice no
rmale cu SUA ?i a nfiin?at un nou Guvern de Salvare Na?ionala condus de Lon Nol.[
24] El a facut aceasta pentru a juca o noua carte, ntruct comuni?tii asiatici ne at
acau deja nainte de sfr?itul Razboiului din Vietnam .[25] n plus, APV ?i FEN erau ?ap
i ispa?itori ideali pentru problemele Cambodgiei, chiar mai potrivi?i dect Khmeri
i Ro?ii, ?i ndepartarea lor din Cambodgia ar rezolva mai multe probleme simultan.
[26] Americanii au profitat de aceasta ocazie pentru a-?i rezolva ?i ei probleme
le din Asia de Sud-Est.
Opera?iunea Menu[modificare | modificare sursa]
De?i SUA ?tiau de sanctuarele APV/FEN din Cambodgia nca din 1966, pre?edintele Ly
ndon B. Johnson a ales sa nu le atace din cauza posibilelor repercusiuni interna
?ionale ?i a credin?ei ca Sihanouk poate fi convins sa-?i modifice politicile.[2
7] Johnson a autorizat, nsa, echipele de recunoa?tere ale Military Assistance Com
mand, Vietnam Studies and Observations Group (SOG) sa patrunda n Cambodgia ?i sa
adune informa?ii despre zonele bazelor nca din 1967.[28] Alegerea lui Richard M.
Nixon n 1968 n func?ia de pre?edinte al SUA ?i introducerea politicilor sale de re
tragere treptata din Vietnamul de Sud a schimbat totul.
La 18 martie 1969, la ordinele secrete ale lui Nixon, For?ele Aeriene ale SUA au
bombardat Base Area 353 (n regiunea din dreptul provinciei sud-vietnameze Tay Ni
nh) cu 59 de bombardiere B-52 Stratofortress. Acest atac a fost primul ntr-o seri
e de atacuri ale acestor sanctuare ce au ?inut pna n mai 1970. n timpul Opera?iunii
Menu, avia?ia americana a efectuat 3.875 de decolari ?i a lansat peste 108.000
de tone de bombe n zonele estice de grani?a.[29] n timpul acestei opera?iuni, Siha
nouk nu a spus nimic despre ea, n speran?a ca SUA vor reu?i sa ndeparteze trupele
APV ?i FEN din ?ara lui. Hanoiul nu a spus nici el nimic, nedorind sa mediatizez
e prezen?a for?elor lor n Cambodgia neutra. Bombardamentele Menu au ramas secrete
?i fa?a de Congresul SUA ?i opinia publica americana pna n 1973.
Rasturnarea lui Sihanouk (1970)[modificare | modificare sursa]
Lovitura de stat a lui Lon Nol[modificare | modificare sursa]
n timp ce Sihanouk era plecat n Fran?a, n Phnom Penh au avut loc revolte antivietna
meze (tolerate de guvern), n timpul carora au fost atacate ambasadele Vietnamului
de Nord ?i ale FEN.[30][31] n absen?a prin?ului, Lon Nol nu a facut nimic pentru
a opri aceste ac?iuni.[32] n ziua de 12 martie, primul ministru a nchis portul Si
hanoukville pentru nord-vietnamezi ?i le-a dat un ultimatum imposibil, n care cer
ea ca toate for?ele APV/FEN sa se retraga de pe pamnt cambodgian n 72 de ore.[33]
Sihanouk, aflnd despre aceasta, s-a dus la Moscova ?i la Beijing pentru a cere li
derilor APV ?i FEN sa-?i controleze mai bine organiza?iile.[24] La 18 martie 197
0, Lon Nol a cerut ca Adunarea Na?ionala sa voteze nlaturarea prin?ului de la con
ducerea ?arii. Sihanouk a fost detronat printr-un vot unanim al celor 92 de depu
ta?i.[34] Heng Cheng a devenit pre?edinte al Adunarii Na?ionale, n vreme ce premi
erul Lon Nol a primit atribu?ii de urgen?a. Sirik Matak ?i-a pastrat postul de v
iceprim-ministru. Noul guvern a pus accent pe ideea ca transferul de putere era
perfect legal ?i constitu?ional, ?i a primit recunoa?terea majorita?ii guvernelo
r straine. Au existat acuza?ii ca guvernul american ar fi jucat un rol n rastrurn
area lui Sihanouk, dar nu s-au gasit dovezi concludente n acest sens.[35]
Majoritatea khmerilor educa?i din clasa de mijloc se saturase de prin? ?i de pol
itica lui inconsistenta ?i s-a bucurat de schimbarea de guvern.[36] Lor li s-a a
laturat armata, pentru care perspectiva revenirii ajutorului financiar ?i milita
r american era motiv de sarbatoare.[37] La cteva zile dupa detronare, Sihanouk, a
flat la Beijing, a lansat un apel catre popor n care cerea rezisten?a fa?a de uzu
rpatori.[24] Au avut loc demonstra?ii ?i revolte (mai ales n zonele apropiate cel
or controlate de APV/FEN), dar nu a fost nicio mi?care la nivel na?ional care sa
amenin?e guvernul.[38] ntr-un incident de la Kompong Cham din 29 martie, nsa, mul

?imea nfuriata l-a ucis pe fratele lui Lon Nol, Lon Nil, i-au scos ficatul ?i l-a
u mncat.[37] Circa 40.000 de ?arani au mar?aluit apoi spre capitala cernd readucer
ea pe tron a lui Sihanouk. Ei au fost mpra?tia?i de armata, cu multe victime.
Masacrarea vietnamezilor[modificare | modificare sursa]
Majoritatea popula?iei, urbana ?i rurala, ?i-a varsat furia ?i frustrarea pe pop
ula?ia de etnie vietnameza. Apelul lui Lon Nol pentru adunarea de 10.000 de volu
ntari pentru a mari for?a armatei cambodgiene slab echipate, de 30.000 de oameni
a ajuns sa aglomereze armata cu peste 70.000 de noi recru?i.[39] Abundau zvonur
ile privind o posibila ofensiva a APV asupra Phnom Penh-ului. Paranoia era la or
dinea zilei ?i a dus la declan?area unei reac?ii violente mpotriva minorita?ii vi
etnameze de 400.000 de oameni din Cambodgia.[37]
Lon Nol spera sa-i foloseasca pe vietnamezi ca ostatici mpotriva activita?ilor AP
V/FEN, iar armata a nceput sa-i adune n lagare de deten?ie.[37] Atunci au nceput om
orurile. n ora?ele ?i satele din toata Cambodgia, solda?ii ?i civilii ?i cautau ve
cinii vietnamezi pentru a-i ucide.[40] La 15 aprilie, cadavrele a 800 de vietnam
ezi pluteau pe rul Mekong care le ducea catre Vietnamul de Sud.
Sud-vietnamezii, nord-vietnamezii ?i FEN au denun?at laolalta aceste ac?iuni.[41
] Niciun cambodgian nici macar din comunitatea budista nu a condamnat crimele. n scuz
ele prezentate guvernului de la Saigon, Lon Nol a spus ca:
era greu sa se faca distinc?ia ntre vietnamezii care faceau parte din Viet Cong ?i
cei care nu. Deci este normal ca reac?ia solda?ilor cambodgieni, care se simt t
rada?i, este una greu de controlat.[42]

Perspectivele de viitor[modificare | modificare sursa]

Chiar ?i n 1972 1973, att n Cambodgia ct ?i n strainatate, se credea ca razboiul este n
esen?a un conflict extern care nu alterase fundamental natura poporului khmer.[7
7] Spre sfr?itul lui 1973, guvernul ?i popula?ia ncepusera sa con?tientizeze fanat
ismul, lipsa totala de grija pentru victime ?i respingerea totala a oricarei ofe
rte de negociere care ncepusera sa sugereze ca fanatismul ?i capacitatea de violen
?a a Khmerilor Ro?ii sunt mai profunde dect banuise oricine .[77]
Relatari ale politicilor brutale ale organiza?iei au ajuns pna la Phnom Penh, iar
popula?ia a nceput sa ntrevada violenta nebunie ce avea sa distruga ?ara. Se vorb
ea despre mutarea cu for?a a unor ntregi sate, execu?ii sumare ale oricui nu se s
upuneam interzicerea practicilor religioase, uciderea ?i caterisirea calugarilor
, abandonarea obiceiurilor sexuale ?i maritale tradi?ionale.[78][79] Razboiul er
a un lucru, maniera total contrara valorilor poporului Khmer n care Khmerii Ro?ii
raspndeau moartea era altceva.[80] Relatari ale atrocita?ilor au nceput sa iasa l
a iveala n aceea?i perioada n care trupele nord-vietnameze se retrageau de pe cmpur
ile de lupta din Cambodgia. Concentrarea efortului APV asupra Vietnamului de Sud
a permis Khmerilor Ro?ii sa ?i aplice doctrina ?i politicile pentru prima oara f
ara nicio constrngere.[81]
Printul Norodom Sihanouk al Cambodgiei n vizita n Romnia n 1972.
Conducatorii Khmerilor Ro?ii erau aproape total necunoscu?i publicului. Ei erau
denumi?i de compatrio?ii lor peap prey armata din padure. nainte, nsa?i existen?a
partidului comunist ca parte din GRUNK fusese ascunsa.[78] n zonele eliberate , el e
ra denumit doar Angka
organiza?ia . n 1973, partidul comunist a cazut sub controlul ce
lor mai fanatici membri ai sai, Pol Pot ?i Son Sen, care erau de parere ca Cambod
gia trebuie sa treaca printr-o revolu?ie sociala totala ?i ca tot ce fusese naint
e era anatema ?i trebuie distrus. [81]
Ascuns de ochii lumii era antagonismul crescnd ntre Khmerii Ro?ii ?i alia?ii lor n
ord-vietnamezi.[81][82] Conducerea radicala a partidului nu a scapat niciodata d

e suspiciunea ca Hanoiul s-ar pregati sa formeze o federa?ie indochineza cu Viet

namul de Nord n centrul ei.[83] Khmerii Ro?ii erau lega?i ideologic de chinezi, n
timp ce principalul sus?inator al Vietnamului de Nord, Uniunea Sovietica, nca reg
uno?tea guvernul lui Lon Nol ca fiind legitim.[84] Dupa semnarea Acordurilor de
Pace de la Paris, APV a ntrerupt alimentarea Khmerilor Ro?ii cu arme, spernd sa-i
for?eze sa accepte o ncetare a focului.[81][85] Cnd, prin semnarea acordurilor, am
ericanii au devenit liberi sa ?i ndrepte puterea aeriana totalmente mpotriva Khmeri
lor Ro?ii, ace?tia au dat vina pe Hanoi.[86] Pe parcursul anului, aceste banuiel
i ?i atitudini au condus partidul la epurari n rndul conducerii. Majoritatea membr
ilor sai pregati?i la Hanoi au fost executa?i din ordinele lui Pol Pot.[87]
Cu trecerea timpului, nevoia Khmerilor Ro?ii de sinecura prin?ului Sihanouk a sc
azut. Organiza?ia a demonstrat locuitorilor zonelor eliberate n termeni clari ca or
ice expresie deschisa a sus?inerii pentru Sihanouk va avea ca rezultat lichidare
a fizica.[88] De?i prin?ul se bucura nca de protec?ia chinezilor, cnd aparea n publ
ic n strainatate sa mediatizeze cauza GRUNK, era tratat cu un dispre? aproape fa?
i? de mini?trii Ieng Sary ?i Khieu Samphan.[89] n iunie, prin?ul i-a spus ziarist
ei italiene Oriana Fallaci ca atunci cnd Khmerii Ro?ii ma vor fi supt pna la epuiza
re, ma vor scuipa ca pe un smbure de cirea?a. [90]
Pna la sfr?itul lui 1973, cei loiali lui Sihanouk fusesera epura?i din toate minis
terele GRUNK ?i to?i sus?inatorii prin?ului din rndurile insurgen?ilor fusesera ?
i ei elimina?i.[81] La scurt timp dupa Craciun, cnd insurgen?ii se pregateau de o
fensiva finala, Sihanouk a vorbit cu diplomatul francez Etienne Manac'h ?i i-a s
pus ca trebuie sa se renun?e la toate speran?ele pentru un socialism moderat sim
ilar cu cel iugoslav ?i ca modelul avea sa fie Albania stalinista.[91]
Caderea Phnom Penh-ului[modificare | modificare sursa]
n momentul n care Khmerii Ro?ii au demarat la 1 ianuarie 1975 ofensiva din sezonul
secetos pentru capturarea capitalei cambodgiene, Republica era n haos. Economia
fusese gtuita, re?eaua de transport fusese redusa la sistemele aeriene ?i fluvial
e, recolta de ores fusese redusa cu un sfert, iar rezervele de pe?te de apa dulc
e (principala sursa de proteine) scazusera drastic. Costul hranei era de 20 de o
ri mai mare dect nivelul dinainte de razboiului, iar ?omajul nici nu se mai masur
a.[92]
Ofensiva finala mpotriva Phnom Penh-ului, aprilie 1975
Phnom Penh, care avusese nainte de razboi o popula?ie de circa 600.000 de locuito
ri a fost cople?it de refugia?i (care continuau sa vina din perimetrul defensiv n
continua scadere), ajungnd sa aiba doua milioane de locuitori. Ace?ti civili nea
jutora?i ?i dispera?i nu aveau de lucru ?i nici nu puteau sa-?i procure hrana, a
dapost ?i asisten?a medicala. Starea lor (?i a guvernului) s-a nrauta?it cnd for?e
le Khmerilor Ro?ii au cucerit treptat malurile Mekongului. De lnga fluviu, minele
?i focurile de arma au redus constant convoaiele care aduceau din Vietnamul de
Sud provizii de hrana, combistibil ?i muni?ii ora?ului care murea ncet de foame (
90% din proviziile Republicii erau transportate prin convoaie). Dupa ce fluviul
a fost blocat la nceputul lui februarie, Statele Unite au nceput o opera?iune aeri
ana de aprovizionare. Ea a devenit, nsa, din ce n ce mai riscanta din cauza tirulu
i artileriei ?i rachetelor comuniste, care loveau constant ora?ul ?i aerodromuri
le.
Dispera?i, ?i totu?i hotar?i, solda?ii republicani, dintre care mul?i ramasesera
fara muni?ie, au facut tran?ee n jurul capitalei ?i au luptat pna cnd au fost depa?
i?i de Khmerii Ro?ii. Pna n ultima saptamna a lunii martie 1975, circa 40.000 de so
lda?i comuni?ti nconjurasera capitala ?i ncepusera sa se pregateasca sa dea lovitu
ra de gra?ie la cei 20.000 de solda?i republicani.[93]
Lon Nol a demisionat ?i a parasit ?ara la 1 aprilie, n speran?a ca nca este posibi
la o negociere atta vreme ct el lipse?te de pe scena politica.[94] Saukam Khoy a d

evenit pre?edinte interimar al unui guvern care mai avea nici trei saptamni de tr
ait. Eforturile de ultim moment din partea SUA de a pregati un acord de pace cu
implicarea lui Sihanouk s-au ncheiat cu un e?ec. Cnd n Congresul SUA propunerea de
reluare a sus?inerii aeriene a fost respinsa la vot, capitala a fost cuprinsa de
panica ?i de sentimentul dezastrului iminent. Situa?ia a fost descrisa cel mai
bine de generalul Sak Sutsakhan (devenit ?ef de stat major al FANK):
Imaginea Republicii Khmerilor era cea a unui om bolnav care mai traia doar sus?in
ut din exterior ?i caruia, n starea n care ajunsese, nici macar administrarea de m
edicamente nu i-ar mai fi fost de vreun folos. [95]
Saukham Khoy, succesorul lui Lon Nol n functia de presedinte al Republicii Khmeri
lor sosind la bordul navei USS Okinawa la 12 aprilie 1975 dupa evacuarea din Phn
om Penh.
La 12 aprilie, constatnd ca totul este pierdut (?i fara a anun?a guvernul khmer),
Statele Unite au evacuat personalul ambasadei cu elicopterul prin Opera?iunea E
agle Pull. Printre cele 276 de persoane evacuate se numarau ambasadorul SUA John
Gunther Dean, al?i diploma?i americani, pre?edintele interimar Saukam Khoy, nal?
i oficiali guvernamentali ai guvernului Republicii Khmerilor mpreuna cu famiile a
cestora, precum ?i membri ai mass-media. n total, au fost evacua?i 82 de american
i, 159 de cambodgieni ?i 35 de persoane din alte ?ari.[96] De?i au fost invita?i
de ambasadorul Dean sa se alature evacuarii (?i spre surprinderea americanilor)
, prin?ul Sisowath Sirik Matak, Long Boret, Lon Non (fratele lui Lon Nol), ?i ma
joritatea membrilor cabinetului lui Lon Nol au refuzat oferta.[97] Ei au ales sa
mparta?easca soarta poporului lor. Numele lor nu au fost publicate pe listele ce
lor mor?i ?i mul?i au crezut declara?iile Khmerilor Ro?ii ca fo?tii oficiali ai
guvernului nu vor fi uci?i, ci vor fi bineveni?i sa ajute la reconstruc?ia Cambo
dgiei. n realitate, ei au fost executa?i cu to?ii de comuni?ti.
Dupa plecarea americanilor ?i a lui Saukam Khoy, autoritatea asupra republicii n
plina prabu?ire a fost preluata de un Comitet Suprem cu ?apte membri ?i condus d
e generalul Sak Sutsakhan. Pna la 15 aprilie, ultimele structuri defensive solide
ale ora?ului au fost cucerite de comuni?ti. La orele dimine?ii zilei de 17 apri
lie, comitetul a decis sa mute sediul guvernului n provincia Oddar Meanchay din n
ord-vest. La orele 10:00, vocea generalului Mey Si Chan din statul major al FANK
a ordonat la radio, tuturor for?elor FANK sa nceteze focul, deoarece se negociaz
a capitularea Phnom Penh-ului.[98] Razboiul se terminase, dar visurile groaznice
ale Khmerilor Ro?ii aveau sa se ndeplineasca n nou-proclamata Kampuchea Democrata
. Trupele Khmerilor Ro?ii au nceput sa goleasca cu for?a capitala, mpingnd popula?i
a spre zonele rurale ?i ucignd mii de oameni.
Note[modificare | modificare sursa]
^ Estimare data de prin?ul Sihanouk dupa ncheierea conflictului. Numele reale nu
sunt cunoscute. Shawcross, p. 379.
^ Isaacs, Hardy ?i Brown et al., pp. 54 58.
^ a b Isaacs, Hardy ?i Brown, p. 83.
^ a b Lipsman ?i Doyle, p. 127.
^ Victory in Vietnam, p. 465, fn. 24.
^ Isaacs, Hardy ?i Brown, p. 85.
^ ncepnd cu 1966, cambodgienii au vndut 100.000 de tone de orez cambodgian catre AP
V, care a oferit pre?ul de pe pia?a mondiala ?i a platit n dolari americani. Guve
rnul a platit doar un pre? fix ?i a pierdut taxele ?i profiturile pe care le-ar
fi ob?inut altfel. Scaderea orezului la export (de la 583.700 de tone n 1965 la 1
99.049 de tone n 1966) a adncit o criza economica din ce n ce mai mult cu fiecare a
n. Isaacs, Hardy and Brown, p. 85.
^ Chandler, pp. 153 156.
^ Osborne, p. 187.
^ Chandler, p.157.
^ a b Isaacs, Hardy ?i Brown, p. 86.

^ Chandler, pp. 164 165.

^ Osborne, p. 192.
^ a b Lipsman ?i Doyle, p. 130.
^ Chandler, p. 165.
^ a b Chandler, p. 166.
^ Isaacs, Hardy ?i Brown, p. 87.
^ Chandler, p. 128.
^ Deac, p. 55.
^ Chandler, p. 141.
^ a b Sutsakhan, p. 32.
^ Chandler, pp. 174 176.
^ Isaacs, Hardy ?i Brown, p. 89.
^ a b c Isaacs, Hardy ?i Brown, p. 90.
^ Lipsman ?i Doyle, p. 140.
^ Isaacs, Hardy ?i Brown, p. 88.
^ Karnow, p. 590.
^ Military Assistance Command, Vietnam, Command History 1967, Anexa F, Saigon, 1
968, p. 4.
^ Nalty, pp. 127 133.
^ Shawcross, p. 118.
^ Deac, pp. 56 57.
^ Lipsman ?i Doyle, p. 142.
^ Sutsakhan, p. 42.
^ Lipsman ?i Doyle, p. 143.
^ Shawcross, pp. 112 122.
^ Shawcross, p. 126.
^ a b c d e f Lipsman ?i Doyle, p. 144.
^ Deac, p. 69.
^ Deac, p. 71.
^ Deac, p. 75.
^ Lipsman ?i Doyle, p. 145.
^ Lipsman ?i Doyle, p. 146.
^ Chandler, pp. 228 229.
^ Chandler, p. 200.
^ Osborne, pp. 214, 218.
^ Chandler, p. 201.
^ Chandler, p. 202.
^ Lipsman ?i Brown, p. 146.
^ Sutsakhan, p. 48.
^ Deac, p. 172.
^ Sutsakhan, p. 39.
^ Nalty, p. 276.
^ Shawcross, p. 190.
^ Shawcross, p. 169.
^ Shawcross, pp. 169, 191.
^ a b Isaacs, Hardy ?i Brown, p. 108.
^ Shawcross, pp. 313 315.
^ Chandler, p. 205.
^ Generalul Abrams l-a trimis pe generalul Conroy la Phnom Penh sa observe situa
?ia ?i sa raporteze. Concluziile lui Conroy erau ca ofi?erii cambodgieni nu au ex
perien?a de lupta...nu ?tiu cum sa conduca o armata ?i nici nu par preocupa?i de
ignoran?a lor n fa?a amenin?arii de moarte cu care se confrunta." Shaw, p. 137.
^ a b Sutsakhan, p. 89.
^ ntr-un studiu postbelic al ofi?erilor americani de infanterie ce luptasera n Raz
boiul din Vietnam, 44 la suta au apreciat APV ca fiind luptatori pricepu?i ?i dur
i . Un ofi?er a comentat: exista o tendin?a de a subestima inamicul. n realitate, ac
esta a fost cel mai puternic inamic cu care ne-am luptat vreodata n istoria noast
ra. Kinnard, p. 67.
^ Sutsakhan, pp. 26 27.
^ Evolu?ia for?elor comuniste este descrisa n Sutsakhan, pp. 78 82.

^
^
^
^
^
,
9
^
^
^

a b Karnow, p. 608.
Karnow, p. 607.
Deac, p. 79.
Sutsakhan, p. 174.
Deac, p. 72. Printre unita?ile APV implicate se numarau diviziile 1, 5, 7 ?i 9
precum ?i divizia C40 APV/FEN. Suportul de artilerie era furnizat de Divizia 6
Artilerie.
Sutsakhan, p. 79
Nalty, p. 199.
Douglas Pike, John Prados, James W. Gibson, Shelby Stanton, Col. Rod Paschall,
John Morrocco ?i Benjamin F. Schemmer, War in the Shadows [Razboi n umbra]. Bost
on: Boston Publishing Company, 1988, p. 146.
^ War in the Shadows, p. 149.
^ Chandler, pp. 222 223.
^ Isaacs, Hardy ?i Brown, p. 100.
^ Morrocco, p. 172.
^ Shawcross, p. 297.
^ a b Isaacs, Hardy ?i Brown, p. 106.
^ a b Isaacs, Hardy ?i Brown, pp. 106 107.
^ Shawcross, p. 322.
^ Osborne, p. 203.
^ a b c d e Isaacs, Hardy and Brown, p. 107.
^ Chandler, p. 216.
^ Ideologia nu era singurul lucru care despar?ea cele doua grupari comuniste. Nu
mero?i comuni?ti cambodgieni aveau n comun cu compatrio?ii lor anumite preconcep?
ii despre vietnamezi. Deac, pp. 216, 230.
^ Deac, p. 68.
^ Shawcross, p. 281.
^ Isaacs, Hardy ?i Brown, p. 107
^ Chandler, p. 211.
^ Chandler, p. 231.
^ Osborne, p. 224.
^ Shawcross, p. 321.
^ Shawcross, p. 343.
^ Lipsman ?i Weiss, p. 119.
^ Snepp, p. 279.
^ Deac, p. 218.
^ Sutsakhan, p. 155.
^ Costul ntre?inerii Republicii timp de cinci ani pentru SUA a fost de circa un m
ilion de dolari pe zi
n total 1,8 miliarde de dolari n ajutor economic ?i militar.
Opera?iunea Freedom Deal a mai adaugat alte 7 miliarde de dolari la costuri. De
ac, p. 221.
^ Isaacs, Hardy ?i Brown, p. 111.
^ Ponchaud, p. 7.
Bibliografie[modificare | modificare sursa]
Documente guvernamentale publicate
Institutul de Istorie Militara al Vietnamului (2002). Victory in Vietnam: A Hist
ory of the People's Army of Vietnam, 1954 1975 [Victorie n Vietnam: o istorie a Arm
atei Populare a Vietnamului, 1954 1975]. trans. Pribbenow, Merle. Lawrence KS: Uni
versity of Kansas Press. ISBN 0700611754
Nalty, Bernard C. (2000). Air War Over South Vietnam: 1968 1975 [Razboi aerian dea
supra Vietnamului de Sud: 1968 1975]. Washington DC: Air Force History and Museums
Program
Sutsakhan, Lt. Gen. Sak, The Khmer Republic at War and the Final Collapse [Repub
lica Khmerilor n razboi ?i prabu?irea finala]. Washington DC: United States Army
Center of Military History, 1987.
Biografii
Osborne, Milton (1994). Sihanouk: Prince of Light, Prince of Darkness [Sihanouk:
prin?ul luminii, prin?ul ntunericului]. Sydney: Allen & Unwin. ISBN 1863736425
Surse secundare

Chandler, David P. (1991). The Tragedy of Cambodian History [Tragedia istoriei c

ambodgiene]. New Haven CT: Yale University Press. ISBN 0300049196
Deac, Wilfred P. (2000). Road to the Killing Fields: the Cambodian War of 1970 197
5 [Drumul spre cmpurile mor?ii: razboiul cambodgian din 1970 1975]. College Station
TX: Texas A&M University Press
Dougan, Clark; Fulghum, David, et al. (1985). The Fall of the South [Caderea Sud
ului]. Boston: Boston Publishing Company. ISBN 0939526166
Isaacs, Arnold; Hardy, Gordon (1988). Pawns of War: Cambodia and Laos [Pionii ra
zboiului: Cambodgia ?i Laos]. Boston: Boston Publishing Company. ISBN 0-939526-2
4-7
Karnow, Stanley (1983). Vietnam: A History [Vietnam: o istorie]. New York: Vikin
g Press. ISBN 0670746045
Kinnard, Douglas, The War Managers. Wayne NJ: Avery Publishing Group, 1988.
Lipsman, Samuel; Doyle, Edward, et al (1983). Fighting for Time: 1969 1970 [Lupta
pentru timp: 1969 1970]. Boston: Boston Publishing Company. ISBN 0-939526-07-7
Lipsman, Samuel; Weiss, Stephen (1985). The False Peace: 1972 74 [Falsa pace: 1972 7
4]. Boston: Boston Publishing Company. ISBN 0-939526-15-8
Morris, Stephen (1999). Why Vietnam invaded Cambodia : political culture and the
causes of war [De ce Vietnamul a invadat Cambodgia: cultura politica ?i cauzele
razboiului]. Stanford CA: Stanford University Press. ISBN 0-8047-3049-0
Morrocco, John (1985). Rain of Fire: Air War, 1969 1973 [Ploaia de foc: razboiul a
erian, 1969 1973]. Boston: Boston Publishing Company. ISBN 0-939526-14-X
Osborne, Milton (1979). Before Kampuchea: Preludes to Tragedy [nainte de Kampuche
a: preludiile tragediei]. Sydney: George Allen & Unwin. ISBN 0868612499
Pike Douglas, John Prados, James W. Gibson, Shelby Stanton, Col. Rod Paschall, J
ohn Morrocco, and Benjamin F. Schemmer, War in the Shadows [Razboi n umbra]. Bost
on: Boston Publishing Company, 1991.
Ponchaud, Francois, Cambodia: Year Zero [Cambodgia: anul zero]. New York: Holt,
Rinehart, and Winston, 1981.
Shaw, John M. (2005). The Cambodian Campaign: the 1970 offensive and America's V
ietnam War [Campania din Cambodgia: ofensiva din 1970 ?i razboiul din Vietnam al
Americii]. Lawrence KS: University of Kansas Press. ISBN 0700614052
Shawcross, William (1979). Sideshow: Kissinger, Nixon and the Destruction of Cam
bodia [Prezentare: Kissinger, Nixon ?i distrugerea Cambodgiei]. University of Mi
chigan. ISBN 0671230700
Snepp, Frank (1977). Decent Interval: An Insider's Account of Saigon's Indecent
End Told by the CIA's Chief Strategy Analyst in Vietnam [Interval decent: o pove
ste din interior asupra sfr?itului indecent al Saigonului spusa de analistul ?ef
al strategiei CIA n Vietnam]. New York: Random House. ISBN 0394407431
Tully, John (2005). A short history of Cambodia: from empire to survival [O scur
ta istorie a Cambodgiei: de la imperiu la supravie?uire]. Singapore: Allen & Unw
in. ISBN 1-74114-763-8
[ascunde] v d
m Razboiul Rece
Evenimente (1945-1967) Evenimente (1968-1991) Articole detaliate
Principa
lii participan?i
Lideri politici importan?i
1941-1950:
Conferin?a de la Ialta
Conferin?a de la Potsdam
Razboiul Civil Chinez
Doctrina Truman
Razboiul Civil Grec
Planul Marshall
Blocada Berlinului
1951-1960:
Razboiul din Coreea
Revolu?ia din Ungaria
Criza Suezului
Razboiul din Vietnam

Criza Sputnik
1961-1970:
Ruptura chino-sovietica
Incidentul cu avionul de spionaj american U-2 din 1960
Razboiul civil din Guatemala
Invazia din Golful Porcilor
Criza rachetelor cubaneze
Construirea Zidului Berlinului
1961-1970 (continuare):
Primavara de la Praga
SALT I
Destinderea
1971-1980:
SALT II
Razboiul Civil Angolez
Invazia sovietica din Afganistan
1981-1990:
Mi?carea poloneza Solidaritatea
Glasnost
Perestroika
Caderea Zidului Berlinului
Revolu?ia de catifea
Revolu?ia romna
1991:
Dizolvarea URSS
Cortina de fier
Mi?carea de Nealiniere
Politica de ngradire
Cursa narmarii
Al Treilea Razboi Mondial
Cursa Spa?iala
Amenin?area ro?ie
McCarthyism
Spionajul sovietic n SUA
Ostpolitik
CIA
KGB
Alte conflicte:
Nicaragua
Conflictul arabo-israelian
Flag of NATO.svg NATO
Warsaw Pact Logo.svg Pactul de la Var?ovia
Lideri politici:
US flag 48 stars.svg
Franklin Delano Roosevelt
Harry S. Truman
Dwight David Eisenhower
John F. Kennedy
Lyndon B. Johnson
Richard Nixon
Gerald Ford
Jimmy Carter
Ronald Reagan

George H. W. Bush
Flag of the Soviet Union.svg
I. V. Stalin
Gheorghi Malenkov
Nikita Hru?ciov
Leonid Brejnev
Iuri Andropov
Konstantin Cernenko
Mihail Gorbaciov
Flag of Cuba.svg
Fidel Castro
Che Guevara
Flag of the United Kingdom.svg
Winston Churchill
Margaret Thatcher
Flag of France.svg
Charles de Gaulle
Francois Mitterand
Flag of Germany.svg
Konrad Adenauer
Willy Brandt
Helmut Kohl
Flag of East Germany.svg Erich Honecker
Flag of the Czech Republic.svg Alexander Dubcek
Flag of Poland.svg
Wojciech Jaruzelski
Lech Walesa
Flag of the Vatican City.svg
Pius al XII-lea
Ioan Paul al II-lea
Flag of SFR Yugoslavia.svg Josip Broz Tito
Flag of Hungary.svg
Imre Nagy
Jnos Kdr
Flag of Romania (1965-1989).svg
Gh. Gheorghiu-Dej
Nicolae Ceau?escu
Flag of Moldavian SSR.svg Mircea Snegur
Flag of the People's Republic of China.svg Mao Zedong
Flag of the Republic of China.svg Chiang Kai-shek
Flag of North Korea.svg Kim Ir-sen
Flag of Vietnam.svg Ho ?i Min
Cronologie Portal Categorie
Legaturi externe[modificare | modificare sursa]
Sa ne amintim: Genocidul cambodgian (I), 20 noiembrie 2010, Laurentiu Dologa, Zi
are.com
Sa ne amintim: Genocidul cambodgian (II), 21 noiembrie 2010, Laurentiu Dologa, Z
iare.com
Acesta este un articol bun. Clic aici pentru mai multe detalii.
Categorii: Articole buneRazboaie civileIstoria Cambodgiei
Meniu de navigare
Nu sunte?i autentificatDiscu?iiContribu?iiCreare contAutentificareArticolDiscu?i
eLecturaModificareModificare sursaIstoricCautare
Cautare
Salt
Pagina principala
Portaluri tematice
Cafenea
Articol aleatoriu

Facebook
Participare
Schimbari recente
Articole cerute
Ajutor
Portalul comunita?ii
Dona?ii
Tiparire/exportare
Creare carte
Descarca PDF
Versiune de tiparit
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Modificari corelate
Trimite fi?ier
Pagini speciale
Navigare n istoric
Informa?ii despre pagina
Element Wikidata
Citeaza acest articol
n alte limbi
Deutsch
English
Espaol
Suomi
Franais
Polski
?????? / srpski
Trke
??
nca 21 de limbi
Modifica legaturile
Ultima modificare a paginii efectuata la 4 octombrie 2015, ora 07:35.
Acest text este disponibil sub licen?a Creative Commons cu atribuire ?i distribu
ire n condi?ii identice; pot exista ?i clauze suplimentare. Vede?i detalii la Ter
menii de utilizare.
Politica de confiden?ialitateDespre WikipediaTermeniDezvoltatoriCookie statement
Versiune mobilaWikimedia Foundation